Cuviosul Cosma Athonitul, Apostol in Zair - K

Îndoita vindecare a unei fete anemiceMulte acŃiuni umanitare au loc la clinica Misiunii Ortodoxe din Kamanyola, aproape demănăstirea Sfântul Nectarie, care se învecinează şi cu internatul şcolar al fetelor. Aici aş vreasă vă reŃin atenŃia asupra unui singur episod.O fetiŃă numită Kalumbu suferea rău de anemie. Sora ei mai mare, Calliope, care fusesebotezată cu mult timp în urmă împreună cu bunica ei, a încercat să-i explice unele lucrurisurioarei sale, încă nebotezată. Auzind vestea, ea şi-a dorit în final să fie botezată.Părintele Iacov a venit şi a botezat-o aşa cum şi-a dorit. Kulumba şi-a luat ca numeAnastasia. Minunea stă în aceea că, la momentul botezului, Anastasia s-a vindecat atâttrupeşte cât şi sufleteşte. S-a ridicat din pat şi a cerut ceva de mâncare, iar câteva zile maitârziu a fost externată din clinică. De atunci, Calliope şi Anastasia au păstrat relaŃii apropiatecu Mănăstirea Sfântul Nectarie.Arhanghelul Mihail în KolweziNe aflam în mijlocul sezonului de recoltat (iunie 1996) în satul Louankoko, undeMisiunea îşi avea ferma precum şi o parohie cu hramul Sfântul Chiric.În această perioadă, femeile din Kolwezi veniseră să recolteze porumb. Printre ele era şiParascheva. Este o creştin-ortodoxă înaltă, modestă, smerită şi evlavioasă din parohia SfântulGheorghe din Kolwezi. Însuşirile ei caracteristice şi definitorii sunt simplitatea şi smerenia.Suferea atunci de o durere de gât atât de mare încât n-a putut vorbi o săptămânăîntreagă. Putea comunica numai prin şoapte. Gâtul o durea groaznic, ea rugându-seArhanghelului Mihail să-i vină în ajutor. În lunile iunie şi iulie, în Kolwezi este foarte rece,temperatura mergând până la îngheŃ.Am sosit la fermă luni, 15 iunie 1996. Toate femeile au venit să mă salute. Paraschevam-a salutat fără să vorbească. A doua zi dimineaŃă, înainte de a pleca la lucru, ea s-anumărat printre primele care au venit să salute. Vocea ei era limpede şi puternică:„- Mă simt foarte bine astăzi - îmi zice. Gâtul mi s-a deschis complet, iar boala adispărut”.Apoi a continuat să-mi spună cum, în timpul nopŃii, văzuse un sfânt alb cu o barbă albăşi într-o sutană neagră, care a întrebat-o:„- Eşti bolnavă?”„- Da, sunt.”„- De aici înainte boala nu te va mai supăra. Du-te şi spune-i părintelui Iacov.”Parascheva a răspuns:„Aici nu e nici un părinte [cu numele de] Iacov, numai părintele Damaschin.”Sfântul a zis:„Du-te şi spune-i să-Ńi citească, cu grijă, primul Psalm al lui David şi primele douăversete din prima Epistolă a Sfântului Apostol Pavel către Corinteni, capitolul 15.”Apoi a plecat. Când Mama Parascheva mi-a spus toate acestea, m-am întrebat cum aputut să-şi amintească atât de multe numere şi cuvinte pe care Sfântul i le-a spus. Am maiîntrebat-o:„- Căror sfinŃi te-ai rugat de când ai fost bolnavă şi de ce?”„- Mă rog Sfântului Arhanghel Mihail, deoarece în 1986 am dat naştere unui copil,botezat cu numele de Pahomie. În acelaşi an el a fost foarte bolnav, aproape de moarte. Într-onoapte, o femeie europeană a venit la mine şi mi-a zis: «Du copilul la Arhanghelul Mihail». Amrăspuns: «Nu ştiu cine este». Femeia a zis apoi: «Iată! El este, cel ce stă acolo. Du-te acolo la elşi spune-i de ce ai nevoie». M-am dus, am îngenuncheat în faŃa lui şi i-am pus copilul în braŃe.A binecuvântat copilul, l-a lovit uşor şi mi l-a dat înapoi vindecat. M-am trezit ca dintr-ocomă. Aflându-mă într-o agonie teribilă, m-am dus să-mi văd copilul. Se simŃea mai bine. LapuŃin timp după aceea s-a însănătoşit complet.”97