Cuviosul Cosma Athonitul, Apostol in Zair - K

simptomelor, care nu ne mai dădeau speranŃe, sănătatea copilului se ameliora şi acestaîncepea să respire din nou normal. Din acel moment copilul nu s-a mai îmbolnăvit niciodată.”O fulgerareCatehetul Ilie mi-a povestit un alt incident cunoscut de parohia Sfântul Dimitrie:„În 1987 erau puternice furtuni cu ploaie şi fulgere care loveau în biserica noastră.Văzusem străfulgerări luminoase pe tot cuprinsul satului, auzindu-se bubuituri puternice detrăsnet. În acea după-amiază am fost ca de obicei la biserică, pentru a săvârşi Vecernia şi, pecând intram în altar, am observat că icoana lui Hristos răstignit căzuse la pământ, luminacandelei sale se stinsese, iar fereastra fusese spartă. Dar fulgerul nu pricinuise nici o altăpagubă în biserică.”O epidemie de pojarStavroula mi-a povestit următoarele:„Din 1980 până în 1982, o epidemie de pojar s-a coborât asupra satului nostru. Boala aafectat toŃi copiii mici, şi mulŃi dintre ei şi-au pierdut viaŃa. ToŃi creştinii ortodocşi s-auadunat în biserica noastră închinată Marii MuceniŃe Anastasia, Izbăvitoarea de otravă,implorând-o pe aceasta să le salveze copiii. Deşi zilnic alŃi doi sau cinci copii din alte familii seadăugau la numărul morŃilor, nici unul din copiii noştri n-au murit. Sfânta Anastasia a oferito minunată ocrotire copiilor noştri ortodocşi.Oamenii s-au întrebat cum se face că copiii ortodocşi n-au murit, în timp ce ceilalŃi copiimureau pe capete în fiecare zi. De atunci încolo, ei ne-au considerat un fel de magicieni, iarnoi în zadar am încercat să le explicăm că Biserica noastră este adevărata Biserică a luiHristos.”ProtecŃie minunatăStavroula a continuat:„În timpul tensiunilor politice şi tribale dintre cei din Katanga şi Kasai, Sfânta Anastasiai-a păzit pe toŃi credincioşii de atacurile soldaŃilor care prădau casele atât de multor creştini,ucigând numeroase vieŃi. Nici unul din creştinii de la noi din sat n-a pierit, nici nu s-a păgubitde vreo proprietate sau altceva”.PăziŃi de holerăCatehetul nostru, acum ipodiacon în parohia celor Doisprezece Apostoli din Luena,Joachim, mi-a dat de veste despre ceea ce se întâmplase atunci când oamenii din sat sufereaude diaree şi vomă. În vremea epidemiei, un preot băştinaş, părintele Iacov, se afla cu ei,sfătuindu-i să meargă cu toŃii în biserică, să se roage şi să bea agheasmă. Unul după altul, eise rugau folosind metania, chemând ajutorul lui Dumnezeu, bând agheasmă şi închinându-seînaintea icoanelor lui Hristos, a Maicii Sale şi a tuturor SfinŃilor.Boala n-a afectat nici un membru al bisericii noastre, nepierind nici unul dintre ei dincauza epidemiei. Toată lumea era uimită de această minune a celor Doisprezece Apostoli, iarromano-catolicii, nu mai puŃin decât protestanŃii, s-au întrebat cum se face că numaiortodocşii n-au murit.„Cum se roagă ortodocşii?”Diaconul Achila, originar din oraşul Katanga, mi-a relatat o istorisire despre o hoŃie carea avut loc în casa lui în 1994. El şi soŃia lui erau plecaŃi de acasă, lucrau la câmp. Copiii cei90