Cuviosul Cosma Athonitul, Apostol in Zair - K

cunoştinŃei, precum Sfântul Cosma Etolul sau Sfântul Maxim Grecul, cu care să iasă dinmănăstire cu smerenie şi ascultare pentru evanghelizare, sădind şi udând cu răbdare înpăşunea Domnului.Colonialismul contemporanEfectele spiritului colonial de astăzi sunt şi mai păgubitoare decât cele anterioare.Africanul crede că şi-a dobândit libertatea, dar, de fapt, el a căzut la un nivel mult inferiordecât cel de dinainte. Văzând că lucrurile au mers prost, afaceriştii lumii, părând că nu seamestecă în chestiuni de acest fel, au introdus o altă (a treia) formă de colonialism:computerul.Aflat sub un tratament atât de opresiv, africanul simplu este desfigurat, este schimbat întrunrevoluŃionar fără apărare, fără nici un fel de con-ştiinŃă, care urăşte totul şi pe toŃi,neştiind în ce sau în cine să lovească, primind lovituri şi calomnii de la toŃi, până ce,pierzându-şi orice orientare, în cele din urmă îşi pierde identitatea. 44În acest impas psihologic în care se găseşte africanul, el simte nevoia şi chiar voieşte săfie ajutat să-şi afle temeliile spirituale, să afle pace sufletească, să se unească cu Dumnezeu,să-şi iubească aproapele, iar apoi, în linişte şi pace, să-şi ia propriile decizii pentru viitor.Rolul OrtodoxieiTot ce-am afirmat mai sus despre echilibrul spiritual al africanului i se va da acestuia decătre Hristos prin Ortodoxie, care îl scapă de vechile obligaŃii spirituale. Astăzi, africanulpriveşte cu suspiciune la religia cu care, de bine de rău, a fost asociat, alături de cuceritor;din acest motiv, el este mai deschis către Ortodoxie. Până la urmă, aceasta îl va duce laadevărata cale a mântuirii.ÎngăduiŃi-mi să repet un lucru despre care am pomenit şi mai înainte. Este greşit săfacem recurs la mijloacele şi metodele heterodocşilor. Să-i păstrăm Ortodoxiei propria culoare,în credinŃă, în învăŃătură şi în arta ei. Să nu o lăsăm să se şteargă pe câmpul misionar. Într-omanieră ortodoxă, cu smerenie, cenobitic dacă vreŃi, fără paradă sau ostentaŃie, să încercămsă nu-l dezrădăcinăm pe african din pământul său. Este de preferat să intrăm noi în lumeasa, iar acolo să găsim căi şi mijloace pentru a adapta Ortodoxia, nu în doctrină, ci în formă,astfel încât cei de curând botezaŃi să nu se simtă constrânşi, adaptaŃi în propria patrie, şi,ceea ce este mai important, să fie copleşiŃi de harul lui Dumnezeu.Nu este necesar să insuflăm în sufletul africanului duhul civilizaŃiei noastre, împreunăcu toate accesoriile acestui cancer. Africanul are propria sa civilizaŃie demnă de toată atenŃia,propria lui structură socială. Misionarul trebuie să se ostenească din greu pentru a odescoperi şi a o creştina.44 Cu siguranŃă că aceste cuvinte se potrivesc şi multora dintre acei „simpli” români, dar şi europeni în general[n.tr.].65