Greciei, existenŃa a zece sau mai multe parohii, fără slujbe dumnezeieşti sau preot, cu novicice stau să cadă, iar noi vorbim tot timpul că-i facem pe africani creşt<strong>in</strong>i-ortodocşi.Acest exemplu nu trebuie privit ca un etalon, nici ca vrednic de a fi imitat. Eu mă afluaici în pl<strong>in</strong>ă activitate, de aceea îndemn ca eforturile misionare care se află la început săîncerce să nu repete aceleaşi greşeli, creând astfel aceleaşi neorânduieli care, după cuvântulScripturii, nu sunt plăcute lui Dumnezeu: pentru că Dumnezeu nu este al neorânduielii, ci alpăcii (I Cor. 14, 33).Observ cu tristeŃe că aceeaşi metodă este practicată şi în alte dioceze. De aceea, dacă înviitorul apropiat un misionar cu râvnă îşi va lua în serios lucrarea, nu comportându-se ca unsimplu turist, se va trezi înconjurat de o mie şi una de probleme, fără a găsi nici o cale deieşire, neşti<strong>in</strong>d de unde să înceapă şi unde să term<strong>in</strong>e. Îndemn cu toată stăru<strong>in</strong>Ńa pe toŃiviitorii misionari, episcopi sau preoŃi, care vor trebui să preia o astfel de dioceză, să-şichibzuiască b<strong>in</strong>e şi de la început strădu<strong>in</strong>Ńele misionare, fără a lua am<strong>in</strong>te în stânga şi-ndreapta, însărc<strong>in</strong>ându-i pe asistenŃii lor cu lucrarea de d<strong>in</strong>a<strong>in</strong>te, supravegh<strong>in</strong>d-o în măsura încare timpul alocat lucrării le va permite. De lucrarea de d<strong>in</strong>a<strong>in</strong>te el se va ocupa după cel puŃ<strong>in</strong>zece ani, când îşi va fi creat propriul personal care va prelua imensa lucrare încăneorganizată. Altm<strong>in</strong>teri – şi aici vorbesc d<strong>in</strong> experienŃă proprie – misionarul va alerga d<strong>in</strong> satîn sat, luptându-se d<strong>in</strong> răsputeri fără nici un rost, iar băşt<strong>in</strong>aşii vor rămâne fără păstor.D<strong>in</strong> centru spre zona ruralăDacă c<strong>in</strong>eva are în spate un suport economic major, e clar că el se va putea îndrepta fărănici o grijă spre zona rurală, plecând de la centru. Aceasta este de preferat faŃă de primametodă, căci, în prima metodă, acesta porneşte s<strong>in</strong>gur cu Evanghelia. Prima grijă e găsireaunui loc potrivit, situat, dacă e posibil, în centru, unde se poate construi o biserică spaŃioasăşi o clădire de locu<strong>in</strong>Ńe pentru misionari. (Dacă vor exista şi misionari de sex fem<strong>in</strong><strong>in</strong>, se poateconstrui o a doua clădire de locu<strong>in</strong>Ńe, la mică distanŃă de prima.) La fel, o cl<strong>in</strong>ică medicalăelementară, un spaŃiu de lucru şi o sală de întruniri, toate la fel de necesare. Apoi urmeazăcatehizarea. D<strong>in</strong>tre cred<strong>in</strong>cioşii novici să fie aleşi primii colaboratori. Atâta cât timpul şiprogresele muncii vor permite, se va face pregătirea cateheŃilor şi a preoŃilor. Când totul va figata, începe descentralizarea ordonată a personalului, în rânduială şi conform unui plan.Această metodă a fost aplicată cu bune rezultate de păr<strong>in</strong>tele Hariton Pnevmatikakis, lacentrul misionar d<strong>in</strong> Kanaga.FilantropiaMetodele de a face filantropie (spitale, puncte de prim ajutor, centre educaŃionale) au fostaplicate la maxim de celelalte confesiuni. Totuşi, rezultatele arată că metoda nu rodeşte atâtde mult cât oferă o muncă susŃ<strong>in</strong>ută. Am întâlnit sute de băşt<strong>in</strong>aşi care au fost siliŃi săprimească Botezul pentru a fi educaŃi şi acceptaŃi într-o şcoală heterodoxă sau alta. Au rămascreşt<strong>in</strong>i atâta timp cât au fost educaŃi. Ulterior, ei au devenit <strong>in</strong>diferenŃi, s-au întors la vecheareligie ori s-au alăturat unei alte erezii, în măsura în care fiecare grup de zece băşt<strong>in</strong>aşiînseamnă o nouă erezie. În <strong>Zair</strong> există 300 de erezii. De aceea, după părerea mea, metodafilantropiei [pentru convertire] nu este recomandată, cel puŃ<strong>in</strong> la început. Cu trecereatimpului, se poate folosi ca metodă secundară, ca o piatră de încoronare.ViaŃa liturgicăDupă părerea mea, cele mai bune metode şi mijloace, care pot asigura un început sigurşi b<strong>in</strong>e pus la punct, sunt cele pe care le-au implementat misionarii ruşi: construirea debiserici, aşezământ de misionari şi, lucrul cel mai de dorit, înfi<strong>in</strong>Ńarea, încă de la început, aunei mănăstiri cu viaŃă cenobitică.În acest fel, băşt<strong>in</strong>aşul se apropie şi află unele lucruri, la început d<strong>in</strong> pură curiozitate, iarapoi, cu trecerea timpului, dev<strong>in</strong>e cred<strong>in</strong>cios şi educat; lucrătorii sunt pregătiŃi şi <strong>in</strong>struiŃi, iarlucrarea face progrese d<strong>in</strong> ce în ce mai mari. (...) O premisă fundamentală este ca primii63
călugări sau călugăriŃe de la mănăstire să aibă experienŃă monahală, o viaŃă sfântă şi harismedumnezeieşti (daruri speciale de la Dumnezeu), precum cele d<strong>in</strong> Biserica rusă, altm<strong>in</strong>terimănăstirea se va afla în pericol de a eşua.Provocările evanghelizăriiTră<strong>in</strong>d pr<strong>in</strong>tre africani simpli şi smeriŃi, constat că Ortodoxia, cu Ta<strong>in</strong>ele ei dătătoare deviaŃă şi strălucirea ei liturgică şi duhovnicească, se potriveşte mai b<strong>in</strong>e în lumea spirituală afraŃilor africani decât alte cred<strong>in</strong>Ńe şi confesiuni. Africanii, cu misticismul lor, cu <strong>in</strong>teriorizarea,cu rânduielile lor ancestrale şi dumnezeiasca lor evlavie, constituie un pământ duhovnicescdeosebit de fertil pentru învăŃătura ortodoxă. Cu toate acestea, în strădania noastră de a ataşadiferite <strong>in</strong>ovaŃii ale heterodocşilor pe smerita imag<strong>in</strong>e a Ortodoxiei, ne ostenim la suprafaŃă ş<strong>in</strong>u în adâncime...S<strong>in</strong>cretismAm văzut de curând într-una d<strong>in</strong> revistele noastre că într-o anumită dioceză existăgrupuri de băşt<strong>in</strong>aşi ce se <strong>in</strong>teresează de Ortodoxie în locuri în care misionarul ortodox nu apăşit niciodată. D<strong>in</strong> aceste grupuri fac parte ereziile organizate ale unor religii cu lideri propriietc.Având experienŃă personală cu aceste fenomene, îmi dau seama că o <strong>in</strong>trare a acestorgrupuri în sânul Bisericii ortodoxe ne-ar entuziasma d<strong>in</strong> pric<strong>in</strong>a numărului lor. Cu toateacestea, în realitate, aceste grupuri se dovedesc a fi foarte problematice, nereuş<strong>in</strong>d niciodatăsă dev<strong>in</strong>ă cu adevărat ortodoxe. Ele sunt stăpânite de un duh s<strong>in</strong>cretist, acesta fi<strong>in</strong>d motivulpentru care ei împl<strong>in</strong>esc foarte puŃ<strong>in</strong> d<strong>in</strong> ceea ce le propunem noi, iar restul, aparŃ<strong>in</strong>ător vechiilor religii, nu este decât un cult satanic. Astfel că, pentru ei, Ortodoxia este un suport legal,un fel de poză sau o etichetă, şi nu ceva esenŃial. În acest sens, mi-am<strong>in</strong>tesc de cuv<strong>in</strong>telepăr<strong>in</strong>telui Paisie, care mi-a spus că, de cele mai multe ori, botezul ereticilor lasă urme doar pepiele. Cred că fenomene s<strong>in</strong>cretiste asemănătoare s-au întâmplat în timpul evanghelizăriiOrientului Mijlociu (India, Ch<strong>in</strong>a etc.) d<strong>in</strong> primele secole creşt<strong>in</strong>e. Iată de ce astăzi, înprofunzimea anumitor religii orientale, se pot vedea licăr<strong>in</strong>d unele elemente ortodoxe. (...)Iată un exemplu evident care ne arată că un astfel de grup nu era <strong>in</strong>teresat de Cred<strong>in</strong>Ńanoastră: atunci când, d<strong>in</strong> pric<strong>in</strong>a unor impedimente [canonice], am refuzat să-l hirotonim pebătrânul lor lider, mulŃimea a plecat în masă.Am primit propuneri noi de întoarcere, d<strong>in</strong> nou în masă. (...) Le-am răspuns că le vomaccepta cu următoarele condiŃii: să participe la programul catehetic unul câte unul, şi nu cagrup cu lideri. O mică parte d<strong>in</strong>tre ei, care sunt liberi, au luat parte fără nici o constrângere.Cei mai mulŃi au plecat, întorcându-se la vechile lor obiceiuri.Aceste grupuri s<strong>in</strong>cretiste contemporane, cu Botezurile lor ortodoxe, vor fi pentru viitor oam<strong>in</strong>tire tristă pe care n-o vom uita. Forma pe care o vor lua mai târziu, în caz că vor rămânefără un misionar d<strong>in</strong> afara Africii care să-i păstorească, va reprezenta orice, dar mai puŃ<strong>in</strong>Ortodoxie.Cât priveşte actualul lor păr<strong>in</strong>te duhovnicesc, acesta nu poate fi scuzat sub pretextul căa făcut ce a putut, spunând că este v<strong>in</strong>a celor care ar fi putut da un ajutor, dar care n-auvenit să o facă. Dacă <strong>Apostol</strong>ul Pavel n-ar fi avut împreună lucrători pentru a-i lăsa caepiscopi în noile teritorii pe care le evangheliza sau dacă alŃii ar fi făcut lucrare de apostolie, eln-ar fi cont<strong>in</strong>uat ca şi îna<strong>in</strong>te, ci ar fi rămas o vreme în astfel de localităŃi pentru asupraveghea sădirea noii cred<strong>in</strong>Ńe.Nu trebuie să avansăm fără colaboratori. Nu trebuie să credem că, fără pilda şi sacrificiulnostru, poate vrednice de laudă, îi vom putea mişca pe alŃii să ni se alăture. Acestea suntrealităŃi ce Ń<strong>in</strong> de alte epoci şi alŃi oameni. În zilele noastre, aproape toŃi suntem prizonieriiconfortului şi ai <strong>in</strong>dividualismului.Cu toate acestea, există lum<strong>in</strong>ă, există o nădejde care lum<strong>in</strong>ează în aceste frăŃiimonahale, dar nu va veni uşor, deoarece păr<strong>in</strong>Ńii, încă t<strong>in</strong>eri, trebuie mai întâi să fie lămuriŃişi probaŃi ca aurul în foc, adică în mănăstire. Vor fi şi unii care vor primi şi darul harului şi al64
- Page 2 and 3:
UNCUT MOUNTAIN PRESSTesalonic, Grec
- Page 4 and 5:
PrefaŃăla prima ediŃie greceasc
- Page 6 and 7:
Un model de misiune înepoca lui An
- Page 8 and 9:
alta pentru bărbaŃi, la o oarecar
- Page 10 and 11: inecuvântarea episcopului său. Nu
- Page 12 and 13: acŃiunilor filantropice, în cerce
- Page 14 and 15: un petic de pământ şi am constru
- Page 16 and 17: FrăŃia Sfânta Cruce şi alte stu
- Page 18 and 19: În iulie 1975 Ioan a ajuns în Kol
- Page 20 and 21: Hirotonia întru diacon a avut loc
- Page 22 and 23: locate. De îndată ce le curăŃas
- Page 24 and 25: adăposturilor de animale şi ea cu
- Page 26 and 27: În Atena, el s-a întâlnit cu oam
- Page 28 and 29: Biserica Sfântul Gheorghe, Kolwezi
- Page 30 and 31: Ne-am dus către el şi l-am ridica
- Page 32 and 33: chiar pe preoŃi prin râvnă şi e
- Page 34 and 35: amintesc că-i spunea adesea părin
- Page 36 and 37: clevetitori n.n.], iar el mi-a spus
- Page 38: Luni, 30 ianuarie, PreasfinŃia Sa
- Page 41 and 42: Este ziua accidentului. În acea di
- Page 43 and 44: CUVÂNT LA URMĂÎntru lauda şi po
- Page 45 and 46: CUVÂNT LA URMĂ IIÎntru lauda şi
- Page 47 and 48: Lacrimile fraŃilor noştri african
- Page 49 and 50: Zona mănăstirii este ideală pent
- Page 51 and 52: Fiul vostru de departe,ieromonah Co
- Page 53 and 54: credincioşii au putea vedea totul.
- Page 55 and 56: Iată care este exact problema mea:
- Page 57 and 58: care conduce parohia din Kolwezi, p
- Page 59: Noul misionar trebuie să ştie ce
- Page 64 and 65: 67ORTODOXIE ŞI VRĂJITORIEPE CONTI
- Page 66 and 67: de lucruri. „Dar, ca una care mă
- Page 68 and 69: suficiente pentru a-l intimida. În
- Page 70 and 71: participat 250 de copii. Din cauza
- Page 73 and 74: ÎNTÂMPLĂRI ŞI RELATĂRI DESPRE
- Page 75 and 76: Istorioara pe care suntem gata să
- Page 77 and 78: Prin această sfoară, el intenŃio
- Page 79 and 80: I-am spus: «De la mine n-am nimic
- Page 81 and 82: MINUNI, NEVOINłĂ MISIONARĂ ŞI S
- Page 83 and 84: întreagă, rugându-se. DimineaŃa
- Page 85 and 86: „Nu pe aici... Acolo e o biseric
- Page 87 and 88: simptomelor, care nu ne mai dădeau
- Page 89 and 90: ia-i şi cumpără mâncare pentru
- Page 91 and 92: O convertire minunatăCatehetul nos
- Page 93 and 94: încât nu-mi dădeau nici somn, n-
- Page 95 and 96: O minune a Sfântului Nectarie şia
- Page 97 and 98: Aventuri în lucrarea de pastoraŃi
- Page 99 and 100: MĂRTURII ALE BOTEZURILORMaxim Bulu
- Page 101 and 102: Gheorghe Kasongo„M-am botezat în
- Page 103 and 104: FericiŃi cei ce flămânzesc şi
- Page 105 and 106: Numărul membrilor Bisericii Ortodo
- Page 107 and 108: CuprinsPrefaŃă la prima ediŃie g
- Page 109 and 110: O epidemie de pojar................