abordarea LEADER (frz. Liaison entre actions <strong>de</strong> développement <strong>de</strong> l'économie rurale, ro. legătura<strong>din</strong>tre acţiunille <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a economiei rurale).La nivel naţional, sfera obiectivelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare rurală le acoperă, în principiu, pe celeeuropene. În plus, a fost <strong>de</strong>finit un obiectiv suplimentar, şi anume îmbunătăţirea nivelului <strong>de</strong>educaţie.Referitor la obiectivele <strong>de</strong>zvoltării rurale integrate mi-am exprimat opinia necesităţiirespectării, în mod <strong>de</strong>osebit a trei principii <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare: (1) regionalizarea, (2)participarea actorilor <strong>de</strong> bază şi (3) respectarea principiilor <strong>de</strong> durabilitate.În contextul acestei lucrări, se presupune că regionalizarea şi <strong>de</strong>zvoltarea spaţialăsunt rezultatul unor procese sociale. De aceea, ca autor mi-am exprimat îndoiala că, <strong>din</strong> punct <strong>de</strong>ve<strong>de</strong>re teoretic al sistemului, regionalizarea poate fi „produsă" tehnic. Faţă <strong>de</strong> planificareaspaţială <strong>din</strong> trecut, care punea accentul pe o abordare „ Top-Down”, <strong>de</strong>zvoltarea rurală integratăse orientează conform abordării „Bottom-Up” şi pune <strong>de</strong>ci accentul pe importanţa şi competenţele<strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie ale actorilor <strong>din</strong> mediul rural.După o analiză riguroasă a interpretării conceputului <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă, am ajunsla concluzia că această perspectivă este caracterizată în principal prin echitate şi acţiunistrategice pe termen lung, în politică şi administraţie.Necesitatea unei <strong>de</strong>zvoltări rurale integrate - o altă problema prevăzuta în planultezei - este motivată în lucrarea <strong>de</strong> faţă prin două argumente: (1) în primul rând prin schimbările<strong>de</strong>mografice care au loc şi se <strong>de</strong>zvoltă în continuare precum şi (2) în al doilea rând prin <strong>de</strong>ficitele<strong>de</strong> performanţă ale administraţilor publice.În ceea ce priveşte <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong>mografică există, în cadrul tuturor problemelormetodologice cu care se confruntă astfel <strong>de</strong> prognoze pe termen lung, trei ten<strong>din</strong>ţe <strong>de</strong> bază careies în edivenţă pentru Germania şi pe care toate prognozele importante le confirmă, si anume: (1)numărul populaţiei va scă<strong>de</strong>a, (2) vârsta medie a populaţiei va creşte puternic şi (3) proporţia <strong>de</strong>persoane <strong>din</strong> cadrul populaţiei, care provin <strong>din</strong> familii <strong>de</strong> imigranţi va creşte <strong>de</strong> asemeneaputernic.Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> majoritatea celorlalte state ale fe<strong>de</strong>raţiei <strong>din</strong> Germania, în Bavaria sepoate observa o puternica mişcare migratoare - chiar şi <strong>din</strong> alte state ale fe<strong>de</strong>raţiei. Prin urmare,în Bavaria 5 , nu va avea loc un <strong>de</strong>clin al populaţiei pe termen lung, fenomen ce poate fi însăobservat în alte state fe<strong>de</strong>rale estice. În Bavaria se aşteaptă ca până în anul 2020, să aibă loc lanivel regional, o creştere puternică a populaţiei în zona economică prosperă München - Ingolstadt– Nürnberg/Erlangen, precum şi în regiunile <strong>de</strong> sud ale Bavariei cu o valoare rezi<strong>de</strong>nţială şi <strong>de</strong>agrement ridicată, în timp ce nordul Bavariei va avea <strong>de</strong> suferit un <strong>de</strong>clin <strong>de</strong> populaţiesemnificativ. Schimbările <strong>de</strong>mografice ale structurii populaţiei duc la o serie <strong>de</strong> consecinţe socioeconomice.Ca urmare a transformărilor <strong>de</strong>mografice, au loc schimbări ale condiţiilor <strong>de</strong> utilizarea terenului pe pieţele imobiliare, a comportamentului <strong>de</strong> mobilitatea a persoanelor şi ainfrastructurii tehnice şi sociale ale comunităţilor locale. Având în ve<strong>de</strong>re amploarea acestor5Wilke, Ch., Die ökonomischen Auswirkungen <strong>de</strong>s <strong>de</strong>mographischen Wan<strong>de</strong>ls in Bayern, Beitrag für die Vollversammlung<strong>de</strong>s BayLAF <strong>de</strong>s Bayerischen Staatministeriums für Arbeit und Sozialordnung, Familie und Frauen am22.03.2006, Mannheimer Forschungsinstitut Ökonomie und Demografischer Wan<strong>de</strong>l (MEA), Universität Mannheim(publicat), 2006, disponibil:www.mea.uni-mannheim.<strong>de</strong>/uploads/user_mea_discussionpapers/h9ygu3i8pfz3mvat_106-2006.pdf.14
provocări este necesară o <strong>de</strong>zvoltare rurală integrată cu privire la procesele socio-<strong>de</strong>mograficeactuale şi la cele preconizate.Atitu<strong>din</strong>ea cetăţenilor, atât faţă <strong>de</strong> politică, cât şi faţă <strong>de</strong> administraţiile centrale şi locale,s-a schimbat dramatic în ultimii 30 <strong>de</strong> ani în Republica Fe<strong>de</strong>rală Germană. În schimb, politicaactuală efectuează o tranziţie, <strong>de</strong> la un stat <strong>de</strong> furnizare, la o societate solidară, <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă <strong>de</strong>performanţe, care să fie bazată pe responsabilitatea proprie şi pe principiul subsidiarităţii. Politicaşi administraţia sunt sub presiune, <strong>de</strong>oarece structurile organizaţionale şi procesele <strong>de</strong> lucru suntconsi<strong>de</strong>rate ca fiind puţin eficiente şi în mare parte ineficiente. În plus, multe comunităţi au datoriimari şi sarcinile <strong>de</strong> interes sunt în creştere, iar sporirea beneficiilor <strong>de</strong> securitate socială duc lafaptul ca multe localităţi să se afle într-o criză economică. O acţiune care se caracterizează prin<strong>de</strong>scentralizare, (parţial) privatizare şi mo<strong>de</strong>rnizare a proceselor <strong>de</strong> bază în cadrul administraţiei afost concepută pentru a combate acest fenomen. În Germania s-a răspândit pentru acest concept<strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> Meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> Management Noi (Neues Steuerungsmo<strong>de</strong>ll - NSM), în locul termenuluianglo-american New Public Management (NPM). 6Începând cu sfârşitul anilor 1990 s-a cristalizat o altă abordare a reformei politice şi <strong>de</strong>administraţie, fără a se renunţa însă la noile Meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> Management: (Good Governance).Termenul <strong>de</strong> Good Governance, care a fost tradus <strong>de</strong> către Comisia Europeană în germană prin„guvernare bună", este atribuit nivelului normativ şi se caracterizează prin cinci principiicomplementare: <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re, participare, responsabilitate, eficienţă şi coerenţă.Într-o primă etapă, Good Governance poate fi <strong>de</strong>scris prin: (1) angajamentul politicii şiadministraţiei faţă <strong>de</strong> principiile normative, precum statul <strong>de</strong> drept, dreptate, fiabilitate şicredibilitate, (2) acţiunile politice şi administrative în conformitate cu principiile <strong>de</strong> eficienţăeconomică şi eficacitate, pe baza unei viziuni strategice (New Public Management) şi (3)instituirea participării cetăţenilor, transparenţa proceselor şi căutarea unui consens înconcordanţă cu toate caracteristicile participanţilor. 7Din al doilea punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re instituţional, Good Governance poate fi caracterizat prinurmătoarele trei particularităţi: (1) la nivel politic al regiunii, Good Governance are o orientare <strong>de</strong>organizare proprie, (2) formele <strong>de</strong> organizare dominante sunt reţele regionale şi parteneriale;modul <strong>de</strong> lucru este în principal intersectorial, ceea ce înseamnă că domeniileprivate/economice, sectorul public şi organizaţiile non-guvernamentale lucrează împreună şi (3)funcţiile <strong>de</strong> stimulare se fac prin finanţe, există concurenţă, iar evaluările oferă un anumit controlal eficacităţii acţiunilor. 8Cea mai importantă concluzie intermediară pe care am consemnat-o <strong>din</strong> Capitolul I,este constatarea unei concordanţe între principiile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare rurală integrată şi conceptul <strong>de</strong>Good Governance. Ca autor al tezei sunt convins că legătura indicată între cele două abordări vacâştiga în importanţă în discursul politic si implicit, în practica <strong>din</strong> mediul rural.6Thom, N., Ritz, A., Public Management – Innovative Konzepte zur Führung im öffentlichen Sektor, Editura Gabler,Wiesba<strong>de</strong>n, 2006.Schedler, K.; Proeller, I., New Public Management, Ediţia 4,Editura UTB, Stuttgart, 2009.7Magel, H., Franke, S., Good Governance in <strong>de</strong>r ländlichen Entwicklung – Ein neues Paradigma o<strong>de</strong>r alter Weinin neuen Schläuchen?, Land & Raum, nr. 4, 2007, p. 4-7.8Böcher, M. et al., Regional Governance und integrierte ländliche Entwicklung, în Böcher, M. et al. (publicat),Regional Governance und integrierte ländliche Entwicklung – Ergebnisse <strong>de</strong>r Begleitforschung zum Mo<strong>de</strong>ll- undDemonstrationsvorhaben „Regionen Aktiv“, Editura VS Verlag für Sozialwissenschaften, Wiesba<strong>de</strong>n, 2008.15
- Page 1: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
- Page 5 and 6: 2.4.1. Provenienţa resurselor loca
- Page 7 and 8: 4.2.2.3. Condiţiile de eligibilita
- Page 9 and 10: II- IntroducereTeza de doctorat int
- Page 11 and 12: acesteia din Germania, asigurându-
- Page 13: D.R.I., tipologie, clasificaţie, f
- Page 17 and 18: Opiniia) În lipsa unei definiţii
- Page 19 and 20: guvernului federal şi a statelor.
- Page 21 and 22: d) Volumul de mijloace de finanţar
- Page 23 and 24: CAPITOLUL IIISe intitulează: “FI
- Page 25 and 26: În Bavaria se finanţează, în ca
- Page 27 and 28: Opiniia) F.E.D.R. nu asigură o fin
- Page 29 and 30: creşterii economice şi ocupării
- Page 31 and 32: Coexistenţa abordărilor de planif
- Page 33 and 34: Opiniia) Având în vedere concentr
- Page 35 and 36: Figura 1: Zona alianţei Steinwald
- Page 37 and 38: publicarea unei cărţipentru meşt
- Page 39 and 40: VI - Lista lucrărilor publicate de
- Page 41 and 42: Comisia Europeană, Direcţia Gener
- Page 43 and 44: Wiesner, H. et al., Öffentliche Fi
- Page 45 and 46: Lista de tabeleTabel 1: Punctele ce
- Page 47: Tabel 54: Finanţarea şi mijloacel