c`r]ibogdan boureanuBogdan Boureanu are 22 de ani [i este student în anul IV laFacultatea de Litere a Universit\]ii din Bucure[ti. A participat laun proiect literar experimental, Rubik, coordonat de SimonaPopescu. Este interesat de fenomenul poetic actual.un tip de[tepta deschispu]in mai sus de editur\pe Pestalozziun fel de bistro[i noicare citim [i edit\m poeziemergem acolos\ mânc\mciorb\ de burt\cu ardei iuterobert[erbanimpasnarativdicteu de suprafa]`Ap\rut\ în 2005 (Editura Paralela 45), dar lansat\ `n vara asta la C\rture[ti,Epoca Lu a lui Victor Nichifor, e un fel de , cum s\ m\ exprim ca s\ nu sunebanal, da’ în acela[i timp s\ in]eleag\ omu’… nu mai conteaz\. Deci numai conteaz\. Asta ca principiu de plecare. În orice caz, pare bun\ pentruneurastenici, dar în fond ce e un neurastenic? E unu’ care nu rezist\ la silogism, e unu’care nu rezist\ la gîndire propozi]ional\ în general (adic\ la cuvinte, deci la abstrac]iunigolite de sensibilitate), e unu’ care nu rezist\ la marea majoritate a propozi]iilorcare vin din afar\ pentru c\ e melancolic (dup\ Freud [i pu]in…) [i are aten]ienumai pentru propriile-i debita]ii, e unu’ care n-are bani de cafea etc? Da, e.Ca s\ vorbim pe [leau,/ versuri destule isolate de g\sit în cartea asta/ de g\sit sînt:/“unde stau. În fa]a oglinzii ca între b\rba]i:”Citat exemplar:“Simt în vertebre un curent fin: Cl\direa/ e la fel, mai d\r\panat\ pu]in. Printrepini,/ vopsit\ cu un verde ce l-am avut cinci ani model/ pentru c\min. O arhitectur\proprie, naiba [tie ce stil:/ trei nivele desp\r]ite prin statuete kitch;/ geamuri înalteîn care m\ reflectam înainte de-a întîlni/ gagici: o u[\ de lemn masiv în spatele c\reiade trei- patru ori/ n-am s\rutat, c\ci eram fraieri, timizi.”C\tre Pisoni:“…A[a. Pentru c\ simt poezia/ ca o subtil\ nebunie. Pentru a avea satisfac]ia/ înurma inteligen]ei de care te folose[ti din plin, în sfâr[it./ Pentru c\ suferin]a densenergic\,pe care o subliniez în Aigess (Editura Eminescu ’97, n.m.),/ m\ face s\tresalt.”Radical shit:“ca poet/ Asta e. Dac\ m\ gîndesc mult, mi se înt\re[te/ R\m\[i]a de baton dinfund. S\ m\ [terg… Dar mai am chef s\ [ed.”Acuma, pe bune, cîteva articole din revista Paranormal, legate de rolul excep]ionalal României în destinul spiritual al globului [i al universului:“{i astfel, brusc, Dumnezeu a ar\tat cum anahore]ii români ce ajung înextazul prea-divin sunt de trei ori mai mul]i, desigur exprimat procentual, fa]\de anahore]ii ce ajung în extazul prea-divin din ]\rile limitrofe României [i decinci pîn\ la [aptesprezece ori mai mul]i fa]\ de anahore]ii ce ajung în extazulprea-divin ai celorlalte ]\ri planetare. Un anahoret fost matematician ajunsîn extazul prea-divin a intuit ulterior c\ prezen]a numerelor prime înaceste raporturi nu face decît s\ confirme c\ noi, românii, sîntem primii.”“Brusc, Dumnezeu a devenit un fractal pe care doar l-am sim]it, constantauniversului de la Constan]a a continuat s\ densifice dimensiunile, [i s-av\zut (to]i anhore]ii prezen]i sînt martori) cum sufletele românilor auparticule f\r\ mas\ suplimentare chiar [i fa]\ de anahore]ii din afaragrani]elor României, cum +Nota Bene+ to]i românii înainte de a fi româniau fost fiin]e supranaturale (exemplu: {tefan cel Mare a fost FFT, Ceau[escua fost XcD, Budai- Deleanu a fost TrSZ, Menumorut a fost GGJK, Iorga afost RsT etc.)”În încheiere a[ vrea s\ spun c\ personal m-a obosit, pentru c\ acest “poemfluviu”, acest “veritabil [uvoi textual” (citez aici din prefa]a lui I.B.Lefter)nu mi s-a p\rut prea curg\tor, ci sacadat [i bîlbîit [i, prin aceasta, camenervant. Se desf\[oar\ cum am ar\tat în citate: un dicteu desuprafa]\(deci o r\zuire de scoar]\ cerebral\ pe hîrtie [i mai pu]in “magm\cople[itoare” care erupe din adîncuri- tot din prefa]\), de un autor a c\ruistructur\ [i eventual ocupa]ie (manager general pe resurse umane laProcter and Gamble în America) nu-i permit r\gazurile unei poetici aegoului în adev\ratul sens al cuvîntului ci, mai degrab\, una de eliberarea unor minore frustr\ri cotidiene.8num`rul 1.......................................................................................noiembrie 2006.................................................................................................noua literatur`
vasile ernuMoscova - Bucure[tiJurnalul vremurilor de infla]ieVasile Ernu, 35 de ani, esten\scut în URSS. Este absolvental Facult\]ii de Filosofie(Ia[i) [i al Masterului deFilosofie (Cluj). A fost redactorfondator al revisteiPhilosophy&Stuff [i redactorasociat al revistei Ideaart\+societate. A activat `ncadrul Funda]iei Idea, Tranzit[i Editurii Idea. Actualmentelucreaz\ `n cadrul EdituriiPolirom. A debutat cu volumulN\scut în URSS (2006).c`r]iS\ fi fost iarn\, s\ fi fost var\? Dar nu cred c\ acest lucru v\ intereseaz\.{tiu c\ era cald în compartiment, dar nu [tiu dac\ era de la soareledogoritor de var\, de la sistemul de înc\lzire folosit iarna, de la ceai saumai [tiu eu ce licori care se folosesc din abunden]\ pe rutele interminabileale unei ]\ri în care distan]ele se m\soar\ în timp. Da, îns\ îmi aduc bineaminte c\ nici un geam nu se deschidea [i c\, indiferent dac\ m\ duc sau m\ întorc,voi coborî peste dou\ zile. Trenul cu „perdelu]e” se urni din loc. Lumea începu s\ sefoiasc\ încolo [i încoace pe holul cu covora[ persan ro[u, iar, în câteva minute, sunetulatît de specific spa]iului rusesc al linguri]ei amestecînd zah\rul în cea[ca de ceai începus\ se aud\ din toate compartimentele. Cum ru[ii sînt mari b\utori de ceai, acest sunetse aude în toate buc\t\riile [i cafenelele ]\rii. Cel mai mare [oc pe care l-am avut legatde acest procedeu a fost prima mea întâlnire cu un grup de englezi, [i ei mari b\utoride ceai, dar care reu[eau s\ nu scoat\ nici un sunet, folosind acelea[i tehnici.Plecam totu[i, c\ci mergeam s\ m\ v\d cu cel pe care eu îl numesc Marele Instigator.Cine este acesta? El este n\scut în Moscova într-o familie de ]\rani muta]i în capitalatân\rului stat sovietic în anii ‘20 ai secolului trecut. A fost din tinere]e un socialist convins,a intrat la facultatea de filosofie, iar la sf`r[itul anilor ‘30 a creat o mic\organiza]ie terorist\ care avea ca scop lichidarea lui Stalin. Este deconspirat [i condamnatla moarte. Din fericire pentru el, în acea perioad\ începe al II-lea r\zboipentru ap\rarea Patriei [i este trimis în prima linie. Mai tîrziu, cînd deja deveniseun nume de referin]\ în toat\ lumea, îi pl\cea s\ spun\ c\ „Marile catastrofe dinvia]a mea m-au salvat!”. În anii ‘60 este unul dintre cei mai cunoscu]i intelectualidin spa]iul sovietic, este expulzat din ]ar\ pentru opiniile incomode, iar, odat\ ajuns în Occident, unde este a[teptat ca un mare disident, devine unpersonaj controversat din cauza atitudinii critice [i fa]\ de aceast\ lume.De aceea eu l-am numit Instigatorul. Toate c\r]ile [i opiniile lui sînt surprinz\toare,imprevizibile, incomode [i te pun pe gînduri.Am ]inut foarte mult s\-l cunosc [i am reu[it acest lucru destul detîrziu. Am corespondat cî]iva ani buni, iar acum merg cu trenul cu„perdelu]e” s\ m\ întîlnesc cu el. S-a întors în ]ar\, nu duce ovia]\ u[oar\ în ace[ti ani nebuni de tranzi]e, în ace[ti ani demare infla]ie economic\, politic\ [i mai ales cultural\, îns\ ar\mas acela[i Mare Instigator. Desfac pachetul cu scrisorileprimite de la el [i le pun în ordine pentru o eventual\publicare a lor [i dau peste una de care uitasem [icare f\cea parte din seria „Emigrantul sovietic/comunistîn Occident”.„ Drag\...O s\ continuu povestea aventurii mele înOccident. Vreau s\-]i spun c\ pentru omul sovietic[i, în general, cel educat în spa]iul comunist, atr\i în Occident nu e deloc u[or, ba e chiar foartegreu. {i o s\-]i dau numai dou\ exemple. Primulexemplu e legat de hîr]og\raia birocratico-juridic\. Cînd locuiam acas\ acest aspect nu mi-a creat niciodat\ probleme [i nu amavut aceast\ grij\. Cartea mea de munc\ era undeva înregistrat\ [i nu am v\zut-odecît cînd am fost dat afar\. Acas\ aveam pa[aportul [i cam atît. Da, mai trebuia s\ teînregistrezi la noul domiciliu dac\ îl schimbai. Ei bine, aici îns\, în decurs de un an amprimit atîtea hîrtii pe care nu numai c\ trebuie s\ le p\strez, dar la care trebuie s\ [ireac]ionez într-un fel. Aici, dac\ nu ai un raport constant cu hîrtiile birocratice, nuexi[ti. Un stat juridic f\r\ astfel de proceduri nu poate exista, iar ca s\ reac]ionezi normalla aceste proceduri trebuie s\ fii obi[nuit de mic.Într-una din zile am primit un pachet cu acte oficiale. Am încercat s\ citesc, dar nu amîn]eles nimic [i mi-am dat seama c\, pe lîng\ limba literar\, mai trebuie s\ [tii [i unlimbaj birocratic. Nici localnicii nu cunosc bine acest limbaj, îns\ ei completeaz\ formularelema[inal, din obi[nuin]\. A trebuit s\ apelez la un amic care, la rîndul lui, m-arecomandat la o firm\ care ar face pentru mine acest serviciu. A[a c\ eu i-am anun]atc\ voi pl\ti dublu numai s\ nu mai v\d aceste hîrtii niciodat\. Nu am sc\pat, fire[te,de hîrtii. Plicurile au început s\ vin\ tot mai des [i de fiecare dat\ mi se par tot maigroase. Mi-am cump\rat un dulap [i le pun pe toate acolo f\r\ s\ le mai desfac,folosind vechiul principiu sovietic: dac\ au ei nevoie de mine, m\ vor g\si [i vor venidup\ mine.O alt\ mare problem\ cu care m\ confrunt e legat\ de a alege. Aici mereu sînt pus însitua]ia de a alege, lucru cu care omul sovietic nu e obi[nuit. Cînd e[ti pus s\ alegidintr-o varietate de lucruri, te confrun]i cu problema responsabilit\]ii [i a mustr\rilorde con[tiin]\ care rezult\ din ea. Am fost zilele trecute la magazin [i am v\zut oc\ma[\ care mi-a pl\cut. Ca un om sovietic, am înh\]at-o ca [i cum ar fi fost singurulprodus, [i acela ocazional, [i am plecat spre cas\, fericit de marea mea achizi]ie. Îndrum spre cas\, la un alt magazin, v\d aceea[i c\ma[\ la un pre] mult mai mic. Bunamea dispozi]ie a început s\-[i piard\ din intensitate. Peste cîteva zile v\d aceea[ic\ma[\ de dou\ ori mai ieftin\, iar peste dou\ s\pt\mîni era aproape gratis. Acum numai pot s-o mai v\d în fa]a ochilor. Am pus-o în [ifonier ca un simbol al incapacit\]iimele de adaptare la lumea occidental\.Despre restaurant, ce s\ mai zic! De fiecare dat\ intru în panic\ cînd trebuie s\comand. Fie c\ îmi comand lucruri scumpe, fie c\ îmi comand lucruri ieftine, tot amsurprize. A[a c\ am renun]at s\ mai fac experimente [i, indiferent dac\ sînt la Roma,Paris, Londra sau Berlin, comand sigur [ni]el vienez. Îmi invidiez colegii occidentalicare nu numai c\ [tiu ce s\ comande, ci [tiu [i ce anume m\nînc\.Îns\ am observat un lucru interesant: c\ via]a lor social\ este strîns legat\ de acesteactivit\]i ale persoanelor individuale. Noi sîntem lipsi]i de o mul]ime de griji pe care eile au din plin. În acest sens, noi avem o via]\ mult mai lini[tit\. A[a c\ am decis la ultimaconferin]\ s\ vorbesc despre acest lucru. Le-am explicat c\ noi avem o via]\ mailini[tit\ [i f\r\ griji, iar acest lucru se pl\te[te scump. Pentru o via]\ mai lini[tit\ trebuies\ renun]i la un nivel mai ridicat al bun\st\rii [i la anumite libert\]i. Am încercat s\ fiusincer cu ei [i le-am spus c\ aceast\ idee îmi vine deseori in minte [i ca a[ fi tentat s\o pun în practic\. Dup\ aceast\ conferin]\, o bun\ parte din invita]i au încetat s\ m\mai salute.”9noua literatur`..........................................................................................noiembrie 2006.............................................................................................num`rul 1
Change language