teasing editorial28RitualCoperta romanuluiHaunted: A Novel,edi]ia american\,Doubleday, 2005Fragment dinBÎNTUI}II – un roman de pove[ti,de Chuck Palahniuk,în curs de apari]ie la Editura Polirom.E o glum\ în familie pe care unchii o spun doar la be]ie.Jumate din glum\ e sunetul pe care-l scot. E sunetul cuiva care-[i trage flegmadin adîncul gîtului. Un sunet prelung, hîrîit. La fiecare reuniune de familie,cînd nu mai au nimic de f\cut decît s\ bea, unchii î[i duc scaunele afar\, subcopaci. Afar\ în întuneric, unde nu-i putem vedea.În timp ce m\tu[ile spal\ vasele, [i veri[orii alearg\ bezmetici, unchii sînt înlivada din spate, dînd sticle pe gît, l\sîndu-se pe spate în scaune. În întuneric,îl auzi pe cîte unul sco]înd sunetul: Hîrrrr-[[[t. Chiar [i `n întuneric, [tii c\ at\iat cu palma întins\ aerul, într-o parte. Hîrrrr-[[[t, [i ceilal]i unchi izbucnescîn rîs.M\tu[ile aud sunetul [i zîmbesc [i clatin\ din cap. B\rba]ii \[tia. M\tu[ile nu[tiu gluma, dar [tiu c\ orice i-ar face pe b\rba]i s\ rîd\ a[a de tare trebuie s\fie o prostie.Nici veri[orii nu [tiu gluma, dar scot sunetul. Hîrrrr-[[[t. Taie aerul cu palma,într-o parte, [i se t\v\lesc pe jos de rîs. Toat\ copil\ria lor, to]ii copiii auf\cut-o. Au spus Hîrrrr-[[[t. Au ]ipat Hîrrrr-[[[t. Formula magic\ a familieicare-i face pe ceilal]i s\ rîd\.Unchii se aplecau s\-i înve]e. Chiar [i cînd erau copila[i, abia ]inîndu-se pedou\ picioare, mimau sunetul. Hîrrrr-[[[t. {i unchii le ar\tau cum s\ taie cupalma într-o parte, întotdeauna de la stînga la dreapta, în fa]a beregatei.Atîrna]i de bra]ul cîte unui unchi, agitîndu-[i picioarele în aer, veri[oriiîntrebau ce însemna sunetul? Dar mi[carea mîinii?Era o poveste tare veche, se apuca s\ le spun\ un unchi. De cînd unchiierau tineri solda]i. Din r\zboi. Veri[orii se c\]\rau pe buzunarele haineiunchiului, cu un picior vîrît într-un buzunar, cu mîna întins\ înspreurm\torul, aflat mai sus. A[a cum te urci în copac.{i se rugau: spune-ne. Spune-ne povestea.Dar unchiul doar le promitea: mai tîrziu. Cînd o s\ creasc\. Unchiul teprindea sub bra] [i te arunca pe um\r. Te purta a[a, alergînd,întrecîndu-se cu ceilal]i unchi s\ ajung\ primul în cas\, s\ s\rutem\tu[ile [i s\ mai m\nînce o felie de pl\cint\. Se f\cea popcorn [ise asculta programul la radio.Era parola familiei. Un secret pe care cei mai mul]i nu-l în]elegeau.Un ritual care-i men]inea în siguran]\. Tot ce [tiau veri[orii erac\-i f\cea s\ rîd\ împreun\. Asta o [tiau doar ei.Unchii spuneau c\ sunetul era dovada faptului c\ spaimele celemai rele pot disp\rea pur [i simplu. Oricît de îngrozitor i s-ar fip\rut un lucru, mîine s-ar putea s\ nu mai existe. Dac\ mureavreo vac\, [i celelalte p\reau [i ele bolnave, dac\ li se umflaubur]ile [i erau pe moarte, dac\ nu se putea face nimic, unchiiscoteau sunetul. Hîrrrr-[[[t. Dac\ piersicii din livad\ d\deaurod [i se anun]a brum\ în noaptea aceea, unchii scoteau sunetul.Hîrrrr-[[[t. Însemna c\ teroarea pe care n-o puteai opri s-arputea opri ea de la sine.De cîte ori familia se aduna, \sta era salutul lor: Hîrrrr-[[[t.M\tu[ile se uitau cruci[ la atî]ia veri[ori care scoteau sunetul \laprostesc. To]i veri[orii t\ind cu palma aerul. Hîrrrr-[[[t. {i unchiirîdeau a[a de tare încît se aplecau [i se sprijineau cu mîinile pegenunchi. Hîrrrr-[[[t.Cîte una din m\tu[ile care ajunseser\ în familie prin alian]\ întreba [iea: ce înseamn\? Care era povestea sunetului? Dar unchii cl\tinau dincap. Iar unchiul care-i era so] î]i petrecea bra]ul pe dup\ mijlocul ei [i os\ruta pe obraz [i-i spunea, puiule scump, n-ai vrea s\ [tii.În vara în care am împlinit optsprezece ani, un unchi mi-a spus povestea.Eram doar noi doi. [i de data asta n-a rîs.Fusesem recrutat în armat\, [i nimeni nu [tia dac\ o s\ m\ mai întorc vreo-În Bîntui]ii – un roman de pove[ti, Chuck Palahniuk combin\ modelulDecameronului cu povestirea lui E. A. Poe, Masca mor]ii ro[ii. Un grup de scriitoriamatori se trezesc prizonieri într-o „tab\r\ de crea]ie” cu totul [i cu totul neobi[-nuit\, [i spectrele trecuturilor lor îi bîntuie neîncetat.Chuck Palahniuk, 44 de ani,supranumit „portdrapelulgenera]iei nihiliste”, comparatadesea cu KurtVonnegut, Bret Easton Ellissi Irvine Welsh; autor alromanelor Fight Club, dup\care s-a f\cut filmul cuacela[i titlu, [i Sufocare,ambele traduse la EdituraPolirom. La aceea[i editur\a ap\rut [i Jurnalul autorului.dat\.Nu era r\zboi, dar în armat\ bîntuia holera. Erau boli [i se întîmplau accidente. Îmif\ceam bagajul, doar eu [i unchiul, [i unchiul a zis: Hîrrrr-[[[t. Adu-]i aminte, a zis,c\ oricît de negru pare viitorul, toate necazurile pot disp\rea pîn\ mîine.Preg\tindu-mi bagajul, l-am întrebat. Ce însemna?E din ultimul mare r\zboi, a spus el. Cînd unchii erau to]i în acela[i regiment.Fuseser\ lua]i prizonieri [i for]a]i s\ munceasc\ într-un lag\r. Acolo, un ofi]er dinarmata inamic\ îi obliga s\ munceasc\ sub amenin]area armei. În fiecare zi sea[teptau ca omul \sta s\-i omoare, [i nu puteau face nimic. În fiecare s\pt\mîn\soseau trenuri pline cu prizonieri din ]\rile ocupate: solda]i [i ]igani. Cei mai mul]if\ceau doar dou\ sute de pa[i din tren pîn\ la moarte. Unchii le c\rau cadavrele.Ofi]erul pe care-l urau comanda plutonul de execu]ie.Unchiul care-mi poveste[te toate astea zice c\ în fiecare zi ie[eau în fa]\ s\ tîrasc\mor]ii la groap\ – g\urile din haine înc\ v\rsau sînge cald – [i plutonul a[teptaurm\torul lot de executat. De fiecare dat\ cînd intrau în raza pu[tilor, se a[teptauca ofi]erul s\ ordone deschiderea focului.Apoi, spune unchiul, într-o zi: Hîrrrr-[[[t.S-a întîmplat a[a cum se întîmpl\ Soarta.Dac\ vedea vreo ]ig\ncu[\ care-i pl\cea, ofi]erul o scotea din rînd. Dup\ ce lotulei era ucis, în timp ce unchii tîrau cadavrele, ofi]erul o for]a s\ se dezbrace. Stîndacolo în uniforma lui plin\ de fireturi str\lucind aurii în soare, înconjurat de pu[ti,ofi]erul o for]a s\ îngenuncheze pe p\mînt [i se deschidea la prohab. O for]a s\deschid\ gura.Unchii v\zuser\ asta de atîteau ori c\ nici nu-[i mai aminteau de cîte. }ig\ncu[aî[i v`ra buzele în prohabul ofi]erului. Cu ochii închi[i, sugea [i sugea, [i nu-l vedeasco]înd cu]itul din spatele centurii.În clipa în care ofi]erul ajungea la orgasm, o prindea de p\r, ]inîndu-i capul fix cuo mîn\. Cu cealalt\ îi t\ia beregata.Era mereu acela[i sunet: Hîrrrr-[[[t. Cu s\mîn]a înc\ izbucnindu-i din m\dular, oîmpingea la o parte, înainte ca sîngele s\ ]î[neasc\ din gîtul sec]ionat.Era sunetul care însemna mereu sfîr[itul. Soarta. Un sunet de care n-aveau s\poat\ sc\pa vreodat\. Pe care n-aveau s\-l uite.Pîn\ cînd, într-o zi, ofi]erul a luat o ]ig\ncu[\ [i a îngenuncheat-o pe jos. Cu totplutonul de execu]ie privindu-l, cu unchii privindu-l vîrî]i pîn\ la genunchi înstratul de le[uri, ofi]erul a for]at-o s\-i deschid\ fermoarul. Femeia a închis ochii[i a deschis gura.Era un lucru la care unchii asistaser\ de atîtea ori încît îl puteau privi f\r\ s\-l maivad\ cu adev\rat.Ofi]erul a prins-o pe ]iganc\ de p\rul ei lung, pe care [i l-a înf\[urat pe mîn\.Cu]itul a scînteiat, [i apoi a urmat sunetul. Sunetul \la. Care acum e codul secretal familiei pentru hohotele de rîs. Salutul lor. }iganca a c\zut pe spate, cu sîngele]î[nind de sub b\rbie. A tu[it o dat\, [i ceva a c\zut în praf, al\turi de locul mor]iiei.S-au uitat cu to]ii, plutonul [i unchii [i ofi]erul, [i acolo în praf era jumate dem\dular. Hîrrrr-[[[t, [i ofi]erul î[i t\iase propria scul\ vîrît\ adînc pe gîtul femeiimoarte. Din prohabul ofi]erului s\mîn]a înc\ ]î[nea, ]î[nea [i sîngele. Ofi]erul aîntins mîna spre scula lui care z\cea în praf. Genunchii i s-au înmuiat.Dup\ care unchii i-au tîrît trupul s\-l îngroape. Ofi]erul care a preluat comandalag\rului n-a mai fost atît de r\u. Apoi r\zboiul s-a sfîr[it, [i unchii s-au întors acas\.Dac\ nu s-ar fi întîmplat ce s-a întîmplat, familia noastr\ ar fi putut s\ nu existe.Dac\ ofi]erul \la ar fi tr\it, s-ar fi putut întîmpla s\ nu m\ mai nasc niciodat\.Sunetul \la, codul secret al familiei, mi-a spus unchiul, înseamn\: Da, se întîmpl\lucruri groaznice, dar uneori groz\viile astea ... te salveaz\.În fa]a ferestrei, ceilal]i veri[ori alearg\ printre piersicii din spatele casei. M\tu[ilestau pe verand\ [i dezghioac\ maz\re. Unchii stau cu bra]ele încruci[ate,ciond\nindu-se despre cel mai bun mod de-a vopsi un gard.Poate c-o s\ ajungi în r\zboi, zice unchiul. Sau poate c-o s\ iei holer\ [i-o s\ mori.Sau, spune el, [i taie aerul cu palma întins\, de la stînga la dreapta, sub centur\:Hîrrrr-[[[t...num`rul 1.......................................................................................noiembrie 2006.................................................................................................noua literatur`
Carte virtual\, bibliotec\ virtual\, editur\ virtual\. Incontestabil putem vorbiîn zilele noastre despre <strong>literatura</strong> din hiperspa]iu sau e-literatur\ [i totodat\despre publicul acestui gen de publica]ii.C\r]ile [i revistele în format electronic au devenit tot mai populare în r`ndultinerilor pentru c\ ei sunt principalii utilizatori de internet.Care sunt atuurile acestor publica]ii? În primul r`nd sunt gratuite, deciaccesibile tuturor, sunt interactive, u[or de consultat [i depozitat, spredeosebire de c\r]ile [i revistele clasice. Utilizatorul este trimis direct la surs\,economise[te timpul pe care l-ar fi pierdut într-o bibliotec\. Oricine poateparticipa de acas\ la atelierele literare. Aici sunt permise orice fel de experimenteliterare [i de aceea foarte mul]i tineri aleg s\ debuteze virtual.Consumatorul petrece mult timp în fa]a calculatorului, trimite link-uriprietenilor din lista de messenger. Este mai mult ca sigur un blogger, dornics\ fie informat. Îi place s\ citeasc\, dar probabil este s\tul de “mariiclasici”. Merge la teatru, în cluburi, este fan al filmului European [i a auzitde teremin.Miza acestei rubrici este de a face cunoscute c`t mai multe astfel de publica]ii.LiterNetPe 15 octombrie 1999 a fost lansat site-ul RomanianLiterature.com, doi animai t`rziu [i-a schimbat numele în LiterNet. Scopul acestui site este de apromova <strong>literatura</strong> pe internet. Scriitori consacra]i au fost publica]i în formatelectronic, dar mai ales scriitori tineri.Sec]iunile site-ului s`nt: Agenda cultural\,Atelier LiterNet, Destina]ii culturale, Editura LiterNet, Galeria LiterNet [iScriitori români. LiterNet-ul este poate cel mai cunoscut [i accesat site degen din România. Are peste 200 de c\r]i publicate online [i peste 12.000de vizitatori unici pe s\pt\m`n\. Site-ul î[i atinge scopul [i asta o arat\num\rul mare de c\r]i desc\rcate: jum\tate de milion de exemplare.Revista LiterNet ofer\ în fiecare s`mb\t\ cele mai recente cronici, recenziide carte [i [tiri culturale.Agenda cultural\ prezint\ pricipalele evenimente ale s\pt\m`nii curente,de la filme [i spectacole la nout\]i editoriale [i muzicale. În cadrul AtelieruluiLiterNet jurnali[tii, critici, scriitori din ]ar\ public\ articole, cronici referitoarela nout\]ile culturale. Poate sec]iunea cea mai important\ a site-ului oreprezint\ Editura LiterNet. Aici pot fi citite [i desc\rcate c\r]i. Pentru a u[urac\utarea, c\r]ile sunt grupate în: roman, proz\ scurt\, poezie, eseu, scenarii,fotografie [i arte plastice etc. Interesant este c\ unii dintre autorii româniau fost tradu[i, iar c\r]ile lor exist\ în sec]iunile : Books in English sau Livresen Français.LiterNet-ul este un proiect bazat pe voluntariat. Site-ul este un reper de baz\în ceea ce prive[te nout\]ile culturale. Nu este numaio bibliotec\ online, este un mijloc eficient [i ieftinde promovare a tinerilor scriitori.elena dr`ghiciCRISTIAN MUNGIU – 7 SCENARIIC\ textele publicate pe LiterNet nu r\m`n în anonimato dovede[te cartea lui Cristian Mungiu, 7 Scenarii.Cristian Mungiu face parte, al\turi de Cristi Puiu [iC\t\lin Mitulescu, din genera]ia tinerilor regizoriromâni. Cartea sa a fost lansat\ în anul 2003. Datorit\public\rii pe internet, c`teva dintre scenariile de aiciau avut [ansa s\ devin\ filme. Este vorba despre:Mariana, M`na lui Pauli[ta, Nici o înt`mplare, Zapping,Corul pompierilor, Canton (film premiat la festivalurileAnonimul [i TIFF).Cartea începe cu o biografie : “Fac parte din a[a zisagenera]ie a decretului. Eram 38 în clas\ [i [apte Cristiani.Am b\ut bem-bem, urm\ream la 7:20 Mihaela, am statla coad\ la zah\r, mi-am f\cut lec]iile la bateriaauto, am cules porumb în practica agricol\ [i am cîntat:«Soarele [i pionierii / {i-au dat mîna peste ]ar\».” Obiografie plin\ de umor, în care se simte nostalgiacopil\riei, a adolescen]ei, chiar dac\ acestea au traversatanii cenu[ii ai regimului comunist.Am ales o prezentare a scenariului Canton pentru c\nu este numai un scenariu, este [i un bun text de proz\.Cu pu]ine personaje [i un decor alc\tuit din [inelede cale ferat\, nisip, pesc\ru[i, mare, un curcan careurmeaz\ s\ fie f\cut friptur\, suntem pu[i în fa]a uneiînt`mpl\ri ciudate: f\r\ s\ vrea, Cantonierul îl ajut\ peuciga[ul înv\]\toarei din sat s\ fug\ pe mare. Ni seînf\]i[eaz\ o lume s\rac\, naiv\ în care timpul se scurgeîn func]ie de venirea [i plecarea trenurilor. O realitatetrist\, monoton\, u[or de recunoscut.ionmanolescuderapajcum a \nceput totulO s\ v-o spun direct, f\r\ menajamente sau înflorituri: m\ fascineaz\ derapajele, punctelede ruptur\ din mintea, c\r]ile [i zilele fiec\ruia dintre noi. Vie]ile care sar de pe [in\ blînd,curios, pe nea[teptate sînt specialitatea mea. Gînduri care explodeaz\ din senin noaptea,cînd capul se odihne[te în r\coarea pernelor; prieteníi care se opresc ca inima unui cardiac;iubiri sigure [i pasionale care se desfac f\r\ motiv, transformîndu-se în ur\ sau jen\ - toatem\ preocup\. Frac]iunea de secund\ în care se petrec, antrenînd fluxul unor consecin]eincalculabile (dar precise [i inevitabile, ca o poveste de Tolstoi sau Bulgakov) m\ uluie[te [im\ întristeaz\ la fel de mult ca deplasarea tijei din ampenajul cursei JAL 123, preg\tindu-ses\ loveasc\ Muntele Fuji. Un Boeing 747, senza]ia c\ e[ti invulnerabil [i cî]iva milimetri demetal deraiat: 520 de mor]i.Crede]i c\ exagerez? C\ îmi iau drepturi îndr\zne]e [i nemeritate? C\ m\ joc cu o realitateinexistent\ (sau, dimpotriv\, de la sine în]eleas\), doar pentru a colora cîteva rînduri în tonuride miere sau cianur\? Deschide]i orice u[\ apropiat\: a blocului în care locui]i, a liceului, afacult\]ii sau a editurii în care lucra]i, a romanului de pe noptier\ sau a revistei glossy pe careo l\sa]i noaptea lîng\ pat; a hot\rîrilor pe care nu a]i avut curajul s\ le lua]i atunci cînd trebuia[i cînd contau; a blog-ului pe care fiica dumneavoastr\ îl ]ine pe ascuns pewww.blogspot.com [i ve]i g\si acolo toate urmele pr\bu[irilor trecute sau viitoare. Nu trebuies\ fi]i nici Sherlock Holmes, nici Agentul 007 ca s\ accepta]i acest lucru.Totu[i, cine poveste[te [i cît\ încredere pute]i avea în cuvintele lui? Îng\dui]i-mi s\ m\prezint. Dup\ cum probabil [ti]i deja (zvonurile circul\ repede, mai ales cînd vine vorbade scriitori), ziua predau teorie cibernetic\ la Literele bucure[tene, iar noaptea studiezmecanica dezastrelor aviatice pe Discovery Channel. A]i vrea s\ afla]i mai multe despremine? Dar despre dumneavoastr\?Sînt un om simplu, un ins lini[tit [i calculat, c\ruia îi place s\ [tie cum arat\ s\pt\mînaurm\toare. Via]a mea nu a fost un triumf, dar nici nu s-a pr\bu[it în cine [tie ce abisuride întuneric. O familie strîns\, de înv\]\tori [i profesori din tat\-n fiu, mi-a dat oeduca]ie potrivit\, ferindu-m\ de excesele s\r\ciei sau ale depresiei; dac\ ar fi s\ nelu\m dup\ actele genealogice ale Manole[tilor, a[ fi un fel de str\-str\nepot al luiIon Ghica (motiv de respect [i mîndrie). Vîrsta mea a f\cut ([i face înc\) obiectulunor dispute aprinse, dar lipsite de orice suport [tiin]ific: dup\ unii, a[ fi un b\trînîn]elept [i tic\it, cu mintea [i experien]a de 80 de ani; dup\ al]ii, a[ fi r\mas naiv[i pu]in imatur, ca un adolescent de 16 ani; în fine, mai sînt unii (în frunte cu portariide la Litere) care, luîndu-se dup\ zîmbet [i înf\]i[are, m\ confund\ cu untîn\r rebel [i sportiv, c\ruia merit\ s\-i spui vreo dou\ la intrare, înainte s\-i cericarnetul de student.M-am descurcat aproape întotdeauna. Ascuns înd\r\tul unor nume de blogger,m-am putut desf\[ura în voie: cameleonul, Black Orchid sau eudoareu. Cu ajutorullor, mi-am compus portretele [i-am forfotit prin vie]ile altora, ame]indu-lecu parfumul speran]ei sau injectîndu-le otrava disper\rii. Am fost luat în serios;tripla mea identitate biologic\ a fost aici un avantaj, nu o povar\. N-am suferitniciodat\ de singur\tate sau lips\ de aten]ie, de[i sufletul meu, dac\ s-ar pricepecineva s\ umble la el [i s\-l deschid\ cu o chei]\ de aur, ar zice altfel. Amavut meserii onorabile (de fapt, una singur\: tot de profesor, exercitat\ întîi prinlicee, apoi prin facult\]i) [i rela]ii de durat\, cu femei frumoase [i devotate (înmod inexplicabil, cu excep]ia uneia, despre care o s\ v\ povestesc mai tîrziu,nici una n-a ]inut mai mult de [ase ani). În timpul liber, m\ ocup cu jogging-ul,g\titul de tarte cu l\mîie [i scrisul. Dac\ intra]i în prima libr\rie, s-ar putea s\ da]ipeste una sau dou\ din c\r]ile mele; dac\ ave]i curiozitatea s\ le deschide]i,s-ar putea s\ v\ [i plac\. Seara m\ vede]i singur, alergînd ca o umbr\, pe CaleaDoroban]ilor sau Bulevardul Aviatorilor. Despre tarte, nu v-a[ spune acum preamulte: dac\ o s\ ne împrietenim, cine [tie?, poate o s\ ave]i ocazia s\ le gusta]i.Ion Manolescu are 38 de ani [i este lector doctor la Facultatea de Litere, Bucure[ti.Specializat în teorie cyber-cultural\ [i în studiul ideologiei politice [i literare a comunismuluiromânesc. Romancier prin voca]ie, instinct [i pl\cerea de a povesti lucruri incomode(Alexandru, ed. Univers, 1998; Derapaj, ed. Polirom, 2006).noua e-literatur`29noua literatur`........................................................................................noiembrie 2006.................................................................................................num`rul 1