Numarul 1 - Noua literatura

dosar: prejudecata luniiemil brumarupersonal, nu[tiu ce e aiaÒliteratur`erotic`ÓSîntem înc\ speria]i de bombe! Cum citesc un textni]elu[ mai bombat la cur, criticii (tineri, deh! b\trîiori),or te aplaud\ pe daiboj... fiindc\ eshti cool, or tetrimit la psiholog sau, violent, la balamuc! Personal,nu [tiu ce e aia „literatur\ erotic\”!!! S\ fie cuvintele,cîteva, vreo 5-6, mai zdravene, mai mustoase-nmiezul cleios al limbajului pe [leau? Dar ele maimult stîrnesc voio[ie estetic\, decît frison[i-orgasme ca-n basme, dac\ sînt bine montateîn fraz\. Nu pot s\ uit Povestea pove[tilor luiCreang\ sau, mai încoace, Povestea pove[tilorGen. ‘80 a lui Mircea Nedelciu! Delicioase amîndou\,cu un humor greu de st\pînit în h\]uri... Mairecent, a[ aminti la fix pe Ioana Bradea cusingularul B\g\u, carte poematic-[ugubea]\,explodînd ca un brand din alea care sfîrtec\trupul [i sufletul cititorului îndr\gostit pe via]\[i pe moarte de carnea macr\ a volumului. Pela 40 de ani am comis [i eu ni[te sonete, scrisela mare ananghie, cînd credeam c\ nu voimai putea niciodat\ îmbrobodi în versuripoezia pierdut\. {i atunci, fa]\ în fa]\ cuiminenta dispari]ie a talentului, am izbucnitîntr-un hohot disperat de rîs, amestecîndpulele cu pizdele de-a valma, f\r\ nici ungînd de-a-mi face cunoscut\ vreodat\Infernala comedie. C\ s-a întîmplat altfel,e-o nostimad\! În rest, cred c\ „literaturaerotic\” e deja fumat\; futu-i!erotic` [i sensibilitateDac\ stau bine s\ m\ gîndesc, tema erotic\e pentru mine doar un pretext. De cîte oriam luat-o în serios, am f\cut-o pentru a m\putea focaliza mai bine asupra explor\riisensibilit\]ii – teritoriul care m\ preocup\ cu prec\dere.Nu m-am sim]it niciodat\ singur în aceast\ aventur\,[tiind c\ Stendhal, Flaubert, Tolstoi, Proust, ThomasMann sau Camil Petrescu [i Hortensia Papadat-Bengescu,la noi, au fost focaliza]i pe aceea[i ]int\. În cazul fiec\ruiadintre ace[tia, erosul cap\t\ [i un aspect sexual, urm\ritcu mai mult sau mai pu]in interes, cu mai mult sau maipu]in curaj.Cred c\ tocmai acest interes e în m\sur\ s\ ne explicece se întîmpl\ ast\zi cu literatura erotic\, cum [i cîts-a metamorfozat ea în ultimele decenii, dac\ aceast\metamorfoz\ contribuie sau nu la o mai bun\ cunoa[terea naturii noastre umane.Constat\rile pe care le putem face imediat sunt simple: odat\ cu începuturilemodernit\]ii ([i aici a[ oferi trei repere modelatoare: Nietzsche, Freud [i suprareali[tii),interesul pentru fiin]a noastr\ carnal\ [i limitele condi]ion\rilor noastremorale devine dominant; erosul se deschide spre erotism, impudoare, sexualitate,pornografie; sexul începe s\ fie privit ca un teritoriu al experien]elor limit\,regeneratoare, pozitiv detabuizante; for]a de polarizare ontologic\ a ra]iunii epus\ sub semnul întreb\rii.Ast\zi ne afl\m înc\ în plin\ opera]ie de procesare a con]inutului acestor explor\ri.De[i harta complet\ a problemei n-a fost înc\ trasat\. Personal, prin c\r]ile pecare le-am publicat pîn\ acum, simt c\ [i scrisul meu se integreaz\ în aceast\ vast\ofensiv\ antira]ionalist\, „corporeal\” (ca s\ folosesc aici un termen medical pecare limbajul critic îl poate prelua cu un real folos) [i m\ simt destul de bine înaceast\ postur\, protejat aprioric de spiritul timpului nostru, de aspectele luisenzualiste, hedoniste, vesel apocaliptice.Trebuie îns\ s\ recunosc, pe de alt\ parte, c\ aceast\ înregimentare transpersonal\în trupele de asalt ale antira]ionalismului sexualizat m\ [i nelini[te[te [i m\ face s\bat în retragere.Eu cred [i într-un ra]ionalism al corpului [i al erosului, sunt convins, ca [i RolandBarthes, c\ “trupul meu gînde[te altfel decît mine”, c\ sensibilitatea î[i con]ine [iea propriile registre de luciditate gnoseologic\. În aceast\ situa]ie, date fiind contexteleautohtone [i interna]ionale ale problematicii corpului, nu cred c\ sînt un promotoral literaturii erotice în sens curent, a[a cum m\ socotesc unii critici. Sexul [i iubireasînt, dup\ p\rerea mea, ni[te catalizatori ai naturii noastre perceptiv-contemplative.Erosul (în orice form\ s-ar manifesta el, de la cele sublime la cele pur coitale) schimb\lumea, îi scoate la lumin\ fe]ele nev\zute, sintetizeaz\ într-o singur\ mare revela]iemintea [i inima, trezia [i catalepsia, pl\cerea [i fascina]ia mor]ii. Dup\ cum [tim, Eminescucuno[tea bine aceste st\ri, în realitate imprezentabile. M\rturisesc c\, la rîndul meu, f\r\a fi un fan eminescian, sînt fascinat de aceast\ privilegiat\ form\ de cunoa[tere sensibil\,singura care î]i îng\duie, dincolo de cuvinte, s\ în]elegi [i s\ iube[ti cu adev\rat lumea.Ei bine, ca scriitor de romane mai mult sau mai pu]in erotice, m\ simt pedepsit s\ cauttoate acele cuvinte, propozi]ii, fantasme lingvistice de care ceilal]i oameni nu au nevoiepentru a se bucura de iubire [i sex. Nu [tiu cî]i scriitori contemporani au în]eles cu adev\ratcare sunt obliga]iile incluse ireversibil în aceast\ epuizant\ pedeaps\. Cei care au intuitc\ erosul, corpul [i sexul nu sînt ni[te valori în sine, ci ni[te deschideri spre toate virtualit\]ileumanului au fost [i continu\ s\ fie marii scriitori. Printre cei de ast\zi – e vorba de scriitoriicare-mi plac [i care m-au ajutat s\-mi în]eleg propriile obsesii - i-a[ aminti pe Henry Miller,Italo Svevo, Gombrowicz, Patrick Süskind, Kundera, Javier Marias, Max Blecher, Radu Petrescu,Alexandru Vlad, Nicolae Breban, {tefan Agopian.gheorghe cr`ciun16num`rul 1.......................................................................................noiembrie 2006................................................................................................. noua literatur`