Aceast` pagin` tr`ie[te din convingerea c` to]i scriem literatur`. Aici sevede cum arat` scrisul celor care nu [tiam c` s\nt [i scriitori.scriitorul discret12Textul Unghiile este prima apari]ie a lui Mihai Chirilov `n postura de prozator.UnghiileCeea ce urm\ream în vizitele mele repetate în saloanele de manichiur\era, în mod mai mult decît evident, ob]inerea unei formepl\cute pentru unghiile mele atît de nefericite. Manichiuri[tii, to]icei cu care am tratat, m-au asigurat c\ pot avea ce form\ poftesc -cu condi]ia ca dup\ ce ei termin\ de ajustat, t\iat, pilit, rotunjit [i-a[a maideparte, s\ nu m\ ating de ele timp de cîteva zile bune, dup\ care s\ revin la eipentru o nou\ [edin]\ de formare. Unul singur dintre ei s-a sc\pat o dat\,spunînd deformare, [i chiar cred c\ procesul \sta de înfrumuse]are implic\ oreal\ deformare. Într-un fel, asta f\cusem [i eu, atunci, într-a [aptea, cînd amfolosit integral trusa de unghii pe mîna stîng\, tr\gînd de pieli]e [i de carneadin jurul unghiilor în toate direc]iile. {i ast\zi, unghiile de la mîna stîng\ sîntu[or mai p\tr\]oase, e drept c\ pu]in mai mari, în timp ce cele de la mînadreapt\ sînt mai rotunjoare, dar ceva mai mici. Nici unul dintre manichiuri[tiidespre care am vorbit nu a reu[it s\ mi le egalizeze în cei doi ani petrecu]idintr-un salon într-altul. E drept c\ nici eu n-am rezistat o zi f\r\ s\-mi bagdegetele în gur\. Poate c\ trebuia ca de mic s\-mi fi mînjit cineva mîinile cuardei iute (pentru c\ ast\zi oricum nu pot s\ suf\r ardeiul iute) - un v\r mai micde-al meu a fost astfel vindecat pentru c\ se [tergea tot timpul la ochi.Sadismul [i, totodat\, spiritul practic al p\rin]ilor no[tri nu cunosc limite atuncicînd e spre binele copiilor lor. Alor mei probabil c\ le pl\ceau unghiile mele.Sau poate c\ le erau indiferente. Sau poate c\ atunci cînd eram mic, nu mi lerodeam în asemenea hal. M\ uit cîteodat\ la fotografiile mele vechi [i, întradev\r,nu p\reau degetele cuiva care s\-[i road\ unghiile.Unui singur manichiurist i-a pl\cut într-adev\r s\-mi lucreze unghiile. Pentruc\ celorlal]i [i celorlalte nu le f\cea prea mare pl\cere s\ taie sau s\ pileasc\unghiile altora. Cu atît mai mult unghiile mele pe care nici m\car eu nu le potsuporta. Nu l\sau asta s\ se vad\, dar cineva atît de sensibil ca mine la o astfelde chestiune sim]ea imediat c\ nu exist\ nici o alchimie. Cu unul singur,spuneam, a fost altceva. {i mi-am dat seama de asta din clipa în care m-ama[ezat în fotoliul cafeniu din fa]a lui, desp\r]i]i doar de o m\su]\ ro[ie dintr-unplacaj rotunjit la col]uri [i i-am v\zut degetele de la mîna dreapt\ luînd întreele degetul meu mare de la mîna dreapt\ - cel de care mi-e cel mai ru[ine, atîtde mic\ [i de nefericit\ e forma unghiei lui. Într-un film, acesta e flash-ul scurtîn care î]i închipui c\ partenerul î]i suge lent degetul, plimbîndu-[i limba roz\cu mi[c\ri circulare pe cei cî]iva centimetri p\tra]i de unghie la fel de roz, dup\care un cadru mai tîrziu, e[ti aruncat înapoi în realitate. În cazul meu, în fotoliulcafeniu, în fa]a m\su]ei ro[ii pe care mîna mea dreapt\ st\tea docil\ [iîndura pe propria-i piele tot acel arsenal de instrumente. Mole[eala pl\cut\care m-a cuprins în momentul acelui flash indecent nu m-a p\r\sit nici a douazi dup\ ce trecusem pe la salon. De prisos s\ mai spun c\ în acea noapte visasemexact acel cadru de film roz pe roz, exact aceea[i senza]ie, detestabil deprevizibile, recunosc, dar le visasem [i le savurasem cu pl\cere vinovat\. Ce s\fac? Ca atunci cînd zburam. Diminea]a rosesem deja toat\ munca din ajun amanichiuristului. {i chiar continuam s\ stric totul, compulsiv, de la o or\ la alta,de[i [tiam c\ peste trei zile eram programat pentru o nou\ [edin]\ - a doua dincele cinci de care manichiuristul îmi spusese c\ am nevoie pentru ca schimbareaîn bine s\ fie vizibil\. Ce mi-a mai pl\cut îns\ la el, pe lîng\ zece degetesuperbe, sub]iri [i lungi, dar nu scheletice, [i cele zece unghii impecabile lungide 2 centimetri [i jum\tate [i late de un centimetru [i jum\tate, cu col]urile rigurosrotunjite [i t\iate la milimetru, a fost franche]ea lui. Mai întîi a încercats\ m\ conving\ de faptul c\ unghiile mele nu erau urîte, c\ era [i acela un stil,c\ erau chiar amuzante, dar nu în sensul r\u, [i c\ în nici un caz nu erau dezagreabile.Toate acestea le-a spus în vreme ce-[i plimba mîinile peste ele,atingîndu-le u[or, în timp ce eu gîndeam c\ îi d\ mîna s\ vorbeasc\ a[a cîndavea ni[te degete [i ni[te unghii atît de frumoase. Dar dac\ eu vreau [i vreau,mi-a zis, putea încerca s\ le dea o form\ cît mai apropiat\ de cea dorit\. Careera acea form\ dorit\? {tiam ce vreau, o s\ rîde]i (spre deosebire de [edin]elede frizerie, unde instruc]iunile sînt minimale [i unde m\ las în voia frizerilorcare îns\ m\ întreab\ din trei în trei minute dac\ e bine, dac\ trebuies\ mai ia un pic în stînga [i a[a mai departe): forma unghiilor lui impecabile.Nu i-am spus asta, evident, ci doar c\ voiam, cum o [ti, s\ mi le rotunjeasc\[i s\-mi creeze iluzia c\ ar fi mai lungi, de nu putea chiar s\ lealungeasc\ un pic.Rela]ia noastr\ a început în timpul celei de-a doua [edin]e de manichiur\.Trecuser\ deja trei zile, dar unghiile mele erau harcea-parcea, în ciuda insisten]elorlui [i a eforturilor mele de a m\ ab]ine. O dat\ a[ezat în fotoliul cafeniudin fa]a lui, m-am gîndit c\ el se a[tepta ca eu s\ nu fi rezistat dou\ zile f\r\ s\m\ ating de unghii. A jucat pu]in teatru, c\ a[a ceva nu se poate, c\ el nu poatelucra în condi]iile astea [i c\ dac\ vreau ca [edin]ele s\ merite banii pe care-ipl\team, m\car atît, trebuia s\ dau dovad\ de maturitate. Era chiar a[a de greu?Dovad\ de maturitate am dat în secunda în care mîinile lui divine au luat cu delicate]elaba mea ciopîr]it\. Ca [i prima dat\, mi-a prins degetul mare, parc\ era [imai oribil decît în urm\ cu trei zile; groaznic de ru[ine mi-era [i, parc\ pentru acontracara aceast\ culp\ tembel\, nu [tiu ce m-a apucat c\ l-am prins [i eu dedegetul ar\t\tor în timp ce-l plimba pe conturul ros pîn\ la carne al sinistruluimeu deget mare. A tres\rit un pic, mai tîrziu mi-a m\rturisit c\ se a[tepta laacel gest, c\ de fapt îl a[teptase de la prima întîlnire.Au urmat trei luni în care ne-am frecventat asiduu. Sigur, continuam s\-mirod unghiile, sub privirea lui îng\duitoare; m-am gîndit apoi, dup\ cetotul s-a terminat, c-a[ fi putut profita de compania lui pentru a beneficiade tratament gratuit. {edin]ele de manichiur\ sînt destul descumpe. E un lux pe care pu]ini [i-l permit. Cum spuneam, îmirodeam unghiile pe grab\, nu cizelam, nu rotunjeam, aveam doargrij\ s\ nu existe negru sub ce mai r\m\sese din unghii. E drept c\[edin]ele au continuat acas\, la început. Au fost înc\ dou\ pîn\cînd mi-am dat seama c\ pierdeam timpul; îl puteam folosi pentrualtceva. Exista îns\ o parte bun\: tot acel ritual, cu trusa [i cusculele lui metalice [i ascu]ite, cu grija lui excesiv\ [i teama mealatent\ erau foarte excitante. Nu ascund c\ dorin]a measecret\, din clipa în care i-am v\zut [i admirat acele degetesuperbe a fost s\ le simt în mine. S-a întîmplat chiar din primasear\, a[a c\ suspansul n-a ]inut prea mult. Nicicînd num-am sim]it mai bine, pentru c\, trebuie s\ marturisesc aicic\ rareori accept acea tatonare f\cut\ cu degetele. Nu-miplace nici de fric\, m\ contract instantaneu [i adio pl\cere.Prefer s\ fiu surprins [i s\ m\ doar\ un pic, dar s\ fie ce trebuie.Dup\ trei luni ne-am desp\r]it. Din cauza unghiilor. Maiexact, din cauza obsesiei mele pentru unghiile lui. Pur [isimplu, nu m\ mai plictiseam s\ le privesc. Cam ca atuncicînd faci sex cu cineva [i încerci s\ tragi cu ochiul pesteum\rul lui la ce se întîmpl\ la televizor. Eu încercam în oricepozi]ie m\ aflam s\-i prind în vizor unghiile, iar oglindauria[\ din dreptul patului îmi sporea perspectivele. Vederealor m\ excita [i mai tare. Pe el, insisten]a mea îl agasa.Înainte de a ne desp\r]i, mi-a repro[at c\ eu nu vedeamnimic în el mai departe de unghii; ceea ce, pe undeva, eraadev\rat. Ghinionul celor cu unghii impecabile, care seîndr\gostesc de mine. Aproape c\ nu existau ca persoanepentru mine. Trebuia ca ele s\ ma impresioneze cu adev\ratpentru a m\ face s\ uit de obsesia mea primar\. {i rareori afost cazul. Dar asta nu m\ împiedica s\-i iubesc. Nu era îns\dragostea pe care [i-o doreau ei.Mihai Chirilov, 35 de ani, este critic de film. A absolvit în 1995 Facultatea de Electronic\ [i Telecomunica]ii, dar i s-a p\rut mult mai apetisant s\ consume filme la greu pîn\ cînd aceast\pasiune a devenit un job. Mai întîi a fost editor al unei reviste de film, apoi, director artistic al primului Festival interna]ional film, TIFF (Cluj Napoca) [i acum redactor-[ef al revisteiRe:Publik. A tradus dou\ din c\r]ile lui Chuck Fight Club Palahniuk (Sufocare [i Jurnal). Apare frecvent la cele mai importante festivaluri de film. Este haotic [i mereu `n `nt`rziere, darreu[e[te s\ prind\ [i avioane [i deadline-uri.~ncearc\ din r\sputeri s\ nu lipseasc\ de la un concert Bjork [i vrea s\ ajung\ la Cascada Iguazu.mihai chirilovnum`rul 1.......................................................................................noiembrie 2006................................................................................................ .noua literatur`
are[ moldovanÒc\nd cineva\]i spune c` ai traduso carte frumoas`...ÓmariamanolescunesigurantzeCum ai `nceput s\ traduci [i de ce? E un job profitabil?Am început oarecum din întîmplare. Abia ie[it din facultate, întîmplarea a f\cut s-o întîlnesc peDenisa Com\nescu la o conferin]\ organizat\ de British Council la Oradea. Ea mi-a propus atuncis\ traduc pentru editura Polirom, îns\ cum eu am plecat apoi în str\in\tate pentru mai mul]iani, am tot amînat s\ r\spund ofertei. Cînd m-am întors, am tradus mai întîi, al\turi de al]i colegidin Catedra de englez\ de la Cluj [i sub coordonarea profesorului Liviu Cotr\u, Filozofia lui„ca [i cum” a lui Hans Vaihinger, ap\rut\ la editura Nemira. Dup\ o vreme, le-am scris celor dela Polirom c\ mi-ar pl\cea s\ traduc pentru ei, [i au avut bun\voin]a s\ m\ accepte. O dat\început începutul, m-a prins, [i cred c\ e una dintre cele mai frumoase munci pe care le po]i faceîn literatur\ (sun\ pu]intel a Miron Costin, dar asta e). E un joc intim între tine [i un text, întrelimba textului [i limba ta. Sau între dou\ texte (cel pe care-l ai în fa]\ [i cel pe care ]i-l construie[tiîn minte) pe de-o parte, [i cititorii cunoscu]i sau necunoscu]i pe de alta. E un joc de sau cu„efecte”, care, cum bine spunea Walter Benjamin, trebuie s\-[i fie „ecou” unele altora.Traducerea nu e cel mai profitabil job „intelectual”, ca s\ zic a[a. Oricum, n-o faci pentru bani...eu, de pild\, vreau ca ai mei s\ poat\ citi c\r]ile mi[to pe care le traduc. Îmi zic: pagina asta, capitolul\sta sigur i-ar pl\cea mamei sau tat\lui meu, [i-mi place foarte mult gîndul c\ traduc maiales pentru ei.Î]i alegi singur c\r]ile, sau urmezi un program editorial?C\r]ile pe care le-am tradus pîn\ acum pentru Polirom (Hari Kunzru, Virusul, MichaelCunningham, Zile exemplare, precum [i cea a c\rei traducere sînt pe cale s\ o termin, ChuckPalahniuk, Bîntui]ii) fac parte din programul lor editorial. Cartea care va urma, Curcubeul gravita]ieide Thomas Pynchon, a fost propunerea mea, [i am fost foarte fericit cînd au acceptat.Exist\ în România mai multe “stiluri” de traducere? Cum ]i se par traducerile române[ti dinmarile romane de limb\ englez\ ale secolului XX? Crezi c\ ar merita s\ se înceap\ un programconcertat de reedit\ri canonice?Dac\ se poate spune c\ [i în tradusul c\r]ilor le style c’est l’homme même, atunci f\r\ îndoial\c\ exist\. {i dac\, în sensul acestei consonan]e, omul ghideaz\ mai pu]in previzibil stilul, ceeace-l ordoneaz\ e „sarcina” traduc\torului. Despre care tot Benjamin spune foarte frumos, [ipu]in pre]ios, într-o traducere aproximativ\: „Cioburile unui vas spart lipite împreun\ trebuies\ se potriveasc\ în cele mai mici detalii, de[i nu e nevoie s\ semene unele cu altele. În acela[ifel, în loc s\ semene cu sensul originalului, o traducere trebuie s\ încorporeze cu dragoste [i îndetaliu modul de semnificare al acestuia, astfel încît atît originalul cît [i traducerea s\ poat\ firecunoscute ca fragmente ale unei limbi mai mari, a[a cum cioburile sînt parte dintr-un vas”.Atîta vreme cît modul traducerii e acesta, mai cu seam\ „cu dragoste [i în detaliu”, cred c\ stilulis gonna be okay. Chiar dac\, citind o carte în traducere, [i eventual uitîndu-te apoi prin original(deforma]ie profesional\), î]i zici uneori „aici eu a[ fi tradus altfel”.În bun\ m\sur\, romanele de limb\ englez\ ale secolului XX le-am citit în original, a[a c\ nuprea m\ pot pronun]a asupra traducerilor. F\r\ îndoial\, marii scriitori au avut parte de traduceriminunate, cum sînt cele semnate de Mircea Iv\nescu, Antoaneta Ralian, Virgil Stanciu,Horia Florian Popescu, Alexandru Vlad, Adrian O]oiu [i mul]i al]ii. Uneori chiar [i f\r\ s\ po]i citioriginalul, [tii c\ traducerea e extraordinar\: cînd iei în mîn\ Moartea lui Virgiliu tradus\ de IonRoman, [i se face pielea de g\in\ de la prima fraz\..Din cîte [tiu eu, au existat [i exist\ unele programe de reedit\ri, cum a fost cel de la Rao, reedit\ripublic\ [i Humanitas, [i Polirom, [i Univers, [i într-un anume fel ele (se) concerteaz\ înansamblul pie]ei de carte. N-or fi ele prea vandabile, dar fac numai bine. E admirabil\ ini]iativaCotidianului de a relansa ideea unei „Biblioteci pentru to]i”: am auzit istorioare cu oameni carenu prea obi[nuiesc s\ citeasc\, dar se înfiin]eaz\ la [apte [i jum\tate în fa]a chio[cului ca s\-[iia ziarul [i cartea cu 3 lei.Traducerea ar putea s\ fie o meserie în sine, ar putea fi o posibil\ carier\ pentru un tîn\r intelectualromân?Ar putea, mai bine zis ar trebui s\ poat\ fi asta. Deocamdat\, un tîn\r intelectual român nici s\nu viseze c\ s-ar putea între]ine din a[a ceva. Poate din traduceri autorizate, dar asta e o alt\mîncare de pe[te...Cum ]i se pare c\ arat\ acum pia]a de carte str\in\ în România? Sîntem sincroniza]i?Arat\ tot mai bine, c\r]ile sînt tot mai frumoase, tot mai scumpe. Mi se pare c\ pia]a a intratîntr-o dinamic\ normal\, adic\ una care-l excedeaz\ pe cititor ca volum, [i (mai pu]in normal)ca pre]. A[a c\ multora ([i mie) nu ne r\mîne decît s\ se ne prefacem gourmets: alegem o carte,dou\, a[tept\m urm\torul salariu (sau banii pe vreo traducere), apoi alegem din nou.Iar celebra obsesie a culturii noastre mici – sincronizarea – e în acest domeniu tot mai asiduusatisf\cut\, se traduc [i se public\ tot mai rapid best-seller-urile interna]ionale, autorii premia]icu Nobel, Booker, IMPAC, etc. În rest, pia]a se extinde tot mai rapid înspre domenii profitabile,pîn\ de curînd mai pu]in exploatate editorial: fantasy fiction, self-help, spirituality, [i toate celelaltegenuri ale literaturii de consum. E, desigur, un lucru bun, n-are rost s\ ne tot c\in\m c\„nimeni nu mai cite[te poezie”.Care a fost cea mai mare satisfac]ie a ta ca traduc\tor? Ce ]i-a pl\cut cel mai mult s\ traduci?Ce carte faimoas\ ]i-ai dori s\ po]i traduce?Sînt multe satisfac]ii, de diverse tipuri. Sînt pl\cerile traducerii, care pentru mine se împletesc,mai mereu, cu enervante dureri cervicale de la statul în fa]a calculatorului. S\ trecem peste ele.Sînt mici satisfac]ii pecuniare. S\ trecem peste ele. Sînt „[i altele”: cînd vezi cartea pe site, cîndprime[ti exemplarele, le miro[i, le r\sfoie[ti, î]i treci mîna peste coper]ile lucioase, le a[ezi înbibliotec\. Cînd vezi pe cineva cump\rînd sau citind cartea. Cînd cineva î]i spune c\ ai tradus ocarte frumoas\..De cînd am citit prima dat\ Choke în englez\, prin 2001, am vrut s\-l traduc pe Chuck Palahniuk,[i am fost invidios cînd Mihai Chirilov mi-a luat-o înainte, [i a f\cut treab\ foarte bun\. Dar acumtraduc Bîntui]ii, a[a c\ sînt fericit.Am avut odat\ un vis absurd în care traduceam Finnegans Wake (rîde]i, nu m\ sup\r). Sigur, nuse poa’, dar cum eu citesc din Finnegans Wake ca din Biblie – cîte pu]in, pref\cîndu-m\ gourmet– îmi cad ochii pe cîte-un „verset”, [i m\ întreb uneori cum ar suna în române[te, de exemplu:„What bitter’s love but yurning, what’ sour lovemutch but a bref burning till shee thatdrawes dothe smoake retourne?”.Abia a[tept s\ traduc Gravity’s Rainbow, care e o carte faimoas\...Interviu realizat de LUMINI}A MARCUtraduc`tor: fa]` - profilDemisia!Ini]ialam vrut s\ scriu ceva foarte haios. Ca s\ v\ face]i o p\rere, g\sisem [i un titlufoarte bun: “De ce merit premiul Nobel pentru literatur\”. Dup\ care m-am tot uitatla titlul \sta [i n-am g\sit nici un motiv. Pentru care s\ merit. Premiul Nobel pentruliteratur\. Apoi m-am g`ndit s\ scriu despre Halterofil. Asta [tiu, asta scriu, adic\s\-mi fac pu]in\ promovare cum ar veni. {i am ajuns la concluzia c\ dup\ doi ani depublicitate serioas\ habar n-am s\ m\ promovez singur\. A[a c\ m-am deprimat. Bine c\mi-am dat demisia la timp din publicitate. Publicitatea e de c\cat.Acum s`nt în continuare deprimat\ [i mi se pare c\ de fapt nu merit\ s\ scriu despre nimic.De[i îmi vine. De[i ar trebui. La urma urmei tocmai mi-am dat a 4-a oar\ demisia în ultimiidoi ani. Ca s\ m\ apuc serios de scris. Judec`nd dup\ articolul \sta, am senza]ia c\ fac foarter\u. {i m\ deprim [i mai tare. {i de fapt ce dracu a[ putea s\ scriu aici? Adic\ s`nt deprimat\,s`nt incoerent\, [i adev\rul e c\ nu s`nt în stare s\-mi exprim opiniile dec`t camuflatebine în fic]iune. Adic\ e mai u[or s\-i faci de c\cat pe al]ii. Sau s\-i la[i pe al]ii s\vorbeasc\. Nu pot fi coerent\ dec`t în fic]iune. {i de fapt cred c\ nici nu am nimic despus. Despre, în sau pentru fic]iune. {i de fapt oricum nu m\ intereseaz\ nimic, pentru c\în general via]a e de c\cat, iar în particular prietenii mei s`nt de c\cat pentru c\ nu m\ citescpe mine non-stop, adic\ eu îmi dau demisia ca s\ scriu, [i ei nu î[i dau demisia ca s\ citeasc\,asta mi se pare de un mare c\cat. De [i mai mare c\cat este prietenul meu, care nunumai c\ nu î[i d\ demisia ca s\ m\ citeasc\ pe mine, dar, mai mult, este dispus s\ munceasc\în plus, pentru ca eu s\ pot s\-mi dau demisia [i s\ scriu [i s\ fiu fericit\. A[a î[iimagineaz\ el c\ m\ sus]ine. Ei bine, asta mi se pare de mega c\cat. S\ munce[ti maimult, zic. P\i c`nd o s\ m\ mai citeasc\? Iar io am ajuns la jum\tatea articolului \stuia dec\cat [i s`nt din ce în ce mai deprimat\. {i nici nu m\ simt prea bine. Asta cu bolile e desuper c\cat, finc\ te apuc\ tocmai c`nd ai chef de scris. Dar bine, din boal\ nu po]i s\-]idai demisia, a[a c\ dormi. {i m\ trezesc [i mai deprimat\. Dormitul e de c\cat. Dup-aiamai s`nt [i alte lucruri, cum ar fi deadline-urile. De fapt dealine-urile sunt motivul pentrucare mi-am [i dat demisia. Deadline-urile s`nt de c\cat. {i faptul c\ trebuie s\ predau articolul\sta m\ termin\. M\ enerveaz\. Reped lumea. Nu pot s\ fac nimic [i s\ merg nic\ieri [i îireped pe to]i care m\ s`c`ie [i m\ s`c`ie [i m\ s`c`ie cu invita]iile [i problemele lor de c\cat.Pentru c\ ei nu în]eleg c\ nu pot s\ merg la film sau în ora[, pentru c\ am o treab\ important\de f\cut, cu un deadline, [i toate celelalte. {i dup\ ce c\ s`nt mega deprimat\, acum amajuns s\ fiu [i de c\cat. A[a mi se zice. Dar asta nu conteaz\, pentru c\ de fapt oamenii nuconteaz\, [i filmul era de c\cat, f\cut de ni[te oameni de c\cat, pentru c\ de fapt tot ceconteaz\ e faptul c\ eu scriu pentru ei, pentru c\ca]ii \[tia pe care vreau s\-i scot din c\cat,s\ le deschid ochii [i s\ le ar\t ce e important în via]\. Bine, revista asta nu e tocmai loculpotrivit. Cred c\ de aici vine [i lipsa mea de subiecte, [i depresia [i senza]ia asta de c\cat.Adic\ uite, ca s\ v\ face]i o p\rere, mi s-a spus s\ scriu “ce vreau”. |[tia nu în]eleg ce-i \laun brief. V\ zic, am lucrat în publicitate. De unde, sigur, mi-am dat demisia, dar totu[i,asta cu brief-ul era ok. Plus c\ un brief instituie de cele mai multe ori un conflict, adic\ cumar veni c\ brief-ul e de c\cat, [i se [tie c\ din conflicte se nasc adev\ratele scrieri, adic\<strong>literatura</strong> bun\. Sau m\ rog, cel pu]in a[a e la teatru. Dar bine, teatrul e de c\cat, nu? Ei bine,teatrul e mult mai ok dec`t <strong>literatura</strong>. Noul teatru. Iar dac\ noua literatur\ nu crede asta,atunci noua literatur\ e de c\cat. Iar eu îmi dau demisia de la revista asta de c\cat. Pentruc\ am treab\. M\ apuc de scris teatru!Maria Manolescu, 26 de ani, masterand\ în playwriting la UNATC. Se num\r\ printre cî[tig\toriiconcursului dramAcum 3 (edi]ia 2006), cu piesa With a little help from my friends. Debut editorial:Halterofilul din Vitan, Editura Polirom, 2006.noua literatur`........................................................................................noiembrie 2006...............................................................................................num`rul 113