Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

DIRECTORPENTRU O ZIFiecare salariat al Studioului de film „Sahia“ – mai s`nt doar36, din peste 500 `n vremurile de glorie – va fi director generalpentru o zi, cu toate atribu]iile [i responsabilit\]ile aferente.3 «ordinea de ziSahia – studioul cu 36 de directoriLa `nceput se sup\r\ c\ am fotografiat-o [i, caun adev\rat director, m\ ceart\ c\ nu i-am cerutacordul. Ba nici nu vrea s\-mi spun\ cum o cheam\,nu are nevoie de reclam\, ea e doar documentaristcinecronic\, st\ `n spatele aparatelor de montaj.P`n\ la urm\ o conving c\ nu are de ales, estemanagerul unei institu]ii publice, chiar dac\ pentruo zi, iar asta `nseamn\ [i asumarea „unei rela]ii cupresa“. Accept\.Cinecronicatrebuie reluat\R. Chiru]\Liliana Vlad a fost, pe 1 octombrie, primulangajat al Studioului de film „Sahia“care a intrat `n experimentul ini]iat deconduc\torul institu]iei, Marius Iura[cu.Fiecare salariat – mai s`nt doar 36, dinpeste 500 `n vremurile de glorie – va fidirector general pentru o zi, cu toateatribu]iile [i responsabilit\]ile aferente.„Vor lua contact cu problemele managementuluisociet\]ii, vor analiza componentade produc]ie a studioului, voranaliza comportamentul colegilor, vorpropune solu]ii de cre[tere a niveluluicapacit\]ii de produc]ie, vor avea posibilitateade a propune sanc]iuni administrative“,a r\mas stabilit printr-o decizieintern\.Liliana Vlad a venit la serviciu la optdiminea]a, ca de obicei, de altfel. Darspre deosebire de zilele c`nd se a[eza lama[ina de montaj, acum s-a oprit `n scaunulde director. Cu timiditate, pu]inURMEAZ| PRIVATIZAREAsperiat\, dar [i ferm\, decis\ s\-[i duc\mandatul la bun sf`r[it. Adic\ p`n\ pe laora patru.Pentru `nceput, i-a expus lui MariusIura[cu cam ce-ar vrea ea s\ se schimbela studio, propunerile [i le notase pe-oh`rtie. ~n primul r`nd, ar vrea s\ se reiafilm\rile pentru arhiva de cinecronic\.Ce e cinecronica, o `ntreb nedumerit.S`nt film\ri de la evenimente importante,fie ele politice, culturale sau dealt\ natur\, care vor face apoi istorie,`n]eleg eu, iar doamna Vlad m\ ajut\ e-xemplific`ndu-mi: „De la revolu]ie avemtot ce s-a filmat. {i vizitele lui Ceau[escu,le avem pe toate pe pelicul\“. ~n ultimultimp `ns\, nu s-au mai f\cut, numai s`nt operatori, poate nu a mai existatinteres. „Am discutat s\ le relu\m.De exemplu, am pierdut moartea patriarhului[i numirea celui nou. {i e p\cat.Pe ceilal]i patriarhi `i avem. Noi exist\m`n istorie cu aceast\ arhiv\.“M\ bag `n seam\ [i-i propun s\ `ncerceo colaborare cu o televiziune pentrufilm\rile de anul \sta cu patriarhii [i,ca un adev\rat manager, prinde ideea,`mi mul]ume[te [i `mi promite c\ o vapune `n practic\. ~mi promite la modulStudioul cinematografic Sahia Film urmeaz\ s\ fie privatizat, al\turi deRofilm [i Animafilm, de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului(AVAS), potrivit proiectului de modificare a Ordonan]ei Guvernului39/2005 privind cinematografia, precum [i a Legii nr. 328/2006 pentruaprobarea OG nr. 39/2005, lansat de Ministerul Culturii `n iulie 2007, ceimplic\ [i transformarea Regiei Autonome a Distribu]iei [i Exploat\riiFilmelor „RomâniaFilm“ (RADEF) `n societate comercial\ pe ac]iuni.Liliana Vlad, director general pentru o zi, fa]\ `n fa]\ cu Marius Iura[cu, director general pentru mai multe zileserios, nu doar o vorb\ `n v`nt. E chiarentuziasmat\.„Eu s`nt copilul acestuistudio“Liliana Vlad e la Sahia Film de 50 deani. Avea numai doi c`nd a p\[it printreaparatura de montaj [i, poveste[te, s-a`ndr\gostit de meseria asta, a fost tot ce[i-a dorit s\ fac\. La `nceput o aduceataic\-su, [i el un veteran al studioului –a lucrat 53 de ani acolo –, apoi s-a angajat[i n-a mai plecat. De[i, mai alesdup\ revolu]ie, au fost vremuri grele, austat [i c`te trei luni f\r\ salariile [i a[amici. „Cei care am r\mas chiar am sim]itceva pentru institu]ia asta. Eu s`ntcopilul acestui studio.“Nici `nainte nu era `ntotdeauna u[or,munca era imens\ – se f\ceau peste 400de documentare pe an –, iar `n preajmaunor evenimente importante ale vremii,cum ar fi ziua unuia dintre Ceau[e[ti,lucrau `n continuu [i c`te dou\ sau treizile. „Filmele se aprobau p`n\ `n ultimulmoment. Nu era deloc o ordine `n carele lucram, trebuiau zeci de aprob\ri. Iaruneori ni se spunea azi, la ora zece, cam`ine la ora zece s\ fie gata. {i st\teamacolo. Apoi, mai veneau vreo dou\, treifilme `n continuare. Sf`r[itul de an eranenorocire. Trebuia s\ lucr\m pentrurevelionul tineretului, care se f\cea laRomexpo. Noi f\ceam o pelicul\ de fundal,iar pe scen\ se desf\[urau diverseprograme. Apoi, lucram [i la mesajul luiCeau[escu din noaptea de revelion, carevenea `ntotdeauna pe 29 seara.“ Dar nuregret\. ~i place pelicula, `[i iube[te munca[i tocmai de aia are nostalgie pentruvremurile de glorie de alt\dat\.Acum nu mai e a[a, se fac doar c`tevafilme pe an, pu]ine de tot, [i studioullupt\ pentru supravie]uire, lupt\ pentrucomenzi. Iar marea team\ a doamnei Lilianaeste c\ vor fi ultimii angaja]i. „Pericolulcare pa[te Sahia s`nt salariile mici[i risc\m s\ nu mai vin\ nimeni [i s\r\m`nem f\r\ oameni.“SUPLIMENTUL LUI JUPContract negociat la s`nge~n birou, intr\ un t`n\r, iar directoarei deo zi i se spune c\ trebuie s\ negocieze uncontract pentru montarea unui panoupublicitar `n curtea studioului. {i dac\doamna e un pic derutat\, p`n\ la urm\reu[e[te chiar s\ ob]in\ un pre] maimare dec`t l-au cerut ini]ial directorulgeneral [i directorul economic. Cu 100de euro mai mare. Plus condi]ia clar\ carespectivul panou s\ fie montat `n a[a fel`nc`t s\ nu acopere un banner al studioului.Chiar [i Marius Iura[cu a r\masimpresionat. „E bun exerci]iul, pentru c\afl\ [i domnul director ce probleme a-vem noi, iar noi afl\m ce probleme areel“, e convins\ Liliana Vlad. Apoi m\ invit\s\ mai trec pe la ea, s\-mi arate cumse monteaz\ un film pe pelicul\.» „Eu [tiu pe de rost cecasete s`nt `n arhivanoastr\. N-am nevoiede calculator, dac\ mi secere ceva [tiu imediat.Singurul lucru care `mitrebuie e num\rul decaset\ sau num\rul decutie, dar uneori `l [tiu[i pe acela.“ –Liliana Vlad, documentaristcinecronic\ [idirector pentru o ziSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 149 » 13 – 19 octombrie 2007www.supliment.polirom.ro

» 4ordinea de ziPUBLIC MIXTSala de spectacol a teatrului a fost repede invadat\ de un publicmixt, format at`t din americani, c`t [i din români, venit s\ asistela acest eveniment realizat de cea mai proeminent\personalitate teatral\ din diaspora româneasc\.LA LOC teleCOMANDAAlex SAVITESCUDe la OJ Simpson la„Famiglia“ SimpsonFOTO: Daniela DimaPUBLICITATECampionatul Mondial de Fotbal din1994 a debutat c`t se poate despectaculos. Nu a `nceput cu unmeci de deschidere senza]ional, cicu o urm\rire la mari viteze pe autostr\ziledin California. ~n epoca luiBill Clinton (la ei) [i a lui Ion Iliescu(la noi), fostul mare juc\tor de fotbalamerican OJ Simpson fugea depoli]ia din State, dup\ ce fosta so]ie[i iubitul acesteia fuseser\ asasina]i.Cursa de Formula 1, transmis\ livede toate televiziunile americane [i`ncheiat\ cu arestarea lui Simpson,a fost o mostr\ de justi]ie `n ac]iunela televizor.Meciul România-Olanda, care vastabili m\car o calificat\ la Europenelede fotbal din 2008, va avealoc s`mb\t\, la Constan]a. Cu treizile `nainte, `ntr-o sear\ de miercuri,TVR a difuzat o caset\ cu unactual p`n\ de cur`nd [i un fostministru trec`ndu-[i unul altuia unplic. Decebal Traian Reme[ [i IoanMure[an nu s`nt juc\tori de fotbalamerican, dar au notorietatea local\comparabil\ cu aceea a staruluidin NFL. {i asta, pentru c\ respectivii,lua]i la pachet, au ocupatdou\ func]ii cheie `n ultimul deceniu:unul a condus Finan]ele [iAgricultura, cel\lalt, doar Agricultura.Urm\rind `nregistrarea dat\pe postul public, preluat\ apoi detoate celelalte televiziuni, mul]i[i-au murmurat `n barb\: `nc\ omostr\ de justi]ie `n ac]iune!Cum s-a terminat procesul lui OJSimpson cred c\ se [tie: fotbalistula fost achitat, de[i majoritatea a-mericanilor erau convin[i de vinov\]iasa. Cum se va termina uneventual proces `n care cei doi româniverzi din Ardeal vor fi fostpu[i sub acuzare nu [tie nimeni. ~nfond, e problema Justi]iei s\-[i fac\treaba. „Au!“, vorba celebruluidomn cu laptop de la Antena 3.Am zis justi]ia s\-[i fac\ treaba?Justi]ia, prin asta `n]eleg`nd aiciprocurori, judec\tori, poli]i[ti,serei[ti? „Au!“, s-ar repeta MisterNotebook. P\i de unde a pornitcaseta `nspre mass media?Americanii au ini]iat televiziunea„Fratelui cel Mare“, care observ\tot, care transmite arest\ri `n direct,curse pasionante pe [osele dup\presupu[i infractori, procese `n prime-time.Românii au reu[it s\ des\-v`r[easc\ opera de peste Ocean. Cuo diferen]\ „minuscul\“: americaniise ocup\ `ntru totul de transmisii,pe c`nd la noi, relat\rile senza]ionalese traduc prin casete videosau/[i audio v`r`te pe sub pre[. ~noricare din cele dou\ situa]ii, presatrebuie s\ `[i fac\ treaba, adic\ s\relateze ceea ce afl\ de la ter]i.Problema cea mare nu se afl\, a-[adar, `n pres\. Problema st\ `ntr-unasau `n toate cele patru bra]e alejusti]iei (era s\ zic, dar mi-am datpeste gur\: „caracati]ei“!). De acolor\sufl\ „cu voie“, mereu, informa]iidespre oameni de afaceri [i de fotbaladu[i la DNA, de acolo ajungcasete filmate cu camere mici [icostisitoare ascunse-n gen]i, de a-colo afl\m despre scrisori enigmaticeale premierului c\tre pre[edinte[i ale pre[edintelui c\tre mini[tri. A-mericanii r\m`n cu OJ Simpson liber.Noi ne-am obi[nuit deja cu atmosferaabsurd\ a r\zboaielor dinfamilia Simpson cu ochi alba[tri deD`mbovi]a.Ellen Stewart a venit special pentru spectacolul lui Andrei {erban la „La MaMa“Andrei {erban a aduscazul Tanacu la New York„La MaMa E.T.C. & TheRomanian Cultural Institutein New York presentSpovedania, a work inprogress developed in theframework of Andrei{erban Traveling Academybased on a novel byTatiana Niculescu Bran...“,acesta e titlul mesajului pecare l-am primit pe adresamea de email de laColumbia University.Adrian Roman, Masterand regieteatru, Columbia University, New YorkEra vorba despre un spectacol `n lucru,realizat de Andrei {erban pe margineaunui caz real petrecut `n România anului2005, exorcizarea unei tinere dec\tre preotul dintr-o m\n\stire uitat\ delume.M\ aflam `n România `n iunie 2005,a[a c\ am avut ocazia s\ urm\resc prezentareaacestui teribil caz `n mass mediaromâneasc\. P\rea a se `ncadra perfect`n seria de crime [i violuri de la oracinci. Eram deci foarte curios s\ v\dcum o astfel de [tire, at`t de tragic ancorat\`n realitatea româneasc\, va putea fielevat\ la un nivel care s\ aib\ rezonan]eat`t `n con[tiin]a româneasc\, c`t [i `ncea american\. Mai mult dec`t at`t, cumva supravie]ui ea `n atmosfera unuiteatru de prestigiu interna]ional a[acum este „La MaMa“?Sala de spectacol a teatrului a fost repedeinvadat\ de un public mixt, formatat`t din americani (foarte mul]i actoristuden]i la Columbia University), c`t [idin români, venit s\ asiste la acesteveniment realizat de cea mai proeminent\personalitate teatral\ din diasporaromâneasc\. Spectacolul a `nceput dup\o scurt\ introducere f\cut\ de Ellen Stewart(doamna teatrului experimentaldin SUA), care a venit `n scaunul curotile pentru a asista la spectacol, [i deAndrei {erban, care `i datoreaz\ celeidint`i debutul s\u la New York.Scena aproape goal\, cu un decorminimal, `n ciuda faptului c\ ar fi pututs\ constituie un impediment `n `n]elegereaspectacolului, permite actoruluilibertatea [i puterea apari]iei sale scenice.~ntregul spectacol se desf\[oar\sub forma unei reconstituiri – anchetaf\cut\ de poli]ie pentru a elucida cum s-au petrecut faptele acestui nefericit cazde la m\n\stirea Tanacu. Procedeul reconstituiriifolosit de Andrei {erban, at`tde specific teatrului analitic, func]ioneaz\ca un fel de investiga]ie `n lumeasubcon[tient\ a diverselor personaje, pecare {erban le contureaz\ cu tu[egroase.Totul `ncepe cu `ntrebarea simpl\:„Cum s-a `nt`mplat?“, adresat\ de poli]istulcare conduce ancheta c\lug\ri-]elor [i martorilor evenimentelor. Acest„cum s-a `nt`mplat?“ incit\ la reconstruc]iafaptic\ a tragediei, `ntrerupt\ `nmod exploziv de fragmente de povestirecare `ns\ nu mai s`nt prezentate la modultrecut, ci prezent.Pendularea `ntre un timp trecut, alreconstituirii, [i un timp prezent, teatral,`n care evenimentele se `nt`mpl\sub ochii spectatorilor, creeaz\ o starehalucinant\, care `ns\ men]ine treaz interesulpublicului. Aceast\ stare esteamplificat\ de extinderea spa]iului scenicp`n\ `n mijlocul spectatorilor, bachiar [i sus, `n balcoane.„Work in progress“Un efect foarte puternic `l constituiefolosirea `n construc]ia spectacolului aunei distribu]ii duble pentru rolulc\lug\ri]ei Irina, decedat\ `n urma[edin]ei de exorcizare. Cu toate c\ ar fiputut produce confuzie `n desf\[urarealiniar\ a reconstituirii, acest procedeu adat na[tere, `n mod surprinz\tor, unuidublu metafizic. O oglind\ stranie `ncare Irina se reflect\ denaturat, alunec`ndspre o zon\ a subco[tientului populatcu demoni [i de un erotism macabru.Universul teatral creat de Andrei {erban,de[i folosind imagini at`t de specificespa]iului românesc (din care nu aulipsit micii [i manelele), se aseam\n\`ntr-un anume fel cu cel al romanelorlui Bulgakov, `n care entit\]i supranaturaledemonice coexist\ `n aceea[i realitatecu cea a omului de r`nd.Transportat `n universul fantasmatical c\lug\ri]ei, publicul asist\ la o scen\orgiastic\ `n care Irina se afl\ sub putereaunui incubus reprezentat de JackieChan, personajul principal al filmelorcu karate, care o fascineaz\ pe fataproasp\t ie[it\ dintr-un orfelinat infernal.Scena final\ este emblematic\ pentru`ntregul concept al spectacolului, suprapun`ndrealitatea cotidian\ cu supranaturalul.Irina apare `n imagina]ia c\lug\-rului `ntr-o form\ ambigu\ [i incitant\,`n acela[i timp demon erotic care `i tortureaz\con[tiin]a, dar [i `nger p\zitor`nso]indu-l `n suferin]a sa.Publicul r\m`ne rareori `n `ntregimela discu]ia de dup\ un „work in progress“,a[a cum, cu modestie, [i-a numitAndrei {erban spectacolul. De data a-ceasta `ns\, dup\ minute `n [ir de aplauze,oamenii parc\ nu mai voiau s\ sedesprind\ din starea de electrizare `ncare s-au l\sat atra[i.Andrei {erban Traveling Academyeste un proiect ini]iat [i finan]at de Asocia]iaECUMEST [i de Institutul Cultural Romândin New York.Actorii: Csilla Albert, Richard Balint, Ionu]Caras, Ramona Dumitrean, Cristian Grosu,C\t\lin Herlo, Cristina Holtzli, Silvius Iorga,Mara Opri[, Florentina }ilea, Andrea Tokai.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 149 » 13 – 19 octombrie 2007www.supliment.polirom.ro

» 6capitala cultural\APOGEUMaratonul a devenit tot mai spumos cu trecerea orelor.~n sal\ [i pe holuri se f\cea schimb de c\r]i [i se discutaaprins. Apogeul a fost atins seara, c`nd au intrat`n scen\ numele cele mai sonore.MARATONUL DE LA SIBIU A REUNIT 80 DE POE}IAu citit din zori p`n\dup\ miezul nop]iiFluviu de poezie la Sibiu. Timp de cincisprezece oreau citit cei peste 80 de poe]i, cei mai buni dintre ceibuni, reuni]i pe 5 octombrie, la Maratonul Europeande Poezie, organizat de Asocia]ia ScriitorilorProfesioni[ti din România.Veronica D. NiculescuGrupate `n module de c`te o sut\ de minute,fiecare moderat de c`te un critic,lecturile din maraton s-au asem\nat maidegrab\ cu o prob\ de [tafet\: stiluri,voci, atitudini extrem de diferite s-ausuccedat din zori p`n\ t`rziu `n noapte,`n Aula Magna a universit\]ii sibiene, a-pogeul fiind atins pe `nserate.Poe]ii au `nceput s\ apar\ diminea]ape la 8 [i un pic, pe c`nd al]i confra]i deailor `nc\ dormeau. Maratonul avea s\]in\ p`n\ dup\ 2 noaptea. Cam o treimedintre participan]i au venit de la `nceput,fiind `nt`mpina]i de scriitorul AndreiBodiu, organizatorul frumoasei nebunii,[i de Ioan Radu V\c\rescu, pre[edinteleUSR Sibiu. Criticul Ion BogdanLefter, pre[edintele ASPRO, a dat startul:„Pornim. Sper c\ o s\ [i sf`r[im cubine! Cred c\ ideea lui Andrei e absolutcolosal\. Ideea de a pune la un loc at`]iapoe]i s\ citeasc\ p`n\ t`rziu `n noapte euna nemaipomenit\. {i, a[ ad\uga, simpatic\,amuzant\, mortal\!“.~n maraton s-a pornit cu un omagiuadus poetului Mircea Iv\nescu, c\ruiastarea de s\n\tate nu i-a permis s\ participe.Ioan Radu V\c\rescu a citit untext emo]ionant, care reda `nt`lnirea dinvar\, c`nd Iv\nescu fusese invitat la maraton.Lan] de stiluriC`]i poe]i, at`tea stiluri a reunit maratonul.Poe]ii au citit c`te zece minute, form`ndun lan] de genuri, voci, atitudini,Florin Iaru a f\cut show laMaratonul European de Poeziespre deliciul celor din sal\. Florin Iaru afost cel dint`i care a f\cut spectacol, citindde pe laptop poeziile bulgaruluiMarin Bodakov, care `nc\ nu ajunsese.Spectacol avea s\ fac\, `n cea de-a douaparte, [i Santha Attila, care [i-a recitatpoemele `n maghiar\, l\s`ndu-l pe CaiusDobrescu s\ citeasc\ varianta `n român\,cu tot cu acele „cuvinte interzise“. {iNora Iuga a emo]ionat cu a sa Feti]\ cuo mie de riduri, ar\t`nd c\ [armul nuare v`rst\.Mircea C\rt\rescu [i-a f\cut apari]ia`n prima pauz\, `mpreun\ cu so]ia, poetaIoana Nicolaie. A fost de `ndat\ `nconjuratde poe]i [i admiratori, unii `mbr\]i[`ndu-l,al]ii rug`ndu-l s\ fac\ poze`mpreun\.V`rful, pe `nserateMaratonul a devenit tot mai spumos cutrecerea orelor. ~n sal\ [i pe holuri se f\-cea schimb de c\r]i [i se discuta aprins.Apogeul a fost atins seara, c`nd au intrat`n scen\ numele cele mai sonore. Sala afost arhiplin\ [i s-a stat [i `n picioare c`ndMircea C\rt\rescu avea s\ citeasc\ poemede acum mai bine de 20 de ani.Vedet\ incontestabil\ a maratonului,C\rt\rescu a str\lucit `n fiecare minut alprezen]ei sale. Modest, a stat pe culoar `npicioare sau ghemuit la perete p`n\ i-avenit r`ndul, iar apoi a anun]at c\ va citidoar pu]in, fiindc\ `i va l\sa pe „poe]ii activi“s\ recite mai mult. La Stelu]e `n geneleei [i Corina (recent m\ritat\ Achimescu),publicul a `ncremenit [i nici m\-car `ntre poezii nu s-a mai auzit vreo[oapt\. ~n acela[i modul de v`rf, francezulMARATONUL ~N CIFRE {I NUMEJacques Jouet a recitat poemele sale demetrou, traduse `n român\ de Leti]ia Ilea,Ovidiu Nimigean l-a adus la maratonpentru c`teva minute pe marele absentEmil Brumaru – „Drag\ Emil, Dac\ mi-a[face o list\ de teme... “ –, ConstantinAcosmei a recitat impasibil, de[i a st`rnitcele mai multe hohote de r`s, DumitruChioaru a plimbat ascult\torii pe laMoara de scoar]\, Andrei Codrescu i-adedicat poeme Ruxandrei Cesereanu, ceacare ne-a p\c\lit pentru o clip\ cucodi]ele ei juc\u[e, `ncheind seriarecitalurilor cu for]a unei furtuni de var\.Noaptea, la final de maraton, programa]iastfel pe principiul rezisten]ei fizice,au citit majoritatea poe]ilor tineri – DanSociu, Dan Coman, Claudiu Komartin,iar lan]ul lecturilor s-a `ncheiat cu versurilesibianului Radu Vancu.» Pentru cel mai ambi]ios proiect literar din programul „Sibiu – Capital\Cultural\ European\ 2007“, Ministerul Culturii nu a alocat nici un leu.» Ordinea celor 87 de autori a fost aleas\ astfel `nc`t s\ existe o armonienu numai `n privin]a stilurilor [i a v`rstelor, dar chiar [i a vocilor.» Moderatorii modulelor: Caius Dobrescu, Alexandru Mu[ina, VirgilPodoab\, Andrei Bodiu, Ion Bogdan Lefter, Andrei Terian, Drago[ Varga,Adrian L\c\tu[.» ~n fiecare interval de 100 de minute a recitat c`te un invitat str\in.» Poe]ii str\ini invita]i: Marin Bodakov (Bulgaria), Dariusz Sosnicki (Polonia),Garaczi László (Ungaria), Paolo Texeira (Portugalia), Jacques Jouet(Fran]a), Ernest Wichner (Germania), Emilian Galaicu-P\un (RepublicaMoldova), Jan Mysjkin (Belgia), Grigore Chiper (Republica Moldova).Andrei Bodiu: „S`nt `ntr-un fel de trans\“Ce reac]ii a]i primit p`n\ acum?Reac]ii deosebite, `n primul r`nd de la participan]i, dar [i de la public,de la media. Probabil conteaz\ [i ideea de Capital\ Cultural\, [i cea demaraton. Mi se pare absolut remarcabil. Pe m\sur\ ce numele invita]ilordevin tot mai sonore, va fi o cre[tere. Eu cred c\ to]i cei care au venit auavut de c`[tigat.S`nt [i c`teva absen]e notabile...Emil Brumaru m-a ]inut tot timpul `ntr-un fel de [ah. B\nuiam c\ nu vaveni. Ion Mure[an prime[te un premiu la Sighet, l-am `n]eles. Mircea Peteanare ni[te lucr\ri `n tipografie, Carmen Puchianu a pierdut trenul...Dar, `n rest, toat\ lumea e aici.Mircea C\rt\rescu: „Crema poeziei române[ti“Mircea C\rt\rescu a participat la Sibiu la trei evenimente paralele: MaratonulEuropean de Poezie, Festivalul European de Poezie [i a [asea sesiune aParlamentului Cultural European.Despre maraton, Mircea C\rt\rescu ne-a declarat c\ „este un lucru carese face de mult\ vreme `n Europa. Exist\ forme speciale prin care poezia`ncearc\ s\ intre `n circuit: poetry slams, maratoane de poezie [i formespecifice, care combin\ mai multe arte. Maratonul este important pentruc\ adun\ mai multe for]e [i se presupune c\ are o for]\ de impact deosebit\“.„La Sibiu se va aduna crema poeziei române[ti de azi, cu foarte pu]ineexcep]ii, de exemplu poetul Emil Brumaru care n-a mai putut veni. S`ntpoe]i din toate genera]iile, de toate orient\rile“, ne-a spus Mircea C\rt\rescu.Scriitorul consider\ c\, dac\ cineva ar fi putut sta de la un cap\t la altul,[i-ar fi f\cut o idee foarte bun\ despre ce `nseamn\ poezia azi, dar [icine a stat doar o or\ este `n c`[tig. „Am s\ citesc texte scrise cu mul]i ani`n urm\, fiindc\, a[a cum [ti]i, `n ultima perioad\ am `ncercat s\ scriupoezie `n proz\“, ne-a m\rturisit Mircea C\rt\rescu `nainte de maraton.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 149 » 13 – 19 octombrie 2007www.supliment.polirom.ro

INTERVIU CUJUAN MANUELDE PRADA„Scriitorul trebuie s\ fie exigent cu el `nsu[i [i s\ `ncerce s\ sedep\[easc\ cu fiecare carte pe care o public\. Asta te face s\devii criticul t\u cel mai acerb, dar e [i o atitudine, cred eu,foarte productiv\.“7 «interviuJUAN MANUEL DE PRADA {I-A ADJUDECAT PREMIUL PLANETA LA DOAR 27 DE ANI„Am sim]it dorin]a de a m\ transforma`n cel care spune pove[ti celorlal]i“Pe Juan Manuel de Prada nu l-am cunoscutatunci c`nd a venit `n România, anul trecut, cuocazia public\rii variantei române[ti aromanului Furtuna, cartea cu care a ob]inutprestigiosul Premiu Planeta la numai 27 deani. Am citit cartea [i am scris recent despreea. Poate nu exact a[a cum i-ar fi pl\cutautorului, care, iat\, consider\ c\ nu exist\nici o similitudine `ntre povestea misteriosuluitablou al lui Giorgione [i povestea altui tabloucelebru dintr-un bestseller recent. Chiar dac\poate nu am ajuns la „miezul lucrurilor“ [i `nceea ce m\ prive[te senza]ia de contrarierepersist\, trebuie s\ recunosc c\ discu]ia careurmeaz\ (care mi-a dezv\luit, dincolo de`ntreb\rile `n sine, un autor plin desolicitudine [i departe de orice vedetism lacare ar fi poate `ndrept\]it) m-a f\cut curioas\fa]\ de celelalte c\r]i ale sale, fa]\ de aceastala care lucreaz\ [i care se petrece `n timpulr\zboiului civil [i fa]\ de un personaj `n sine.Juan Manuel de Prada e pe buzele tuturorspaniolilor atunci c`nd `i `ntrebi despreliteratura spaniol\ contemporan\.Interviu realizat deLumini]a MarcuCa t`n\r scriitor a]i sim]it c\ sistemuleditorial spaniol v-a sus]inut, c\ v-apromovat?Ei, adev\rul e c\ nu tocmai. Cu excep]ia`nceputurilor mele, da, nu pot s\ m\ pl`ngc\ n-a[ fi putut s\-mi public c\r]ile la oeditur\ onorabil\. ~n acest sens nu pots\ m\ pl`ng, pentru c\ iat\, de pild\, ultimulmeu roman a fost publicat de EdituraSeix Barral. Dar acum, totu[i, astanu `nseamn\ c\ sistemul editorial spaniolsus]ine [i promoveaz\ opera mea, pentruc\ nu este a[a. ~ns\ la urma urmelor,fiecare editur\ lucreaz\ dup\ propriileputeri pentru promovarea propriilorautori.PUBLICITATEFaptul c\ spaniola e o limb\ vorbit\de aproximativ 500 de milioane deoameni e un noroc pentru un scriitorspaniol, o [ans\ unic\, un scriitorromân ar putea fi melancolic `n acestsens...Nu `ncape `ndoial\ c\ pentru un scriitoro asemenea limb\ reprezint\ un mediufoarte bun, pentru c\ exist\ aceast\ cantitatepoten]ial enorm\ de cititori. Oricinescrie `n limba spaniol\ se bucur\ deaceast\ circumstan]\ fericit\. E un avantajfoarte mare. Totu[i, s\ nu ne iluzion\m.A[a cum stau lucrurile `n ziua deazi, f\r\ un sprijin din partea unor instan-]e care nu au nici o leg\tur\ cu literatura,e foarte greu de ajuns, de pild\, la poten-]ialii cititori din America latin\.Succesul interna]ional vine tot dinlumea anglo-saxon\ sau faptul c\scrie]i `ntr-o limb\ a[a de puternic\cum e spaniola e o garan]ie a acestuisucces interna]ional?Nu putem s\ nu recunoa[tem c\ o traducere`n limba englez\ `]i deschide por-]ile practic c\tre orice mediu lingvistic,din simplul motiv c\ un roman `n englez\poate fi citit de cititori sau de editoridin orice parte a lumii (nimeni nupoate pune la `ndoial\ hegemonia englezei`n lumea de azi), de[i `ntotdeaunae nevoie, sigur, de o anumit\ bun\voin-]\ din partea publicului. Succesul `ntr-o]ar\ important\, ca Fran]a sau Germania,poate trezi interesul editurilor dinalte ]\ri, de asemenea importante. Dartotu[i nimic nu se compar\ cu succesulunei c\r]i `n Statele Unite, pentru c\ totce se `nt`mpl\ aici se repercuteaz\ `nrestul lumii [i treze[te interesul aproapeinevitabil.C`nd a]i primit Premiul Planeta, la27 de ani, v-a]i sim]it deja un scriitorconsacrat?Cred c\ scriitorul se consacr\ de-a lungulvie]ii sale [i cu fiecare carte pe careo public\. Totu[i, dac\ m\ g`ndesc laaceast\ `ntrebare s\ zicem cu mai pu]in\exigen]\, a[ spune c\ consacrarea mea avenit odat\ cu primul roman, M\[tileeroului. Premiul Planeta mi-a deschisdrumul c\tre un num\r mai mare de cititori[i mi-a infuzat o mare doz\ de siguran]\[i de `ncredere `n posibilitateade a m\ dedica meseriei de scriitor.„AMINTIREA VIZITEI MELE~N ROMÂNIA E FOARTE PL|CUT|“Ce carte urmeaz\ s\ publica]i?Lucrez la un roman care se petrece `n timpul r\zboiului civil de la noi.Dac\ ar fi s\ veni]i din nou `n România, ce a]i vrea s\ revede]i?Atmosfera a[a de cald\ a str\du]elor bucure[tene [i senza]ia de inocen]\care nu a fost cople[it\ `nc\ de frenezia capitalist\. Trecerea timpului `ntrunora[ care, `ncerc`nd s\-[i recupereze trecutul cel mai pre]ios, se uit\spre viitor cu o privire curat\ [i plin\ de speran]\, ca aceea a unui adolescent.{i, de asemenea, ospitalitatea [i c\ldura oamenilor pe care i-am`nt`lnit `n România. Amintirea vizitei mele `n România e foarte pl\cut\, v\rog s\ m\ crede]i.Cum vede]i acum romanul Furtunacu care a]i c`[tigat Premiul Planeta?Cu distan]a pe care timpul [i evolu]iamea ca scriitor o pun `n mod natural`ntre mine cel de acum [i toate c\r]ile pecare le-am scris `n ace[ti ani. G`ndi]i-v\c\ Furtuna s-a publicat acum zece ani [ic\, de[i s`nt acela[i om, universul meuliterar – ca s\-i spunem `ntr-un fel – [inelini[tile mele de azi merg `n alte direc]ii.Cred c\ asta i se `nt`mpl\ oric\ruiscriitor, cu trecerea timpului `[i vedeproduc]iile cu o oarecare distan]\. Astanu `nseamn\ c\ reneg ceva, ba chiardimpotriv\, pentru c\ atunci c`nd recitescunele pasaje din cartea citat\ m\mir de cum puteam s\ scriu la dou\zeci[i cinci de ani. Ceea ce un scriitor trebuies\ evite e s\ cad\ `ntr-un fel de complezen]\,pentru c\ altfel e pierdut. Scriitorultrebuie s\ fie exigent cu el `nsu[i[i s\ `ncerce s\ se dep\[easc\ cu fiecarecarte pe care o public\. Asta te face s\devii criticul t\u cel mai acerb, dar e [io atitudine, cred eu, foarte productiv\.Faptul c\ `n carte e vorba despre misterulunui tablou de Giorgione n-af\cut ca unele voci s\ g\seasc\ similitudini`ntre cartea dumneavoastr\ [iteme asem\n\toare din unele bestseller-uri?Nu, Slav\ Domnului, asta nu s-a `nt`mplat.{i nu din `nt`mplare: cartea mea,Furtuna, nu a fost asociat\ acestor bestseller-uriabominabile pentru c\ nu arenimic `n comun cu ele.~ntr-o conferin]\ ]inut\ `n fa]a unuipublic de liceeni spunea]i c\ ar trebuis\ `ncerce s\-[i aleag\ meseria nu`n func]ie de beneficiile materiale, cide propria voca]ie. C`nd [i cum v-a]idescoperit voca]ia de scriitor?~nc\ de c`nd eram foarte mic, de la cincisau [ase ani, mergeam cu bunicul meus\ citim `n biblioteca public\ a ora[ului`n care am crescut, Zamora. Acolo, `nc\de la primele lecturi, am sim]it dorin]ade a m\ transforma `n cel care spunepove[ti celorlal]i, la fel ca autorii caresemnau c\r]ile pe care le citeam eu.Crede]i c\ `ntr-o ]ar\ ca Spania scriitorulpoate ajunge s\ aib\ o meserieprofitabil\ [i apreciat\ social?Cred c\ da, de[i nu la nivelul la care artrebui, mai ales dac\ facem o compara-]ie cu alte meserii care c`[tig\ mult maimult respectul oamenilor, pentru c\ auo mai mare expunere mediatic\ sau pentruc\ s`nt `n mod tradi]ional consideratemeserii serioase. Nu trebuie s\ uit\mc\ meseria de scriitor e un pic ciudat\,mai ales dac\ nu e `nso]it\ de succes[i considera]ie social\.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 149 » 13 – 19 octombrie 2007www.supliment.polirom.ro

Buz\rin vertGeamba[u m2-0 pentru g» 8specialZIARI{TIADEV|RA}I„Scriu din via]a oamenilor [i probabil c\ scriu foarte bine.“ A spustreaba asta un individ, Fanfan, care a `nv\]at condeiul `n pu[c\rie. Euo pun drept defini]ie pe toat\ tagma ziari[tilor adev\ra]i [i `i includaici [i pe domnii despre ale c\ror volume se face vorbire ast\zi.„Cronicarii sportivi fac parte dintr-o categorie special\ a ziari[tilor.“|sta este cel mai des `nt`lnit truism al celor care privesc gazet\ria deacest tip drept una desuet\. Fraza de mai sus este sinteza `n cuvintea pariului pierdut cu propria realitate de cei care nu citesc despresport, care nu se uit\ la sport, care scot c`te un „c`````h!“ mental –eventual, graseiat! – la orice apropiere de sport.Alex SavitescuRisc o afirma]ie [i pun drept gaj rezultatele echipeimele favorite `n dubla cu Sevillia: „sportofobii“s-au cutremurat de grea]\ c`nd, `n urcu[ul lor `ntruc\utarea sexului `ngeresc, s-au `mpiedicat de c\r]ilelui Alin Buz\rin [i Cristian Geamba[u.„Scriu din via]a oamenilor [i probabil c\ scriufoarte bine.“ A spus treaba asta un individ, Fanfan,care a `nv\]at condeiul `n pu[c\rie. Eu o pun dreptdefini]ie pe toat\ tagma ziari[tilor adev\ra]i [i `i includaici [i pe domnii despre ale c\ror volume seface vorbire ast\zi. |sta ar trebui s\ fie, `n fond,singurul criteriu dup\ care s\ se ghideze to]i degust\toriide pres\ [i de c\r]i.~n ordinea num\rului alfabetic depe tricou, 1. Buz\rin„Din bube, mucegaiuri [i noroi...“ Ca un vechi cititoral lui Alin Buz\rin, `mi revin `n minte versurile lafiecare articol al s\u. {i asta pentru c\ temele preferatede Alin Buz\rin `n articolele sale s`nt croitepe hido[eniile zilnice din sportul nostru românesc.Dac\ Gigi Becali sau oricare alt personaj „arghezian“va l\sa vreo d`r\ pestri]\ `n discursul public sau`n comportament, vei [ti, aproape sigur, c\ autorulRaportului de cornere st\ la p`nd\ `n spatele s\u. Osimpl\ mostr\, dintr-un text despre ~nalt Prea Finan]istul]\rii, G.B.: „Un miliardar dup\ care at`rn\o cohort\ de nevolnici, `n a[teptarea salvatoareisute de dolari. Un om extrem de bogat, a c\ruimam\ se pite[te sfielnic\ dup\ u[\, complexat\ decamera operatorului [i de personalitatea fiului“.Stilul lui Alin Buz\rin `mi aminte[te de unii editoriali[tidin Insul\, la fel de acizi c`nd vine vorbade p\rul [i cariera oxidate ale lui David Beckhamsau de prostiile f\cute de oricare alt personaj dinsportul britanic. La fel ca un v`n\tor care alegegloan]ele cele mai periculoase, autorul de fa]\folose[te adjectivele cu capacitate distructiv\sporit\. Stilistica sa e total str\in\ eufemismelor,pentru c\ nu-i st\ `n stil s\-l fac\ „lipsit de minte“pe un personaj, ci s\-i alinieze substantivului uncrunt „cretin“. ~n consecin]\, Buz\rin nu se sfie[tes\-i fac\ t`mpi]i pe cei care merit\ calificativul \sta,nici s\-i arunce-n lumina ridicolului pe cei care accept\,eventual cu semn\tur\, un moment deidio]enie. Nu conteaz\ dac\ `n povestire e vorba deoameni publici foarte u[or de atacat sau de mituriale sportului. Un text excelent al celui men]ionat ecel `n care vorbe[te despre obiceiul „cu specificna]ional“ de a-i face generali, chestori sau mai [tiueu ce pe sportivii de performan]\: „S\ tr\i]i, domgeneral Iord\nescu, amintirea meciului de la Erevanv\ prezint\ onorul! S\ru m`na, s\ tr\i]i, doamnachestor Lip\, ramele de canotaj aliniate regulamentars`nt gata pentru revista de front. Aten-]iune, Kant, aten]iune, Hegel, pentru domnulchestor Dinu, prezenta]i arm’!“.Am sentimentul, ca un cititor zilnic [i fervental „Gazetei sporturilor“, c\ Alin Buz\rin e cel mai`njurat editorialist, at`t pe blogurile site-ului, c`t[i prin birourile unora dintre fe]ele `nalte (nu [ilate!) din sport. Ca ziarist e extrem de periculos[i de suspect s\ ob]ii unanimitate. {i e extremde confortabil s\ te `njure toat\ lumea!{i 2., Geamba[uAlin Buz\rin face parte din categoria jurnali[tilorcu stil acid [i mitralier\ de cuvinte la purt\tor.Cristian Geamba[u, de[i aflu din prezentare c\ ebuzoian, aduce `n scriitur\ cu un ardeleanminu]ios, dar, aten]ie!, la fel de t\ios ca oriceeditorialist de calitate. Buz\rin e omul mitraliereizgomotoase care arunc\ personajele-n ridicol,Geamba[u are voca]ia lunetistului care te trece-nanonimat cu amortizorul montat.{i-n cazul de fa]\, p\c\tuiesc, poate, prin faptulc\ s`nt un cititor vechi al domniei sale. Dar,poate tocmai de asta, `ndr\znesc s\ spun c\ susnumitulCristian Geamba[u m-a fascinat `ntotdeauna,pentru c\ are voca]ia at`t de rar\ aomului de reportaj. A celui care vede str`mbul [inefirescul chiar [i-n lini[tea unui simplu drumpr\fuit. Nu [tiu c`t de adev\rat o fi, doar autorulpoate s\-mi confirme presupozi]ia, Cristian Geamba[upare a fi un vechi cititor de reportaje [i depres\ fran]uzeasc\. Aproape toate editorialele saleau `n mijloc descrierea, [i iat\ o singur\ dovad\,dintr-un text numit Pastel, care face vorbire despreceea ce autorul nume[te „meteo-dependen]a“sportului-rege `n România: „Stadionul Ghencea,`nceput de decembrie, anul de gra]ie 2002. Reportajelede pe celelalte arene repet\ cumva peisajul.Predomin\ griul, verdele ierbii fiind `n mod evidento prezen]\ ilicit\ `n peisaj. Ninge rar, p`lcuri de suporteri`nfrunt\ frigul trop\ind. (...) Odinioar\,fiecare cet\]ean avea datoria de onoare s\ plantezeun pom. Ce-ar fi dac\ am actualiza pu]in [i fiecareom de fotbal ar fi dator patriei cu un metru p\tratde gazon?“.Nu vorbim aici despre un Geo Bogza al reportajuluisportiv! Nu, vorbim despre un gazetar care[tie s\ foloseasc\ tehnicile potrivite pentru a-[ipune `n valoare ideile. Dac\ nu avem descriere, `nunele din textele semnate de Cristian Geamba[uavem ironie. Din plin. De altfel, `n carte, `ntr-osec]iune numit\ Best Ballads (alt\ ironie!),g\sim grupate c`tevaeditoriale `n care autorul se substituie unor personajecare legitimeaz\ ridicolul unor situa]ii. Unuldintre ele, dedicat t`mpeniei de mas\ la care subscriuto]i distrug\torii de civiliza]ie de pe stadioane,este memorabil: „M-am sculat greu, am guraamar\. S`nt nervos, deci exist. Mi-e sc`rb\. Deci s`ntviu. A[ sparge ceva. Un dulap, un geam, oc\p\]`n\, orice. (...) Tr\im periculos, ne hr\nim cuteama voastr\. Iar `mi zv`cnesc t`mplele [i simtnevoia s\ m\ descarc. (...) Dar nu mai e mult [i`ncepe. ~ntre timp `nv\]\m. Nu-mi trecuse prin capla ce servesc dalele din bordur\“.Fluier finalS\ fii cronicar sportiv e o meserie la fel de grea caaceea de scriitor. Nici Cristian Geamba[u [i niciAlin Buz\rin nu cred c\ au preten]ia de a fi scriitori.Dar ei fac parte din tagma restr`ns\ a gazetarilorcare au de spus ceva publicului. Iar un gazetar bunscrie texte care pot scoate limba momentuluiprezent [i care au capacitatea de a nu se ponosicu trecerea timpului.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 149 » 13 – 19 octombrie 2007

LANSAREMiercuri, 10 octombrie, `n Magic Sport Pub a avut loc lansareaie[ean\ a celor dou\ volume scrise de editoriali[tii„Gazetei Sporturilor“.9 «specialticalizeaz\,archeaz\:gazet\rie„Sportul nu se termin\niciodat\ la por]ile stadionului“Interviu cu Alin Buz\rin [iCristian Geamba[uPe forumul „Gazetei Sporturilor“ a a-p\rut un laitmotiv `n comentariilecititorilor de c`nd au fost anun]ate volumele.Cititorii `[i exprimau dorin]aca aceste c\r]i despre sport s\ revin\ lamod\ ca `n vremea regretatului IoanChiril\. De ce crede]i c\ a disp\rutpentru o vreme acest tip de volum?Cristian Geamba[u: Cartea `n general adisp\rut din preocup\rile publiculuilarg. Iar cartea sportiv\ cu at`t mai mult.Nu mai discut\m de ce se `nt`mpl\ asta,pentru c\ se [tie prea bine. S`nt alte tenta]ii,tr\im `n alt\ lume... Pe de alt\ parte,eu cred c\, dac\ s`nt atra[i c\tre o cartesportiv\, oamenii ar putea deveni interesa]i,pentru c\ `ntotdeauna `ntr-o carte –chiar [i `ntr-una cu subiect sportiv – po]ig\si [i alte lucruri dec`t cele pe care vezila televizor sau le afli de pe Internet.Alin Buz\rin: Carte nu a fost [i din motivulpe care l-a enun]at Cristi, dar eu a[fi mai pragmatic [i mai t\ios un pic [i a[ad\uga [i pentru c\ nu a avut cine s\ oscrie. Pentru c\ ziaristul de sport contemporanr\m`ne de multe ori prea tributardomeniului din care face parte, [i a-tunci cel capabil s\ ofere cartea aparedoar rareori.Crede]i c\ volumele acestea vor reu[is\ ajung\ [i la un public care nu eneap\rat cititor al ziarelor sportive?Cristian Geamba[u: E greu de anticipat.Eu sper s\ ajung\ m\car la un segment importantdin publicul pe care `l avem noila „Gazeta Sporturilor“, adic\ minimalistvorbind, `mi propun at`t deocamdat\.Noi avem foarte mul]i cititori, iar o parteimportant\ dintre ace[tia s`nt cititori aipaginii de opinii, unde scriem noi, adic\[i eu, [i Alin. Sper c\ ace[ti oameni se vorreg\si [i `n subiectele care s`nt incluse `nc\r]ile noastre.Alin Buz\rin: Eu sper s\ ajung\ [i la unaltfel de public, pentru c\ `n cele dou\c\r]i s`nt destule materiale care ating [ialtceva dec`t sportul. Numai c\ aici avemde a face cu impactul comercial. Omulvede c\ e o carte de sport, iar dac\ vinedin alt\ sfer\, din alt\ zon\ de preocup\ri,s-ar putea s\ fie reticent. De aceeatitlul lui Cristi e mai t\ios – Dincolo descor –, se spune clar; `n cazul meu – Raportde cornere –, no]iunea e ceva maiambigu\, `ns\ tot asta vrea s\ spun\.Cum s-a schimbat ziaristul sportivdup\ ’89? Ce fel de ins mai este acesta`n 2007?Cristian Geamba[u: E greu de descrisziaristul sportiv de dup\ ’89. ~nainte, ziaristulsportiv era mai linear, cred eu, sause `mp\r]ea `n dou\ mari categorii: ziaristulcare f\cuse [coal\, mai citise ceva [i a-vea un orizont cultural [i ziaristul carenum\ra cornerele, vorba lui Alin. Acumtreaba este un pic mai nuan]at\, pentruc\, din fericire, `n presa sportiv\ [i `npres\ `n general au ajuns oameni care nuau putut intra `n aceast\ meserie `naintede ’89. Or, ace[ti oameni, foarte mul]idintre ei, aveau ceva de spus, aveau unbagaj de cuno[tin]e [i suficient talentpentru a face cu d\ruire [i cu har aceast\meserie. {i atunci, `n afar\ de oameniicare fac munc\ de teren [i pentru care euam tot respectul, pentru c\ [tiu `n ce condi]iigrele lucreaz\, s`nt [i oameni carescriu foarte bine [i care se duc [i c\trealte subiecte sau, `n orice caz, v\d foartebine leg\tura dintre sport [i lumea `nconjur\toare.Sportul este doar o parte a lumiicare ne `nconjoar\, nu se termin\ niciodat\la por]ile stadionului.Alin Buz\rin: De acolo `ncepe. Eu zic c\ s-aschimbat radical ziaristul de sport. ~n1989 sau `nainte de 1989, acesta era untip, indiferent de instruc]ia lui, c\ruia mijloaceletehnice existente `i limitau foartemult posibilit\]ile. Se r\cnea la telefon dinbirourile pre[edin]ilor de club, numelejuc\torilor se silabiseau. Sigur c\ acum, `nepoca Internetului, a dezvolt\rii multimedia,vorbim de cu totul altceva. Eu s`ntconvins c\ exist\ suficient de mul]i oamenicare scriu despre sport sau, maibine zis, care `[i c`[tig\ existen]a din asta– pentru c\ despre sport scriu [i destuiscriitori, `ns\ zona lor de preocup\ri e `nprincipiu alta – [i care ar fi f\cut fa]\ f\r\probleme `nainte de ’89. Doar c\ atuncierau canoane, {tefan Gheorghiu, primulsecretar, sec]ia de pres\ a CC-ului.Cristian Geamba[u: P`n\ la urm\, de[inoi avem ast\zi acces la Internet, lucr\mcu laptop-urile, avem carduri sau mai[tiu eu ce, tot talentul [i priceperea s`ntdeterminante `n aceast\ meserie. Dac\`nainte, `n afar\ de Ioan Chiril\, OvidiuIoani]oaia, Vladimir Olaru [i `nc\ unulsau doi ziari[ti, nu prea mai aveai pe cines\ contezi, ast\zi cred c\ lucrurile stau altfel.Numai la noi, la „Gazet\“, s`nt [apteoptnume care ar putea oric`nd s\ scrieoriunde, adic\ la orice fel de ziar.Alin Buz\rin: A[ mai spune c\ ziaristul desport trebuie s\ aib\ un bagaj. Dac\ vrea„POLITICA SE AGA}| DE SPORT“Avem sportul [i politica. Face sportul politic\ sau politica maidegrab\ face sport [i devine mai supl\?Cristian Geamba[u: Este o rela]ie biunivoc\. {i sportul seduce c\tre politic\, [i politicul vine c\tre sport. A[ zice c\mai ales politicul vine c\tre sport, pentru c\ sportul este oscen\, este o ramp\ de lansare, un instrument de imagine.Nici nu are rost s\ enumer\m acum c`]i politicieni aufost `n ultimii ani pe stadioane numai ca s\ se afi[eze, f\r\s\ scrie la nivel `nalt, dac\ vrea s\ scrieeditorial, dac\ vrea s\ dea sens, nuan]\,substan]\ reportajelor sale, trebuie s\ [tiec`te pu]in din toate, adic\ nu stric\ s\ [tie[i matematic\ la nivel de clasa a opta, s\[tie ce e cu legea lui Arhimede, s\ [tie caree capitala nu [tiu c\rei ]\ri din Africa,s\ [tie ce sistem politic e `n insula nu [tiucare...Cristian Geamba[u: S\ [tie c\ `n Ciprunu se vorbe[te cipriota, ci limba greac\.Alin Buz\rin: Absolut. E o `nt`mplare real\asta. Ziaristul de sport nu poate povestidoar c\ mingea se afl\ la cutare, iar\la paseaz\ nu [tiu cui – asta se putea`nt`mpla `n ‘80 [i ceva, c`nd se transmiteau9 meciuri concomitent la radio.Ast\zi omul vrea [i altceva, vrea interpretaredincolo de informa]ie, vrea opinie,vrea conexiuni `n exteriorul lumii strict asportului.Cum a]i reu[it s\ selecta]i totu[i dinfoarte multe texte pe care le scrie]i, `na[a fel `nc`t volumele s\ nu aib\ mii depagini? Ce criteriu de selec]ie a]ifolosit?Cristian Geamba[u: Pentru mine, `nt`iulcriteriu a fost cel al unei unit\]i organicea articolelor, al atemporalit\]ii. Nu amvrut s\ fie articole care s\ sufere dincauza trecerii timpului, pentru c\ s`nt lucruricare au r\mas valabile [i fa]\ de ceeace scriam noi `n urm\ cu patru ani, se potciti foarte u[or [i ast\zi, nu par deloc inactuale.Pe urm\, eu le-am ales pe celecare mi-au pl\cut mai mult. Sper s\ fiealegerea corect\, dar faptul c\ am reu[its\ le `ncadrez `n cinci p\r]i `n acestvolum, [i cu colaborarea editurii, cred c\este ok. A[a cum arat\, volumul estestructurat astfel `nc`t cred c\ merge c\treun crescendo.Alin Buz\rin: Materialele din aceste c\r]is`nt `n principiu ni[te materiale antirating.Dac\ ne lu\m dup\ num\rul de cititoricare interac]ioneaz\ pe bloguri, acesteas`nt materiale mai pu]in atractive,pentru c\ cititorul de cotidian, care sesizeaz\la 10 minute textul pe site, prefer\alt gen, prefer\ genul de polemic\,de declara]ie incendiar\ care ]ine o zi [ijum\tate. Ei, acestea s`nt ni[te materialegenerale, care merg spre cultur\, sprepolitic\, spre societate, spre cu totul altezone, [i nu ancorate strict de o declara]iedat\ de c\tre un patron cu palat.Acest interviu a fost difuzat `n cadrul emisiunii„Suplimentul de cultur\“, la Radio Ia[i [i a fostrealizat de Anca Baraboi [i George Onofreiun interes real. Vede]i ce s-a `nt`mplat la finala Cupei,unde a fost pre[edintele B\sescu, sau la alte meciuri.Alin Buz\rin: Da, politica se aga]\ de sport. Este un cli[euc\ sportul a devenit un vehicul electoral. E mai mult dec`tat`t. {i bine`n]eles c\ se poate [i invers, oameni care vinspre sport [i prin asta `[i dob`ndesc o notorietate ajung s\intre `n politic\. {i cred c\ e singura ra]iune pentru careinvestesc [i intr\ `n sport. Exemple s`nt nenum\rate.www.supliment.polirom.ro

» 10printre r`nduriPALINDROMANLA FINALPublic\m `n aceast\ edi]ie ultimul episod al „Palindromanului“Ro[ul u[or nu e ro[ul iluzor scris de {erban Foar]\Ro[ul u[or e rozul iluzor(Continuare din num\rul trecut)PALINDROMAN{erban FOAR}|Era t`rziu, aproape miezul nop]ii.~n ciuda orelor `naintate, sau, poate, tocmai de aceea, amicul lui Vasile Elisav fu`nt`mpinat cu bucurie de fetele ce s-ar fi spus c\ n-a[teptau pe nimeni altul dec`t el.Dup\ ceremonia prezent\rii, redus\ la minimum, adic\ „Face]i cuno[tin]\!“, celedou\ devenir\ familiare:— Autografe, vrem autografe, exclamar\ ele, `n duet.— Ave]i vreo carte, zise musafirul; o carte, vreau s\ zic, de-a mea?— Nu, zise domni[oara Aron, z`mbind stingher, am avut una, p`n\ de cur`nd,dar i-am `mprumutat-o unui coleg de-al meu, ce v\ pre]uie[te mult de tot. A[a c\nici nu mi-a mai dat-o `napoi.— Eu, `n schimb, am, zise, nu f\r\ un soi de superioritate, b\laia domni[oar\Carpen, una sau dou\, dar le am acas\. Pot s\ trec strada, s\ le iau de-acolo [i s\ revinnumaidec`t cu ele.— Nu merit\ at`ta osteneal\, zise amicul lui Vasile Elisav.— Dar, domnu’ scriitor, propuse Carmen, v\ st\m oric`nd la dispozi]ie cu suprafa]aepidermic\ a noastr\.Mai r\m`nea s\-[i dezgoleasc\, fiecare, vreun s`n, vreo coaps\ sau vreo fes\...— „Et dans la rue/Les fesses remuent...“ ~]i mai aduci aminte, zise Vasile Elisav,cum ai tradus, c`ndva, la oaste, distihul \sta nostim [i exact al unui pictor, dac\ num\-n[el...— Pictorul e André Derain; iar t\lm\cirea mea e urm\toarea: „Pe strad\,fesele/Se mi[c\ vesele...“— Fesele noastre vesele, maestre, v\ stau la dispozi]ie, zise Nora.— Regret, dar nu s`nt autor de tatuaje sau, dac\ vre]i, nu practic ceea ce, azi, secheam\ body painting; tot astfel cum nu s`nt nici graffer (put`nd fi, `n principiu,grafoman). ~n rest, autograful meu s-ar [terge dup\ primul dumneavoastr\ du[. Or,noi, poe]ii, cultiv\m de[ert\ciunea c\ scrisul nostru-i mai durabil dec`t bronzul.— A[a este, zise Vasile Elisav, hora]ianiz`nd `n sinea lui: „Exegi monumentumaere perennius“... Ca s\ continue, apoi, cu voce tare: Maestre, zise el, cu hot\r`re,ceva, `ns\, tot ai s\ faci, acum [i-aici, de dragul nostru. Mi-ai promis s\ ne cite[tiniscaiva pagini din scrierea la care lucrezi de la o vreme, [i care, pas\mite, este unroman. Mai precis, dac\ ]in bine minte, un, mi-ai spus tu, palindroman.Dac\ amfitrioana sau prietena ei, Carmen, i-ar fi pus fireasca `ntrebare, anume:„Dac\ nu v\ sup\ra]i, ce-i aia un palindroman?“, maestrul le-ar fi replicat, z`mbindsub]ire `nde el: „Palindromanul este o clepsidr\!“. Nu-l `ntrebar\, `ns\, luiner\m`n`ndu-i altceva dec`t s\-i r\spund\, vag sacrileg, amicului Vasile:Fiat voluntas tua!— Fiat voluptas mea, supralicit\ amicul hedonist.— Fac\-se pohta ce-a]i pohtit, ad\ugar\ fetele, `n cor.— Fac\-se voia ta, a voastr\, zise amicul lui Vasile. Se a[ez\, apoi, picior pestepicior, `n scaunul ergonomic, u[or ro[u, din fa]a micului ecran al computeruluia[tept`nd `n stand by, de mult, al domni[oarei Nora, obrazul c\reia, ca [i al celeilalte,se colorase-n roz, roz iluzor... ~l activ\ [i, dup\ ce-[i puse, `n sf`r[it, beziclelecu sticl\ alb\struie [i dup\ ce-[i strivi, cu dreapta, chi[tocu,-n tot de sticl\, scrumieraarhiplin\, `ncepu s\ buchiseasc\ de pe sticl\:Pe l`ng\ palindromica Nora Aron, domni[oara Carmen Carpen era o paronimic\banal\, fie [i dac\ nu lipsit\ `ntru totul de o anume expresivitate. Profesorul VasileElisav hot\r` s\-i fac\, `n sf`r[it, o vizit\ celei dint`i, `ntr-o duminic\ geroas\ de februarie.~ntr-o duminic\ geroas\ de februarie, profesorul Vasile Elisav sun\ la u[a apartamentului22, al studentei (Litere, anul IV) Nora Aron, vecin\ de palier cu el,[u[otind, `n prag, conspirativ, cu aerul c\ enun]\ o parol\:— Adie-ne, Eneida!Nora Aron nu sesiz\ inten]ia, ceea ce-l f\cu, vag contrariat (nu mai pu]in, `ns\,tenace), s\ pluseze:— Ai latinii-n Italia! Ai latinii-n Italia!— Rege, e ger! r\spunse ea, `n fine, poftindu-l `n antreu-i str`mt...{. a. m. d.Megalomaniile[i profunzimileintelectualilorIntelectualul purs`nge, bine plantat `nmediul universitar, preocupat, oarecumsecundar, de via]a cet\]ii [i `n principalde impunerea propriilor concepte,teorii, ipoteze printre semenii culturali.Efectele colaterale pot fi deopotriv\discurs conving\tor, inova]ie stilistic\,dar [i ipocrizie, camuflare neologistic\ aincoeren]ei, incapacitatea schimb\riiC. RogozanuDe fapt, avem de-a face cu zece eseuricu teme dintre cele mai diferite [i cu ungrup coagulat care le discut\, le completeaz\,le desfiin]eaz\. Desf\[urarea estespecific\ unui cerc de teoria literaturii,cu un text distribuit membrilor `n timputil, pentru ca apoi dialogul hermeneutics\ aib\ un sens. Nu se fac interpret\rila prima auzire. Argumentele s`nt elaborate,membrii grupului se cunosc binesau foarte bine, at`t de bine `nc`t `[i permitmici [ican\ri, f\r\ avarierea canalelorde comunicare.Mi-am permis s\ citesc o carte de teorie`n cheie aproape romanesc\. Am v\-zut-o ca pe o `n[iruire de puneri `n scen\ale unui mic c`mp de for]\ cultural\, centrat\`n jurul numelor unor „grei“, `mp\-nat\ cu deja-ini]ia]i [i cu challengeri nelini[ti]i,mereu pu[i pe... „epatat“. Mi s-ap\rut `ntotdeauna fascinant\ lumea cenacluluiliterar, mai ales a[a cum era povestit\de al]ii. Am respins-o la fel de categoric,dup\ c`teva vizite, pe la Literelebucure[tene, tocmai pentru c\ literaturase transforma `n prilej de ambi]ie [i competi]iecare `[i uita scopul [i care devenearapid nonliterar\. Pericolul unor astfel de`nt`lniri este mereu tocmai acela de a seabate frecvent de la scopul ini]ial `n vedereaclasicelor lupte pentru teritoriu saua unor [i mai clasice ritualuri de ini]iere[i de perpetu\ autolegitimare ca exponen]iai unei elite. Cum spuneam,relat\rile din volumul de fa]\ au avantajulde a nu fi cele ale unui cenaclu clasic, cidialogurile unui grup intitulat Phantasma– Centrul de Cercetare a Imaginarului(`nfiin]at la Cluj, `n 2002). Fascina]ia dialogurilorredate `n volum vine cumva tocmaidin regulile mult mai stricte la care sesupun membrii micii societ\]i. Apoi, forma]iade teoreticieni, critici, filosofi sauistorici – [i nu aceea de simpli aspiran]isau veleitari de-a dreptul `ntr-ale culturii– ofer\ privilegiul surprizei; `n orice moment,un participant poate surprinde sause poate impune `n r`ndul celorlal]i.A[ face o scurt\ descriere a grupului,exclusiv dup\ cum l-am `n]eles citindu-idialogurile. Men]ionez c\ nu `i cunoscpe protagoni[ti dec`t din c\r]i (doar cudoamna Ruxandra Cesereanu am statpu]in de vorb\ la ultimul t`rg de carte)[i nu le cunosc, cu at`t mai pu]in, adev\ratadispunere simbolic-ierarhic\ `ninteriorul grupului. Avem pe de-o partenucleul dur reprezentat de Corin Braga,Ruxandra Cesereanu, {tefan Borbely(cu unii invita]i din aceea[i categorie, a-ceea reprezent`nd „teoreticianul recunoscut“,Mircea Muthu, de exemplu). Ceideja accepta]i `n grup, afla]i `ntr-un soide relaxare creativ\ – nu mai au de lucrucu impunerea, acum se afl\ `n stadiulconstruc]iei, al „pozitiv\rii“ redutelorierarhice cucerite. Ar fi vorba despreregistrelor, `ncremenirea `n tiparediscursive, arivism retoric. Le-am reg\sitpe toate `ntr-o carte nea[teptat depalpitant\, „de familie“ a[ zice, caremi-a provocat pe r`nd reac]iicontradictorii. Este vorba despreConcepte [i metode `n cercetareaimaginarului. Dezbaterile Phantasma,volum coordonat de Corin Braga.insiderii Sanda Cordo[, Doru Pop sauMarius Jucan. {i apoi, reg\sim doritoriide aprobare [i de legitimare prin textesclipicioase [i nu neap\rat substan]iale,prin morg\ filosofic\ trecut\ pu]in pestepragul impus de autoironie sau pur [isimplu prin aprobare [i prezen]\ discret\[i cuminte `n dialog. I-a[ numi `ncadrul acestei ultime categorii pe CornelVâlcu, Horea Poenar sau Mihaela Ursa.E doar un joc. S`nt eu `nsumi penibil `ncerc`nds\ fantasmez pe marginea uneiposibile repartiz\ri a puterii `ntr-un minic`mpintelectual. Dar e un joc prin caredoresc s\ reconstitui o atmosfer\ pornindde la text `nspre realitate [i nu invers.Un joc pe care chiar personajele a-mintite `l `ncep de nenum\rate ori. Men-]ionez c\ nu am inclus `n clasificare participan]icare nu au fost dec`t sporadicla aceste [edin]e.Maxima „polite]e“a discu]iilor se constituie`n blocajCorin Braga propune un concept (de altfel,posibila soart\ de „concept“ a unorsintagme mai mult sau mai pu]in fericite`l anim\ tot timpul) `n textul de deschidere,acela de anarhetip care ar trebuis\ fac\ fa]\ mai ales produc]iilor culturaleatipice ce urmeaz\ cu totul alt\ caledec`t cele clasic narative. Discu]iile `nSEMNALEpifanie al Salaminei, Ancoratus, edi]ie bilingv\, traducere [i note deOana Coman, studiu introductiv de Drago[ M`r[anu, colec]ia„Tradi]ia cre[tin\“, Editura Polirom, 424 de pagini, 29.95 leiUn autor renumit pentru talentul s\u lingvistic (cuno[tea patru limbi str\ine, lucrurarisim `n Antichitate), dar cu o scriitur\ aluziv\, criptic\, aproape cifrat\. Opersonalitate a Bisericii, episcop [i monah, autor de scrieri impun\toare, care `ns\nu a f\cut „[coal\“ `n patristic\. Un nume obligatoriu pentru istoria dogmei (esteprintre primii care afirm\, explicit, realitatea transform\rii euharistice [i formuleaz\elemente ale doctrinei mariologice), un sf`nt, pentru Bisericile tradi]ionale,dar un sf`nt cu vehemente convingeri iconoclaste. Lucrarea de fa]\, o excelent\sintez\ doctrinar\ a secolului de aur al patristicii, se desf\[oar\ polemic, viz`nd„erezia“, intr`nd astfel `n dialog cu Arie, cu Eunomie, cu Mani, cu Origen. Finalultratatului Ancoratus, redactat `n 374, cuprinde dou\ formule de credin]\, dou\„crezuri“, primul dintre ele fiind identic, `n prima sa parte, cu cel proclamat ulterior,la Sinodul constantinopolitan din 381.Bernhard Schlink, ~ntoarcerea acas\, traducere din limba german\ [i note deHerta Spuhn, colec]ia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 400 de pagini,25.95 lei~ntoarcerea acas\ (2006) este un roman complex [i ambi]ios, `n care Schlink reia, `ntr-omanier\ insolit\, principalele teme ale prozei sale: memoria, culpa [i responsabilitateaistoric\. Peter Debauer, protagonistul c\r]ii, a c\rui copil\rie este marcat\ de anii greide dup\ cel de-al doilea r\zboi mondial, cre[te cu ferma convingere c\ tat\l s\u a muritpe c`mpul de lupt\. Istoria personal\ se `mplete[te `n mod straniu cu fic]iuneaatunci c`nd, aflat `n vacan]\ la bunici, Peter descoper\ pe dosul foilor pe care deseneaz\un fragment de roman despre un soldat `ntors de pe front. Asem\narea izbitoarecu povestea propriei sale familii `l determin\ s\ `ncerce s\ afle deznod\m`ntul c\r]iipe baza indiciilor descoperite `n lumea real\. Iar aceast\ c\utare se transform\ treptat`ntr-o incursiune `n istoria recent\ a Germaniei, pe parcursul c\reia Peter `nva]\ lec]iadificil\ a implic\rii.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 149 » 13 – 19 octombrie 2007www.supliment.polirom.ro

» 12teorie [i practic\MARTORPRE}IOS ALTIMPULUIAvea s\ ]in\ cronica muzical\ pentru un deceniu, mereu cuprospe]ime [i interes. Sebastian r\m`ne [i `n acest domeniuun martor pre]ios al timpului. Unul de neocolit `n oriceistorie a muzicii din România.BUCURE{TI FAR WESTDaniel CRISTEA-ENACHEBagaje pentru paradis (II)C\l\torie muzical\cu Mihail SebastianValeriu Cristea nu era nici pe departeun ascet, un pustnic r\t\cit`n forfota urban\. Dimpotriv\, `ipl\ceau enorm unele feluri dem`ncare, bea cu delicii un vin bunsau o bere rece, era un microbist`mp\timit [i-]i punea `ntreb\ri`ncuietoare despre cutare meci [inu [tiu ce echip\ de aur a Universit\]iiCluj, era cinefil [i `ndr\gostitde muzic\, `nota corect [i juca tablesau fotbal cu nasturi magistral.Era un om `ntreg, dar cu laturile[i dimensiunile personalit\]iirotite, mereu, `n jurul unei axemorale. De oriunde porneai, ajungeaiinevitabil la ea – [i, f\r\ s\ senumere printre acei etici[ti antipatici,cu morala mereu `n gur\ [icu gesturi largi, Valeriu Cristeaera un om pentru care adev\rulexista, [i nu trebuia nicicum ocolit.„Petru Dumitriu cel de dinaintede 1960 s-a aflat la antipodul adou\ tipuri de oameni: al celorcare nu s-au dat pe brazd\ (IonVinea) [i al celor convin[i (PaulGeorgescu). Ambele atitudini, repet:ambele s`nt preferabile duplicit\]iiperfecte `n care Petru Dumitrius-a compl\cut. Duplicitatecare atinge apogeul `n episodulrug\ciunilor mentale «rostite» `n«altarul» oric\rei [edin]e – prezidiul:Fiindc\ vorbeam desprerug\ciune... am ajuns s\ m\ rog[ez`nd `n prezidiu la [edin]e, nude partid – c\ eu n-am fost membrude partid – dar `n [edin]e demunc\ cu muncitorii de la Canal[.a.m.d. {i [edeam `n prezidiu [inici nu `nchideam ochii [i m\ rugam:«Doamne, iart\-m\ pentruce fac `n clipa asta.» Pasajul acestami s-a p\rut de-a dreptul fantastic[i de cum l-am citit am avuto prompt\, neechivoc\ reac]ienegativ\. Mi-a trebuit `ns\ cevatimp ca s\-mi argumentez reac]ia:e inadmisibil, e scandalos, e oblasfemie s\ te rogi `n timp ce p\-c\tuie[ti, `n timp ce furi, ucizi, tePUBLICITATEprostituezi. Iar a accepta s\ prezideziasemenea [edin]e `nseamn\a fi `n gre[eal\. Te po]i ruga, sincerc\it, dup\, ca s\ ]i se ierte p\-catul, ca s\ te izb\ve[ti etc. Dac\vorbesc cu oarecare aprindere despreaceste probleme e pentru c\Petru Dumitriu e credincios, iareu `ncerc din r\sputeri [i demult\ vreme s\ devin unul. E odiscu]ie, ca s\ zic a[a, `n familie.“Numai `ntr-un sens ironic eraValeriu Cristea din aceea[i familiecu Petru Dumitriu. El a fost toat\via]a de partea „umili]ilor [i obidi]ilor“,a celor slabi [i s\rmani,un „propagandist al milei“ `ntorc`ndu-[isarcasmele c\tre redutaegoismului omenesc, vai!, at`tde omenesc... La antipodul unuiscriitor ca Nicolae Breban, caretematizeaz\ [i proiecteaz\ epicraporturile de for]\, fiind fascinatde domina]ia „st\p`nilor“ asupra„slugilor“, Valeriu Cristea empatizatocmai cu cei lovi]i, b\tu]i,c\lca]i `n picioare, cu victimeleprecizate sau anonime. Era departea celor `nvin[i, nu a`nving\torilor; a celor „pro[ti, darmul]i“, nu a celor c`]iva „ale[i“.Acestea erau convingerile lui, u[orde `n]eles, greu de cl\tinat. ~n ultimavreme, ajunsese `ntr-oadev\rat\ spiral\ a milei: nu maiputea ie[i din cas\ f\r\ s\ le deaceva de m`ncare c`inilor vagabonzi.Era con[tient de situa]iileridicole `n care intra, c`nd scotea,din loc `n loc, c`te un c`rnat sau obucat\ de salam din geant\, pentrua le proiecta `n g`tlejul unuimaidanez; dar i se fr`ngea, pur [isimplu, inima c`nd se uita `n ochiiunui c`ine de pripas. Nu putea s\fac\ altfel, nu putea trece mai departe.Iar acas\, `l a[teptau pisicile:cei doi motani care i-au luminatultimii ani, prietenii cu blan\ [icu suflet care nu l-au dezam\gitniciodat\.Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!SUPLIMENTULDE CULTUR| SEAUDE LA`n fiecare vineri,de la 21.10Cu George Onofrei[i Anca BaraboiAniversarea centenaruluina[terii lui Mihail Sebastiana demarat greu, dar se parec\ a demarat `n cele dinurm\. C`nd scriu aceste r`ndurinu am citit `nc\ suplimentul„Observatoruluicultural“, dar l-am v\zutanun]at pe Internet. Un lucrumi-e clar recitindu-l peSebastian, anume actualitatealui, viabilitatea multoradin observa]iile [i constat\-rile sale despre via]a intelectual\[i politic\ din România.Cum pentru mul]iracordul lumii de azi se facedirect la via]a interbelic\a secolului trecut, d`ndu-sela o parte deceniile de comunism[i produc]ia loruman\ [i cultural\, Sebastian,martorul [i criticul trebuiecu at`t mai mult citit [iasimilat. Pentru a se evitaexclusivistul alb [i negru, `ncare este `mbr\cat trecutul.~n octombrie 1935, t`n\rul Sebastianaccepta „pentru bani [i cu mari garan]iiSCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)Victor ESKENASY, Radio Europa Liber\, Pragade anonimat“, cum noteaz\ `n jurnaluls\u, s\ ]in\ rubrica de cronicar muzicalla cotidianul `n limba francez\ „L’IndépendanceRoumaine“. Era ceea ce se nume[teun meloman, un `nsetat de muzic\,f\r\ a fi avut la acea dat\ o `ntins\cultur\ muzical\. O arat\ `nsemn\rilesale despre concertele pe care le ascultala radio de pretutindeni `n Europa, uneledin cele mai populare, abia pentruprima oar\. Dar avea s\ se „obi[nuiasc\“repede cu foiletonul ce-i aducea [ibucuria serii s\pt\m`nale de concert, deregul\ la Ateneu.Avea s\ ]in\ cronica muzical\, mereucu prospe]ime [i interes p`n\ la `nceperear\zboiului, c`nd evreilor asemenealui le-a fost interzis\ exercitarea meseriei.Avea s-o reia, pentru scurt timp, dup\razboi. Sebastian r\m`ne [i `n acestdomeniu un martor pre]ios al timpului.Unul de neocolit `n orice istorie a muziciidin România. ~l preocupa, dincolode informa]iile brute despre concerte,`n]elegerea muzicii [i statutul cronicarului,de profesie sau exterior ei, a[acum o atest\ una din cronicile sale intitulat\„Muzica [i scriitorii no[tri“:ã...ã {tiu bine, exist\ «misterul» muzicii,«inefabilul», «inexprimabilul» eietc. etc. Se cunosc prea bine aceste respectabilelocuri comune pentru a nu [tic\ prea adesea, sub masca lor comod\se ascunde `n realitate lipsa de sensibilitate.«Muzica nu se explic\ – trebuies\ o tr\ie[ti». Dar nimic nu se explic\ [itrebuie tr\it: lumina, umbra serii... s`ntem`nconjura]i doar de enigme [i totu[ivorbim cu suficient\ facilitate.Detest aceast\ fals\ manier\ de a iubimuzica, care consist\ `n a o face abstract\,`ndep\rtat\, «misterioas\». ~ntotdeaunava exista ceva miraculos `n muzic\,dar o fiin]\ sensibil\ va putea f\r\`ndoial\ s\ ne fac\ s\ `n]elegem, dac\ numiraculosul din muzic\, cel pu]invoyage-ul interior pe care `l facem, pecare ne poate conduce s\-l facem.M\ `ntreb dac\ oamenii cei maicalifica]i s\ ne vorbeasc\ despre muzic\s`nt cei de meserie. Apropierea multprea mare, `i face, poate, mai pu]ini liberi,mai pu]in degaja]i [i mai pu]inclarv\z\tori. Un scriitor nu ar avea maimult\ [ans\ `n aceast\ dificil\ [i delicat\sarcin\?S\ nu crede]i c\ vreau s\ fac elogiuldiletantismului. Pentru a iubi mult muzica,trebuie s\ o cuno[ti bine. Dar s\ ocuno[ti – dac\ este posibil – cu o anumit\prospe]ime a sensibilit\]ii, cu o a-numit\ putere de surpriz\, de mirare –pe care meseria sf`r[e[te prin a le anula,a le transforma `ntr-o obi[nuin]\.Paginile cele mai bune scrise despremuzica modern\, despre stilul [i spiritulei, nu le dator\m lui Marcel Proust? Sonatade Vinteuil nu este un soi de sintez\vie a curentelor ce au traversat [i `mbog\]itlumea muzical\ modern\? Contactulcu muzica – contact intim, profund,aproape carnal – d\ geniului luiMarcel Proust extraordinara sa diversitatede nuan]e, fine]ea scrierii lui, bog\]iainfinit\ a imaginilor. S-a vorbitat`ta despre r\d\cinile bergsoniene aleoperei lui Proust. De ce nu se vorbe[tela fel despre r\d\cinile ei debussyniene?S`nt pagini care ne amintesc, prin jocullor de lumini [i umbre, stilul muzical allui Debussy.Am impresia c\ a[ putea distinge, f\-r\ mult\ dificultate, un scriitor care iube[te[i `n]elege muzica, de unul carenu-l iube[te. Stendhal va r\m`ne `ntr-om\sur\ inexplicabil, dac\ nu am cunoa[-te dragostea lui intens\ pentru muzic\,gustul lui pentru Cimarosa.~n literatura român\, muzica ocup\un loc at`t de s\rac [i este de regretat.Exist\ un `ntreg mod de g`ndire [i emo-]ie ce `i r\m`ne necunoscut. Orizontulunei literaturi care tr\ie[te `n contact cualte arte – cu pictura [i muzica `n special– este mult mai larg, iar mijloacele ei deexpresie s`nt mult mai subtile. Nu exist\anumite zone ale inimii umane, care `is`nt interzise scriitorului ce nu este,`nainte de toate, pu]in muzician?“ ã...ãCitind cronicile muzicale de ast\zi –mai trebuie s\ spun? – `mi e dor de Sebastian...SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 149 » 13 – 19 octombrie 2007www.supliment.polirom.ro

ROMINGPe scurt, filmul nu spune nimic nou nici `n materie de poveste,nici `n materie de stil. Actorii no[tri s`nt simpatici, dar ce folos?13 «teorie [i practic\Un pic mai mult sau mai pu]in comediiFILMIulia BLAGAStima]i ascult\tori,trecem azi `n revist\filmele care ruleaz\ pemarile ecrane. {i`ncepem cu Roming,coproduc]ie cehoromân\,`n care joac\Jean Constantin [i CorinaMoise. Un film, probabil,bun la export pentru c\ af\cut parte din selec]iaFestivalului de laToronto. Dar [i pentruuz intern, pentru c\ astr`ns peste 200.000 despectatori `n Cehia. M\`ntreb de ce. RegizorulJiri Vejdelek e de p\rereori c\ n-am mai v\zutfilme de Kusturica, ori c\ne plac at`t de mult `nc`taccept\m [i copii f\cutepe genunchi.Recomandat pe afi[ drept o comedie [iun „road movie“, Roming nu are umor[i deplaseaz\ umorile spectatorului spreplictiseal\ [i alergie. Nici m\car voalulkusturician luat de v`nt peste copaci nulipse[te. E reveren]\? E citat? A se sl\bi,l\sa]i-l pe Kusturica `n pace, [i-a[a a`nceput [i el s\ dea chix pe propria-i voce.Pe scurt, filmul nu spune nimic nounici `n materie de poveste, nici `n materiede stil. Actorii no[tri s`nt simpatici,dar ce folos? Mi-a pl\cut aerul de `ngertrist al lui Jean Constantin, `ns\ textulcu p\s\rica, domnilor, ce a]i vrut s\spune]i? Sau asta e comedia? M\ rog,nici nu spun mai multe.~n schimb, iat\ [i dou\ comedii carechiar s`nt comedii. Sim]ul umorului lamusulmani/Looking for Comedy in TheMuslim World e realizat de Albert Brooks,scris de el, jucat de el, ca personaj principal.~n era intoleran]ei rasiale, dar [i `nera cinematografic\ al lui Borat, AlbertBrooks construie[te o poveste un picfragil\ [i inconsistent\, care p`n\ la finalse dezumfl\, dar `ntre ochiurile acesteiistorii cu Albert Brooks, trimis de GuvernulSUA s\ testeze sim]ul umoruluila musulmanii din India [i care e pepunctul s\ st`rneasc\ un r\zboi `ntre India[i Pakistan, se strecoar\ glume invoalate[i o bun\ dispozi]ie eliberat\ decli[ee.Brooks, dispun`nd de circumstan]eleatenuante ale comicului cu carte demunc\, r`de mai ales de diferen]ele depercep]ie dintre americani [i indieni,Roming, de Jiri Vejdelekdar f\r\ nici un pic de r\utate sau grosol\nie.~ntr-o construc]ie dramaturgic\ce poate duce oriunde (ca [i cum filmuls-ar fi cl\dit odat\ cu expedi]ia, suferindtoate schimb\rile ei de plan), filmul faceloc uneori unor bombi]e foarte simpatice,cum e leg\tura dintre poanta legat\de expresia „break a leg“ [i lipsa de empatiea indienilor pentru sarcasm.Cel mai bun prietenm-a plictisitLa fel de comic este [i Un pic `ns\rcinat\/Knocked Up, care urm\re[te (cum arveni) cele dou\ luni pe care le petrece ot`n\r\ p`n\ s\ afle c\ a r\mas gravid\dup\ o aventur\ de o noapte [i, mai ales,cele nou\ luni p`n\ s\ nasc\.~n acest r\stimp, ea se va supuneprelegerilor surorii ei, care e m\ritat\ [icu doi copii, dar at`ta `[i b\l\c\re[teb\rbatul `nc`t acestuia `i vine s\-[i iac`mpii. Pe urm\, `ncearc\ s\ se `mprieteneasc\cu b\iatul cu care o s\aib\ un copil (nu pot s\-i spuib\rbat dec`t atunci c`nd setermin\ filmul) [i, mai ales,`ncearc\ s\-[i deaseama singur\unde oduce nouaetap\ dinvia]a ei.Filmul efoarte binescris, repliciles`nt iste]e, personajelechiar evolueaz\,actoriis`nt ascult\tori.Nu [tiu dac\ Cel mai bun prieten/Mon meilleur ami, de Patrice Leconte,este comedie sau dram\, sau [i comedie[i dram\, dar m-a plictisit dublu. Unnegustor de obiecte de art\ nu `ntre]inedec`t rela]ii de serviciu cu toat\ lumea,inclusiv cu iubita [i cu fiica, ele neput`ndstr\punge figura lui `n]epenit\ `nrictusurile incomunic\rii. P`n\ `ntr-o zic`nd face un pariu cu o coleg\. Dac\ `nzece zile demonstreaz\ c\ exist\ `n via]alui cineva pe care-l poate numi cel maibun prieten, c`[tig\ un vas grecescscump. De[i potrivit pentru rol, DanielAuteuil devine antipatic – din vina scenariului–, `mpreun\ cu toat\ echipa [ichiar [i cu firma de catering care a furnizatm`ncarea.» Roming – de Jiri Vejdelek, cu Bolek Polivka,Marian Labuda, Jean Constantin (foto jos)» Sim]ul umorului la musulmani/ Looking forComedy in The Muslim World – deAlbert Brooks, cu Albert Brooks,Penny Marshall» Un pic `ns\rcinat\/ KnockedUp – de Judd Apatow,cu Seth Rogen, KatherineHeigl, Paul Rudd» Cel maibun prieten/Monmeilleurami –de PatriceLeconte, cuDaniel Auteuil,Dany BoonPUBLICITATESUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 149 » 13 – 19 octombrie 2007www.supliment.polirom.ro

» 14fast-foodPOVE{TILE„Au r\mas vii, neatacate de timp, vibr`nd str\lucitoare.Pove[tile trebuie ferite de uitare pentru c\ elene ]in treaz\ copil\ria.“SECRETUL ADRIANEIAdriana BABE}IAcas\POVE{TI DE ADORMIT P|RIN}IIDiana SOAREBugatti [i CeaikovskiScriu prea des, prea cu surle [itr`mbi]e, doar despre ce se `nt`mpl\imediat l`ng\ mine, de[i a[ puteas\ v\d uneori, cu surdina pus\,[i ce-i prin alte p\r]i. De acord.~ncerc s\ m\ simt bine `n lumeamea de bucurii m\runte, c`nd [tiuc\ `n jur colc\ie mult\ nedreptate[i suferin]\. A[a-i. N-am spirit criticviguros, demolator, de[i m\caruneori ar fi cazul s\ dau cu cevasau cineva de p\m`nt. Da. M\ ag\]de lucruri care par ne`nsemnate [ibanale ca s\-mi sporesc bruma delini[te, chiar dac\ problemele omeniriise surp\ [i peste mine. O.K. {itotu[i nu m\ dau b\tut\ cu jubilotecamea nici s\pt\m`na asta. Dintrezecile de `nt`mpl\ri timi[orenedemne de 3.500 de semne `n „Supliment“aleg doar dou\, care m-auexaltat p`n\-n prag de infarct: un raliude ma[ini sport dintre r\zboaie,venite pe ro]ile lor (cu 120 km/h)taman din GB [i concertul FilarmoniciiBanatul. La prima vedere, al\-turarea poate p\rea de-a dreptulaiurit\, dac\ nu chiar tembel\. A[aa[ fi crezut [i eu p`n\ n-am amu]it`n fa]a unui Talbot 1935 sau a unuiBugatti ’29. Fiindc\ n-am aflat dac\un englez a luat Nobelul sau McEwan – Bookerul, am`n pu]in leg\-tura dintre marile romane [i marilema[ini [i scriu deocamdat\ doardespre concert, alt loc de concordie`ntre art\ [i tehnic\.Pentru c\ era (de[i cam t`rzior)prilej de s\rb\toare pentru istoriaurbei – 290 de ani de la eliberareade sub turci a Timi[oarei [i 60 deani de la t`rnosirea Catedralei ortodoxe–, ce g`nd stra[nic le veni celorde la Filarmonic\? S\-[i deschid\stagiunea cu un concert nemaiv\zut[i nemaiauzit `n România: U-vertura solemn\ 1812 de Ceaikovski,c`ntat\ a[a cum o imaginase`nsu[i Piotr Ilici: `n aer liber, `n fa]aunei catedrale, cu clopote [i lovituride tun, pentru ca `nfruntareadintre Napoleon [i ru[i s\ par\smuls\ din via]\. Drept care, `nPia]a Victoriei, unde-a `nceput revolu]ianoastr\, peste monumente,peste troi]e, parc [i terase, pestef`nt`na stalinist\ cu pe[ti, s-a l\sat`ntunericul, s-a oprit circula]ia [i `nfa]a catedralei, pe un podium, a `nceputs\ c`nte orchestra, apoi corul,de totului tot 150 de oameni.~n final clopotele au b\tut, cele dou\tunuri au bubuit, cei 12 solda]iau tras 140 de gloan]e oarbe, catedralas-a luminat de artificii, iar ceipeste 2.000 de oameni au `ncremenit`n fa]a unei asemenea m\re]ii.Recunosc: m-am f\cut [i eu prafde emo]ie, chiar dac\ unii prietenimi-au mai t\iat elanul zic`nd c\ eprea de tot postmodern amesteculCeaikovski, Eugeniu de Savoya, Catedrala,Filarmonica pe strad\, cotla cot cu Garnizoana, Mitropolia,Prim\ria. Unde am ajuns? La unshow? Exact. Excelent. ~n pia]\ eracine vrei [i cine nu vrei: lumebun\, tras\ la patru ace, ca pentruun concert la Viena, suporteri`nfierb`nta]i de la Poli, p\rin]i cucopii, aurolaci, tinerime c`t\ frunz\,c`t\ iarb\. Mi-am recunoscut fo[tisau actuali studen]i, dar am v\zutsute de b\ie]i [i fete care probabilnu puseser\ `n via]a lor piciorul`ntr-o sal\ de concert. I-am `nregistratcu Nokia `n minutul 15 pedoi fl\c\i gela]i, `n tricouri l\l`i, carese `nghesuiau l`ng\ mine pe bordur\,cu ni[te pliante `n m`n\:„M\i, s\-mi bag, ce fac \[tiaaici?/Scrie c\ cic\-i filarmonic\ [iconcert./S\ mor io, ce tare!“. I-ammai auzit trimi]`nd ni[te semeseuri,dup\ care le-au venit `nc\ cinciprieteni [i-au ascultat f\r\ s\ zic\p`s p`n\ la final, c`nd, lua]i de entuziasm,s-au preg\tit s\ fluiere. „B\,fra]ilor, nu fi]i ]\rani“, a zis gelatulcu pliant [i au `nceput s\ aplaudeca nebunii, cot la cot cu marea deoameni.~n diminea]a asta mi-efrig. {i somn. {i maic\ n-a[ mai scrie nimic,m-a[ cuib\ri `napoi `npat [i-a[ a[tepta s\ beauun ceai cu coji deportocale. Dar nu.M\ ridic [i-mi torn cafea. ~mi aprind o]igar\ [i-mi aduc aminte c`]i ani am [i c\„pove[tile lumii trebuie `ntotdeaunaspuse, trebuie povestite [i repovestite`ntr-o ne`ntrerupt\ stare de {eherezad\.Bunicile-care-spun-pove[ti se duc, se risipesc`n aer ca florile m\runte ale toamnei,ghiozdanele cu t\bli]e [i burete sedau de trei ori peste cap [i se prefac `nmape scor]oase; [otronul zg`riat pe aleeade p\m`nt a disp\rut sub asfaltulb\t\torit de copii cu p\rul albit de maturitate“.~n diminea]a asta s`nt at`t de trist\,`nc`t nu mi-ar ajunge toate r`ndunelelegalbene [i toate r`ndunelele negre, `n frac,at`rnate pe s`rmele vechii num\r\tori dinplastic, s\-mi socotesc g`ndurile. Mi-e ciud\,dintr-odat\, c\ nu-mi mai amintescnici pove[ti citite, nici jocuri jucate. {tiuc\ aveam c`ndva un carusel cu o minunat\cupol\ spiralat-colorat\, dar nu izbutescs\-mi aduc aminte... erau cai? Eraup\s\ri? Uit [i m\-mbufnez.M\ simt ca-ntr-o alt\ poveste, pe caream s-o spun aici, de[i numai {eherezad\nu mi-s, `n pijamale turcoaz, tr\-g`nd din ]igarete lungi, nu din narghileauacu tutun de mere...Pas\rea f\r\ p\dure„Nu era nici t`n\r, nici b\tr`n. Nici gras,nici slab. Nici crud, nici bl`nd. Nici vioi,nici posac. Nici prost, nici `n]elept. Nicialb, nici negru. Era un cuc obi[nuit. Cenu[iu.Zbura, c`t era ziua de lung\, dinpom `n pom, [i-[i c`nta numele. Nu [tia[i nici nu voia s\ fac\ altceva. ~n jurullui, p\durea ren\[tea din cioturi negresau se-mplinea sub r\suflarea cald\ averii; toamna, frunzi[ul ruginea. Copaciimureau `ncet, dar nu de tot, `n pragde iarn\. P\s\rile f\ceau pui. Dup\ untimp, `i `nv\]au s\ zboare. Uneori puiimureau. Toamna, p\s\rile plecau cu ]ipeteciudate [i-apoi, peste un timp, se`ntorceau. Sau nu. Fluturii ap\reau [i disp\reauca ni[te flori de-o zi.“Uneori ui]i drumul sau nu mai ai undete-ntoarce. Pentru c\ nimic nu e la fel[i pentru c\ ]i-e fric\ s\ nu te doar\ maimult dorul dec`t triste]ea...„Doar uneori, spre sear\ mai ales, pec`nd, cum `i era firea, zbura din pom `npom dup\ culcu[ul cel mai bun, `l cuprindeaun sim]\m`nt ciudat. O nelini[-te abia sim]it\, o spaim\ mic\, c`t o pi[c\-tur\. De parc\, dintr-o dat\, p\durea arfi r\mas f\r\ cuiburi. Dar `n culcu[ul luide-o noapte, spaima se topea `ncet, a-mestec`ndu-se cu mierea dulce-a somnului.“De fiecare dat\ c`nd plou\, culegmelcii de pe trotuare [i-i a[ez `ncet peiarb\. Obicei cumva stupid, cumva duios.„Nu am nici aripi, nici pene-mpestri]ate.Nu zbor, abia m\ t`r`i. Z\rescdoar c`teodat\ cerul – e prea sus pentrumine. Habar n-am c`t de `ntins\ e p\-durea. Nici de unde vin [i unde pleac\norii. Nu-mi c`nt numele. Nu [tiu s\c`nt. Dar am o cas\“, i-a spus melcul.{i-mi sting ]ig\rile [i-mi spulber g`ndurile,d`ndu-mi seama c\ m-am `n[elat.Nu-s precum pas\rea din poveste,pentru c\ acasa mea e-n ceilal]i, du[isau nu, adormi]i sau nu. {i-n z`mbetelepe care le d\ruiesc ascunse-n ou\ deciocolat\, [i-n pove[ti. „Pentru c\ pove[tileau r\mas vii, neatacate de timp,vibr`nd str\lucitoare. Pove[tile trebuie feritede uitare pentru c\ ele ne ]in treaz\copil\ria. Copil\ria [i pove[tile Copil\rieiar trebui ocrotite, a[a cum s`nt ocrotitep\durile [i iarba. Ar trebui ocrotiteca Via]a `ns\[i.“Silvia Kerim, Poarta de sticl\,Editura Ion Creang\, Bucure[ti, 1982.Copert\ [i ilustra]ii: Elena BoariuVOI N-A}I ~NTREBAT f\r\ zah\r V| R|SPUNDE » STIMABILE DOMN GEORGE,~]i `n]eleg nelini[tea, pe m\sur\ce trece timpul, se apropie`nchiderea edi]iei [i trebuie s\dai beteul. Da, da, [tiu, e[ti redactor-[efla nu [tiu ce revist\de cultur\, iar asta `]i d\ un aersuperior [i `nacela[i timpboem. Probabilc\ a[aag\]i tu fetele,zic`ndu-le c\ noi, marii scriitori,s`ntem la degetul t\u mic [i c\la cea mai minuscul\ `nt`rziereeste de ajuns s\ ne dai un bip,c\ noi murim de ru[ine [i defric\ [i-]i scriem imediat elogii.Afl\, mon[er, c\ nu e chiar a[a.~n primul r`nd c\, de[i simpatic,manierat [i cult, e[ti sl\bu]`n carne, adic\ te-a[ putea batede te-a[ zv`nta. A[a, f\r\ motiv,doar fiindc\ mie nu-mi plac\[tia de[tep]ii. }i-ai lua concediumedical, iar noi am sc\pade grija de a-]i trimite articole,nu ne-ar mai apuca tremuratulmiercuri seara la g`ndul c\ joi eprea t`rziu.~n al doilea r`nd, cum aiajuns tocmai tu s\ conduci ceamai bine cotat\ revist\ de cultur\din ]ar\? De ce s-a g`nditdomnu’ Lupescu tocmai la tine,c`nd mai erau [i al]ii prinanturaj? ~]i aduc eu aminte, s\afle [i ]ara: bunica ta este var\dreapt\ cu finul mecaniculuicare i-a reparat lui dom’ Lupescuu[a la garaj. Nici s\ nu teg`nde[ti s\ negi asta. {i, uitea[a, din vorb\ `n vorb\, am [ieu un nepo]el, dac\ m\ pute]iajuta s\-l bag `n servici... –...l\sa]i, doamn\, c\ vorbesc eucu na[u’, `i face acuma u[a laun om mare... [tii tu, gesturileclasice de solidaritate româneasc\.Mie bunica nu mi-adat niciodat\ nimic.Iar `n ce prive[te modul `ncare `]i faci treaba, mi se paretotal neinteresant. Nu reu[e[tis\ captezi aten]ia adev\ra]iloroameni de cultur\ grea, deexemplu eu. Ce bagi tu `n fi]uicaaia? Recenzii de carte, blabla bla, teatre, interviuri cu totfelul de oameni plictisitori, bac\ Patapievici, ba c\ nu [tiu cevioloncelist. Treze[te-te, b\iatule!Lumea vrea realit\]i!Eu a[ pune pe prima pagin\o poz\ trucat\ cu Arnold [iVandam, d`ndu-[i reciprocpumni `n mecl\. Apoi, paginiledoi, trei [i patru, comentariipertinente de la Zm\r\ndescu,Sora [i Nikita, c\ care-i mai taredintre Arnold [i Vandam.Apoi una `n ]`]ele goale s\ prezintevremea. La final, pia]a auto.Oricum, `nc\p\]`nat cum te[tiu, nu vei face nimic din ce-]izic eu. Atunci, descurc\-te f\r\mine, b\tr`ne, zi-le c\-s bolnav[i nu am putut scrie. Sau maibine public\ scrisoarea asta.BobiSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 149 » 13 – 19 octombrie 2007www.supliment.polirom.ro

OBSESIE {I...MEDICAMENTMuzica The Cure mi-a devenit, `n timp, obsesie [i... medicament!Uneori o (re)simt at`t de intens c\ m\ suspectez de tot felul deboli psihice, pe care The Cure mi le vindec\... prin otr\vire!15 «fast-foodVERBA WOLANDRuxandra CESEREANUCele trei sufleteCur\ cu The CureTolstoi are o povestire –„C`t p\m`nt `i trebuieomului“ – versiune a cunoscuteiexpresii „doi metrip\tra]i“. Rusul mi-a(de?)format tinere]ea: la19-20 de ani `l citisemaproape complet [i m\reg\seam `n Levin, Nehliudov,Serghi sau alt\ `ntruchiparea Pelerinului, delocumbl\re], `ns\ la fel denep\s\tor fa]\ de agoniseal\.Ceva str`ngeam totu[i:c\r]i (era o chesties\-]i „faci“ bibliotec\)!Apoi – sau concomitent –discuri cu muzic\ rock. Defapt, discuri pu]ine, benzide magnetofon multe. Launele m\ uit azi cu mil\:nici piese de muzeu nu-s!Nu eram foarte curios, atunci, s\ ascultnecunoscu]i. Nici de topuri nu m\ foloseamca s\-mi diversific pasiunile. ~miamintesc bucuria cu care am `nt`mpinatregruparea Deep Purple, prin ’83-’84.Ani c`nd, de pild\, Depeche Modescoteau albume inovatoare, Metallicadeclara Kill’em All f\r\ mil\, iar DefLeppard alimentau Pyromania prin careROCKIN’ BY MYSELFDumitru UNGUREANUheavy-metalul ajungea `n mainstream,l`ng\ Whitesnake, Motley Crue sauGuns’n’Roses. Ce s\ mai laud The Cure,c\rora doar fanii speciali le `n]elegeaumesajul, originalitatea [i profunzimea?Am povestit c`ndva cum ajungeau([i) la mine nout\]ile muzicale. Traiectoriagenereaz\ fabule cu sau f\r\ moral\.Uneori m\ `ntreb dac\ nu trebuie s\mul]umesc (dar cui?) c\ am avut partede asemenea mini-epopei. E plictisitors\ mergi `ntr-un magazin [i s\ cumperiun disc, o carte, un gadget hi-tech. Darce aventur\ s\ g\se[ti o... lamp\ cuc\ciul\ ([ti]i la ce bat apropo)! Sau Indialui Eliade, la talcioc, pe t\p[anul cuboarfe de furat...Dou\ decenii au trecut de c`nd mi-aure]inut aten]ia cei ce c`ntau deja de 10ani sub numele The Cure. Era o toamn\excentric\. Izola]i `n grupuri de intereseminore, ne `nchipuiam c\ s`ntem racorda]iplanetar dac\ ascult\m Europa Liber\[i vedem pe video te miri ce caset\copiat\ la a n-[pea m`n\. Ne domina instinctulsupravie]uirii, nu al tr\irii, nicidecumal eroismului. Ne pl\ceau hituriledansante, nu contorsiunile ce exprimauangoas\ existen]ial\. Hot Hot Hot afost piesa pe care am asociat-o cu TheCure, ca muzic\ reprezentativ\ a ciudatuluigrup care [i-a f\cut din atitudineafreaky program stilistic (estetic? parc\sun\ preten]ios!). Nu-mi aminteam desimpla & fascinanta Killing an Arab saude (ulterior) influenta Boys Don’t Cry.S\ mai scriu c\ un titlu ca Pornography(1982) mi se p\rea (da, tocmai mie!) denepronun]at? Poate fiindc\ tr\iam o vremepornografic\ (am surprins ceva `nCartea p\catelor) [i era inutil „cuv`ntulce exprim\ adev\rul“?La drept vorbind, ceea ce m-a frapatc`nd am v\zut videoclipul Why Can’t IBe You a fost recuzita simbolic\ + efectulvizual generat de gura din m\tase,desenat\ [i manevrat\ ca un vagin. Nu-inecesar s\ decriptez aici culoarea ro[uintens [i poate n-are vreo criptare, fiindceea ce e! Mai t`rziu, constat`nd obsesialui Robert Smith (creierul The Cure)pentru buzele violent rujate, mi s-a p\-rut facil s\ „interpretez“ imaginile & trimiterilemuzicii. Vizionarea DVD-ului cuGreatest Hits (a[ fi folosit Greatest Hots!)te provoac\ s\ (te) joci `n felul acestortipi, care dac\ n-au inventat sintagma„englez excentric“ o ilustreaz\ din bel-[ug. Muzica The Cure mi-a devenit, `ntimp, obsesie [i... medicament! Uneorio (re)simt at`t de intens c\ m\ suspectezde tot felul de boli psihice, pe care TheCure mi le vindec\... prin otr\vire! Nuv\ `ndemn – dar poate c\ n-ar strica s\asculta]i Lullaby. Departe de a fi un c`ntecde leag\n, `n ciuda balansului tipicunui astfel de song, piesa d\ senza]ia c\-derii `n madness, `n haos, te face una cup\m`ntul, cu materia originar\ din carenu ne-am extras `nc\, dar `n care s`ntempe cale s\ ne `ntoarcem...Mircea Eliade relateaz\ `n carteasa despre [amanism c\ lapopula]iile siberiene (este vorbadespre iukaghiri) exista credin]ac\ atunci c`nd un om moare, celetrei suflete ale acestuia o iaufiecare pe o alt\ cale: unulsta]ioneaz\ l`ng\ cadavru, aldoilea o ia spre }inutul Umbrelor,unde se va preschimba la r`ndu-i`n umbr\, iar al treilea se `nal]\ laCer. Cel mai important sufletdintre cele trei era consideratacela care ajungea `n }inutulUmbrelor, `ntruc`t acesta urma s\tr\iasc\ exact ca `n via]a de carnepe care o p\r\sise prin moarte,at`ta doar c\ printre umbre [i cuumbre. De pild\, la v`n\toare ar fiv`nat doar animale-umbr\ [i dac\s-ar fi c\s\torit ar fi avut (`n cazc\ era b\rbat) o femeie-umbr\(ce-i drept, nu ni se precizeaz\dac\ ar fi [i procreat alte f\pturiumbr\,din respectiva rela]ie cu asa femeie-umbr\).~n }inutul umbrelor, doar[amanii mai puteau ajunge dintreoamenii vii, cu varii ocazii, deobicei ca s\ se sf\tuiasc\ cusufletul unui om-umbr\ sau ca s\verifice echivalen]a `ntreevenimentele din via]a terestr\ [icea din }inutul Umbrelor; or,poate, chiar ca s\ `ntoarc\ sufletulunui om-umbr\, `napoi `n via]ade carne – de[i o asemeneaposibilitate nu este specificat\.M\rturisesc c\ povesteacelor trei suflete m-a tulburatAdres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/214111Colegiul editorial: Emilia Chiscop,Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici(senior editor)Redactor-[ef: George OnofreiRedactor-[ef adjunct: Anca BaraboiSecretar general de redac]ie: Florin IorgaRubrici permanente:Adriana Babe]i, Marius Babias, Bobi [i Bobo(F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Ruxandra Cesereanu,M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, {erbanFoar]\, Radu Pavel Gheo, Casiana Ioni]\, FlorinL\z\rescu, Doris Mironescu, Ana-Maria Onisei,Diana Soare, Lucian Dan Teodorovici, LuizaVasiliu, Constantin Vic\. Carte: Lumini]aMarcu, Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu. Muzic\: Victor Eskenasy,`ntruc`tva: dar nu sufletul careajunge `n Cer, ori cel carepopose[te `n Zona Umbrei m-anelini[tit, ci primul suflet – acelacare r\m`ne l`ng\ cadavru. Pentruc\ despre acest suflet nu afl\mmai nimic, dec`t c\ el estesta]ionar, chiar dac\ `n afaratrupului decedat. Dar ce se`nt`mpl\ cu el, nu se [tie [i nimeninu poate preciza c`t de c`t ceva.Este limpede `ns\ c\ acest primsuflet este singurul care r\m`neorfan dintre cele trei: singurulcare nu are o direc]ie dedeplasare (`n sus sau `n jos, pevertical\ sau pe orizontal\), carenu are o zon\ de desf\[urare,care nu apar]ine de un regimspiritual. Este, ca s\ zic a[a, unsuflet al trupului, strict al trupuluimort. Misticii spanioli (`ntre care`i amintesc cu reveren]\ pe Sf`ntulIoan al Crucii [i pe Sf`nta Terezadin Avila) vorbeau despre trupulsufletului, referindu-se la aceaentitate l\untric\ ce g\se[te caleamistic\ de a se uni cu Dumnezeu.La iukaghiri g\sim, iat\, un sufletal trupului; ce-i drept, un suflet altrupului mort pentru totdeauna.C\ci acest suflet sta]ionar l`ng\cadavru este `ntru totuldependent de trupul expiat [idac\ nu afl\m date exacte despreel, aceasta probabil pentru c\ elnu va supravie]ui mult\ vreme `nstare necorporal\, de suflet, ci vadisp\rea de tot `n cele din urm\.Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu„Ziarul de Ia[i“. Suplimentul se distribuiegratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.Dumitru Ungureanu, R\zvan }upa.Film: Iulia Blaga. Teatru: Mihaela Michailov.Arte vizuale: Matei Bejenaru.Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu.Edi]ia de Ia[i: Andreea ArchipPublicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294Distribu]ie / Abonamente: Mihai Sârbu, tel.0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.0232/ 216112„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Catalogulpresei interne la pozi]ia 2378. Pentru abonamentev\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii Rodipetdin ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal. Cititoriidin str\in\tate se pot abona la adresa:export@rodipet.ro.Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luniTipar: Print MulticolorResponsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului » „Suplimentul decultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri NewsIn » Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 149 » 13 – 19 octombrie 2007www.supliment.polirom.ro

» 16ordinea de zi~N NUM|RULVIITORCiti]i un dosar dedicat prezen]ei române[ti din acest an laT`rgul Interna]ional de Carte de la Frankfurt.EN}ICLOPEDIAENCARTALuiza VASILIUMai detoamn\Fiecare anotimp e, pentru En]iclopedie,pretext de ceva. ~n mod evident,a venit toamna [i am hot\r`tc\ ale ei „feuilles mortes“ (Montandsau Gainsbourg?) sau „falling leaves“(Dee Dee Bridgewater sau DianaKrall?), `ng`nate ar\miu `n plimbareprin cele mai frumoase parcuri dincea mai frumoas\ Europ\, vor fi pretextpentru ni[te false ghiduri dec\l\torie, pentru triste hoin\reli prinlocurile unde nu putem ajunge chiaracum, dar la care vis\m. Am vrea s\recomand\m cel mai bun local debuc\t\rie textualist\ din al [aisprezeceleaarondisment, sau b\ncile extremde confortabile din fa]a parculuide copii `n care [i-a suflat Balzacpentru prima dat\ nasul (avea 5 ani[i `nv\]ase singur s\ foloseasc\ batista!),sau micul cinematograf cutapi]erie de demult, `n care miroase`ntotdeauna ca [i cum cineva tocmai[i-ar fi p\tat c\ma[a alb\ de bumbaccu ceai c\ldu] de mu[e]el, sauc\l\toria absolut necesar\ cu singuralinie aerian\ de metrou din lume, careare sta]ii `n clopotni]ele celor mai`nalte biserici, sau supa de pui cughimbir, a c\rei re]et\ o mai [tie numaicucoana Madelon (concierge [ichiria[\ `ntr-un apartament destul degri dintr-un imobil vechi de pehart\). Lista de recomand\ri imaginarea pornit de la o povestire foartefrumoas\ de Dino Buzzati (care declaraamuzat [i exasperat: „unii litera]ig\sesc `n textele mele asem\n\rivinovate cu ãcehul Kafkaã p`n\ [iatunci c`nd scriu o simpl\ telegram\sau `mi completez declara]ia de impozite“).Naratorul, mecanicul AndréLejeune, poveste[te `n Turnul Eiffelcum vine la el `nsu[i Gustave Eiffel [i`i propune s\ fac\ parte din echipalui. Construc]ia `ncepe firesc, darplanurile lui Gustave s`nt mult maiambi]ioase: dup\ ce-au fost atin[i cei300 de metri `n\l]ime aproba]i demunicipalitate, muncitorii se mut\pe schele, `n ni[te bar\ci `n caredorm (pentru c\ urcatul [i cobor`tulle-ar lua toat\ ziua) [i nu se maiopresc din construit („p`n\ la sf`r[itulvremurilor, turnul Eiffel va continuas\ urce `nspre cer, dep\[ind norii [ifurtunile“). Ce s-a `nt`mplat `n continuare,nu v\ mai spun, dar v\ invits\ v\ c\]\ra]i p`n\ la kilometrul 1 alturnului, de unde priveli[tea e, cumaltfel, foarte frumoas\.România, la celmai mare t`rg decarte din lumeStandul României de la T`rgul de Carte de la Frankfurt(10-14 octombrie) a fost amenajat pe o suprafa]\ de100 de metri p\tra]i, pe banii Ministerului Culturii [iCultelor (MCC), aproximativ 60.000 de euro. Acesta afost organizat `n ultimii ani de Asocia]ia Editorilor dinRomânia, care `ns\ `n 2007 nu s-a mai prezentat la licita]ie.Autorii români prezen]i la t`rg [i ale[i de MCCs`nt Matei Vi[niec, Petru Cimpoe[u, George B\l\i]\,Ion Pop, Andrei Codrescu, Ruxandra Cesereanu, AdrianPopescu [i Dan Cristea. Polirom a hot\r`t s\ `l aduc\pe cheltuial\ proprie pe Filip Florian, care la `nceputulacestui an a semnat, `n premier\ pentru România, uncontract cu editura american\ Harcourt – aceasta achizi]ion`nddrepturile de traducere pentru `ntreaga lumea romanului Degete mici (except`nd Ungaria [i Germania,]\ri pentru care existau deja contracte de editare).De asemenea, Polirom [i Cartea Româneasc\ au editatun catalog special pentru cel mai mare eveniment allumii editoriale, `n limba englez\, de peste 200 de pagini– Contemporary Romanian Prose: 11 volume publicate,prezentate `n englez\, cu substan]iale fragmentede text traduse.Edi]ia din 2007 a t`rgului este dedicat\ Cataluniei,invitatul de onoare, fapt ce a dat na[tere la numeroasecontroverse legate de identitatea regional\ spaniol\.LANSARE – DUMITRU }EPENEAGEditura Polirom [i Libr\ria Humanitas Kretzulescuorganizeaz\ pe 18 octombrie, de la ora 18.00, lansareavolumului Capitalism de cumetrie de Dumitru}epeneag, ap\rut `n colec]ia „Egografii“ a EdituriiPolirom. Invita]i: Dumitru }epeneag, Ovidiu {imonca[i Gabriel Dimisianu.Am fost pe la tot felul de festivaluri,dar p`n\ s\pt\m`natrecut\ n-apucasem s\ ajungla unul de geografie. Prin urmare,c`nd am primit invita-]ia s\-mi prezint proasp\ta e-di]ie `n francez\ a romanuluimeu la Festivalul Interna]ionalde Geografie de la Saint-Dié, mi-am zis c\ n-am cepierde. E drept, m\ g`ndeamc\ nu prea m\ pupam cudomeniul specific [i nici cutema evenimentului – „LaPlanete en mal d’energies“.P`n\ la urm\, m-am l\muritla fa]a locului care fuseseskepsis-ul chem\rii mele acolo:România era invitatul specialal festivalului.Pe ruta aerian\ Ia[i-Bucure[ti-Parisam r`s maiEveniment: François Weyergans la Ia[iCentrul Cultural Francez [i Editura Polirom `l prezint\ pe François Weyergans,autorul care a c`[tigat prestigiosul Goncourt `n 2005, la Ia[i pe 18, 19 [i 20octombrie, `n cadrul evenimentului „Lire en Fãte“. ~n române[te, lui Weyergans i-aufost traduse, `n colec]ia „Biblioteca Polirom“, Trei zile cu mama [i Franz [i François.Spre F\lticeniul Fran]ei [i retur`nt`i `n hohote recitindVi]elul de aur al lui Ilf [iPetrov, apoi mai s\ pl`ng laaterizare, c`nd ne-am `nv`rtitminute `n [ir deasupraaeroportului, din cauza ce-]ii de la sol, `ntr-un traficnebun, de se c\lcau pecoad\ avion cu avion (tocmaiv\zusem pe NationalGeographic un documentarcu o aglomera]ie asem\n\toare,`n urma c\reiaun avion a c\zut ca toporul,r\mas `n pan\ de kerosen).Pentru c\ aveam de statp`n\ a doua zi `n Paris, amdat o fug\ p`n\ la sediul EdituriiSyrtes, unde aveam stabilitun interviu cu Raluca Laz\r,corespondenta postuluiStelian T\nase descoper\„Istorii subterane“Stelian T\nase lanseaz\ la Polirom o nou\ colec]ie,ce va prezenta documente inedite din dosareleunor personaje din via]a cultural\[i politic\ a României, care au contribuitla instaurarea regimului comunist.Primul volum, Rakovski.Dosar secret, apare `n libr\rii s\pt\m`naviitoare. Colec]ia „Istoriisubterane“ vine s\ umple „anumitegoluri din cercetarea istoric\“ dinRomânia, a explicat coordonatorul.Rakovski. Dosar secret este povesteaunui bulgar de origine român\,care, de[i a fost pu]in cunoscut,a avut un rol esen]ial `n instaurareacomunismului `n România.Cristian Rakovski a devenitunul dintre conduc\torii Cominternului,a fost un apropiat al luiTro]ki, `n 1938 i s-a intentat un proces, iar `n 1941a fost omor`t din ordinul lui Stalin. Stelian T\nasea declarat c\ s`nt cunoscute pu]ine lucruri despreEuropa FM. Cum jurnalistamai era [i ie[eanc\, m-amsim]it ca acas\. Apoi m-amplimbat. La o a doua vedere,Parisul mi s-a p\rut mai viu,mai cald [i mai uman, fie [inumai prin atmosfera oarecumbucure[tean\ peste carepo]i da la nici cincisprezeceminute de mers la st`ngaori la dreapta Senei. Diferen-]a e c\-i at`t de bine marcatprin indicatoare `nc`t ]i-e a-proape imposibil s\ te r\t\-ce[ti. Acum vreo zece ani,m-am `nv`rtit ca o curc\ beat\[i mi-a luat vreo or\ ca s\g\sesc Muzeul de Istorie,plec`nd din Pia]a Universit\-]ii. La Paris, am nimerit la fix,f\r\ nici un ocoli[, hotelul del`ng\ Gara de Est, pornindRakovski deoarece, dup\ r\zboi, comuni[tii au ascunso mare parte a documentelor de arhiv\.Colec]ia va continua cu volumulAvangarda româneasc\, o lucrare careva prezenta pentru prima dat\ dosarelecelor mai recunoscu]i reprezentan]iai avangardei române[ti caVictor Brauner, Geo Bogza sau GherasimLuca. „Avangarda este cel maibine reprezentat curent al culturii române[ti`n lume. Un tablou de VictorBrauner este acum aproape 100.000de dolari“, a spus T\nase. Cea de-atreia carte a colec]iei, Petru Groza `narhivele Securit\]ii, prezint\ istoria [ievolu]ia lui Petru Groza `n calitateasa de personaj-cheie `n instaurareacomunismului [i dezv\luie informa]iiinedite despre mecanismele politiceale vremii. Stelian T\nase a ad\ugat c\ `[i dore[te s\colaboreze cu istorici tineri pentru urm\toarele titluridin „Istorii subterane“.TRIMISUL NOSTRU SPECIALFlorin L|Z|RESCUde la mama dracului, de undevade l`ng\ Turnul Eiffel.Apoi am fugit. Cu trenul –Paris-Nancy-Saint-Dié. Amavut surpriza s\ constat c\p`n\ [i TGV-ul `nt`rzie române[te,risc`nd s\ te lase pedrumuri, `ntr-o gar\ detranzit. La Saint-Dié m-am`nt`lnit cu traduc\toareac\r]ii mele, Olimpia Bogdan-Verger,care mi-a prezentatora[ul: „un fel de F\lticenial Fran]ei“. Exagera,numai [i dac\ iau `n calculfaptul c\ `n centru era o catedral\mult mai mare dec`tMitropolia noastr\ din Ia[i.Tot ora[ul era cuprins de febrafestivalului – dou\ baloanecu globul p\m`ntescpe cer, bannere uria[e pestetot, conferin]e, t`rg de carte.{i aproape peste tot erauromâni [i se vorbea frumosdespre România. Am stat `nt`rg [i am dat c`teva autografela standul unei libr\rii,mi-am prezentat cartea, `nfa]a unui public destul derestr`ns, dar printre care seaflau – spre surpriza mea –doi francezi care deja m\ citiser\[i veniser\, entuzia[ti,s\ m\ cunoasc\. Drept care,dup\ trei zile, m-am `ntorsmul]umit acas\, „en mald’energie“.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 149 » 13 – 19 octombrie 2007www.supliment.polirom.ro