Câmpulung Octombrie - 2005 - Baza de Instruire pentru Aparare ...

APÃRAREA NBC 10/2005CUPRINSCONSILIUL EDITORIALPREªEDINTE DE ONOAREGeneral de brigadã dr.Nicolae POPESCUPREªEDINTEColonel Tudorel RADUMEMBRIColonel Ion BEREVOIANUColonel dr.ing.Ion SAVUColonel ing.Mihai VÃLEANUColonel Gabriel BARBUColonel prof.univ.dr.Ion MITULEÞULocotenent-colonel Constantin GHEORGHELocotenent-colonel drd.Martin CATALocotenent-colonel Viorel STANCAColonel (r) prof.Mihai GRIGORESCU** *General de brigadã (r) ing.Dumitru PRUNACHEColonel (r) Dumitru GHIÞÃColonel (r) Dumitru BRÂNZEIColonel (r) Graþian IONESCUEVENIMENTCONTENTSINTERVIURIFINAL DE CARIERÃ- Interviu cu domnul general de brigadã (r)dr.NicolaePOPESCU - fost comandant al ªcolii de Aplicaþie pentruApãrare NBC..................................................................... pag.7CUVÂNT ÎNAINTE- Colonel Tudorel RADU - comandantul Centrului dePregãtire pentru Apãrare NBC......................................... pag.13ÎNVÃÞÃMÂNTSistemul de pregãtire prin cursuri în Centrul dePregãtire pentru Apãrare NBC- Colonel Ion BREVOIANU..................................................... pag.17STRUCTURI NBCFundamentarea structurilor NBC prin utilizareametodelor ºi modelelor matematice (I)- Locotenent-colonel Carol PETERFI..........................................Controlul mecanismelor explozive NBC (EOD-NBC)- Colonel (r) Graþian IONESCU...............................................Centrul Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC -lider doctrinar- Colonel (r) Graþian IONESCU.............................................pag.25pag.29pag.38OPERAÞIONALIZAREPlanificarea ºi managementul procesului de operaþionalizarea unei companii de decontaminare RBC, dislocabile,destinate NATO- Locotenent-colonel Victor CHIPERESCU, maior AlexandruNICA............................................................................................ pag.44STATUTUL ARMELOR NBCConsideraþii privind definirea armelor chimice- Inspector de poliþie drd.Horia DOGARU ............................ pag.48Eliminarea armelor chimice ºi a instalaþiilor de producere- Inspector de poliþie drd.Horia DOGARU ............................. pag.53PROTECÞIA NBCIngineria geneticã - viitorul protecþiei împotrivaagenþilor chimici de luptã- Maior dr.chim.Gabriel ACHIM............................................... pag.57Produs farmaceutic brevetat destinat protecþieimedicale NBC- Colonel (r) dr.biochim.farm.Constantin STAN.......................... pag.59MEDII NBCAcþiunea în medii contaminate radioactiv, biologic ºichimic- Colonel prof.univ.dr.Ion MITULEÞU........................................ pag.62CERCETAREA NBCDetecþia chimicã - componentã de bazã a apãrãrii NBC- Maior ing.Gabriel EPURE......................................................Testarea teledetectorului pentru agenþi toxici ,,RAPID”- Colectiv, Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru ApãrareNBC ºi Ecologie...........................................................................Complete cu semne de marcare a zonelor de terencontaminate RBC- Locotenent-coloneling.Nicolae NIÞIªI.......................................pag.70pag.74pag.83ECHIPAMENTE ªI MATERIALE NBCConcepþia de înzestrare a Armatei României cumateriale ºi echipamente NBC- Locotenent-colonel Marian POPA............................................ pag.85PROTECÞIA MEDIULUIProtecþia mediului - abordare sistematicã prinstandardizare- Locotenent-colonel Marian POPA, Prof.Alexandrina POPA... pag.92Regimul ºi legislaþia în domeniul substanþelor ºipreparatelor chimice periculoase- Sublocotenent (r) drd.Leonard-Vlad ROªCA........................... pag.97DECONTAMINAREA RBCModernizarea autospecialei pentru decontaminareatehnicii ºi terenului ADTT-4- Locotenent-colonel ing.Marian POPA, locotenent-coloneling.Nicolae NIÞIªI....................................................................... pag.1032

APÃRAREA NBC 10/2005CUPRINSCOLEGIUL DE REDACÞIERedactor-ºefColonel (r) prof.Mihai GRIGORESCUTehnoredactareP.c.c.ing. Renata MATEOIUFotografieMaistru militar cls.II Teofil CERNATTraducereProf.Georgiana LIVEZEANUADRESAStr.Mãrãºti, nr.48, CâmpulungI.S.S.N. - 1583-4654Tiparul a fost executat laCENTRUL TEHNIC-EDITORIALAL ARMATEIC-da:B:- BUCUREªTI -INSTRUIRECentrul de Instruire prin Simulare- Cãpitan Gheorghe FELEAGÃ................................................................. pag.110SISTEMUL DE SUPRAVEGHEREªI AVERTIZARE NBCAutospeciala pentru intervenþii RBC (AI-RBC)- Colectiv, Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºiEcologie....................................................................................................... pag.113MANAGEMENTUL SITUAÞIILOR DE URGENÞÃSistemul Naþional de Management al Situaþiilor de Urgenþã- Locotenent-colonel Liviu POPESCU - Inspectoratul Judeþean pentruSituaþii de Urgenþã Argeº........................................................................... pag.119TERORISMUL NBCBioterorismul - provocare a secolului XXI- Maior Gheorghe MITRICÃ...................................................................... pag.127PROTECÞIA FORÞELOROpinii privind mãsurile de protecþie a forþelor ºi a habitatului- Maior drd.Virgil-Ovidiu POP................................................................... pag.130ARTA MILITARÃDirecþii ºi tendinþe de evoluþie a confruntãrilor armate moderne- Colonel (r) prof.univ.dr.Lucian STÃNCILÃ, maior drd.Virgil-OvidiuPOP............................................................................................................. pag.134ANIVERSÃRIO jumãtate de secol de la absolvirea ªcolii Militare Tehnice deArtilerie ºi Chimie, Sibiu- Colonel (r)prof.Mihai GRIGORESCU...................................................... pag.140APARIÞII EDITORIALEIstoria chimiei militare româneºti, 1917 - 2005- Comentarii, note critice, controverse........................................................ pag.142INVITATUL REVISTEIIntrospecþii radioactive- Interviu cu un veteran contemporan....................................................... pag.153MEMORIALISTICÃRetrospectivã privind formarea ºi perfecþionarea pregãtiriicadrelor din structurile chimiei militare- Colonel (r) Dumitru GHIÞÃ................................................................... pag.155CERCETARE ARHIVISTICÃParfum de istorie- Colonel (r) Aurel MIHÃIESCU............................................................ pag.160NOUTÃÞI EDITORIALE- Armele chimice ºi statutul lor în dreptul internaþional.............. pag.164Lacul cu insulã din cazarma Centrului dePregãtire pentru Apãrare NBC3

APÃRAREA NBC 10/2005EVENIMENTEND AND BEGINNINGOn June 24 th 2005, within the festivity for transferring to the reserve preceding the retirement,the commander of the Application School for NBC Defense, brigadier general Ph. D NicolaePOPESCU, transfered the School command and flag to the deputy commander for educationcolonelIon BEREVOIANU, who occupied the command position ofthe Application School (Training Center) for NBC Defense until thenew commander, colonel Tudorel RADU, was assigned the position.The ceremony took place in the presence of general-lieutenantPh. D Ioan SORIN-chief of Land Forces Staff. There were alsopresent important military personalities from General Staff and LandForces Staff, commanders of the main NBC defense structures, ofpolice and firemen units from the garrison, officers from theEmergency Inspectorate and from the Military Center, both fromArges. Important political, cultural and ecclesiastical personalitiesfrom Câmpulung participated as well. The festivity was largely mediatedby the local, mass-media representatives.Among the solemn moments, the two generals' allocutionswere remarkable.General Ioan Sorin spoke highly of general Popescu'slife and activity dedicated entirely to his profession and branchhe passionately served during his entire career, mostly in commandpositions. He highlighted that the one who retires is aremarkable military personality, who was permanently adequateto the task of leading the branch and institution's destiniesin the last two decades. Therefore, he represented a realsymbol of the School and branch.In his turn, general Popescu showed that he finishes hiscareer with the sense of mission accomplished, a career towhich he dedicated his entireworking power, willing to act and the passion he showed in orderto fulfill the noblest aim-that the institution he commanded be areal standard of profficiency for the Romanian military education.The solemnity of these moments is looked upon as ahappy and memorable opportunity to acknowledge the merits ofthose who finish their branch career successfully, as well as to educatethe younger generations to worship a profession and work.Written down,Chief-editor colonel (r) Mihai GRIGORESCU4

APÃRAREA NBC 10/2005CONTENTSCONTENTS⧖On the occasion of retirement, brigadier general, Ph.D Nicolae Popescu, commanderof the Application School for NBC Defense gives an interview to the NBC DEFENSEmagazine.⧖In the article ,,The System of Training Through Courses in the NBC DefenseTraining Center", the deputy commander of the NBC Defense Training Center, Col IonBerevoianu presents the profile, career and level courses and their selection/participationcriteria proposed for the educational year 2005/2006 for each category of personnel.⧖Recent graduated from the University of National Defense, LTC Carol Peterfi makesup the pages of this issue with a first episode of an extensive study on NBC structures substantiationthrough mathematics methods and patterns application.⧖The mission of EOD-NBC consists in ensuring the capacity to neutralize the NBCUXO, and the improvised CBRN explosives danger, a real threat for operations, installations,personnel or for equipment. COL Graþian Ionescu approaches the EOD team's wayof action.⧖The main mission of the National Center of Excellence for NBC Defense consists inachieving a development strategy of NBC defense and environmental protection withobjectives set on personnel training efficiency, on specific structures reformation, equipmentand on solving the commitments and obligations that Romania's Army has in theNBC defense area, as a NATO member.⧖LTC Victor Chiperescu and Alexandru Nica approach the operationalization processmanagement and planning of a NATO destined, deployable RBC decontamination company.⧖The police inspector, Ph.D.candidate, Horia Dogaru, expert in international regulationson WMD regime approaches the stage of Chemical Weapons Convention application,expected to be finished in 10 years since its enforcement (2007). With the purpose ofestablishing the disposal order, the chemical weapons are divided into three categories. TheConvention requires a checking mechanism of the disposal process by O.I.A.C. Chemicalweapons stocks disposal requires specialized installations, extremely complex and expensive,as well as strict protection of the environment and of the personnel. At present, thereare 35 chemical stores held by 6 states.⧖MAJ Ph.D.chem.Gabriel Achim deals with new aspects regarding the genetic engineeringrole in the protection against chemical agents; the possibility to provide a vaccinebased on certain human antibodies, which should protect the fighters against nerve agents.⧖COL.Ph.D.biochem.druggist Constantin Stan patented a phytotherapeutic (pharma-ceutical)product - STANOSIMAGNE FF 6.006. - recommended for the efficient treatmentin heavy metals, radionuclides and uranium biological decontamination, and in ledand mercury intoxication respectively.⧖The researchers of the Scientific Research Center for NBC Defense and Ecology -COL Ph.D.eng. Ion Savu, MAJ eng.Gabriel Epure, COL Ph.D.eng.Vasile ªomoghi, CPTeng.Constantin Lãzãroaie, LTC (r)eng.Vasile Dinescu, LTC eng.S.Manta, LTC(r)eng.M.Gubandru, eng.A.Pãchiþeanu - provide this issue again with interesting articles:5

APÃRAREA NBC 10/2005CONTENTSnew, modern technologies for chemical detection: testing the fast tonic agents teledetectorin the training range, starting from the infrared spectrometry principle; describing the RBC(AI-RBC) intervention vehicle destined to identify the contaminants, to sample from thecontaminated areas, as well as to record, process and convey the data.⧖LTC eng.Marian Popa and LTC eng.Nicolae Niþiºi deal with new aspects from equipmentmodernization: terrain and techniques decontamination ADTT-4 vehicle and themarking sings kit for RBC contaminated areas.⧖The old and regular contributor of the NBC DEFENSE magazine, COLuniv.prof.Ph.D.Ion Mituleþu, from the University of National Defense carries out an analysisof the specialized structures action in RBC contaminated environments, as a results ofproducing such events as ROTA.⧖The environment protection is represented by two articles written byprof.Alexandrina Popa - ,,The Environment Protection - systematic approach throughstandardization, and by LTC eng.Marian Popa.⧖The Regime and Legislation in the area of hazardous chemical preparations andagents, by 1st Lieutenant Ph.D.candidate Leonard-Vlad Roºca.⧖LTC Liviu Popescu from the Argeº County Inspectorate for Emergency, presents anample documentary regarding The National System of Emergency.⧖In the military art area, MAJ Ph.D.candidate Virgil-Ovidiu Pop, battalion commanderat mountain troops approaches the habitat and force protection, as well as new aspectsconcerning the tendencies and directions of the modern army confrontation.⧖New remarks, critiques and opinions from active or retired NBC personalities,relate to the monography called ,,The History of the Romanian Military Chemistry, 1917-2005" printed this year at the Armed Techical-Publishing Center signed by brigadier generalPh.D.Nicolae Popescu and by COL (r) Mihai Grigorescu.⧖The memoirs rubric is present in this issue, where COL (r) Dumitru Ghiþã, COL(r)Aurel Mihãiescu contributed.Text: COL (r) Mihai GRIGORESCUTranslation: prof.Georgiana LIVEZEANU6

APÃRAREA NBC 10/2005INTERVIURIFINAL DE CARIERÃMOTO: ,,Un conducãtor trebuie sã þinã minte trei lucruri: maiîntâi cã el conduce oameni, al doilea, cã îi conduce dupã legi,ºi, al treilea, cã nu conduce totdeauna".AgathonInterviu cu domnul general de brigadã dr.NicolaePOPESCU,comandantul ªcolii de Aplicaþie pentru ApãrareNBC ºi inspector pentru apãrare NBC 1CURRICULUM VITAENãscut:16.07.1949; Arefu, jud.Argeº.Studii:-Liceul Militar "DIMITRIE CANTEMIR", Breaza, absolvit în anul 1967;-ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi "NICOLAE BÃLCESCU" din Sibiu, absolvitã în anul 1970;-Academia de Înalte Studii Militare, absolvitã în anul 1979;-Colegiul de Comandã ºi Stat Major, absolvit în anul 1989; Colegiul Superior de Stat Major, absolvitîn anul 1997;-Titlul de doctor în ºtiinte militare obþinut în anul 1998.Funcþii:- 1970-1977 - comandant de subunitate (Pl., Cp.);- 1977-1979 - cursant Academia de ÎnalteStudii Militare;- 1979-1981 - instructor de stat major;- 1981-1986 - ºef de stat major;- 1986-1991 - comandantulCentrului de Instrucþie al Trupelor Chimice;- 1991-1997 - comandantul Centrului de Perfecþionarea Pregãtirii Cadrelor de Chimie Militarã;- 1997 - comandantul ªcolii de Aplicaþie pentru Apãrare NBC, din2002 ºi inspector pentru apãrare NBC.Grade:-Locotenent-1970; cãpitan-1979; maior-1985; locotenent-colonel-1990; colonel-1993; general debrigadã-2004.Participãri la activitãþi militare internaþionale: schimb de experienþã cu comandanþii ºcolilorde aplicaþie din Alianþa Nord-Atlanticã, Serbia ºi Muntenegru; schimb de experienþã cu comandanþii marilorunitãþi ºi unitãþi de chimie militarã din S.U.A., Ungaria, Bulgaria, Marea Britanie.Pasiuni: istorie, cãlãtorii, teatru.1=Interviul a fost realizat la sfîrºitul lunii iunie 20057

APÃRAREA NBC 10/2005INTERVIURIColonel (r) prof.Mihai Grigorescu:- Vã cunosc de mai bine de trei decenii ºi jumãtate, în cea mai mare parte a carierei melefiindu-vã nemijlocit subordonat. Vã rog sã sintetizaþi în câteva fraze întreaga Dvs. activitate,desfãsuratã de-a lungul unei cariere militare de excepþie - prin atitudinea faþã de profesie,convingeri, mod de acþiune ºi realizãri.General de brigadã dr.Nicolae Popescu:- Am vãzut lumina zilei ºi am crescut într-o familie de oameni gospodari, simpatizaþi ºi respectaþiîn comuna Arefu, judeþul Argeº. Pe linie paternã, strã-strãbunicul ºi bunicul meu au luptat în marilerãzboaie pentru independenþã ºi de reîntregire a neamului, dându-ºi viaþa pentru nobilele idealurinaþionale. Tatãl meu a luptat în Al Doilea Rãzboi Mondial pânã la Stalingrad ºi, ulterior, pânã la MunþiiTatra.Poveºtile admirabilei ºi scumpei mele mame, seara, la gura sobei, aveau cel mai adesea subiectistoric, despre voievozi ºi domnitori, patrioþi ºi oameni de seamã ai neamului nostru românesc. Mergeamla bisericã ºi de fiecare datã aprindeam la mormintele celor dispãruþi o lumânare, puneam o floare….Pentrubunicul meu, care a cãzut în luptele de la Braºov, din septembrie 1916, aprindeam candela de la cruceacomemorativã a eroilor satului.Mã atrageau într-un fel aparte câteva articole (efecte) militare ale tatei, cu care se întorsese dinrãzboi: o capelã, un chipiu de vânãtor de munte, o porthartã, centurã (uneori am cunoscut pe propria-mipiele ºi alte întrebuinþãri ale acesteia!)…Atunci am zis: ,,doresc sã continui tradiþia familiei într-o altã formã, aceea a carierei de militar profesionist!"Am început ºcoala ºi, în clasa a II-a, când învãþãtoarea ne-a întrebat pe fiecare ce dorim sã devenim(ce meserie vrem ,,sã îmbrãþiºam"?), am rãspuns: ofiþer. ªi m-am þinut de cuvânt.Convingeri simple, pentru mine cariera militarã a reprezentat o vocaþie. Mulþumesc lui Dumnezeucã mi-a ajutat sã întrunesc condiþiile de selecþie si evoluþie, de-a lungul timpului, în ierarhia militarã, pânãla gradul de general.Am gândit ºi acþionat întotdeauna cu credinþã ºi responsabilitate pentru respectarea ºi aplicarea cerinþelordeontologiei profesiei ºi ale jurãmântului militar. În fiecare secvenþã din evoluþia mea profesionalãam fost în permanenþã stãpânit de deviza lucrului bine fãcut ºi de aceea m-am îngrijit sã fiu punctual ºi eficient.M.G.- Longevitatea într-o înaltã demnitate, cum s-a observat adeseori, este o condiþie de succespentru realizãri deosebite. Aþi comandat o instituþie - una dintre cele mai importante structuride armã prevazutã cu gradul de general pentru funcþia de comandant, începând cu anul1985. Pe lângã realizãrile vizibile remarcate atât de factorii militari de decizie interni, cât ºi despecialiºtii NBC din armatele statelor membre NATO, s-a mai dobândit ceva extraordinar ce semanifestã în atitudinea ºi comportamentul personalului din arma Apãrare NBC. Am în vedereclimatul de muncã, spiritul de corp, mentalitatea oamenilor, sentimentul responsabilitãþii pentruo armã modernã care trebuie sã ofere rãspunsuri adecvate la cele mai imprevizibile riscuriale proliferãrii armelor CBRN. Vorbiþi-ne despre aceste realizãri….Gl.N.P.:- M-am strãduit sã aleg colaboratori valoroºi, competenþi, cu deschidere pentru noutate, modernismºi performanþã. De cele mai multe ori am avut de unde sã aleg.Am promovat spiritul de echipã, am motivat, încurajat ºi chiar mi-am convins subordonaþii sã-ºiîndeplineascã atribuþiile în mod impecabil, sã nu se complacã într-o stare de superficialitate sau deimprovizaþii. N-am ezitat niciodatã sã evidenþiez succesele militarilor pe care i-am condus, uneori fiindîntristat cã nu i-am putut recompensa pe mãsura realizãrilor lor.Orientarea bine gânditã a resurselor, alocarea fondurilor financiare pentru obiectivele de referinþã,coordonarea utilizãrii eficiente a acestora au constituit o caracteristicã a actului meu de conducere.Am identificat relativ oportun cerinþele ºi prioritãþile prezentului, dar mai important a fost faptul cãam anticipat provocãrile viitorului.Am constituit grupuri de planificare pentru a elabora proiecte care ulterior au fost puse în aplicare,8

APÃRAREA NBC 10/2005INTERVIURIastfel încât noile riscuri ale proliferãrii CBRN nu ne-au surprins, întrucât am rãspuns de fiecare datã cusoluþii adecvate, performante.Prin urmare, responsabilitatea, devotamentul, loialitatea, multele sacrificii ºi renunþãri în numeleinstituþiei, armonia deplinã în relaþiile de serviciu explicã în bunã mãsurã frumoasele realizãri la care v-aþireferit.M.G.:- Domnule general, o întrebare al cãrei rãspuns poate sã ne dezvãluie secretul eficienþeiactului de comandã este: care consideraþi cã ar trebui sã fie primele trei calitãþi ale unui comandant?Gl.N.P.:- Pe fondul respectului deplin faþã de subordonaþi, de asumare a responsabilitãþilor în ceea cepriveºte asigurarea manifestãrii neîngrãdite a demnitãþii ºi personalitãþii acestora, comandantul trebuie sãfie omenos, dar exigent, exemplu de luptãtor onest pentru învingerea greutãþilor, triumful dreptãþii ºimenþinerea (apãrarea) stãrii de normalitate. Sã comande cu înþelepciunea minþii ºi cu cãldura inimii.M.G.:- Studiind Arhivele M.Ap.N., am cercetat numeroase memorii originale. Nu ºtiu dacãîmpãrtãºiþi concluzia la care am ajuns, dar eu consider cã dacã vrei sã-þi faci o pãrere mai completãdespre personalitatea unui ºef, trebuie sã citeºti aprecierile pe care acesta le face subordonaþilor.Am observat ca Dvs. puneþi mare preþ pe anumite trãsãturi, cum ar fi: loialitatea,exemplul personal, cunoaºterea situaþiei în orice moment (a pulsului), consecvenþa în concepþieºi acþiune (de exemplu, unul din principiile Dvs. a fost acela cã nici o activitate planificatã nu seamânã!).Cred cã cel puþin unele dintre aceste trãsãturi necesitã nuanþãri. Ce raport existã întreloialitate ºi competenþã?Gl.N.P.:- Competenþa poate fi definitã în sens restrâns sau pe larg, însã presupune obligatoriu câteva finalitãþiîn desfãºurarea unei acþiuni: eficienþa deplinã, management performant, prefigurarea evoluþiei ºi arezultatului dorit, prezumþii clare de promovare în responsabilitãþi superioare.Loialitatea înseamnã mai mult decât îndeplinirea cu cinste a obligaþiilor, trebuie sã asocieze ºi eficienþaîn activitate, odatã cu un puternic sentiment de apartenenþã ºi recunoºtinþã faþã de instituþia în carelucreazã. Este de dorit ca personalitatea unui militar sã întruneascã în chip fericit aceste douã calitãþi.M.G.:- V-aþi implicat - poate mai mult decât trebuia, în postura de comandant - atât în conducereaactivitãþilor de instrucþie propriu-zise (cu toate categoriile de militari), cât ºi a celor decatedrã. Paradoxal, la instrucþie aþi fost un dur (în sens regulamentar, fireºte). Personal, amprimit, în calitate de comandant de pluton subordonat, câteva ,,lecþii". În schimb, la învãþãmânteraþi ,,pâinea lui Dumnezeu": aveaþi rãbdare sã explicaþi fiecãrui cursant, la masa de lucru, pânãînþelegea cum se rezolvã o anumitã problemã, comportându-vã ca un coleg, pur ºi simplu. Esteadevãrat?Gl.N.P.:- La aceastã întrebare cu modestie vã mãrturisesc cã aº putea rãspunde chiar cu o ,,cãrticicã" deexemple, întâmplãri semnificative ºi situaþii chiar de antologie. Mi-am format un corolar de conduitã bazatpe corectitudine.În ceea ce priveºte instrucþia, am fost intransigent, dar nu am transformat niciodatã executanþii înroboþi, din contra, le-am dat posibilitatea sã înþeleagã acþiunea, sã gândeascã asupra ei ºi, când a fost cazul,sã-ºi manifeste spiritul de iniþiativã.La o tragere pe timp de noapte, în condiþiile unei ploi torenþiale, un fruntaº, foarte bun trãgator, nua tras nici un cartuº. L-am întrebat ce s-a întâmplat? - ,,Nu vreau sã mã compromit, sunt instruit, dar înaceste condiþii nu am mijloacele necesare sã mã manifest. Nu doresc sã fac risipã de muniþie, probabil cã ºiadversarul, în condiþii echitabile n-ar fi tras nici el"! - a argumentat cel în cauzã.O logicã pe care am apreciat-o. Fãcea dovada educaþiei pe care le-o transmiteam prin programul deinstruire. Cea mai solidã educaþie se face nemijlocit prin instrucþie.9

APÃRAREA NBC 10/2005INTERVIURISpaþiul redacþional nu-mi permite sã continui ºi cu alte exemple.La învãþãmânt, cu ofiþerii, era altã situaþie, un nivel ridicat de percepþie, de asimilare, de abordare aproblematicii; existau cerinþe logice ºi didactice deosebite. Eficienþa activitãþii instructorului rezidã în modulcum cursanþii îºi îndeplinesc atribuþiile funcþionale dupã încheierea pregãtirii specifice în ºcoala de aplicaþie.Ambasadorii NBC ai Armatei Române, care au îndeplinit sau îndeplinesc misiuni în comandamentulNATO fac parte din categoria profesioniºtilor pe care i-am îndrumat ºi care s-au impus prin valoare încâtau facut ºi fac cinste armei Apãrare NBC. Lista e lungã, voi aminti doar câteva nume: mr.Nicula T. (Norfolk,SUA), lt.col.Bãlan I. (Madrid), lt.col.Stamin V. (Irak), lt.col.Rãdulescu S. (Kosovo), lt.col.Gava A. (Eritreea),mr.Guºteriþean C. (Congo), mr.Þibichi L. (Kosovo), lt.Dugulan I. (Olanda), lt.med.Rãdulescu I. (Irak), preotNicolescu G. (Afganistan), Cp.383 Ap.NBC (Irak).M.G.:- Aþi participat la numeroase aplicaþii, exerciþii: conducãtor, specialist NBC, consultant,membru în colective de pregãtire. La nivel tactic, operativ sau strategic. Toþi ºtiu ce înseamnã oaplicaþie: încordare fizicã ºi psihicã maximã, nopþi nedormite, frig sau cald etc.. Adeseori, în situaþiistresante, destindeaþi atmosfera cu o glumã bine plasatã. Povestiþi, vã rog, o întâmplarecu haz dintr-o aplicaþie!Gl.N.P.:- Aspectele privitoare la apãrarea NBC nu constituie o dificultate insurmontabilã pentru persoaneleavizate sã le înþeleagã. Însãºi sintagma apãrare NBC ne sugereazã un gen de arma cu responsabilitãþi stricteîn domeniul apãrarii, util ºi imperios necesar pentru sprijinul de luptã al forþelor, de mare actualitate, darºi de cert viitor, având în vedere îndeosebi rolul acestuia de a oferi rãspunsuri adecvate riscurilor determinatede proliferarea continuã a mijloacelor CBRN ºi de amploarea acþiunilor teroriste.Introducerea unor scenarii cu întrebuinþarea ADMNBC pe timpul unor exerciþii nu este o noutate,deºi ar fi unele observaþii în legaturã cu anumite exagerãri fãcute în trecut, când, spre exemplu, într-o zonãde operaþii, adversarul ne dãdea concomitent (masat) câteva zeci de lovituri nucleare de la calibru foartemic pânã la foarte mare. Se înþelege cã problemele ce trebuiau rezolvate pe timpul creãrii unor astfel de situaþiiNBC neverosimile erau extrem de complicate, solicitau foarte mult statul major pentru evaluareaoperativã a situaþiei, luarea unor mãsuri adecvate de protecþie a forþelor ºi pânã la luarea deciziei de cãtrecomandant. Specialiºtii NBC, trebuiau de multe ori sã prezinte asemenea date ºi propuneri care sã nuschimbe hotãrârea iniþialã a comandantului (o chestiune discutabilã, care nu era ridicatã la rang de principiu,dar care se practica, în spirit colegial, între ofiþerii care acþionau în comandamente pe timpul aplicaþiilor).Cu alte cuvinte, ofiþerul chimist, care gestiona problemele apãrarii NBC într-un comandament de M.U.sau U., putea complica sau - din contra - uºura activitatea colegilor sãi din alte arme.Aº putea sã povestesc întâmplãri hazlii de pe timpul aplicaþiilor. Din fericire, am utilizat scenarii NBCcare au solicitat realist capacitatea fizicã ºi psihicã a participanþilor la exerciþii, încât nu au existat evenimentenedorite, asigurând, în acelaºi timp o instruire performantã.Mi-aduc aminte de un comandant de pluton - peste ani ofiþer de mare valoare - care pe timpul uneinopþi geroase a stabilit terenul de decontaminare într-un raion care s-a dovedit impracticabil (copaci etc.).A fost mai comod sã o facã din cort, unde oricum era mai cald (decât sã recunoascã în teren), folosind harta,editatã cu aproape trei decenii înainte.L-am întrebat dacã a fãcut recunoaºterea. Tânãrul ofiþer a rãspuns încurcat cã da, dar pur si simplui-a …îngheþat mintea!Altãdatã acþionam ca specialist NBC într-un comandament de M.U.. Trebuia sã mã odihnesc (cândse putea!) în acelaºi cort cu alþi colegi, ofiþeri de logisticã, care pe timpul nopþii, fiind mai mulþi, îsi organizaucu grijã rândul la odihnã. În schimb eu, de câte ori încercam sã dorm puþin, îmi gãseam patul ,,deranjat"etc.. Situaþia s-a perpetuat câteva nopþi la rând ºi simþeam cã nu voi rezista pânã la capãt.Colegii mei gãseau totdeauna scuze, interesaþi sã le fie bine doar lor, de parcã nu fãceam parte dinaceeaºi echipã.M-am dus atunci la conducãtorul aplicaþiei ºi i-am propus un scenariu NBC - o contaminare - maiaparte (nu i-am explicat adevãratul scop), care sã solicite din plin în noaptea urmãtoare pe camarazii meinepãsãtori. A fost acceptatã propunerea (ºefilor le plãceau asemenea iniþiative!). Astfel, în noaptea urmãtoarecolegii mei au muncit pe brânci pentru lichidarea urmãrilor întrebuinþãrii ADMNBC, iar eu am recu-10

APÃRAREA NBC 10/2005INTERVIURIperat orele de somn, singur în tot cortul. Dimineaþã m-au privit obosiþi, cu înþeles. M-am comportat ca ºicum totul era normal ºi le-am sugerat cã în etapa viitoare a aplicaþiei vom rezolva noi situaþii NBC. Era unavertisment mascat. Fireºte, ne-am înþeles bine în continuare cu rândul la odihnã. Dupã încheierea aplicaþiei,la popotã, ne-am amuzat toþi de observaþia unuia - aceea cã ,,rãzbunarea" chimistului este mai chinuitoareca picãtura chinezeascã!ªi alte asemenea amintiri. De altfel, existã o literaturã cazonã cu întâmplãri de acest gen foarte gustatã.Fiecare dintre noi a trãit asemenea experienþe, amintindu-ºi cu umor de ele mai târziu.M.G.:- Aþi fost întotdeauna receptiv la nevoile ºi frãmântãrile oamenilor. I-aþi ajutat în situaþiidificile, uneori aparent fãrã ieºire. Sunteþi sensibil ºi impresionabil în faþa durerii, a bolii ºimorþii. Dvs. înºivã aþi fost greu încercat de soartã…În ce mãsurã asemenea stãri de spirit potinfluenþa atitudinea unui lider militar în cutare problemã, ori chiar în luarea deciziilor?Gl.N.P.:- Voi raspunde pe scurt doar la prima parte a întrebãrii. Restul constituie o chestiune personalã, deintimitate.Am fãcut un cult din a asigura securitatea subordonaþilor, rezolvarea problemelor personale, afrãmântãrilor acestora ºi pentru menþinerea stãrii lor de sãnãtate. Am reuºit pânã acolo unde Dumnezeu îºiimpune rânduielile creºtineºti….M.G.:- Directorul Direcþiei Chimice Militare (1939-1944), general de brigadã inginer ªtefanEnescu, conducând o delegaþie militarã (românã) în Germania, a dovedit lipsã de obedienþã (?!)faþã de partea germanã, nu a fost de acord cu impunerea unor mãsuri pe linia apãrãrii contragazelor, pe care le considera neadecvate situaþiei reale de pe Frontul de Est, susþinându-ºi cuargumente pertinente opiniile. Ulterior, s-a vãzut cã a avut dreptate.La întoarcerea în þarã, Antonescu l-a pus sã-ºi dea demisia. Pe de altã parte Mareºaluls-a împotrivit gazãrii, cerute de cãtre germani, a catacombelor Odessei (pentru nimicirea partizanilorsovietici) pe motiv cã România era semnatarã a Protocolului de la Geneva din 1925, careinterzicea întrebuinþarea gazelor toxice în acþiunile militare.În judecarea personalitãþii mareºalului Antonescu este corect sã se facã distincþia întrecomandantul militar ºi omul politic?Gl.N.P.:- Evident, trebuie fãcutã aceastã distincþie. Pentru o abordare criticã, ºtiinþificã, vom folosi, poate,o altã ocazie. Doresc însã sã reþineti o apreciere a lui Emil Cioran: ,,Mareºalul Antonescu era, poate, nebun,însã a dat, totuºi, dovadã de înþelepciune ºi omenie. A salvat viaþa a cel puþin 600.000 de evrei români. Niciun cuvânt de recunoºtinþã, nici un monument, nici o stradã, în Israel, care sã-i pomeneascã numele". (9ianuarie 1969, text reprodus din ,,Caiete" vol.III).M.G.:- Sunteti un bun cunoscãtor al biografiilor marilor comandanþi militari strãini ºi români,pe care în multe situaþii i-aþi avut ca exemplu, i-aþi citat sau le-aþi evidenþiat anumite calitãþi.Numiþi câþiva ºi precizaþi, vã rog, pentru ce anume calitãþi de excepþie!Gl.N.P.:- Îi voi enumera, fãrã alte detalii, întrucât ar ocupa mult spaþiu sã-l analizãm pe fiecare: AlexandruMacedon, Cezar, Frederic cel Mare, Napoleon, Moltke, Joffre, Foch, Ludendorff, Patton, Manstein,Rommel, Eisenhower, Montgomery, Prezan, Averescu, Cristescu, Grecescu, Mãrdãrescu, Avramescu,Macici, Ioaniþiu, ªteflea, Mociulski, Dragalina, Dãscãlescu, ªova, Dumitrescu, Dumitrache, Mihail Atanasiuºi alþii.Pe unii i-am admirat pentru contribuþiile strãlucite la dezvoltarea artei militare, pe alþii, pentruexemplul de eroism, de bravurã, pentru spiritul de sacrificiu în luptã.La toþi însã am admirat competenþa, eficienþa comenzii, loialitatea ºi patriotismul.M.G.:- Domnule general, v-aþi simþit vreodatã înfrânt, aproape de capãtul puterilor? Aþi avutdezamãgiri profesionale?11

APÃRAREA NBC 10/2005INTERVIURIGl.N.P.:- Da, am fost înfrânt o datã, am pierdut o luptã, dar viaþa m-a repus în drepturi deoarece, am fostcorect. Voi pãstra tãcere asupra acestui fapt, întrucât nu vreau sã se creadã cã am resentimente faþã de cineva.M.G.:- Trecem la pasiuni. Sunteþi un mare amator de teatru. Vã ºtiu ca iubitor al Mariicomedii. Ce piese de teatru aþi dori sã revedeþi din când în când?Gl.N.P.:- Din operele ºi prestaþiile urmãtorilor: Shakespeare, Molière, Beaumarchais, I.L.Caragiale,T.Muºatescu, G.Brãescu, Stan ºi Bran, Chaplin, Louis de Funès, G.V. Birlic, Toma Caragiu, Mihai Fotino,Dem Rãdulescu ºi alþii.M.G.:- Ne spuneþi una sau câteva maxime care v-au cãlãuzit în viaþã?Gl.N.P:- Cred cã mi se potriveºte cel mai bine mesajul poeziei ,,If" (Dacã) de R.Kypling.M.G.:- Formulaþi un mesaj pentru tinerii comandanþi (specialiºti NBC), cã pe ei i-aþi iubitmult, i-aþi motivat profesional ºi i-aþi îndrumat cu optimism spre viitor….Gl.N.P.:- Din moment ce aþi optat pentru cariera militarã, mergeþi înainte ºi aveþi încredere în propriileforþe, conºtienþi de valoarea voastrã!M.G.:- Existã o întrebare pe care ar fi trebuit sã v-o pun?Gl.N.P.:- De ce aþi tolerat totuºi (ºi) ofiþeri neputincioºi (incompetenþi)?Rãspuns: Din motive de sistem ºi, din pãcate, sentimentale.(M.G.: A fost un exerciþiu de sinceritate. Permiteþi-mi sã vã acord o bilã albã, domnule general! E ºiconcluzia amintitei poezii…).M.G.:- ªi acum o întrebare care nu poate lipsi din interviu: ce vreþi sã faceþi dupã trecerea înrezervã?Gl.N.P.:- Dupã ,,concediul de odihnã" (pe care niciodatã n-am reuºit sã mi-l fac într-o singurã etapã), amsã vã prezint opþiunile!M.G.:- Mai mult ca sigur, veþi rãmâne un om activ, aºa cum vã ºtiu de-o viaþã.Vã doresc multã sãnãtate, domnule general, ºi vom fi bucuroºi sã rãmâneþi spiritualaproape de noi!A intervievatColonel (r) Mihai GRIGORESCU12

APÃRAREA NBC 10/2005REORGANIZARE,,În baza Ordinului ministrului apãrãrii naþionale nr.MS179 din 14.12.2004 Privind desfiinþarea, transformarea, resubordonarea,redislocarea ºi înfiinþarea unor comandamente, mariunitãþi, unitãþi, subunitãþi ºi formaþiuni din compunerea depace a Armatei României, în perioada 01.01.-31.12.2005, urmãtoarelestructuri se vor transforma, reorganiza si resubordonaastfel:……………………………………………………………….....- ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC se transformã înCentrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC, în perioada 01.06.-31.07.2005 ºi se resubordoneazã de la Statul Major al ForþelorTerestre la ªcoala de Aplicaþie pentru Unitãþi Sprijin de Luptã,în perioada 01-31.08.2005".STRUCTURA CENTRULUI DE PREGÃTIRE PENTRU APÃRARE NBC13

APÃRAREA NBC 10/2005INTERVIURICUVÂNT ÎNAINTE 2Colonel Tudorel RADUComandantul Centrului de Pregãtirepentru Apãrare NBCºi inspector pentru apãrare NBCCURRICULUM VITAEData ºi locul naºterii: 01.03.1959, oraºul Brãila, judeþul Brãila.Studii: - ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi ,,NICOLAE BÃLCESCU" - 1978-1981; Academia Militarã,Facultatea Arme, specialitatea Chimie - 1986-1988; Curs perfecþionare de psihopedagogie - 1992; Curspost-universitar de asigurare psihologicã - 1994; Curs de limba englezã - 2000; Colegiul de stat major - curspost-universitar de conducere M.U. din categoriile de forþe ale armatei - 2002.Grade: locotenent-1981; locotenent-major-1985; cãpitan-1990; maior-1995; locotenent-colonel-2000; colonel-2005.Funcþii:ªef protecþie A.Ch./B.30V.M. ,,Dragoslavele" - 1981-1986;Cursant la A.Î.S.M. - 1986-1988;ªef protecþie A.Ch./R.17Mc. ,,Ecaterina Teodoroiu"/Caransebeº - 1988-1989;Lector, lector-ºef/ Centrul de Perfecþionare a Pregãtirii Cadrelor de Chimie Militarã - 1989-1995;ªef de stat major/B.72 Ar.G.Inc. ºi Fum. - 1995;Comandant B.72Ap.NBC ,,Negru Vodã" - 1995-2005;Începând cu 02.08.2005, îndeplineºte funcþia de comandant al Centrului de Pregãtire pentruApãrare NBC ºi inspector pentru apãrare NBC.Pasiuni: parapsihologie, pescuit, sport.,,Structurã nou creatã în contextul laboriosului proces de restructurare, modernizareºi adaptare continuã a învãþãmântului militar la noile realitãþi ºi cerinþeizvorâte din statutul de þarã membrã a Alianþei Nord-Atlantice, Centrul de Pregãtirepentru Apãrare NBC este o instituþie cu rol deosebit de important în formarea, specializareaºi perfecþionarea pregãtirii cadrelor armatei în domeniul apãrãrii NBC.Transformarea ºcolii de aplicaþie în centru de pregãtire - fãrã a constitui doaro schimbare de denumire - asigurã în continuare îndeplinirea misiunilor ce revinacestei instituþii în domeniul pregãtirii personalului armatei, prin organizareacursurilor pentru formarea cadrelor militare în activitate ºi în rezervã, a cursurilorde carierã ºi de nivel pentru ofiþeri, maiºtri militari, subofiþeri ºi gradaþi profesioniºti,a cursurilor pentru reconversia profesionalã a personalului militar profesio-2= Cu prilejul numirii în funcþia de comandant al Centrului de Pregãtire pentru Apãrare NBC ºi inspector pentru apãrare NBC acolonelului Tudorel RADU.14

APÃRAREA NBC 10/2005INTERVIURInalizat, a altor cursuri. De asemenea, rãmân în sarcina centrului de pregãtire:examenele pentru obþinerea (menþinerea) titlului de specialist de clasã; elaborareareglementãrilor specifice pe linie de armã; instruirea ºi evaluarea structurilor operaþionalede armã în poligonul de pregãtire pentru apãrare NBC; testarea ºi omologareaunor categorii de echipamente ºi materiale de specialitate.Statutul de þarã membrã NATO ºi schimbãrile radicale survenite în naturariscurilor ºi ameninþãrilor cãrora trebuie sã le facã faþã Alianþa Nord-Atlanticã constituiepremise care situeazã apãrarea NBC la rangul de prioritate strategicã pentruarmata noastrã, având drept consecinþã imediatã necesitatea alinierii la standardeleºi cerinþele specifice forþelor Alianþei, deci ºi realizarea interoperabilitãþii prininstruire, pregãtire.Realizez cã trebuie sã transformãm un învãþãmânt corespunzãtor unui anumittip de misiuni, într-un sistem al instruirii profesionale raliat la sistemul occidental,compatibil cu statutul de membru NATO, candidat la U.E., care sã asigure oportunitãþieducaþionale ºi de instruire pentru ºi în toate stadiile carierei militare.Plecând de la acest obiectiv ºi în concordanþã cu noile reglementãri în domeniulînvãþãmântului românesc, menite sã asigure racordarea la standardeleeuropene, procesul de formare, specializare ºi perfecþionare în domeniul apãrãriiNBC ºi protecþiei mediului, va cunoaºte noi transformãri de conþinut ºi nu numai.Instruirea personalului prin învãþãmânt trebuie sã fie concretizarea unuiînvãþãmânt pluridisciplinar ºi a unei educaþii care sã asigure o înaltã profesionalizare,fundamentatã pe o culturã generalã solidã, aptitudini ºi abilitãþi profesionaleperformante, toate centrate pe capacitatea de autoperfecþionare.În noul cadru de organizare, actul managerial în ansamblul sãu trebuie sãasigure ridicarea calificãrii profesionale a instructorilor, sã favorizeze dezvoltareacercetãrii ºtiinþifice în armã, perfecþionarea conþinutului învãþãmântului ºi tehnologieididactice.Un rol important revine cadrelor didactice, care vor fi în ipostazã de artizaniai valorilor umane. Aceastã finalitate va fi realizatã prin dezvoltarea unuiînvãþãmânt de calitate, la nivelul standardelor euroatlantice, care sã asigure o înaltãºi susþinutã profesionalizare a cursanþilor.Asigurarea supleþei actului pedagogic, ca o condiþie de succes în dezvoltareagândirii creative ºi în formarea ºi perfecþionarea deprinderilor cursanþilor va constituio constantã pentru creºterea eficienþei procesului didactic.Concomitent cu pregãtirea profesionalã, vom acþiona în mod susþinut pentru acultiva spiritul de competiþie ºi de promovare a valorilor autentice, a onoarei ºi demnitãþiimilitare, a dragostei faþã de þarã ºi neam, de apreciere a valorilor ºi simbolurilornaþionale.Prin tot ceea ce vom întreprinde, vom urmãri sã creºtem spiritul de rãspundere,responsabilitate, mândrie ºi demnitate.15

APÃRAREA NBC 10/2005INTERVIURICa urmare, Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC, prin specialiºtii ºi logisticainstrucþiei de care dispune, cu posibilitãþi reale de modernizare în etapa urmãtoare,trebuie sã asigure un nivel performant de pregãtire a forþelor, care sã ofererãspunsuri prompte ºi eficiente tuturor situaþiilor determinate de existenþariscurilor ºi ameninþãrilor CBRN, a evenimentelor de tipul emisiilor altele decâtatacul, precum ºi provocãrilor neconvenþionale ºi transfrontaliere.Mi-am desfãºurat activitatea o bunã parte din primii ani ai carierei în aceastãunitate, în ultimii 10 ani am comandat un batalion de apãrare NBC, iar acum ampreluat comanda acestei prestigioase instituþii militare de învãþãmânt cu rol ºi sarcinisporite în perioada urmãtoare.În noua mea calitate de comandant al Centrului de Pregãtire pentru ApãrareNBC, voi acþiona pentru creºterea eficienþei tuturor activitãþilor, bazându-mã peexperienþa proprie dobânditã la comanda unei importante structuri operaþionale dearmã, pe capacitatea, valoarea ºi dorinþa de afirmare a cadrelor, personalului civilºi a gradaþilor profesioniºti existenþi, precum ºi pe logistica didacticã aflatã într-unpermanent proces de modernizare, în pas cu evoluþia cerinþelor instruirii în domeniulapãrãrii NBC."16

APÃRAREA NBC 10/2005ÎNVÃÞÃMÂNTSISTEMUL DE PREGÃTIRE PRIN CURSURIÎN ªCOALA DE APLICAÞIE PENTRU APÃRARE NBCColonel Ion BEREVOIANU- Locþiitor al comandantului la Centrul de Pregãtire pentruApãrare NBC.Data ºi locul naºterii: 01.09.1959, com.Lereºti, Jud.Argeº.Starea civilã: cãsãtorit, doi copii.Studii:- ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi "Nicolae Bãlcescu", 1981;- Academia Militarã, Facultatea Arme, specialitatea Chimie,1990;- Curs perfecþionare comandanþi companie, 1984;- Curs postuniversitar de perfecþionare în conducerea marilorunitãþi operative din Forþele Terestre, 2002;- Curs de comunicare ºi relaþii publice pentru comandanþi demari unitãþi ºi comandamente, 2004.Funcþii îndeplinite:- 1981-1988, comandant de subunitate la Centrul deInstrucþie al Trupelor Chimice;- 1988-1990, cursant la A.Î.S.M.;- 1990-1997, lector ºi lector-ºef la Centrul de Perfecþionare aPregãtirii Cadrelor de Chimie Militarã;- 1997-2001, ºef catedrã de pregãtire tacticã ºi de stat majorla ªcoala de Aplicaþie pentru Chimie Militarã;- 2001-2005, locþiitor al comandantului pentru învãþãmântla ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC;- de la 01.08.2005, îndeplineºte funcþia actualã.Aprecieri de serviciu:- 2002-foarte bun;- 2003-excepþional;- 2004-excepþional.Aºa cum este cunoscut, ArmataRomâniei este apreciatã în cadrul Alianþei pentrucalitatea ºi eficienþa instruirii dovedite în teatrelede operaþii, în care unitãþile noastre, inclusiv subunitãþilede apãrare NBC, au fost angajate.Învãþãmântul militar este acea componentãa instruirii în care se realizeazã formarea, specializareaºi perfecþionarea instruirii personaluluiîn activitate ºi a celui în rezervã. Acesta sedesfãºoarã pe baza unui curriculum integrat,etapizat ºi diferenþiat, pe forme ºi niveluri deînvãþãmânt ºi are ca obiectiv principal cunoaºtereaºi dezvoltarea gândirii creative a individului, elementede bazã în desfãºurarea instrucþiei ºi, ulterior,a practicãrii atribuþiilor funcþiei.Pentru aplicarea, la specificul învãþãmântuluimilitar, a prevederilor ,,Legii învãþãmântuluinr.84/1995”,republicatã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare ºi a ,,Legii privind organizareastudiilor universitare nr.288/2004”,în Armata României au fost aprobate,,Concepþiile de formare, dezvoltare profesionalãºi utilizare a ofiþerilor, maiºtrilor militariºi subofiþerilor”, care vor intra în vigoareîncepând cu anul de învãþãmânt 2005/2006.Procesul de formare ºi dezvoltare profesionalãa ofiþerilor, maiºtrilor militari ºi subofiþerilorasigurã cunoºtinþe, deprinderi, abilitãþi ºi competenþenecesare manifestãrii acestora în cele treiipostaze esenþiale ale exercitãrii profesiei: ,,sã ºtie,sã facã, sã fie” ca luptãtor, specialist militar înarmã, conducãtor de oameni ºi structuri militare ºicetãþean în serviciul naþiunii.Ofiþerii, maiºtrii militari ºi subofiþerii seformeazã ºi se dezvoltã profesional prin:17

APÃRAREA NBC 10/2005ÎNVÃÞÃMÂNTa) pregãtire instituþionalizatã;b) instrucþie colectivã;c) pregãtire complementarã.În ceea ce urmeazã vom dezvolta în detaliu pregãtirea instituþionalizatã, care se realizeazã îninstituþii militare ºi civile de învãþãmânt adecvate formãrii, instruirii individuale ºi colective ºipregãtirii permanente, potrivit principiilor învãþãmântului ºi instrucþiei militare, asigurând astfelformarea ºi dezvoltarea lor profesionalã pe parcursul întregii cariere militare. Aceste principii sunt:a) principiul prioritãþii nevoilor armatei;b) principiul compatibilitãþii cu armatele din statele membre NATO;c) principiul corelãrii pregãtirii cu evoluþia în cariera militarã;d) principiul integrãrii în învãþãmântul naþional universitar;e) principiul pregãtirii necesare ºi suficiente;f) principiul coerenþei;g) principiul admiterii selective;h) principiul îmbinãrii responsabilitãþii individuale cu rãspunderea structurilor deînvãþãmânt ºi a comandamentelor;i) principiul eficienþei pregãtirii profesionale;j) principiul complementaritãþii.Formarea, specializarea ºi perfecþionarea pregãtirii personalului militar în activitate se realizeazã,potrivit nevoilor Ministerului Apãrãrii Naþionale, astfel:a) pentru ofiþeri:studii universitare de licenþã;studii universitare de masterat;studii universitare de doctorat;cursuri de formare a ofiþerilor în activitate;învãþãmânt pentru pregãtirea permanentã.b) pentru maiºtri militari ºi subofiþeri:învãþãmânt postliceal pentru formarea subofiþerilor ºi maiºtrilor militari;învãþãmânt de formare a subofiþerilor ºi maiºtrilor militari, prin cursuri de formare profesionalãiniþialã/pregãtire de bazã în domeniul militar, circumscris formãrii profesionale aadulþilor;învãþãmânt de perfecþionare permanentã/continuã a pregãtirii sau de specializare a subofiþerilorºi maiºtrilor militari.Formarea ofiþerilor, maiºtrilor militari ºi subofiþerilor în activitate se realizeazã pe douã filierecomplementare: filiera directã ºi filiera indirectã.Învãþãmântul pentru pregãtirea permanentã a ofiþerilor, maiºtrilor militari ºi subofiþerilorcuprinde:a) cursurile de carierã care asigurã calificarea sau perfecþionarea pregãtirii prin dobândirea denoi competenþe profesionale faþã de cele dobândite în cadrul formãrii iniþiale sauperfecþionarea/dezvoltarea acestora, astfel încât, absolvenþii cursurilor de carierã sã-ºi poatãdesfãºura activitãþile specifice aceleiaºi profesii, la nivelul superior al standardelor ocupaþionalestabilite în Ministerul Apãrãrii Naþionale;b) cursurile de nivel, inclusiv cursurile intensive de învãþare a limbilor strãine, care asigurãînsuºirea de cunoºtinþe ºi formarea de deprinderi într-o arie restrânsã din sfera de cuprindere aprofesiei sau competenþele lingvistice necesare comunicãrii într-o limbã oficialã NATO;c) cursurile de recalificare care asigurã însuºirea de cunoºtinþe ºi formarea de deprinderi specificeunei ocupaþii sau profesii prevãzutã în Clasificarea Ocupaþiilor din România, diferitã de cea18

APÃRAREA NBC 10/2005ÎNVÃÞÃMÂNTdobânditã anterior, deficitarã pe piaþa civilã a muncii, care sã permitã ofiþerilor disponibilizaþi sã fieangajaþi în activitãþi ce pot sã le confere acestora o nouã carierã.Planurile de învãþãmânt ale cursurilor organizate în cadrul învãþãmântului pentrupregãtirea permanentã a ofiþerilor, maiºtrilor militari ºi subofiþerilor se proiecteazã în sistem modularºi cuprind:a) modulul/modulele de pregãtire militarã generalã ºi tacticã;b) modulul/modulele de pregãtire de specialitate;c) modulul/modulele de pregãtire metodicã ºi psihopedagogicã, pregãtire legislativã privinddreptul internaþional umanitar, administraþie militarã ºi relaþii publice;d) modulul/modulele de pregãtire în domeniul tehnologiei informaþiei ºi pentru dezvoltarea/menþinereacompetenþelor lingvistice.Durata cursurilor rezultã din însumarea duratei modulelor de pregãtire specifice fiecãrui tipde curs.Cursurile au durate variabile, de la 1 sãptãmânã pânã la 6 luni, reglementate prin normespecifice Ministerului Apãrãrii Naþionale, în raport de obiectivele ºi finalitãþile stabilite prinproiectare ºi resursele la dispoziþie.În baza actelor normative care reglementeazã activitatea de învãþãmânt în Centrul dePregãtire pentru Apãrare NBC ºi potrivit nevoilor Ministerului Apãrãrii Naþionale, instituþia noastrãa înaintat propuneri la Statul Major al Forþelor Terestre cu privire la cursurile de formare/carierãºi de nivel, care sã fie incluse în ,,Planurile de pregãtire prin cursuri de carierã ºi denivel”, începând cu anul de învãþãmânt 2005/2006.Cursurile de formare, carierã ºi de nivel propuse pentru anul de învãþãmânt2005/2006, precum ºi criteriile de selecþie/participare la acestea sunt:19

APÃRAREA NBC 10/2005ÎNVÃÞÃMÂNT20

APÃRAREA NBC 10/2005ÎNVÃÞÃMÂNT21

APÃRAREA NBC 10/2005ÎNVÃÞÃMÂNT22

APÃRAREA NBC 10/2005ÎNVÃÞÃMÂNT23

APÃRAREA NBC 10/2005ÎNVÃÞÃMÂNTDupã cum se cunoaºte la aceastã datã, Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC este o instituþieunicat de învãþãmânt militar, care asigurã instruirea de specialitate în arma Apãrare NBC ºiîn domeniul protecþiei mediului pentru toate categoriile de forþe ale Armatei României, precum ºipentru Ministerul Administraþiei ºi Internelor, Serviciul Român de Informaþii, Serviciul deProtecþie ºi Pazã, departamente, agenþii ºi alte structuri, la solicitarea acestora.Oferta de cursuri, în special cele de nivel/specializare oferã posibilitatea personalului militarºi civil din structurile prezentate sã se informeze, pe de o parte, cu locul, rolul ºi importanþaapãrãrii NBC ºi protecþiei mediului în Armata României, iar pe de altã parte, sã-ºi formeze abilitãþiºi competenþe necesare îndeplinirii atribuþiilor funcþionale în aceste domenii.De asemenea, pe baza precizãrilor eºaloanelor superioare, instituþia noastrã a propus treicursuri de nivel/specializare (douã în domeniul apãrãrii NBC ºi unul în domeniul protecþiei mediului)pentru pregãtirea cursanþilor din armatele þãrilor membre NATO ºi PfP.Profesionalizarea personalului armatei va determina în perspectivã o reformã substanþialãºi în domeniul învãþãmântului militar, ceea ce va impune ºi utilizarea unui sistem avansat deinstrumente ºi tehnologii didactice, iar ca prioritate în acest domeniu, învãþarea distribuitã avansatã- Advanced Distributed Leerning (ADL), care constituie un proces educaþional intermediat de tehnologiade vârf (comunicaþii, informaticã etc.), ºi care cunoaºte o dezvoltare rapidã în statele membreNATO.Dar despre acest subiect vom prezenta detalii într-un numãr viitor al revistei ApãrareaNBC.Cazarma Centrului de Pregãtire pentru Apãrare NBC, vedere generalã24

APÃRAREA NBC 10/2005STRUCTURI NBCFUNDAMENTAREA STRUCTURILOR NBCPRIN UTILIZAREA METODELOR ªI MODELELOR MATEMATICELocotenent - colonel Carol PETERFIUniversitatea Naþionalã de Apãrare(I)"construiruirea unui cadru u inteligibil al strategiei cunoaºteriimilitare e va constitui cheia spre e multe, dacã nu chiar celemai multe, dintre e victoriile militare e ale viitorului"Alvin ºi Heidi TofTofflerflerAmploarea, diversitatea ºi complexitatea conflictelor militare actuale ºi celor previzibiledau naºtere unor tendinþe noi atât în evoluþia teoriei artei militare cât ºi în ceea ce priveºte modalitateaîn care acþiunile militare sunt argumentate, iar rezultatul acestora este în mod probabilisticdeterminat.Schimbãrile rapide din domeniul tehnologiei armelor, apariþia unor sisteme de armamentdin ce în ce mai sofisticate ºi performante vor conduce în mod inevitabil la o revedere a doctrinelor,strategiilor ºi modelelor acþionale în toate domeniile.Ca urmare a modernizãrii forþelor destinate ducerii acþiunilor militare, apare necesitateaelaborãrii unor noi concepþii privind constituirea ºi angajarea unitãþilor ºi marilor unitãþi din celetrei categorii de forþe ale armatei în operaþie ºi luptã.Plecând de la caracteristicile câmpului de luptã modern (multidirecþionalitatea, dinamismul,tridimensionalitatea, discontinuitatea, automatizarea etc.), apare necesitatea elaborãrii ºicunoaºterii unor principii, reguli ºi procedee noi de acþiune argumentate pe baze ºtiinþifice în careutilizarea modelelor matematice este de neconceput.Odatã cu dezvoltarea tehnologiei în domeniul militar, se impune adaptarea ºi perfecþionareaconþinutului ºtiinþei militare, astfel încât funcþia ei de cunoaºtere a fenomenului rãzboi sã permitãstudierea direcþiilor de dezvoltare a fenomenului militar ºi a legilor care îl guverneazã utilizândmetodele ºi modelele oferite de cercetarea operaþionalã.1.Concepte ºi teorii utilizate pentru fundamentarea structurilor organizatoriceAnalizarea, evaluarea ºi proiectarea structurilor de apãrare NBC pe baze ºtiinþifice, reprezintãun demers complex, care presupune definirea unor concepte, stabilirea unor criterii care sãopereze cu indicatori cuantificabili ºi utilizarea unor metode ºi modele matematice.În contextul abordat, structura de apãrare NBC reprezintã un sistem mixt, realizat în vedereaîndeplinirii unor misiuni proprii armatei, în care sunt incluse atât resursele umane, cât ºi celetehnice, precum ºi unele aspecte ce pot sã aparã pe timpul funcþionãrii acestora 2 .Fundamentarea 3 este acþiunea de a fundamenta ºi rezultatul ei, iar a fundamenta 4 înseamnãa pune baze temeinice unei idei, unei teorii, etc., a demonstra cu argumente ºtiinþifice.Posibilitatea 5 înseamnã ceea ce poate deveni în viitor o realitate, loc de realizare, de înfãp-1=Alvin ºi Heidi Toffler, Rãzboi ºi anti-rãzboi. Supravieþuirea în zorii secolului XXI: Editura Antet, Bucureºti, 1995, pag.166;2=Mr. Ing. Nicolae Bulz, Decizia în rezolvarea problemelor operative, Editura militarã, Bucureºti, 1989, pag. 15-16;3=Dicþionarul explicativ al limbii române (D.E.X.), Editura Academiei, 1984, p.357;4=Ibidem, pag.357;5=Ibidem, pag.725;6=Ibidem, pag.117;25

APÃRAREA NBC 10/2005STRUCTURI NBCtuire a ceva, iar capacitatea 6 reprezintã posibilitatea de a realiza ceva, deci noþiunile posibilitate ºicapacitate pot fi considerate sinonime.Operaþional, adicã referitor la operaþii (militare) 7 sau care permite a se efectua în condiþiioptime unele operaþii (acþiuni) 8 . Rezultã cã posibilitãþile operaþionale reflectã capacitatea uneistructuri militare de a îndeplini o misiune de luptã pe baza performanþelor tehnicii din înzestrare,influenþei factorilor de mediu ºi a celor umani.Altfel spus, definim posibilitãþile operaþionale ale structurilor de apãrare NBC ca fiind produsuldintre potenþialul de luptã al acestora, (caracteristicile tehnico-tactice ale armamentului ºitehnicii de specialitate), condiþiile de mediu (teren, starea vremii, anotimp etc.) ºi acþiunea factoruluiuman (mobilitate, flexibilitate, experienþã, grad de informatizare, moral etc.).Fundamentarea posibilitãþilor operaþionale presupune a demonstra cu argumente ºtiinþifice(matematice), capacitatea structurilor de apãrare NBC de a îndeplini cu eficienþã misiunile despecialitate în condiþiile spaþiului de luptã modern. De aceea, pentru fundamentarea posibilitãþiloroperaþionale ºi configuraþia (alcãtuirea, aranjarea, înfãþiºarea) 9 structurilor de apãrare NBC, estenecesarã utilizarea metodelor ºi modelelor matematice care permit evaluarea modalitãþilor deîndeplinire a misiunilor specifice în condiþii optime.Metoda 10 reprezintã un proces raþional, având la bazã un model matematic ce urmãreºteoptimizarea prin maximizare sau minimizare a unei funcþii obiectiv pe domeniul definit de o seriede restricþii care reprezintã condiþiile concrete de manifestare a acestuia. Metodele constituieinstrumente utile comandanþilor ºi statelor majore pentru gãsirea soluþiilor la problemele care aparîn toate etapele de pregãtire ºi ducere a operaþiei ºi luptei. Creºterea continuã a volumului informaþiilorculese, procesate ºi transmise impune creºterea operativitãþii ºi calitãþii conducerii trupelorprin folosirea metodelor ºi modelelor matematice ºi a tehnicii de calcul, astfel succesul operaþiei ºiluptei revine celui care stãpâneºte informaþia, celui care culege un volum cât mai complet de informaþii,le prelucreazã oportun, ia decizii fundamentate ºtiinþific, formuleazã ºi transmite la timpmisiunile subordonaþilor 11 .Conceptul de ,,model” atât de mult folosit în ºtiinþa modernã este relativ nou, dar metodaeste tot atât de veche pe cât sunt preocupãrile oamenilor pentru cunoaºterea ºtiinþificã. Cadrulmetodologic de abordare a modelãrii matematice a operaþiei ºi luptei are la bazã mai multe principii.Modelarea 12 este o metoda de cercetare a unor sisteme, procese sau fenomene prin substituireaobiectului real, având la bazã identificarea unor asemãnãri, fizice sau matematice între douãsisteme în raport cu anumite caracteristici stabilite.Trecerea de la fenomenul în sine la relaþiile matematice care caracterizeazã interdependenþaîntre componentele sale, precum ºi cu alte fenomene constituie modelarea matematicã iar relaþiilematematice care oglindesc raporturile cantitative din desfãºurarea fenomenului reprezintã modelulmatematic.Modelul este o reprezentare izomorfã 13 a realitãþii, care, oferind o imagine intuitivã ºi totuºiriguroasã a fenomenului studiat, faciliteazã descoperirea unor legãturi care de altfel sunt imposibilsau greu de realizat pe alte cãi.7=Ibidem, pag.6288=Dicþionarul de neologisme, ediþia 1978, pag.7579=D.E.X., p.18410=Colectiv de autori, Management, Editura Didacticã ºi Pedagogicã, R.A.-Bucureºti, 1992, pag. 11811=Col. Prof. Univ. dr. Ion Stoian, Cercetarea operaþionalã cu aplicaþii în domeniul militar, Editura A.I.S.M., Bucureºti, 2000,pag.14-1512=Colectiv de autori, Modelarea matematicã a acþiunilor militare, Editura Diagonal, Bacãu, 2002, pag. 1413=de la izomorfism, relaþie între douã obiecte care au aceeaºi structurã; identitate de structurã14=Colectiv de autori, Bazele matematice ale organizãrii sistemelor de transmisiuni, Editura Militarã, Bucureºti, 1994, pag.9726

APÃRAREA NBC 10/2005STRUCTURI NBCModelul matematic 14 reprezintã totalitatea relaþiilor logico-matematice (formule, ecuaþii,inegalitãþi, condiþii logice, operatori etc.) care definesc caracteristicile stãrii sistemului ºi, prin ele,ieºirile acestuia, în funcþie de parametrii ºi intrãrile sale, precum ºi condiþiile iniþiale ºi de timp. Else poate realiza numai pe baza unei stricte formalizãri a proceselor studiate, care sã permitã exprimareaprin relaþii matematice adecvate, cu o aproximare admisã, a caracteristicilor sistemelor analizate.Altfel modelul matematic determinã dependenþa caracteristicilor stãrilor sistemului de parametriicare definesc sistemul real.Scopul principal al oricãrui model este de a descrie structura internã, elementele (fluxurile)de intrare ºi de ieºire, relaþiile, tipurile de legãturi dintre elementele constitutive, restricþiile ºi perturbaþiilece definesc un sistem sau fenomen real. Comportarea modelului este evaluatã prin stareavariabilelor de ieºire care este determinatã logic de variabilele de ieºire ºi parametrii de intrare, precumºi de structura internã ºi de restricþiile impuse funcþionãrii modelului. De regulã, dependenþavariabilelor de ieºire de variabilele de intrare este stabilitã de structura logicã a modelului adoptat.Modelul ca instrument al cunoaºterii ºtiinþifice este folosit în numeroase discipline teoreticeºi practice.În funcþie de metoda utilizatã pentru construirea modelelor, de natura elementelor careintrã în compunerea lor, de particularitãþile acestora existã o mare diversitate de modele ºi de aici,o oarecare dificultate în clasificarea lor ºi mai ales în identificarea unui anumit tip de model.Modelul militar 15 - prin modelul matematic specific domeniului militar se înþelege în generalo descriere formalizatã (analiticã sau logicã) a unei acþiuni militare, astfel încât sã reflecte însuficientã mãsurã particularitãþile acestei acþiuni, sã ia în considerare caracteristicile ei principaleºi sã permitã obþinerea rezultatelor cu precizia impusã.Modelele matematice ale acþiunilor militare trebuie sã conþinã urmãtoarele cerinþe 16 :elaborarea lor poate fi eficientã numai dacã se þine seama de principiile generale ale tacticii,strategiei ºi artei militare, precum ºi de compunerea de luptã a dispozitivului tactic ºi operativnecesar îndeplinirii misiunii;sã fie operative, respectiv sã furnizeze tot timpul date necesare comandantului;sã nu urmãreascã optimul absolut, ci aºa-numitul optim care îi convine comandantului;sã fie elaborate anticipat ºi sã reprezinte analogii matematice ºi logice ale uneiacþiuni militare tipice, în care se iau în considerare cel puþin urmãtoarele elementespecifice în domeniu, ca :structura organizatoricã realã a forþelor participante;compunerea organicã cantitativã ºi calitativã a acestora;normele operativ -tactice prevãzute în regulamente, instrucþiuni ºi alte actenormative;caracteristicile geografico-militare ale zonelor de acþiune;sã fie limitate la o anumitã parte a acþiunii militare.Rezultã cã, printr-o structurã judicioasã, modelele matematice specifice domeniului militarpermit sã se furnizeze, direct ºi cu suficientã exactitate, soluþii optime în pregãtirea ºi desfãºurareaacþiunilor militare. Acestea (modelele matematice militare) se bazeazã pe aplicarea metodelorcercetãrii operaþionale incluzând teoria deciziilor, teoria jocurilor, teoria aºteptãrii (deservirii înmasã), teoria fluxurilor în reþea ºi teoria informaþiei.Din cele prezentate se pot desprinde urmãtoarele concluzii:⎩metodele cercetãrii operaþionale, respectiv modelarea ºi modelul se împletesc între ele îndiferite etape ale cercetãrii, ele nu trebuie limitate la cele existente la un moment dat, ci trebuie15=Col. Prof. Univ. dr. Ion Stoian, Cercetarea operaþionalã cu aplicaþii în domeniul militar, Editura A.I.S.M., Bucureºti, 2000,pag.2216=Col. Prof. Univ. dr. Ion Stoian, Cercetarea operaþionalã cu aplicaþii în domeniul militar, Editura A.I.S.M., Bucureºti, 2000,27

APÃRAREA NBC 10/2005STRUCTURI NBCstudiate ºi modernizate cu alte metode noi, care apar în alte domenii ale ºtiinþei ºi care pot oferisoluþii interesante pentru problemele studiate;⎩esenþialul în alegerea metodelor cercetãrii operaþionale decurge din necesitatea de a þineseama nu numai de aspectul matematic, ci mai ales de specificul problemelor tactice ºi de artãoperativã, de practicã, de activitatea de luptã a trupelor ºi a statelor majore;⎩în faþa ofiþerilor analiºti de stat major, inginerilor, specialiºtilor matematicieni stau cerinþesporite privind creºterea eficienþei întrebuinþãrii forþelor ºi mijloacelor în luptã ºi operaþie, cerinþecare pot fi satisfãcute apelând la metodele cercetãrii operaþionale, la studierea ºi aplicarea acestoraîn practicã;⎩cercetarea operaþionalã, lãrgeºte orizontul de cunoaºtere al ofiþerului, îi permite sã seorienteze mai bine la situaþia concretã ºi sã aleagã o rezolvare ºtiintificã, sporeºte domeniul activitãþiicreatoare a comandantului prin perspectiva largã în care opereazã.Optimul obþinut prin modele (metode) matematice, reprezintã varianta cea mai adecvatã(potrivitã) sau care asigurã cea mai mare eficienþã 17 în îndeplinirea unui scop sau unei misiuni.În acest context, fundamentarea posibilitãþilor operaþionale ale structurilor de specialitateîn sensul variantei optime de îndeplinire a misiunilor în condiþiile existenþei unor factori aleatori,presupune utilizarea unor metode ºi modele matematice, adaptate sistemului militar ºi specificedomeniului apãrãrii NBC.De aceea, procesul complex de fundamentare va viza configuraþia optimã a structurilor demonitorizare ºi cercetare NBC, decontaminare, fumizare ºi sisteme incendiare, iar pe aceastã bazãextensia necesarã cãtre argumentarea creãrii unor noi unitãþi/structuri de specialitate. Deºi structurilede apãrare NBC participã la îndeplinirea misiunilor de specialitate în diferite situaþii (pace,crizã etc.), fundamentarea posibilitãþilor operaþionale ale acestora va avea la bazã situaþia cea maicomplexã generatã de desfãºurarea acþiunilor militare în timp de rãzboi, în condiþiile întrebuinþãriide cãtre inamic a armelor NBC.- (va continua) -17=D.E.X., pag.63028

APÃRAREA NBC 10/2005STRUCTURI NBCCONSIDERAÞII PRIVIND CONTROLULMECANISMELOR EXPLOZIVE NBC (EOD-NBC)Colonel (r) Graþian IONESCULocul ºi data naºterii: 04.10.1954, com.Piatra, jud.Teleorman.Studii: 1976 -ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi "NICOLAEBÃLCESCU", Sibiu;1986 - Academia de Înalte Studii Militare;1998 - Curs Postuniversitar de Management Educaþional;2004 - Curs Postuniversitar de conducere a marilor unitãþioperative din Forþele Terestre.Funcþii: 1976-1984 - comandant subunitate (pluton, companie);1984-1986 - cursant la A.Î.S.M.;1986 -1987 - lector la catedra de pregãtire de specialitateîn Centrul de Instrucþie al Trupelor Chimice;1987-1997- ºef de stat major al C.I.Tr.Ch.;1997-2002- locþiitor al comandantului pentru probleme destat major la ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC;2002-2005- ºef Secþie dezvoltare ºi reglementãri în armã laªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC.Grade: locotenent - 1976, cãpitan -1985, maior-1990,locotenent-colonel-1995, colonel -2000.Starea civilã: cãsãtorit - 2 copii.Pasiuni: istorie, fotbal, pescuit.Lumea contemporanã este confruntatã cuameninþãri ºi riscuri de naturã chimicã, biologicã,radiologicã ºi nuclearã (CBRN) cum sunt:proliferarea ºi diseminarea necontrolatã atehnologiilor ºi materialelor CBRN, a mijloacelor dedistrugere în masã, a armamentelor ºi altor mijloaceletale neconvenþionale;expansiunea reþelelor ºi activitãþilor teroristeºi a crimei organizate transnaþionale (criminalitateeconomico-financiarã, trafic transfrontalier ilegal depersoane, droguri, materiale radioactive ºi strategice,de armament ºi muniþie etc.);degradarea mediului ambiant, prin nerespectareanormelor ecologice, precum ºi existenþa înproximitatea frontierelor naþionale a unor obiectivecu grad ridicat de risc;pericolul declanºãrii unor conflicte militarelocale ca mãsurã punitivã extremã împotriva unorregimuri dictatoriale din state care încalcã prevederileconvenþiilor ºi tratatelor internaþionale în domeniularmelor de distrugere în masã chimice, biologice,radiologice ºi nucleare (ADMCBRN), dezvoltândîn ascuns programe militare nucleare, biologiceºi chimice, care acordã sprijin unor organizaþiiteroriste ºi a cãror politicã de sfidare ºi ºantaj reprezintã,prin consecinþele posibile, o ameninþare încreºtere la adresa liniºtii ºi vieþii popoarelor.Potenþialul crescut al materialelor explozibile rezultat în urma proliferãrii armelor, muniþiilorºi explozibililor la nivel mondial ºi numãrul mare de atacuri teroriste reprezintã o ameninþarea capacitãþii de mobilitate ºi supravieþuire al întregii forþe în condiþii/medii CBRN. Disponibilitateaarmelor, componentelor ºi a materialelor CBRN permite teroriºtilor folosirea acestora sau amijloacelor explozive improvizate convenþionale în atacuri împotriva populaþiei civile sau asupraunitãþilor ºi facilitãþilor militare. Aceste ameninþãri existã indiferent de locul de dislocare a forþelor.Mijloacele explozive ºi periculoase într-un teatru de operaþii vor ameninþa cu siguranþã operaþiileºi forþele militare. Ameninþarea cu mijloace explozive este mult mai gravã pentru forþele necombatantecare nu sunt familiarizate cu tehnica militarã. Tacticile de rãzboi neconvenþionale sau29

APÃRAREA NBC 10/2005STRUCTURI NBCatacurile teroriste pot include, materiale CBRN saumecanisme explozive CBRN improvizate. Acestearme reprezintã o ameninþare serioasã pentru toateoperaþiile. De obicei, muniþiile/mecanismele întâmpinão reacþie imediatã din partea serviciului de controlal mecanismelor explozive ºi a altor elemente desprijin.Misiunea structurilor EOD - NBC este de a sprijinistrategia de securitate ºi de a proteja forþele, prinasigurarea capabilitãþii de a neutraliza pericolulreprezentat de muniþia convenþionalã NBC neexplodatãºi de mijloacele explozive CBRN improvizatecare reprezintã o ameninþare pentru operaþii, instalaþii,personal sau materiale. Aceste structuri cuechipamentul din dotare trebuie sã aibã posibilitateade a identifica, evalua în teren, a recupera, înlãtura ºineutraliza muniþiile neexplodate sau dispozitiveleimprovizate CBRN.Forþele armate angajate în lupta modernã sepot confrunta cu o varietate de arme de distrugere înmasã. Când sunt utilizate în spaþiul de luptã, acestearme vor avea nevoie de o mânuire specialã dinpartea personalului specializat. Scãpate de sub control, acestea constituie un pericol deosebit degrav asupra zonelor de operaþii, precum ºi asupra zonelor locuite de populaþia civilã.Operaþiile întrunite trebuie sã fie planificate ºi conduse împotriva unei game largi de riscuride angajare a ADMCBRN; în plus, traversând tot spectrul de conflicte, inclusiv cel referitor laOperaþiile de Rãspuns la Crize, poate exista un risc de emisie de substanþe nocive de la facilitãþileindustriale sau instalaþiile nucleare deteriorate. De aceea, forþele întrunite trebuie sã fie capabilenu numai sã se apere împotriva atacurilor convenþionale, dar ºi sã fie eficiente în conducerea operaþiilorpe perioade prelungite într-un mediu CBRN. Aceste ultime condiþii pot rezulta din întrebuinþareaagenþilor CBRN ºi din evenimentele EADA sau din ambele situaþii.În faþa superioritãþii forþelor armate în capabilitãþi militare convenþionale, adversarii 1 potcãuta strategii ºi tactici neconvenþionale, pentru a reduce acest avantaj folosind agenþii CBRN ºi MTIconcentrându-se probabil asupra punctelor slabe ºi vulnerabilitãþilor percepute, cum ar fi: sensibilitateaopiniei publice la pierderi ºi la constrângerile culturale, legale ºi etice; ameninþarea cufolosirea agenþilor CBRN, în vederea limitãrii regulilor de angajare ale forþelor armate; reticenþaadversarilor cu privire la dreptul internaþional ºi standardele etice, permiþându-le sã angajeze caþintã deliberatã chiar populaþia civilã.Ameninþarea nuclearãPe timpul ostilitãþilor, este posibil ca forþele sã foloseascã sau sã deþinã arme nucleare. Uneledin aceste arme pot sã nu funcþioneze aºa cum au fost proiectate sau este posibil ca acestea sã fifost capturate de la inamic în diferite stãri, de la neavariate la extrem de avariate. Existã, de asemenea,riscul unui accident de transport al armelor nucleare. Indiferent de motiv, verificarea uneiarme nucleare necesitã implicarea serviciului pentru controlul mecanismelor explozive ºi a elementelorde sprijin. Dacã arma constituie un sistem de ameninþare, atunci serviciul pentru controlulmecanismelor explozive este responsabil pentru prevenirea detonãrilor. Acest aspect implicã1=Termenul de ,,adversar” se foloseºte pentru a defini inamicul, pãtþile beligerante, opozanþii,terþe pãrþi ºi teroriºtii. Existã posibilitatea ca în anumite Operaþii deRãspuns la Crize sã nu existe un adversar pentru Forþa Întrunitã.30

APÃRAREA NBC 10/2005STRUCTURI NBCdetecþia, identificarea, aplicarea procedurilor de siguranþã, colaborarea în strângerea informaþiilorprin mijloace tehnice ºi pregãtirea armelor complete sau a pãrþilor componente pentru sosirea personaluluiîn vederea controlului mecanismelor explozive, al altor eºaloane sau categorii de forþeimplicate în soluþionarea unor astfel de evenimente. Procesul de preluare a armamentului nuclearpoate dura foarte mult fiind nevoie de ajutorul unui numãr mare de specialiºti. Elementele de sprijinnecesare în operaþiile EOD-NBC trebuie sã includã: controlul ºi decontaminarea radiologicã, transportul,serviciul de securitate ºi cel medical.Ameninþarea chimicã ºi biologicãResponsabilitãþile serviciului pentru controlul mecanismelor explozive în incidente chimice/biologiceconstau în prevenirea exploziei, a rãspândirii contaminãrii,ºi detectarea, identificarea ºi eliminarea riscurilortoxice ºi explozive.Pânã la sosirea în zonã, serviciul pentru controlulmecanismelor explozive instaleazã un punct de comandã carecoordoneazã operaþiile unitãþii de sprijin ºi ale serviciuluirespectiv. Personalul punctului de comandã colaboreazã cucomandantul zonei ºi cu specialistul NBC în vederea actualizãriidatelor ºi a cerinþelor misiunii. Punctul de comandã pentrucontrolul mecanismelor explozive furnizeazã informaþiiasupra timpului prevãzut ºi asupra proporþiilor contaminãrii.În caz de urgenþã, se poate decontamina numai personalul ºiechipamentele cu care se opereazã. La nevoie, se poate suplimentapersonalul NBC pentru controlul mecanismelorexplozive, în vederea încheierii misiunii cât mai repede posibil.Comandantul zonei trebuie sã asigure necesarul pentrudecontaminare, serviciul medical ºi de securitate.Comandantul sau specialistul NBC al unitãþii de sprijin se ocupã de planul de mãsuri pentrumuniþiile CBRN care se bazeazã pe datele furnizate de serviciul pentru controlul mecanismelorexplozive ºi pe situaþia operativã.Utilizarea datelor cercetãrii tehniceMuniþiile capturate sau gãsite pe spaþiul de luptã pot avea valoare informativã. Comandanþiitrebuie sã coordoneze activitatea deevaluare a muniþiilor modificate sau neidentificate.Dacã misiunea prevede cazona sã fie securizatã, trebuie luatã înconsideraþie o serie de mãsuri. Înainte dea neutraliza muniþia descoperitã, pentrua împiedica forþele inamice sã o recaptureze,personalul pentru controlulmecanismelor explozive trebuie sã realizezeo identificare a tipului ºi a încãrcãturiiacesteia. Distrugerea muniþiei fãrã acunoaºte conþinutul poate avea dreptconsecinþã emisia de agenþi biologici,chimici sau nucleari. Personalul pentrucontrolul mecanismelor explozive trebuiesã facã identificarea, deoarece31

APÃRAREA NBC 10/2005STRUCTURI NBCtipurile de explozive CBRN nu pot fi nominalizate întotdeauna prin codurile de culori sau marcajeexterioare. Majoritatea þãrilor folosesc diferite marcaje în funcþie de muniþia implicatã. Anumiteþãri nu folosesc marcajele standard pentru nici un fel de muniþie ºi cu atât mai mult pe mijloaceleimprovizate. Rapoartele informative anterioare pot fi de mare ajutor. Aceste rapoarte pot conþinedescrierea tipului de muniþie ºi pot chiar oferi date privind marcajele muniþiei inamicului. Aºadarcu cât deþinem mai multe date despre muniþia necunoscutã, cu atât vom fi mai informaþi în luareadeciziilor.Instalarea punctului de control ºi responsabilitãþiLa descoperire sau sesizare privind existenþa mecanismelor explozive NBC echipa EODmerge la locul incidentului cât mai repede posibil. Odatã sositã instaleazã punctul de control.Specialiºtii EOD-NBC din componenþa echipei trebuie sã ia în considerare trei factori foarte importanþi:mijlocul cel mai rapid detransport care va fi folosit pentrudeplasarea la locul incidentului;zona de dispunere a punctuluide control trebuie sã fie necontaminatãºi, dacã e posibil, sã aibã caracteristiciavantajoase ale terenului (dispunere,observare, mobilitate etc.);dacã dispozitivul exploziveste necunoscut trebuie stabilitã ozonã de protecþie adecvatã.Punctul de control trebuieinstalat în zona din care bate vântulfaþã de locul incidentului sau zonacontaminatã. Trebuie, de asemenea, sãexiste aproape dar separat, elementelede sprijin ale intervenþiei. Nici un alt element nu trebuie sã fie stabilit mai aproape de locul incidentuluidecât punctul de control EOD - NBC.Dacã este nevoie, locul propus pentru punctul de control va fi verificat pentru detectareaunei posibile contaminãri. Trebuie sã fie fãcute suficiente determinãri astfel încât ºeful echipei EODsã fie sigur cã întreaga zonã de dispunere nu este contaminatã. Dacã toate rezultatele sunt negative(nu este prezentã contaminarea) el poate trece la un nivel optim de protecþie individualã NBC(NOPINBC) redus. De reþinut cã atât timp cât determinãrile obiºnuite în teren nu pot detectaagenþii biologici, o zonã nu poate fi consideratã necontaminatã biologic pânã când informaþiileprimite (de la compartimentul J 2-cercetare) sau evidenþele fizice nu confirmã aceasta. Dacã estesuspectatã, contaminarea cu agenþi biologici, se preleveazã probe ºi se trimit la laborator pentrudeterminare (identificare). Trebuie, de asemenea, sã se stabileascã zona de excludere, chiar ºi pentrudispozitivele explozive convenþionale, cu douã excepþii:când nu existã componente explozive se poate reduce zona de excludere la un cerc curaza de 50 m;când echipa nu a determinat încã ce tip sau numãr de componente explozive suntprezente, zona de excludere minimã trebuie sã aibã o razã de 450 m.De asemenea, trebuie stabilitã zona de risc pe direcþia vântului. Dacã tipul sau cantitatea deagent CBRN/MTI sunt necunoscute, zona de risc trebuie extinsã la minim 2000 m pe direcþia vântuluide la locul incidentului. ªeful echipei EOD stabileºte proceduri detaliate pentru a determina32

APÃRAREA NBC 10/2005STRUCTURI NBCzona de risc pe direcþia vântului. Evacueazã tot personalul neprotejat din zona de risc sau îi va ceresã îmbrace mijloacele individuale de protecþie. Comandantul trebuie sã se asigure cã personalulcare conduce evacuarea poartã de asemenea echipamentele de protecþie. Locul de dispunere alpunctului de control trebuie sã nu fie pe direcþie vântului faþã de locul de producere a incidentuluisau zona suspectatã a fi contaminatã ºi trebuie sã fie aproape, dar separat de elementele de sprijinale intervenþiei.În cadrul punctului de control, operatorul de serviciu organizeazã ºi menþine contactul cucomandantul care are controlul operaþional. El este responsabil în domeniul NBC pentru urmãtoarele:informarea în permanenþã a comandantului cu privire la stadiul activitãþilor de rezolvarea incidentului;inspectarea echipei de lucru pentru a asigura echipamentele NBC potrivite ºi instalareacelor adecvate;asigurarea cã dozimetrele sunt purtate corect (în buzunarele de la piept ale þinutei sau înpartea de sus a braþului pentru þinutele care nu au buzunare);mãrirea/micºorarea zonei de excludere pe mãsurã ce se primesc noi informaþii ºi informareacomandantului despre acest lucru;cererea instrucþiunilor de dispunere pentru articolele contaminate;protejarea informaþiei clasificate în punctul de control;pregãtirea rapoartelor cerute ºi strângerea punctului de control când i se cere;supravegherea permanentã a echipamentelor de lucru.Informaþiile CBRN trebuie sã includã urmãtoarele:riscurile posibile;echipamentul de protecþie utilizat;cererile de echipament special;numele persoanelor care lucreazã în zonã;numerele de serie ale dozimetrelor personalului;timpul de intrare în zonã;timpul de ieºire din zonã;citirile iniþiale ale dozimetrelor;citirile finale ale dozimetrelor;cererile de protecþie, evacuare, asistenþã medicalã, decontaminare ºi securitate.Deoarece armele nucleare pot cauza distrugeri în masã, personalul EOD trebuie sã punã peprimul loc siguranþa.Este interzis accesul la o armã nuclearã a unui singur individ. Douã persoaneautorizate, din care una de specialitate NBC, vor fi considerate prezente când ele suntîn poziþia fizicã din care pot detecta corect dispunerea, tipul ºi destinaþia echipamentului2 .Rãspunsul la incident implicã operaþii de planificare. Acestea includ strângerea de informaþii,stabilirea itinerarului de deplasare ºi selectarea personalului, a echipamentelor ºi procedurilorpentru operaþii. Echipa EOD trebuie sã aibã un minimum de echipamente de detecþie,materiale de prim-ajutor, mijloace de comunicare ºi truse de scule/accesorii EOD. Cererile deechipamente ºi îmbrãcãminte de protecþie, trebuie planificate înainte ca echipa sã ajungã în zonã.Personalul ºi echipamentele care intrã sau ies din zona incidentului EOD-NBC trebuie sãurmeze o rutã cât mai scurtã astfel încât expunerea sã fie minimã ºi sã nu extindã o eventualã contaminare.Ulterior, întreg personalul ºi echipamentele care au acþionat într-o zonã contaminatã,2= F.M.4-30.16, EOD Multiservice Procedures forExplosive Ordnance disposal in a joint Environment, p.14.33

APÃRAREA NBC 10/2005STRUCTURI NBCtrebuie sã treacã printr-un punct de decontaminare ºi sã parcurgã paºii prezentaþi în tabelul nr. 1.Tabelul nr. 1 Fluxul într-un punct de lucru pentru controlul contaminãrii:34

APÃRAREA NBC 10/2005STRUCTURI NBCPentru sprijinirea intervenþiei EOD-NBC se vor include ºi urmãtoarele elemente:echipamente de comunicare (civile ºi militare);echipe NBC (de control NBC ºi decontaminare RBC);mijloace de transport (inclusiv aerian);echipe ºi echipamente medicale;forþe de securitate militare ºi civile;poliþie militarã.Echipa de intervenþie EOD - NBC acþioneazã în funcþie de resursele disponibile, situaþiaoperativã la momentul respectiv, dispoziþia/ordinul eºalonului superior, cantitatea ºi tipul armamentuluiºi felul agenþilor. Aceasta poate fi în mãsurã sã rezolve incidentul fãrã sprijin suplimentar,în funcþie ºi de rãspunsul la urmãtoarele întrebãri:pe ce suprafaþã este extinsã contaminarea ºi cât reprezintã contaminarea primarã ?;câte dispozitive explozive sunt implicate ºi care sunt condiþiile ca ele sã interacþionezechimic, biologic sau radioactiv ?;ce proceduri vor fi utilizate pentru neutralizarea dispozitivelor ?;este nevoie de personal sau echipamente suplimentare ?Accesul în zonele posibil contaminate se face din direcþia din care bate vântul, iar membriiechipei trebuie sã îmbrace echipamentele de protecþie în zona necontaminatã. Zona trebuie verificatãcu echipamente de detecþie (hârtie indicatoare sau kit-uri, aparate dozimetrice).Supravegherea trebuie sã înceapã de la cel puþin 1 km de locul propus pentru dispunerea punctuluide control. Echipa trebuie sã ia probe de materiale suspectate a fi contaminate pe timpul35

APÃRAREA NBC 10/2005STRUCTURI NBCpãtrunderii (accesului) pentru a avea siguranþa cã zona de dispunere a punctului de control nueste contaminatã. Dacã contaminarea este determinatã în locul de dispunere propus, personalultrebuie sã execute decontaminarea individualã imediatã ºi sã aleagã un alt loc de dispunere.Pentru acþiune, echipele EOD - NBC vor fi dotate cu echipamente NBC conform tabeluluinr. 2.Tabelul nr. 2 Echipamente de protecþie NBC recomandate pentru utilizare la intervenþiileEOD-NBCEchipamenteNBCÎmbrãcãminteimpregnatã,mãnuºi ºi ciorapide protecþieComplet individualde protecþiePelerinãprotecþiedeAparat de respiratautonomMascã contragazelor cu cartuºfiltrantadecvatNOPINBCadecvatAgenþi neroparaliticiTip "G"Agenþi bio lichizivezicanþineroparaliticiTip "V"necunoscuþiAgenþi bio uscaþi,incapacitanþi,antidezordine,toxici generalisufocanþiFumuri toxice(concentraþiireduse)X X XXXX X X XX X X XXCombustibili ºioxidanþiXMulte ADMCBRN ºi pericole EADA pot diminua capabilitatea operaþionalã prin efectul produsasupra personalului, dacã protecþia NBC ºi contramãsurile nu sunt adoptate corespunzãtor;consecinþele strategice, operative sau tactice ale evenimentelor CBRN vor depinde de tipul de conflict,perioada de desfãºurare ºi scala efectelor.Întrebuinþarea ADMCBRN se poate realiza cu o largã varietate de mijloace cum suntrachetele dirijate, avioanele ºi avioanele fãrã pilot, artileria, generatoarele portabile de aerosoli sau mijloacesecrete(ascunse)/neconvenþionale.Producerea armelor nucleare necesitã o infrastructurã industrialã dezvoltatã, o bazã tehnologicãavansatã ºi legãturi cu un program nuclear civil; pe de altã parte, armele biologice ºi chimicesunt relativ simplu de produs ºi pot fi realizate în facilitãþile civile existente, presupunând existenþaunei industrii biologice ºi chimice, farmaceutice ºi de producere a pesticidelor (de aceea,potenþialii adversari pot sã posede capabilitatea de a începe producerea relativ rapid aarmelor/agenþilor biologice/i ºi chimice/i).Eforturile de prevenire a proliferãrii armelor CBRN nu exclud ameninþarea directã la adresapopulaþiilor þãrilor Alianþei, teritoriilor acestora ºi a forþelor militare. Terorismul CBRN ºi posibilitateaexpunerii forþelor NATO ºi a populaþiei la efectele materialelor de risc toxic industrial (TIH -36

APÃRAREA NBC 10/2005STRUCTURI NBCtoxic industrial hazard), determinate de eliberãrile accidentale sau de acþiunile deliberate aleadversarului constituie un risc permanent pe timp de pace, crizã, rãzboi sau pe timpul acþiunilorde menþinere/impunere a pãcii.Misiunea echipelor de specialitate la înlãturarea mecanismelor explozive EOD-NBC rãmânefoarte dificilã, pentru cã ea trebuie sã rãspundã unei singure cerinþe, aceea de minimizare a risculuieliberãrii oricãror materiale toxice sau agenþilor CBRN.SURSE BIBLIOGRAFICE- Doctrina Instruirii Forþelor Armate, SMG/IFA - 3.4/2003;- Doctrina pentru Operaþii Întrunite Multinaþionale/2001;- Doctrina Aliatã Întrunitã pentru Apãrare NBC - ATP - 59 B (AJP 3.8)/2002;- Doctrina Apãrãrii Nucleare, Biologice ºi Chimice în Operaþiile Întrunite -proiect/2005;- Manualul EOD, F.T. /EOD - 1/2005;- F.M. 4 - 30.16, EOD - Multiservice Procedures for Explosive Ordnance Disposal in aJoint Environment, february 2001.37

APÃRAREA NBC 10/2005STRUCTURI NBCCENTRUL NAÞIONAL DE EXCELENÞà PENTRU APÃRARE NBC-LIDER DOCTRINARColonel (r) Graþian IONESCUStatutul de þarã membrã NATO ºi schimbãrile radicale survenite în natura riscurilor cãroratrebuie sã le facã faþã Alianþa Nord - Atlanticã, de la bipolaritatea geopoliticã a lumii din perioadarãzboiului rece la ameninþãrile actuale multidimensionale ºi multidirecþionale, impun cu necesitatereevaluarea corespunzãtoare a strategiei privind riscurile chimice, biologice, radiologice ºinucleare (CBRN).Comandamentul Suprem al Puterilor Aliate din Europa - SHAPE apreciazã cã apãrarea nuclearã,biologicã ºi chimicã (NBC) este prioritate de nivel înalt ºi, în consecinþã, antrenamentul ºipregãtirea forþelor Alianþei în acest domeniu sunt esenþiale; scopul pregãtirii poate fi o dezvoltarenormalã a înþelegerii de cãtre comandanþi ºi statele majore a riscurilor determinate de existenþaarmelor CBRN ºi a mijloacelor lor de întrebuinþare.Forþele armatelor statelor membre NATO au nevoie, dupã o evaluare realistã ºi continuã ariscurilor ºi ameninþãrilor CBRN, ,,de o politicã, o doctrinã, o organizare, o echipare ºi pregãtirepotrivitã” 1 pentru ca apãrarea NBC sã fie suficientã ºi eficientã.Existenþa ºi încercãrile de a vinde sau achiziþiona arme nucleare, substanþe radioactive,arme chimice ºi arme biologice, ca forme de manifestare a megaterorismului constituie un factorsemnificativ de ameninþare ce trebuie luat în considerare pentru menþinerea securitãþii ºi stabilitãþiiîn spaþiul Euro-Atlantic.O altã ameninþare o reprezintã materialele cu risc toxic industrial, prin eliberãrile accidentaleproduse voit sau din eroare umanã/tehnologicã ori acþiunile deliberate ale adversarului asupraobiectivelor economice de risc CBRN.Ca rãspuns la proliferarea CBRN, Alianþa a stabilit urmãtoarele principii 2 :asigurarea coeziunii, unitãþii strategice ºi solidaritãþii Alianþei prin continuarea participãriila pregãtirile aliate de apãrare într-un mediu de risc al proliferãrii armelor de distrugere în masãchimice, biologice, radiologice ºi nucleare (ADMCBRN);menþinerea libertãþii de acþiune;reasigurarea aliaþilor ºi partenerilor de coaliþie despre posibilitatea certã a NATO de ripostãºi protecþie faþã de ameninþãrile ºi atacurile CBRN;asigurarea într-un termen foarte scurt de proceduri complete ºi efective pentru rezolvareacrizelor;completarea eforturilor de non-proliferare cu capabilitãþi militare care sã asigure scãdereapericolului armelor CBRN;completarea apãrãrii nucleare cu capabilitãþi convenþionale defensive ºi de rãspuns proprii,concomitent cu asigurarea de mijloace de informaþii ºi de supraveghere, care vor consolidapoziþia descurajatoare a Alianþei împotriva ameninþãrilor determinate de proliferare ºi vor asiguracontracararea pericolului determinat de armele CBRN ale potenþialilor agresori ºi al avantajelor1=Cerinþã stipulatã în cadrul Doctrinei Aliate Întrunite pentru Apãrare NBC-AJP-3,8;2=MC 511-Ghidul Comitetului Militar NATO privind acþiunile militare împotriva armelor chimice, biologice, radiologice ºinucleare (CBRN).38

APÃRAREA NBC 10/2005STRUCTURI NBCmilitare pe care acestea le oferã;prioritatea asigurãrii capabilitãþilor necesare, în ordinea contribuþiei acestora la realizareaobiectivelor Alianþei;integrarea conceptelor NBC în cadrul proceselor de apãrare, planificare a apãrãrii, planificareoperaþionalã ºi de standardizare.Alãturi de crearea Forþei de Rãspuns a NATO ºi dezvoltarea unei noi structuri de comandãa Alianþei, unul dintre elementele esenþiale îl constituie implementarea Angajamentelor de la Pragaprivind Capabilitãþile (Prague Capabilities Commitment/PCC); astfel, au fost identificate, în vedereaîmbunãtãþirii, patru domenii cheie:apãrarea CBRN;superioritatea informaþionalã;eficacitatea combativã;capacitatea de dislocare ºi sprijinul în operaþii.Planificarea ºi organizarea elementelor de apãrare NBC sunt o responsabilitate naþionalã,dar realizarea capabilitãþii în domeniu trebuie sã îndeplineascã obiectivul de apãrare NBC alNATO, menþinerea libertãþii de acþiune politicã ºi militarã în condiþiile ameninþãrii sau utilizãriiarmelor CBRN.Experienþa NATO ºi cea naþionalã în operaþii militare încheiate sau în curs de desfãºurare(evaluãri ale serviciilor secrete, riscurile ºi ameninþãrile terorismului NBC, propriile deficienþe constatateetc.), reacþiile dupã Summitul de la Praga, abordarea problematicii NBC la grupurile de lucruale NATO evidenþiazã accentul deosebit pe care Alianþa îl acordã contracarãrii pericolelor NBC, atâta posibilitãþii de întrebuinþare a ADMCBRN, cât ºi a efectelor colaterale cauzate de producereaevenimentelor ,,emisii altele decât atacul” (EADA) - emisii de materiale toxice industriale (MTI), saudebite mici ale dozelor absorbite (DMDA). În acest context, considerãm necesarã îmbunãtãþireacapabilitãþilor naþionale pentru contracararea sau limitarea efectelor unui eveniment CBRN decãtre forþele puse la dispoziþia NATO, cât ºi de cele destinate pentru apãrarea naþionalã.La nivelul Alianþei Nord - Atlantice a fost înfiinþat Batalionul Multinaþional de ApãrareCBRN, care are rolul sã sprijine comandamentele ºi forþele în operaþiile cu riscuri CBRN, pentruasigurarea libertãþii de acþiune a acestora.Implementarea de cãtre România a Obiectivelor Forþei, realizarea Iniþiativelor NATO de laPraga (PCC) în domeniul Apãrãrii NBC, impun luarea urmãtoarelor mãsuri:înfiinþarea Centrului Naþional de Excelenþã pentru Apãrarea NBC;continuarea ºi finalizarea studiului privind Autolaboratorul Analitic NBC Dislocabil;accelerarea studiului pentru realizarea componentei bio a Sistemului de Supraveghere ºiAvertizare NBC (echipamente, comunicaþii, integrare, structurã);realizarea Poligonului de Antrenament cu Agenþi Reali;creºterea capabilitãþilor de decontaminare;ratificarea ºi elaborarea standardelor specifice, interoperabile NATO;cercetarea/dezvoltarea echipamentelor specifice conform standardelor NATO;coordonarea activitãþii de implementare a cerinþelor de apãrare NBC, specifice tuturorObiectivelor Forþei asumate de România.Este necesar sã se înfiinþeze Centrul Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC, careîntr-un viitor foarte apropiat, dupã îndeplinirea tuturor criteriilor de acreditare, sã fie oferit NATO,în scopul pregãtirii personalului ºi forþelor de sprijin ale statelor membre NATO ºi PfP din Sudul ºiSud - Estul Europei.Având în vedere argumentele prezentate, considerãm imperios necesar înfiinþarea ºifuncþionarea Centrului Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC, concepþie afirmatã ºi statuatã39

APÃRAREA NBC 10/2005STRUCTURI NBCîn documentele NATO 3 pentru furnizarea oportunitãþii de perfecþionare a pregãtirii comandanþilor,statelor majore ºi unitãþilor destinate NATO prin propunerile de forþe, pentru realizareainteroperabilitãþii, pentru testarea, dezvoltarea ºi validarea doctrinei, concepþiilor, standardelor,tehnicilor, tacticilor, procedurilor ºi echipamentelor de apãrare NBC.Pentru a putea acþiona eficient atât astãzi, cât ºi în viitor, apãrarea NBC trebuie sã se modernizezeºi sã se adapteze potrivit noilor misiuni, capacitãþi ºi structuri instituþionale ale Alianþei.Centrul Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC reprezintã o entitate finanþatã la nivelnaþional, ce oferã expertizã ºi experienþã recunoscutã în beneficiul Alianþei, în special în sprijinultransformãrii, asigurã oportunitãþi privind îmbunãtãþirea instruirii, a interoperabilitãþii ºi a capabilitãþilorîn acest domeniu important ºi recunoscut, venind în sprijinul dezvoltãrii doctrinei ºi/sautestãrii ºi acreditãrii conceptelor de specialitate prin experimentare. Centrele de excelenþã la nivelNATO sunt coordonate de Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT), ce încurajeazãschimbul de informaþii interne ºi externe necesare Alianþei.Centrul Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC va rãspunde urmãtoarelor principii 4 :participarea - implicarea în activitãþile Centrului de Excelenþã este deschisã pentru toþi aliaþii,iar accesul partenerilor, al altor naþiuni sau organizaþii internaþionale la serviciile ºi rezultateleCentrului de Excelenþã intrã în responsabilitatea naþiunilor sponsor, în funcþie de cerinþele desecuritate; completarea cu personal a unui Centru de Excelenþã se face la nivel naþional în funcþiede decizia naþiunilor sponsor;îmbunãtãþirea valorilor ºi evitarea duplicãrii - Centrul Naþional de Excelenþã pentru ApãrareNBC nu dubleazã entitãþile ºi resursele ºi nu completeazã Alianþa cu capabilitãþi care deja existã;una dintre obligaþiile Centrului Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC este de a asigura oîmbunãtãþire realã a capabilitãþilor NATO, iar activitãþile acestuia vor fi în concordanþã cu eforturileNATO;resursele - infrastructura Centrului Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC, costurilede înfiinþare, menþinere ºi funcþionare sunt finanþate la nivel naþional;standardele NATO - Centrul Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC va fi organizat înconcordanþã cu standardele, procedurile ºi doctrinele NATO; el sugereazã ºi propuneîmbunãtãþirea ºi amendarea standardelor, procedurilor ºi doctrinelor specifice, acolo unde estecazul, în vederea sprijinirii de cãtre comandamentele NATO;relaþiile transparente - se vor stabili relaþii între naþiunea sponsor ºi comandamentele NATOcorespunzãtoare prin memorandumuri de înþelegere (MOU) ºi aranjamente tehnice (TA)..Aplicând încã de la înfiinþare aceste principii, acreditarea la NATO va fi semnificativ simplificatã.Urmãtoarele criterii 5 sunt considerate obligatorii pentru acreditarea ºi dezvoltarea viitoare aCentrului Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC ºi trebuie sã fie menþinute continuu ca aplicabilecategoriilor de forþe ºi forþelor de sprijin:a) cerinþe NATO - Centrul Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC acþioneazã ca un catalizatorîn sprijinul dezvoltãrii, promovãrii ºi implementãrii unor noi politici, concepte, strategii ºidoctrine care transformã ºi/sau îmbunãtãþesc capabilitãþile operaþionale ºi interoperabilitateaarmatei noastre cu NATO;b) capabilitãþi - Centrul Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC oferã perfecþionareacapabilitãþilor liderilor ºi unitãþilor destinate NATO prin obiectivele forþei, capabilitãþi în sprijinul3=MC 324/1 (Final), Structura Militarã de Comandã NATO, 28 Mai 2004; PO(2003) 97-AS1, Structura de Comandã NATO, 24Iun 2003; MCM-236-03, Concepþia Comitetului Militar pentru Centrele de Excelenþã;4=Principiile sunt în conformitate cu documentul MCM-236-03, Concepþia Comitetului Militar pentru Centrele de Excelenþã;5=Criteriile de acreditare sunt în conformitate cu documentul IMSM-0416-04, Criterii de acreditare a Centrelor de ExcelenþãNATO.40

APÃRAREA NBC 10/2005STRUCTURI NBCtransformãrii, neoferite de alte entitãþi care realizeazã instruirea; serviciile ºi produsele CentruluiNaþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC vor fi realizate într-un context de operaþii întrunite ºicombinate pentru a promova, întãri ºi reliefa interoperabilitatea cu structurile NATO, în domeniul expertizei ºi experienþei acumulate; Centrul Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC promoveazãcunoaºterea ºi aplicarea concepþiilor ºi doctrinelor avansate conforme cu misiunea acesteiorganizaþii, oferã sprijin cercetãrii ºi experimentãrii pentru întãrirea capabilitãþilor prin noiletehnologii;c) expertiza - Centrul Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC trebuie sã menþinã calificareasuperioarã, cunoaºterea ºi credibilitatea experþilor pentru domeniul lor de expertizã; limbautilizatã în cadrul Centrului Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC va fi engleza;d) instruire - toate serviciile de instruire oferite trebuie sã fie coordonate prin Statul MajorGeneral ºi trebuie sã fie consistente în privinþa calitãþii conþinutului ºi standardizãrii, stabilitã prinpolitica de pregãtire a NATO;e) securitate ºi siguranþã - aceste criterii trebuie asigurate în acord cu standardele ºi regulamenteleArmatei României ºi ale NATO; Centrul Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC trebuiesã asigure proceduri de siguranþã corespunzãtoare ºi echipamente cu funcþionare corectã, acãror operativitate sã fie menþinutã de personal instruit; totodatã el trebuie sã angajeze mãsuriadecvate de securitate pentru a proteja personalul ºi materialele clasificate NATO;f) accesibilitate la NATO - naþiunile ºi entitãþile NATO vor avea asigurat accesul tip client la serviciileCentrului Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC dupã acreditare; modalitãþile de accesla Centrul Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC sunt prezentate în memorandurile deînþelegere/acordurile tehnice între Comandamentele Strategice ºi naþiunile sponsor; afiliereaCentrelor de Excelenþã cu entitãþi din afara NATO (inclusiv naþiuni ºi agenþii) nu trebuie sã prezinteo barierã pentru personalul NATO ca sã beneficieze de serviciile ºi beneficiile acestor centre;g) conectivitatea - Centrul Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC menþine deschise liniilede comunicare cu Comandamentele Strategice/structurile subordonate ºi entitãþile, naþiunile ºiagenþiile cu care lucreazã.Acest set de criterii va fi evaluat permanent pentru obþinerea acreditãrii Centrului Naþionalde Excelenþã pentru Apãrare NBC.Misiunea de bazã a Centrului Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC va consta înrealizarea unei strategii de dezvoltare a domeniului Apãrãrii NBC ºi protecþiei mediului, care sãprevadã obiective, în vederea eficientizãrii instruirii personalului, remodelãrii structurilor specifice,înzestrãrii cu echipamente ºi soluþionãrii obligaþiilor ºi angajamentelor ce revin ArmateiRomâniei în domeniul apãrãrii NBC, în calitatea þãrii noastre de stat membru NATO.Obiectivele Centrului Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC sunt:a) evaluarea ºi consilierea în toate problemele de apãrare NBC ºi protecþie a mediului pentruArmata României ºi structurile din Sistemul de Securitate, Ordine Publicã ºi Apãrare Naþionalã;b) coordonarea eficientã a îndeplinirii angajamentelor NATO;c) standardizarea sistemului de instruire a personalului în domeniul apãrãrii NBC;d) analizeazã informaþiile primite de la COCMIL privind identificarea surselor de riscCBRN/EADA de pe teritoriul naþional ºi în proximitatea acestuia sau oriunde acþioneazã contingenteromâneºti, în teatrele de operaþii ºi participã la elaborarea propunerilor la planurile de intervenþie;e)centralizarea, difuzarea ºi schimbul de informaþii referitoare la apãrarea NBC ºi protecþiamediului.Provocãrile generate de caracterul foarte dinamic al lumii în care trãim, de proliferareCBRN, conduc la o abordare realã a situaþiei; înfiinþarea Centrului Naþional de Excelenþã pentru41

APÃRAREA NBC 10/2005STRUCTURI NBCApãrare NBC ºi definirea perspectivelor acestuia constituie un factor de creºtere a valorii obþinutede Armata României.Centrul Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC va fi structura care în domeniul apãrãriiNBC va face ceea ce trebuie prin acoperirea întregului ciclu de management în domeniu, de ladefinirea viziunii/strategiei/concepþiei pânã la execuþia finalã.Înfiinþarea Centrului Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC va avea rezultate benefice,relevante atât pentru beneficiar (unitãþile care se operaþionalizeazã) cât ºi pentru deþinãtorii deinterese (eºaloanele superioare) prin satisfacerea cerinþelor acestora ºi eficientizarea proceselordesfãºurate.Esenþa procesului de înfiinþare a Centrului Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC arela bazã urmãtoarea succesiune logicã :a) identificarea resurselor care trebuie procurate/achiziþionate sau valorificate pentruîndeplinirea misiunii;b) exploatarea resurselor la dispoziþie care va conduce la dezvoltarea bunurilor deja existenteale Centrului de Pregãtire pentru Apãrare NBC în vederea asigurãrii unei capacitãþi superioarede îndeplinire a misiunii;c) punerea în valoare a resurselor alocate ºi a bunurilor deja existente va duce la perfecþionareaproceselor interne ale centrului pentru îndeplinirea misiunii;d) creºterea valorii obþinute pentru beneficiari/deþinãtorii de interese (eºalonul superior).Centrul Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC va deveni o structurã responsabilã demonitorizarea ºi coordonarea procesului de operaþionalizare pe linia apãrãrii NBC, colaborând cufactorii de decizie din SMG ºi SMFT, cu comandaþii structurilor ierarhic superioare ºi cu comandanþiiforþelor care se operaþionalizeazã.Structura Centrului Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC va asigura operaþionalizareaforþelor în domeniul apãrãrii NBC, prin realizarea unor structuri cu un înalt grad deîncadrare, profesionalizare, dotare, înzestrare ºi instruire, interoperabile, în mãsurã sã îndeplineascãmisiuni în condiþii/medii CBRN/TIM.NATO solicitã capabilitate specializatã NBC pentru a sprijini atât operaþiunile de rãzboi câtºi operaþiunile de rãspuns la crize (Crises Response Operations-CRO) desfãºurate într-un potenþialmediu contaminat CBRN; Centrul Naþional de Excelenþã va fi implicat în procesul de încadrare cupersonal specializat, instruire, evaluare ºi elaborare a concepþiilor de înzestrare cu echipamente ºimateriale performante a Categoriilor de Forþe, precum ºi a forþelor care se operaþionalizeazã ºi suntprevãzute în pachetul destinat NATO.În strânsã legãturã cu înfiinþarea Centrului de Excelenþã, ce ar conduce la o îmbunãtãþiresemnificativã a instruirii forþelor faþã de pericolul CBRN, se impune modernizarea actualuluiPoligon de instrucþie al armei, astfel încât sã permitã desfãºurarea antrenamentelor de specialitateîn condiþiile contaminãrii cu agenþi toxici reali.Pentru a asigura cea mai eficientã instruire în domeniu, Poligonul de instrucþie al armei faceobiectul unui studiu pilot care sã asigure elaborarea ºi implementarea sistemelor de managementde mediu în domeniul militar (conform ISO 14000).Capacitãþile de instruire simulatã din Poligonul de instrucþie al armei vor asigura:a) detecþia agenþilor chimici;b) determinarea prezenþei radiaþiilor nucleare;c) decontaminarea chimicã ºi radioactivã a armamentului ºi tehnicii de luptã;d) decontaminarea personalului;e) decontaminarea echipamentului;f) raportarea exploziilor nucleare ºi a atacurilor chimice;42

APÃRAREA NBC 10/2005STRUCTURI NBCg) cadrul pentru instruirea ºi evaluarea subunitãþilor de apãrare NBC;h) desfãºurarea activitãþilor de experimentare ºi omologare a echipamentelor de apãrareNBC ºi testarea procedurilor de utilizare;i) cadrul necesar pentru instruirea ºi evaluarea personalului în vederea obþinerii autorizaþiilorde utilizare a instalaþiilor speciale de apãrare NBC.Existenþa unui Poligon de instruire cu agenþi toxici reali va permite antrenarea ºi echipareaforþelor pentru ca acestea sã supravieþuiascã, sã lupte ºi sã opereze în condiþii/medii contaminateCBRN, reducând impactul psihologic ºi fiziologic asupra unitãþilor combatante. În acelaºi timp, sevor putea realiza scenarii de apãrare NBC, cât mai aproape de realitate, în special pentru folosireaechipamentelor NBC, scenarii privind procedurile de detecþie ºi identificare, în cazul misiunilor derecunoaºtere, avertizare ºi raportare , privind acordarea primului-ajutor ºi a tratamentului victimelor.De asemenea, în poligon vor putea fi simulate atacuri CBRN, în scopul evaluãrii moduluiîn care se realizeazã avertizarea, raportarea ºi protecþia, precum ºi abilitatea de supravieþuire înmediu contaminat.** *Proliferarea armelor de distrugere în masã chimice, biologice, radiologice ºi nucleare(ADMCBRN) este unanim recunoscutã ca o serioasã ameninþare în cadrul spectrului operaþional -de la proiecþia/desfãºurarea forþelor pânã la acþiunile finale încheiate cu stabilizarea ºi impunereapãcii.La început de mileniu, este puþin probabil ca riscurile CBRN sã se diminueze, fiind de aºteptatca acestea sã creascã în complexitate, iar disponibilitatea capabilitãþii de apãrare specializatãCBRN poate fi consideratã ca un factor esenþial ºi în apãrarea împotriva terorismului. Statutulactual al României de membru al Alianþei Nord - Atlantice, ridicã la un înalt nivel de responsabilitateabordarea ameninþãrilor CBRN ºi a modalitãþilor de rãspuns la acestea.Una dintre capabilitãþile pe care trebuie sã le dezvoltãm în viitor, este abilitatea de a protejaforþele împotriva consecinþelor efectelor ADMCBRN.Centrul Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC trebuie sã se impunã ca lider doctrinarpentru forþele noastre armate în acest domeniu important, întrucât apãrarea NBC s-a impus ca prioritatestrategicã a Armatei României, în raport cu noile cerinþe ºi recomandãri ale Alianþei.43

APÃRAREA NBC 10/2005OPERAÞIONALIZAREPLANIFICAREA ªI MANAGEMENTULPROCESULUI DE OPERAÞIONALIZARE A UNEICOMPANII DE DECONTAMINARE RBC, DISLOCABILE,DESTINATE NATOLocotenent-colonel Victor CHIPERESCULocotenent-colonel Alexandru NICAProcesul de planificare a apãrãrii sebazeazã pe patru acþiuni principale:elaborarea Directivei Ministeriale ;stabilirea Obiectivelor Forþei;Analiza Apãrãrii;consultãri în afara ciclului de planificare.Directiva Ministerialã asigurã orientãrilepentru planificarea apãrãrii în general ºipentru planificarea forþelor în particular. Eaidentificã factorii politici, economici, tehnologiciºi militari care ar putea influenþa dezvoltareaforþelor ºi capabilitãþilor aliaþilor ºi stabileºteprioritãþile ºi domeniile de interes care sãfie luate în considerare de cãtre AutoritãþileMilitare NATO în procesul de elaborare aObiectivelor Forþei, într-o primã etapã, precumºi de cãtre þãrile membre în propriul proces deplanificare. Directiva se referã atât la procesulde planificare a forþei ºi capabilitãþilor necesareapãrãrii colective, cât ºi la planificarea legatã deevenimentele care nu se încadreazã în Articolul5 al Tratatului de la Washington. Ea prevede, deasemenea, orientãri privind cooperarea NATOcu alte organizaþii. Directiva Ministerialãconþine o secþiune separatã, în care UE asigurãorientãrile politice care definesc scopul probabilal operaþiilor conduse de cãtre aceastã organizaþie.Obiectivele Forþei sunt stabilite pe bazaDirectivei Ministeriale ºi a altor orientãripolitice ºi se constituie în obiective acceptate înmod colectiv pentru fiecare þarã membrã înparte, ca un mijloc de garanþie a faptului cã suntasigurate toate forþele ºi capabilitãþile necesareîndeplinirii întregii game de misiuni aleAlianþei, inclusiv a operaþiilor conduse de UE.Analiza Apãrãrii, constituie apreciereaºi evaluarea colectivã a forþei fiecãrei naþiuni ºia planurilor financiare pentru urmãtorii cinciani. Primul an din cadrul fiecãrui plan pe cinciani constituie un angajament ferm cãtre NATOdin partea fiecãrei þãri membre în legãturã cucontribuþia ei la apãrarea colectivã ºi o demonstrarea disponibilitãþii forþei ºi capabilitãþilorpentru alte misiuni ale Alianþei ºi pentru operaþiiiconduse de UE.În situaþia unor modificãri cantitative saucalitative importante ale angajamentelor ºi planurilorconvenite în cadrul procesului de elaborarea Obiectivelor Forþei sau Analizei Apãrãrii,guvernele trebuie sã se consulte cu ceilalþi aliaþi,astfel încât sã primeascã punctul de vedereal Alianþei asupra acestora, înainte de luareaunei decizii naþionale. Aceastã consultare poateavea loc pe timpul Analizei Apãrãrii, sau dacãeste oportun, prin consultãri în afara ciclului deplanificare.Procesul de planificare a operaþionalizãriistructurale ºi acþionale a unei anumite entitãþimilitare este declanºat dupã ce în prealabil,propunerea respectivã de forþã a NATO a fostdeclaratã acceptatã sau parþial acceptatã de cãtrenaþiunea cãreia i-a fost alocatã/repartizatã.Repartiþia propunerilor de forþe cãtre naþiunileNATO este dependentã de structura de forþe afiecãrui stat aliat precum ºi de forþele care suntnecesare Alianþei. De asemenea, se are învedere ca fiecare subunitate sau unitate oferitãla dispoziþia Alianþei, sã fie capabilã, interoperabilã,sustenabilã ºi dislocabilã, gen - forþã expediþionarã,întrunind astfel standardele "ACEForce Standards", confirmate prin evaluareaefectuatã dupã sistemul CREVAL, "CombatReadiness Evaluation". Toate forþele dislocabiledestinate NATO sunt considerate a fi vala-44

ile pentru întregul spectru de misiuni aleAlianþei, inclusiv în cadrul operaþiilor majoreîntrunite, desfãºurate departe de teritoriulnaþional, în locaþii unde sprijinul naþiunii gazdãeste limitat sau inexistent. Este de aºteptat caaceste structuri sã fie înzestrate cu echipamentemoderne, realizate pe baza celor mai recentetehnologii ºi concepþii din domeniul respectiv.Elementele fundamentale ale procesuluide planificare a forþelorUrmãtoarele elemente sunt fundamentalepentru orice efort de planificare a forþelor:aprecierea mediului operaþional, inclusivaspectele civile;aprecierea capabilitãþilor, limitãrilor ºiconstrângerilor, aferente;concentrarea pe realizarea obiectivelorºi a scopului final, stabilit de cãtre eºalonulsuperior;implementarea intenþiei comandantuluide la eºalonul superior;determinarea centrului de gravitate ºi apunctelor decisive ale procesului în ansamblu;stabilirea unor condiþii favorabile lapunctele decisive;determinarea forþelor necesare pentrurealizarea condiþiilor optime în vedereaîndeplinirii obiectivelor ºi a scopului final;definirea cu claritate a criteriilor pentrumãsurarea succesului în realizarea scopuluifinal;realizarea unitãþii de efort a tuturorforþelor implicate;furnizarea direcþiei, stabilirea obiectivelorºi repartizarea sarcinilor la subordonaþi,ca bazã pentru propria lor planificare;stabilirea unor micro-structuri ad-hoc,gen ,,task organisation”ºi afluxului informaþional; asigurareapermanentãa uneisusþineri adecvate(în special,logisticã).APÃRAREA NBC 10/2005OPERAÞIONALIZAREComandanþii de la toate eºaloanelepoartã întreaga rãspundere pentru operaþionalizareaforþelor terestre din subordine destinateNATO, la termenele ºi conform cerinþelorObiectivelor Forþei.Principalele activitãþi care se desfãºoarãîn cadrul acestui proces sunt:analiza capabilitãþilor solicitate deAlianþã (cerinþelor operaþionale) ºi definirea înconsecinþã a urmãtoarelor elemente:cerinþele de infrastructurã;cerinþele de echipamente ºimateriale;cerinþele de personal ºi organizare;cerinþele de instruire (transpuseulterior în planuri ºi programe de instruire).proiectarea micro-structurii (stat organizare);implementarea noilor capabilitãþi, conformPlanurilor de Implementare aferente;asigurarea oportunã a tuturor resurselorlogistice, necesare pentru operaþionalizareaforþelor declarate;parcurgerea tuturor etapelor de instruire;elaborarea planurilor de întrebuinþarea forþelor;evaluarea/confirmarea forþelor, conformsistemului NATO - CREVAL, "CombatReadiness Evaluation";revizuirea periodicã a capabilitãþilor.Operaþionalizarea unei structuridestinate NATO reprezintã ansamblul acþiunilorºi mãsurilor cu caracter anual ºimultianual prin care structura respectivãdestinatã NATO parcurge gradual, pornindde la stadiulOperaþionalizarea unei structuri destinate NATOreprezintã ansamblul acþiunilor ºi mãsurilor cu caracteranual ºi multianual prin care structura respectivãdestinatã NATO parcurge gradual, pornind de lastadiul iniþial de stare, etape ale realizãrii capabilitãþiloroperaþionale esenþiale, în vederea îndepliniriicerinþelor specifice, solicitate de NATO.iniþial de stare,etape alerealizãrii capabilitãþiloroperaþionaleesenþiale, învederea îndepliniriicerinþelorspecifi-45

ce, solicitate de NATO.Obiectivul operaþionalizãrii unei Cp.Dc. RBC destinate NATO constã în realizareaunei structuri cu înalt grad de încadrare, profesionalizare,dotare, înzestrare ºi instruire, interoperabilãºi dislocabilã, în mãsurã sã executesprijinul CBRN pentru întreaga gamã de misiuniNATO.Marile unitãþi, unitãþile, subunitãþile ºidetaºamentele din Forþele Terestre îºi desfãºoarãactivitatea de operaþionalizare pe baza planuriloranuale/multianuale de operaþionalizareºi evaluare proprii. Aceste planuri se întocmescde cãtre fiecare eºalon responsabil pe baza celuiprimit de la eºalonul ierarhic superior -excepþie,structurile din pachetul de forþe destinate NATOde nivel mai mic (companie, pluton,detaºament etc.), pentru care planurile seîntocmesc de statul major al batalionului dincare fac parte.Planul de operaþionalizare ºi evaluareal unitãþii are, în principiu, urmãtorulconþinut:a) cerinþele Obiectivelor Forþei, specificepentru fiecare unitate;b) graficul de operaþionalizare a unitãþilordin subordine;c) obiectivele ºi cerinþele minime ce trebuieîndeplinite la nivelul fiecãrei structuri;d) planurile de implementare aleObiectivelor Forþei;e) modelul rapoartelor de informareprivind stadiul operaþionalizãrii;APÃRAREA NBC 10/2005OPERAÞIONALIZAREf) fluxul informaþiilor pentru transmiterearapoartelor;g) lista responsabililor pentru implementareaObiectivelor Forþei;h) graficul cu evaluarea iniþialã, intermediarãºi finalã;i) matricea de sincronizare a acþiunilor ºimãsurilor pentru operaþionalizarea structurilorºi capabilitãþilor destinate NATO;j) alte planuri, grafice, scheme ce pot fiutilizate pentru monitorizarea procesului deoperaþionalizare.Structura planurilor proprii de operaþionalizareºi evaluare va respecta prevederileanterioare, dar conþinutul va fi adaptat la specificulfiecãrei unitãþi. Acesta se semneazã decãtre comandantul eºalonului care l-a elaboratºi se aprobã de cãtre comandantul eºalonuluiimediat superior.La nivelul fiecãrei structuri destinateNATO care se operaþionalizeazã (de nivel batalion-divizion)se întocmesc, pe baza planuluianual/ multianual de operaþionalizare ºi evaluare aleºalonului superior, propriile planuri, evidenþe,grafice, situaþii de stare ale domeniului de responsabilitate,pentru a reflecta progresele înregistrateºi stadiul atins.De asemenea, se întocmeºte situaþiaprivind nivelul de realizare a obiectivelor ºi cerinþelorminime ce trebuie însuºite de cãtre personalulunitãþii (pentru anul urmãtor) ºimatricea de sincronizare a procesului de operaþionalizare(detaliat pentru anul în curs ºi, estimativ,pânã la sfârºitul perioadei de planificare).O atenþie deosebitã se va acorda matriceide sincronizare. Acest document reprezintãinstrumentul de lucru al comandantului în vedereamonitorizãrii procesului de operaþionalizare.Matricea cuprinde acþiunile ºi mãsurileplanificate la nivelul fiecãrei unitãþi, în domeniulachiziþiilor de echipamente, renovãrilor deinfrastructurã, cursurilor naþionale ºi NATO,reorganizãrilor, dislocãrilor în teatrele de operaþii,exerciþiilor ºi aplicaþiilor tactice, evaluãrilor,certificãrilor/validãrilor etc. Aceasta se actualizeazãde cãtre fiecare unitate destinatã NATO în46

detaliu cu stadiul îndeplinirii acþiunilor ºimãsurilor desfãºurate în anul precedent ºi estimativpânã la termenul final al operaþionalizãrii.Evaluarea structurilor destinate NATO serealizeazã prin aplicarea criteriilor operaþionale,procedurale, materiale, tehnice ºi de performanþãspecifice NATO prevãzute în documentulNATO de evaluare a nivelului de operativitatespecific structurilor din Forþele Terestre,"Combat Readiness Evaluation -CREVAL".Evaluarea structurilor destinate NATO serealizazã prin:a) evaluarea iniþialã - stabileºte capabilitãþileoperaþionale iniþiale ale subunitãþii evaluateºi acþiunile ºi mãsurile ce urmeazã a fi intreprinsede cãtre toate eºaloanele în vederea asigurãriinevoilor de sprijin ale subunitãþii evaluateîn procesul de operaþionalizare, precum ºiacþiunile ºi mãsurile ce se desfãºoarã la nivelulstructurii care se operaþionalizeazã; se planificã,organizeazã ºi desfãºoarã folosind criteriile enumerateîn faza 1 a sistemului de evaluareCREVAL, urmãrindu-se stabilirea nivelului deoperaþionalizare structuralã a subunitãþii;b) evaluarea intermediarã - stabileºte progreselerealizate de cãtre subunitatea evaluatãîn procesul de operaþionalizareprecum ºi acþiunilece urmeazã a fi întreprinsede subunitateaevaluatã sau eºaloanelesuperioare ale acesteiapânã la certificarea/validareastructurii; se planificã,organizeazã ºidesfãºoarã astfel încât sãcuprindã, în plus faþã deevaluarea iniþialã, aplicaþii(exerciþii) tactice, înteren, cu durata de pânãla 48 ore, pentru stabilireanivelului de operaþionalizareacþional. Determinareanivelului de operaþionalizareparþial se stabileºteAPÃRAREA NBC 10/2005OPERAÞIONALIZAREpe baza sistemului de evaluare CREVAL;c) evaluarea finalã/certificarea/validarea -stabileºte capabilitãþile operaþionale finale alesubunitãþii evaluate ºi reprezintã testul de bazãprin intermediul cãruia structura este sau nueste certificatã/validatã pentru a asigura CBRNîntreaga gamã de misiuni NATO; aceasta seplanificã, organizeazã ºi se desfãºoarã la sfârºitulperioadei de operaþionalizare pe baza datelorstabilite de Statul Major al Forþelor Terestre, încooperare cu Direcþia Planificare Strategicã ºiCC-Land Madrid.La terminarea activitãþilor de evaluare seîntocmesc acte de constatare pe domeniile ºi elementelespecificate în sistemele de evaluare precumºi planuri de mãsuri pentru eliminarea deficienþelorconstatate. Acestea se înainteazã ierarhic,însoþite de un raport de informare.47

APÃRAREA NBC 10/2005STATUTUL ARMELOR NBCCONSIDERAÞII PRIVIND DEFINIREAARMELOR CHIMICEInspector de poliþie drd. Horia DogaruAbsolvent al Facultãþii de Drept, arma jandarmi, dincadrul Academiei de Poliþie "Alexandru Ioan Cuza" (2000) ºi alcursului postunivesitar de Drept Internaþional Umanitar organizatde Universitatea Bucureºti ºi Asociaþia Românã de DreptUmanitar (2002); doctorand în domeniul "ªtiinþe Militare"; s-apreocupat de aspectele juridice ale dezvoltãrii ºi folosiriidiferitelor categorii de arme, între care armele de distrugere înmasã.A participat la elaborarea a 3 cãrþi, ultima fiind în cursde publicare.A publicat, singur sau în colectiv, 15 articole în revistede prestigiu, precum Revista românã de drept umanitar ºiApãrarea NBC, ºi a prezentat 5 referate la sesiuni de comunicãriºtiinþifice. Domeniile abordate: statutul armelor de distrugere înmasã în Dreptul internaþional; instrumente juridice internaþionalede inter-zicere a armelor chimice ºi biologice ºi implementareaacestora; terorismul cu arme chimice sau biologice;armele neletale, inclusiv substanþele incapacitante.κi desfãºoarã activitatea în cadrul DirecþieiComunicaþii ºi Informaticã din Ministerul Administraþiei ºiInternelor, având gradul profesional de inspector de poliþie.Într-un amplu ºi foarte valoros studiuprivind influenþa materialelor toxice industrialeasupra acþiunilor militare 1 , se analizeazãriscurile generate de materialele toxice industrialeºi modalitãþile de abordare a acestora, inclusivmonitorizarea ºi gestionarea eficientã a situaþiilorde urgenþã.Între materialele toxice industriale, peprimul loc în ceea ce priveºte riscul se situeazãsubstanþele chimice toxice, cel puþin din punctde vedere al rãspândirii ºi al multitudinilor:peste 1.000.000 substanþe chimice periculoase,din care 387 sunt luate în evidenþã ca substanþetoxice letale pe cale respiratorie (putând provocamoartea în mai puþin de 30 minute) 2 .Diseminarea substanþelor chimice toxiceindustriale într-o zonã de operaþii, care sãafecteze acþiunile militare, poate avea loc caurmare a accidentelor sau provocatã de acþiunideliberate. Aceastã din urmã situaþie este consideratã,în baza prevederilor Convenþiei privindinterzicerea dezvoltãrii, producerii, stocãrii ºi folosiriiarmelor chimice ºi distrugerea acestora 3, ca o acþiunede folosire a armelor chimice 4 .Lucrãri de specialitate mai vechi 5includeau în definiþia armelor chimice substanþeletoxice de luptã ºi mijloacele de întrebuinþarea acestora. Substanþele toxice de luptãerau definite astfel: combinaþii chimice în staresolidã, lichidã sau gazoasã care, întrebuinþate înluptã, pot nimici personalul sau pot împiedica acþiunileacestuia prin infectarea aerului, terenului,tehnicii de luptã ºi a altor mijloace sau materiale 6 .Convenþia privind interzicerea dezvoltãrii,producerii, stocãrii ºi folosirii armelor chimice ºi distrugereaacestora, ratificatã de România la 15decembrie 1994 7 ºi intratã în vigoare la 29aprilie 1997 8 a adoptat urmãtoarea definiþie aarmelor chimice:Armele chimice sunt definite de urmãtoareleelemente, luate împreunã sau separat:substanþe toxice ºi precursorii lor, cu1=General de brigadã dr. Nicolae Popescu - Influenþa materialelor toxice industriale asupra acþiunilor militare, Apãrarea NBC, Anul VI, nr. 1 (9), februarie 2005, p. 7 -16;2=General de brigadã dr. Nicolae Popescu, op. cit., p. 8 - 9;3=Denumitã pe parcursul materialului Convenþie. Textul acesteia este publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 ºi 356 bis din 22 decembrie 1994;4=ªtefan Dogaru, Horia Dogaru - Convenþia privind interzicerea armelor chimice ºi legea internã de aplicare a prevederilor acesteia, Revista româna de drept umanitar,Anul VII, 1999, nr. 1 (25), p. 14 -21;5=General maior doctor docent în ºtiinte ing. Ion Ganea - Substanþe toxice de luptã, Academia Militarã, Bucureºti, 1971, p. 3; í Col. ing. Gheorghe Mitru, lt. col. ing.Alexandru Deneº, lt. col. ing. Ionel Bulete, mr. dr. ing. ªtefan Mihai ªtefan Dogaru - C-12. Substanþe chimice de luptã, Editura Militarã, Bucureºti, 1971, p. 7;6=Col. ing. Gheorghe Mitru, lt. col. ing. Alexandru Deneº, lt. col. ing. Ionel Bulete, mr. dr. ing. ªtefan Mihai ªtefan Dogaru, op. cit., p. 7;7=Legea nr. 125/1994, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 22 decembrie 1994;8=Marius Petrescu, ªtefan Mihai Dogaru, Vladimir Boboc, Horia Dogaru, Anca Gabriela Petrescu - Armele chimice ºi statutul acestora în dreptul internaþional -Editura Centrului Tehnic - Editorial al Armatei, Bucureºti, 2005, p. 149;9=Convenþie, art. II, alin. 2, 3;48

excepþia celor destinate unor scopuri neinterzise deprezenta Convenþie, atât timp cât tipurile ºi cantitãþilesunt conforme cu aceste scopuri;muniþii ºi dispozitive concepute specialpentru a provoca moartea sau alte vãtãmãri, prinacþiunea toxicã a substanþelor toxice (definite înprimul element), care ar fi eliberate ca urmare afolosirii unor asemenea muniþii ºi dispozitive;orice echipament conceput special pentru afi utilizat în legãturã directã cu folosirea muniþiilor ºidispozitivelor (definite în al doilea element).Definiþia cuprinde mai multe elementenoi.În primul rând, în categoria armelorchimice sunt introduºi, alãturi de substanþeletoxice ºi precursorii acestora.Convenþia defineºte substanþele toxice ºiprecursorii astfel 9 :Prin substanþã toxicã se înþelege orice substanþãcare, prin acþiunea sa chimicã asupra proceselorbiologice, poate cauza moartea, incapacitateatemporarã sau vãtãmãri permanente la om sau laanimale, indiferent de originea sa sau de metoda deproducere ºi indiferent dacã se obþine în instalaþii, seaflã în muniþii sau în altã parte.Precursor înseamnã orice reactant chimiccare participã, în orice fazã, la producerea, prin oricemetode, a unei substanþe toxice, inclusiv orice componentde bazã al unui sistem chimic binar sau multicomponent.Prevederea din definiþia substanþei toxiceindiferent de originea sa sau de metoda de producereare în vedere, în principal, toxinele, care arputea fi obþinute atât prin sintezã, cât ºi prinextracþie.Atât definiþia substanþelor toxice, cât ºicea a precursorului au în vedere ºi substanþeletoxice obþinute în sistem binar sau multicomponent,direct în muniþii.În al doilea rând, definiþia exclude dincategoria armelor chimice atât substanþele toxice,cât ºi precursorii lor, dacã sunt destinaþi unorscopuri neinterzise de Convenþie, atât timp câttipurile ºi cantitãþile sunt conforme cu asemenea scopuri.APÃRAREA NBC 10/2005STATUTUL ARMELOR NBCScopurile neinterzise de Convenþie 10sunt considerate:a)scopuri industriale, agricole, de cercetare,medicale, farmaceutice sau alte scopuri paºnice;b)scopuri de protecþie, anume acele scopuri înrelaþie directã cu protecþia împotriva substanþelor toxiceºi cu protecþia împotriva armelor chimice;c)scopuri militare care nu au legãtura cu utilizareaarmelor chimice ºi nu depind de utilizareaproprietãþilor toxice ale substanþelor chimice cametodã de rãzboi;d)asigurarea respectãrii legilor, inclusiv combatereadezordinilor publice.În tabelul nr. 1 se prezintã unele întrebuintãriale substanþelor toxice în scopurineinterzise de Convenþie 11 .Tabelul nr. 1Utilizãri ale substanþelor toxice înscopuri neinterziseDenumirea Utilizãri în scopurisubstanþei toxice neinterziseBis (2-cloroetil) Tratarea cancerului, ametilaminã maladiei Hodgkins ºi aAzotiperitã HN2 anumitor forme deleucemie.Tris (2-cloroetil) Investigatã caaminãmedicament împotrivaAzotiperitã HN3 cancerului.Saxitoxinã În cantitãþi de pânã la 5mg, în cercetãrimedicale.RicinãCantitãþi mici, înstudiul proprietãþilorcelulelor ºi al acþiuniiantitumoraleBenzilat de 3-chinuclidinilBZDiclorurã decarbonilFosgenCianurã de hidrogenAcid cianhidricClorurã de cianogenClorcianTriclornitrometanCloropicrinãMedicamente,cercetare medicalãProducerea deizocianaþi,policarbonaþi,medicamente,parfumuri, îndulcitorisintetici, dezinfectanþi,agenþi de clorinare.Producerea de nitriladipic,acetoncianhidrinã,cianurã de sodiu,clorotriazinã,metioninã, materialeplastice, pesticide,decoloranþi,medicamente,dezinfectanþi.Producerea de erbicide,reactivi de laborator,vitamine ºivulcanizareacauciucului.Producerea deantioxidanþi, fimigaþi.La rândul lor, precursorii au multipleîntrebuinþãri în scopuri neinterzise 12 (tabelulnr. 2):10=Convenþie, art. II, alin. 9;11=*** - Convenþia privind interzicerea armelor chimice. Programul de asistenþã pentru implementare, p. 52 - 56, http://www.iap.cwc.gov/RO/49

APÃRAREA NBC 10/2005STATUTUL ARMELOR NBCTabelul nr. 2Utilizãri ale precursorilor în scopuri neinterziseDenumireaprecursoruluiSubstanþe organiceconþinând un atom defosfor la care este legatão grupare metil, etil saupropil (normal sau izo),dar nici un alt atom decarbonExemple: diclorurãmetilfosfonicã ºimetilfosfonat de dimetilN,N – dialchilamidofosfaþi de dialchilTriclorurã de arsenAcid difenil – 2hidroxiacetic (acidbenzilic)Utilizãri în scopurineinterziseProducerea de agenþiantispumare, aditivi pentrubenzine ºi uleiuri,reducãtori de viscozitate.Producerea de fibrepoliamidice, agenþiignifuganþi.Producereasemiconductorilor, aderivaþilor organo- ºicloro- arseniaþiTratarea (lustruirea)oþelului inoxidabil,catalizator pentruobþinerea uretanilor,tratamentul anticarian alîmbrãcãmintei, producereahidantoinei3 - chinuclidinol Producerea de bromuri deamoniu organice, reactivide laboratorN, N – dialchil amino – 2etanoliN, N – dialchil amino – 2etantioliN, N dialchil – 2cloroetilamineTiodiglicolAcool pinacolilicClorurã de fosforil(oxiclorurã de fosfor)Triclorurã de fosforPentaclorurã de fosforFosfit de trimetilProduerea demedicamente, aromealimentare, substanþeantibacterieneProducerea tiolilororganiciProducerea demedicamente, coloranþi,aditivi pentru hârtie ºimateriale plasticeProducerea de agenþi deumectare la finisareatextilelor, solvenþi, eteripentru lichide de ungere,antioxidanþi pentru tratareabumbacului, pastã pentrupixuri, rãºini epoxidice,anticorozivi sau gravurã peoþel.Sinteze organiceProducerea de ignifuganþi,plastifianþi, materialeplastice, elastomeri,pesicide, agenþi desuprafaþã, uleiuri deungere, solvenþi ºicatalizatoriProducerea de catalizatori,agenþi de clorinare,ignifuganþi, polimeri,agenþi de suprafaþã, bateriiProducerea de insecticide,adezivi, materiale plasticepe bazã de polietilenã ºipolipropilenã, ignifuganþi,monoeteri.Fosfit de trietilFosfit de dimetilFosfit de dietilMonoclorurã de sulfClorurã de tionilEtildietanolaminãMetildietanolaminãTrietanolaminãProducerea de pesticide,aditivi pentru materialeplastice, ignifuganþi,inhibitori de coroziune,antioxidanþi, reducãtori deviscozitateProducerea de inhibitori decoroziune, antioxidanþi,stabilizatori, adezivi,pesticide, antifungice,ignifuganþiProducerea de stabilizatoride culoare, catalizatori,antifungice, insecticide,aditivi pentru uleiuri deungereVulcanizarea cauciucului,producerea de aditivipentru uleiuri de ungere,antioxidanþi, fungicide,antibioticeProducerea de agenþi declorinare, erbicide,insecticide, agenþi devopsire, fumiganþi, agenþide suprafaþã,medicamente, vitamine,substanþe poligrafice,catalizatori, agenþi declorurarePurificarea gazelor,galvanizare, dezoxidareaoþelului, producerea deagenþi de suprafaþã,lubrifianþi, decapanþi,coagulanþi, agenþi deînmuierea a textilelor,agenþi antistatici, fibresintetice, ignifuganþi,uretani, pesticide,combustibili pentrurachete50

APÃRAREA NBC 10/2005STATUTUL ARMELOR NBC51De subliniat, precizarea din primul elemental definiþiei armelor chimice referitoare laexceptarea substanþelor toxice ºi precursorilordestinaþi unor scopuri neinterzise atât timp câttipurile ºi cantitãþile sunt conforme cu aceste scopuri.Aºa cum rezultã din tabelul nr. 1,azotiperitele HN2 si HN3 pot fi utilizate camedicamente cu acþiune citostaticã, cantitãþileconforme acestui scop fiind de ordinulgramelor, pânã la kilograme. Dacã aceste substanþesunt produse sau stocate în cantitãþi detone, zeci sau sute de tone, care au semnificaþiemilitarã, ele nu mai fac obiectul acestei excepþii,fiind considerate arme chimice 13 .În al treilea rând, definiþia substanþelortoxice nu limiteazã numãrul substanþelor toxicela cele prevãzute în anexã (listele 1 - 3), aceastaincluzând orice substanþã care poate cauzamoartea, incapacitatea temporarã sau vãtãmãri permanente.Aºa cum este cunoscut, în Anexa privindsubstanþele chimice, Convenþia cuprinde trei listeconþinând fiecare substanþe toxice ºi precursoriîn raport de riscul pe care îl prezintã pentruobiectul ºi scopul sãu. Lista 1 cuprinde trei clasecu un total de 134 substanþe neuroparalitice, 9iperite, 3 levizite, 3 azotiperite ºi 2 toxine; lista2 cuprinde 3 substante toxice (între care BZ), iarlista 3 cuprinde 4 substanþe toxice, produsecurent în scopuri permise. De asemenea, celetrei liste conþin un mare numãr de precursori.Listele din Anexa privind substanþele chimicenu sunt exhaustive ºi nu reprezintã o definirea armelor chimice. Definitoriu pentru includereaunei substanþe în categoria armelor chimiceeste modul în care satisface primul element dindefiniþia acestor arme, precum ºi definiþia substanþeitoxice, respectiv precursorului 14 .Aceasta abordare a definirii armelorchimice se bazeazã pe criteriul scopului general alConvenþiei ºi determinã extinderea reglementãrilorsale ºi asupra altor substanþe necuprinseîn liste. Astfel, vor intra în prevederile de verificaresau interzicere ale Convenþiei, atâtpotenþiale noi substanþe toxice, cât si substanþetoxice industriale 15 , atunci când acestea dinurmã ar fi folosite cu scopul de a cauza moartea,incapacitatea temporarã sau vãtãmãri permanente.Deci, substanþele chimice toxice industriale,folosite ca mijloace de rãzboi sau în atentateteroriste, sunt considerate arme chimice, acþiunilerespective fiind sancþionate ca atare. Vomreaminti doar cã Legea nr. 56/1997 pentru aplicareaprevederilor Convenþiei, republicatã, calificãinfracþiune fapta de a folosi armele chimiceºi o pedepseste cu închisoare de la 5 la 15 ani ºiinterzicerea unor drepturi. În cazul în care faptaa avut consecinþe deosebit de grave, pedeapsaeste închisoare de la 10 la 20 ani ºi interzicereaunor drepturi, iar dacã s-a produs moarteauneia sau mai multor persoane, pedeapsa estedetenþiune pe viaþã sau închisoare de la 15 la 25ani ºi interzicerea unor drepturi 16 .În al patrulea rând, substanþele incapacitanteprecum cele iritant - lacrimogene, iritant -strãnutãtoare, calmante sau malodorante (urâtmirositoare), provocând incapacitate temporarãfac parte din categoria armelor chimice, utilizarealor ca mijloace de rãzboi fiind interzisã.Atunci când aceste substanþe sunt destinateunui scop neinterzis de Convenþie, precum asigurarearespectãrii legilor, inclusiv combaterea dezordinilorpublice, utilizarea lor este legitimã 17.De altfel, Convenþia defineºte substanþelepentru combaterea dezordinilor publice ca orice produschimic necuprins în vreo listã [cele 3 liste dinAnexã privind substanþele chimice], care poateproduce rapid, la om, efecte de iritaþie senzorialã sauincapacitate fizicã, care dispar la scurt timp dupã terminareaexpunerii 18 .În al cincilea rând, definiþia armelorchimice este mult mai cuprinzãtoare ºi precisãîn ceea ce priveºte mijloacele de întrebuinþare asubstanþelor toxice. Astfel, aceasta include, în aldoilea element, alãturi de muniþii, dispozitivele12=Ibidem;13=Marius Petrescu, ªtefan Mihai Dogaru, Vladimir Boboc, Horia Dogaru, Anca Gabriela Petrescu, op. cit., p. 18;14=Marius Petrescu, ªtefan Mihai Dogaru, Vladimir Boboc, Horia Dogaru, Anca Gabriela Petrescu, op. cit., p. 18;15=General de brigadã dr. Nicolae Popescu, op. cit., p. 8 - 9;16=Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 22 noiembrie 2003;17=General maior (r) dr. ing. ªtefan Dogaru, inspector de poliþie drd. Horia Dogaru - Substanþele incapacitante nu pot fi folosite ca mijloace de rãzboi, Apãrarea NBC,Anul VI, 2005, nr. 1 (9), p. 30 - 32;18=Convenþie, Art. II, alin. 7;

APÃRAREA NBC 10/2005STATUTUL ARMELOR NBCconcepute special pentru a disemina substanþeletoxice, aºa cum sunt, de exemplu, dispozitivelede pulverizare specializate.De asemenea, în al treilea element suntcuprinse echipamente pentru întrebuinþareamuniþiilor ºi dispozitivelor, concepute specialpentru aceastã destinaþie. Un tun sau obuzierchiar dacã poate lansa muniþie chimicã, nu seîncadreazã în definiþia armelor chimice, nefiindconceput special pentru aceastã destinaþie. Înschimb, un lansator de grenade chimice, destinatacestui unic scop, se încadreazã în definiþiaarmelor chimice.În concluzie, Convenþia include odefiniþie cuprinzãtoare ºi precisã a armelorchimice. De mare importanþã este includerea încategoria armelor chimice a tuturor substanþelorchimice toxice care se întrebuinþeazãîn scopuri interzise de Convenþie, deci camijloace de rãzboi sau pentru sãvârºirea deatentate teroriste.52

ELIMINAREA ARMELORCHIMICE ªI A INSTALAÞIILORDE PRODUCEREInspector de poliþie drd.Horia DOGARUÎn vederea îndeplinirii obiectivuluisãu de bazã în folosul întregii umanitãþi, sãexcludã complet posibilitatea întrebuinþãriiarmelor chimice 1 , Convenþia privindinterzicerea dezvoltãrii, producerii,stocãrii ºi folosirii armelor chimice ºidistrugerea acestora prevede, în articolulI, obligaþia statelor pãrþi privind distrugereastocurilor de arme chimice ºi a instalaþiilorde producere a acestor arme.Douã articole ale Convenþiei ºi douãpãrþi ale Anexei privind verificarea conþindispoziþii referitoare la modul de îndeplinirea acestor obligaþii.Astfel, Articolul IV, intitulat armechimice se referã la obligaþia statelor-pãrþicare deþin astfel de arme de a le distruge,proces supus unei verificãri sistematice.Procesul de distrugere este prevãzutsã înceapã nu mai târziu de 2 ani de laintrarea în vigoare a Convenþiei ºi sã seîncheie în cel mult 10 ani de la intrarea sa învigoare, conform ordinii de distrugere stabilite.În scopul stabilirii acestei ordini dedistrugere, armele chimice sunt împãrþite în3 categorii 2 :Categoria 1: arme chimice bazate pesubstanþe chimice din lista 1, precum ºipiesele ºi componentele lor;Categoria 2: arme chimice bazatealte substanþe chimice, precum ºi piesele ºiAPÃRAREA NBC 10/2005STATUTUL ARMELOR NBCcomponentele lor;Categoria 3: muniþii ºi dispozitiveneîncãrcate ºi echipament proiectat specialpentru utilizare în directã legãturã cufolosirea armelor chimice.Distrugerea armelor chimice din categoria1 se realizeazã în 4 faze, delimitate înraport de data intrãrii în vigoare aConvenþiei (29 aprilie 1997), astfel:Distrugerea armelor chimice din categoria2, ca ºi a celor din categoria 3, începe numai târziu de un an de la data intrãrii învigoare ºi se va efectua în tranºe anualeegale, astfel încât sã se finalizeze în cel mult5 ani de la data intrãrii în vigoare aConvenþiei.Aceeaºi ordine de distrugere se aplicãºi în cazul armelor chimice binare sau multicomponent,cu precizarea cã distrugerea componentelorde bazã se face în cantitãþilecorespunzãtoare raportului acestora la formareasubstanþei toxice respective.În schema de mai jos se prezintã graficulordinii ºi ritmului de distrugere aarmelor chimice.Convenþia prevede un mecanism deverificare sistematicã de cãtre Organizaþiapentru Interzicerea Armelor Chimice(O.I.A.C.) a procesului de distrugere.1=Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 ºi 356 bis din 22 decembrie 1994;2=Horia Dogaru - Eliminarea armelor chimice - de la deziderat la realitate, Revista românã de drept umanitar, Anul VII, 1999, nr. 3 (27), p. 27 - 28; í Horia Dogaru -Progrese în eliminarea armelor chimice, Revista românã de drept umanitar, Anul XI, 2001, nr. 2 (37), p. 6 - 28;53

APÃRAREA NBC 10/2005STATUTUL ARMELOR NBCCategoria 1Categoria 2Categoria 31% 20% 45% 100%Posibilã extindere atermenului final cu pânãla 5 ani1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ani25% 50% 75% 100%1 2 3 4 5 aniPregãtirea º i testarea instalaþiilor de distrugereActivitatea de distrugereDe asemenea, este stipulatã modalitateaaprobãrii, de cãtre ConferinþaStatelor Pãrþi, la recomandarea ConsiliuluiExecutiv a prelungirii termenelor de distrugereîn situaþii în care statul parte nu esteîn mãsurã sã asigure distrugerea în termenulstabilit. Orice prelungire va fi minimul necesardar, în nici un caz, termenul pentrufinalizarea distrugerii tuturor armelor chimiceale fiecãrui stat parte nu poate depãºi15 ani de la intrarea în vigoare aConvenþiei.Distrugerea stocurilor dearme chimice a impus realizareaunor instalaþii specializate,deosebit de complexe ºi costisitoare,dispuse chiar în vecinãtatealocaþiilor de depozitare (stocare),fiind cunoscut faptul cã transportularmelor chimice de la un loc la altulreprezintã un grav pericol pentrusiguranþa populaþiei ºi a mediului.Realizarea instalaþiilor de distrugere,cât ºi decontarea cãtreO.I.A.C. a cheltuielilor ocazionatede efectuarea inspecþiilor cu caractersistematic, la instalaþiile de distrugere,au impus un efort financiardeosebit pentru statele deþinãtoare de armechimice.Cu o situaþie deosebitã s-a confruntatFederaþia Rusã, al cãrui arsenal chimic a fostde 40.000 tone 3 substanþe toxice, iar costuriledistrugerii au fost apreciate de experþila impresionanta sumã de 6 miliarde dolari 4 .De altfel, datoritã dificultãþilor financiare ºieconomice, Federaþia Rusã a fost nevoitã sãsolicite acordul Conferinþei Statelor Pãrþipentru decalarea termenelor de distrugere aarmelor chimice din categoria 1 5 astfel:1 % - 29 aprilie 2003 în loc de 29aprilie 2000;20% - 29 aprilie 2007 în loc de 29aprilie 2002;45% - 29 aprilie 2008 în loc de 29aprilie 2004;100% - 29 aprilie 2012 în loc de 29aprilie 2007.În vederea desfãºurãrii amplului procesde distrugere a stocurilor de arme chimiceîn condiþiile dificultãþii economice ºi3=Circa 56% din totalul stocurilor statelor-pãrþi deþinãtoare de arme chimice.4=Valerii V. Semin - International Assistance to Russia. Destruction of Chemical Weapons and Demilitarisation of Chemical Weapons Production Facilities,http://www.opcw.org/synthesis/html/s4/page.24.html5=*** - The Russian Goverenment Approves a Revised Chemical Weapons Destruction Programme,http://www.opcw.org/html/global/press_releases/2k1/pr14.2001.htm54

financiare, Federaþia Rusã a fost susþinutãcu ajutor financiar ºi tehnic din partea SUA,Uniunii Europene ºi a altor state: Elveþia,Finlanda, Germania, Italia, Marea Britanie,Olanda. Pânã la 20 mai 2000, totalul asistenþeiinternaþionale s-a cifrat la 270 milioanedolari, reprezentând doar 6% dintotalul cheltuielilor necesare 6 .ªi alte state (S.U.A., Albania, Libia) 7au solicitat acordul Conferinþei Statelor Pãrþipentru decalarea unor termene intermediarede distrugere a armelor chimice dincategoria 1, fãrã depãºirea termenului final,29 aprilie 2007.Din totalul stocurilor de arme chimicedeclarate de statele pãrþi deþinãtoare 8 ,reprezentând 71.373 tone substanþe toxiceºi aproximativ 8.671 milioane unitãþimuniþii chimice sau containere, în cei 7 anicare au trecut de la intrarea în vigoare aConvenþiei au fost distruse, sub controlulsistematic al inspectorilor O.I.A.C., 11.435tone substanþe toxice (16,02%) ºi 2.177 milioaneunitãþi muniþii sau containere(25,1%) 9 .Regimul instalaþiilor de producere aarmelor chimice este reglementat înArticolul V.Statele-pãrþi sunt obligate sã închidãtoate instalaþiile de producere a armelorchimice în cel mult 90 zile de la intrarea învigoare a Convenþiei ºi sã asigure accesul laacestea în scopul verificãrii sistematice prininspecþii la faþa locului ºi supraveghereinstrumentalã în vederea asigurãrii cã instalaþiarãmâne închisã ºi este ulterior distrusã.Fac obiectul distrugerii fizice atâtechipamentele specializate, cât ºi cele standard,construcþiile specializate ºi cele standard,precum ºi instalaþiile pentru producereamuniþiei neîncãrcate ºi a echipamentelorAPÃRAREA NBC 10/2005STATUTUL ARMELOR NBC55pentru folosirea armelor chimice.Procesul de distrugere a instalaþiilorcare au produs substanþe din lista 1 trebuiesã înceapã în cel mult un an de la intrarea învigoare ºi sã se termine în cel mult 10 ani dela intrarea în vigoare. Instalaþiile care auprodus alte categorii de arme chimice trebuiedistruse în cel mult cinci ani de laintrarea în vigoare a Convenþiei.Procesul de distrugere se desfãºoarãsub verificarea sistematicã a O.I.A.C..În luna a patra dupã intrarea învigoare a Convenþiei, la fiecare instalaþie s-adesfãºurat o inspecþie iniþialã în scopul verificãriiscoaterii din funcþiune a acesteia,inventarierii echipamentelor ºi construcþiilorºi stabilirii elementelor acordului privindprocedurile de inspecþie.Pe tot parcursul perioadei de distrugere,fiecare instalaþie este inspectatã depânã la patru ori pe an, cu scopul de a confirmacã fiecare obiect din inventarul declarateste distrus în conformitate cu planul de distrugeredetaliat, convenit.Convenþia prevede ºi posibilitatea ca,în cazuri excepþionale, statul deþinãtor sãpoatã solicita permisiunea de a transforma oinstalaþie de producere a armelor chimiceîntr-o instalaþie pentru scopuri neinterzise. Înacest caz, autorizarea transformãrii seaprobã de Conferinþa Statelor-Pãrþi larecomandarea Consiliului Executiv.Transformarea trebuie sã fie fãcutã de omanierã care sã nu mai permitã a fi reconvertitãca instalaþie de producere a armelorchimice. În acest scop, toate echipamentelespecializate din instalaþie trebuie sã fie distruseºi toate caracteristicile speciale ale construcþiilortrebuie sã fie eliminate. Acesteinstalaþii vor face obiectul verificãrii sistematiceprin inspecþii la faþa locului ºi suprave-6=Valerii V. Semin - op. cit.7=http://www.opcw.nl/html/global/press_releases/2k4/PR8=Din totalul de 168 state-pãrþi la Convenþie, pânã la 31 martie 2005, numai 6 state-pãrþi deþin arme chimice în 35 locaþii ºi dispun de 42 instalaþii de distrugere aarmelor chimice, http://www.opcw.org/ib/html/insp_act.html9=http://www.opcw.org/ib/html/results.html

APÃRAREA NBC 10/2005STATUTUL ARMELOR NBCgherii prin instrumente.de zile de la intrarea acesteia în vigoare pentrustatul-parte respectiv, operaþiuneverificatã ºi confirmatã deinspectorii O.I.A.C.Dintre acestea, sub controlulºi certificarea inspectorilor O.I.A.C.,în cei 7 ani scurºi de la intrarea învigoare a Convenþiei, au fost distruse35 de instalaþii (55%), iar 14au fost transformate în instalaþiipentru scopuri neinterzise (22%).Deci, a fost încheiatã 12 eliminarea a49 de instalaþii de producere aarmelor chimice (77%).Toate depozitele de arme chimice(35 deþinute de 6 state) 13 ,operaþiile de distrugere a stocurilorde arme chimice ºi de eliminare ainstalaþiilor de producere au fãcutobiectul a 1107 14 activitãþi deinspecþie 15 .Termenul de transformare a instalaþiilorde producere a armelor chimice în instalaþiidestinate unor scopuri neinterzise nutrebuie sã depãºeascã 6 ani de la intrarea învigoare a Convenþiei pentru statul partedeþinãtor.Toate cele 64 instalaþii de producere aarmelor chimice declarate de statele pãrþideþinãtoare (Bosnia ºi Herþegovina, China,Federaþia Rusã, Franþa, India, Iran, Japonia,Libia, Marea Britanie, Serbia ºi Muntenegru,SUA ºi un alt stat- parte 10 ) 11 au fost inactivateîn termenul prevãzut de Convenþie, 9010=conform prevederilor Convenþiei, declaraþiile statelor-pãrþi pot fi clasificate confidenþiale de acestea, situaþie în care numele lor nu poate fi menþionat în documenteleneclasificate.11=http://www.opcw.nl/ib/html/insp-act.html12=pâna la 31 martie 200513=http://www.opcw.nl/ib/html/insp-act.html14=ibidem15=pânã la 15 aprilie 200556

APÃRAREA NBC 10/2005PROTECÞIA NBCINGINERIA GENETICà - VIITORUL PROTECÞIEIÎMPOTRIVA AGENÞILOR CHIMICI DE LUPTÃMr.dr.chim. Gabriel ACHIMPânã la momentul actual protecþiaîmpotriva agenþilor toxici neuroparalitici sefãcea prin folosirea completului de protecþieindividual, a mãºtii contra gazelor ºi a seringiide autoinjectare. Oamenii de ºtiinþã au încercatînsã o nouã abordare a problemei. Aceasta presupuneca în loc sã ne protejãm exterior de acþiuneaneurotoxicelor, sã facem organismul rezistentla acestea, deci o protecþie interioarã. Prinurmare, cercetãtorii francezi de la Laboratorulde Chimie Bioorganicã al Comisariatuluipentru Energie Atomicã sunt în stadiiavansate de studiu a posibilitãþii de a determinaanumiþi anticorpi umani (anticorpi cu activitatecataliticã) sã distrugã agenþi toxici de luptã neuroparalitici(Vx, sarin, soman, tabun) cu scopulde a pune la punct un vaccin care sã ne protejezeîmpotriva acestor substanþe.Agenþii toxici neuroparalitici prezintãunele asemãnãri cu molecula de acetilcolinã(mediator chimic ce asigurã transmisia impulsuluinervos de la un neuron la altul prin intermediulsinapselor) ºi blocheazã ireversibil enzimadenumitã colinesterazã (enzimã specificã ceasigurã, cu vitezã foarte mare, descompunereaacetilcolinei).Ca rezultat al inhibãrii ireversibile a colinesterazeide cãtre agenþii toxici neuroparalitici,acetilcolina aflatã la nivelul sinapselor (pesuprafaþa colinoreceptorilor) nu mai poate fihidrolizatã enzimatic, ºi se acumuleazã în exces,menþinând nervul în stare excitatã.Imposibilitatea de depolarizare a nervilor ºi prelungireaexcitaþiilor în întregul sistem neurovegetativproduce dereglãri foarte grave înfuncþionarea tuturor organelor comandate desistemele simpatic ºi parasimpatic. Acestedereglãri se manifestã prin acþiunea excesivã atuturor muºchilor ºi glandelor reglate de acestsistem.Studiul s-a început luându-se drept substanþãde referinþã Vx-ul (metiletoxifosfonatulde ß diizopropilaminotioetil), unul dintre ceimai toxici agenþi chimici de luptã ºi Phx-ul,analogul sãu aromatic. Izolarea primului anticorpcatalitic ce poate distruge agenþii toxici neuroparaliticis-a putut face ca urmare a încercãriide a imuniza ºoarecii la aceste substanþe. S-afolosit o substanþã (reactivul H) ce are o formulãºi o structurã foarte apropiatã de Phx mai precisde faza când toxicul se aflã în starea de tranziþiedin momentul hidrolizãrii (mimeazã apropiereamoleculei de apã de fosforul din molecuta substanþeitoxice), hidrolizã ce neutralizeazã neurotoxicul,scindându-l în douã molecule maipuþin toxice, conform reacþiilor de mai jos:57

APÃRAREA NBC 10/2005PROTECÞIA NBCS-au abordat noi metode de lucru ce suntde fapt în interferenþã cu ingineria geneticã ºicare folosesc tehnici specifice acesteia. Au fostselecþionaþi anticorpi ce apoi au fost dirijaþiasupra reacþiei însãºi, utilizând o moleculã cuconformaþia între cele douã forme limitã.S-a încercat introducerea pe cale chimicãa unei molecule cu funcþie cataliticã direct înmijlocul fragmentului de proteinã cu care unanticorp recunoaºte þinta pe care o va distruge.Prin alegerea tipului specific de imunogenãs-a prevãzut poziþionarea corectã a acestuigrup catalitic. Un prim studiu asupra anticorpilormonoclonali (anticorpi deja disponibili pentrulaborator) a validat corectitudinea acestei abordãria problemei; de asemenea, este în cursextinderea cercetãrilor ºi la celelalte toxiceorganofosforice.BIBLIOGRAFIEHigh-Throughput-Screening of enantioselective catalysts by immunoassay C. Gauchet, B. Mohar, , A. Valleix,P.Y. Renard, S. Meunier, F. Taran, A. Wagner, J. Grassi, C. Mioskowski Angew. Chem. Intl. Ed. (2002).Towards Antibody-Catalyzed Hydrolysis of Organophosphorus Poisons P. Vayron, P.Y. Renard, F. Taran, C.Créminon, Y. Frobert, J. Grassi, C. Mioskowski Proc. Natl. Acad. Sci. USA (2000), 97(13), 7058-7063.Design and synthesis of an á,á-difluorophosphinate hapten for antibody-catalyzed hydrolysis of organophosphorusnerve agents. P. Vayron, P.Y. Renard, A. Valleix C. Mioskowski Chemistry, A European Journal (2000), 6(6),1050-1063.Competitive immunoassay (Cat-EIA), a helpful technique for catalytic antibody detection. part I and part II. F.Taran, P.Y. Renard, C Creminon, A. Valleix, Y. Frobert, P. Pradelles, J. Grassi, C. Mioskowski Tetrahedron Lett.(1999), 40(10), 1887-1890 and 1891-1894 .Antibody-Catalyzed Decarboxylative Oxidation of Vanillylmandelic Acid. F. Taran, P.Y. Renard, H. Bernard, C.Mioskowski, Y. Frobert, P. Pradelles, J. Grassi J. Am. Chem. Soc. (1998), 120(14), 3332-3339.58

APÃRAREA NBC 10/2005PROTECÞIA NBCPRODUS FARMACEUTICBREVETAT DESTINATPROTECÞIEI MEDICALENUCLEARE, BIOLOGICE ªICHIMICEColonel (r) dr.bioch.farm. Constantin STANREZUMATÎn domeniul protecþiei medicale NBC (nucleare,biologice ºi chimice), pe baza cercetãrilor interdisciplinare,a fost realizat, caracterizat ºi experimentat un nouprodus farmaceutic brevetat - STANOSIMAGNE FF 6.006.Produsul reprezintã o asociere de concentraþii mineraloorganicebiologic active, de origine vegetalã.Medicamentul se încadreazã în produsele farmaceuticefãrã toxicitate ºi reacþii adverse ºi este indicat în tratamentuleficient pentru decontaminarea biologicã a uraniului,radionuclizilor ºi a metalelor grele, respectiv înintoxicaþia cu mercur ºi plumb. Principiul activ estereprezentat de oligoelementele siliciu ºi magneziu, careacþioneazã sinergic prin mecanisme biochimice asuprasistemului endocrin, pentru iniþierea ºi accelerarea eliminãriitoxicului radioactiv sau a metalului greu dinorganele critice ºi din organism, concomitent cususþinerea restaurãrii biologice active.Sunt prezentate ºi discutate rezultatele ºi concluziilecercetãrilor efectuate în contextul administrãriiºi eficienþei noului produs cu acþiune decontaminantã.Nume produs: Medicament "STANOSIMAGNEFF 6.006", cuprins în Programul Naþional de Cercetareªtiinþificã ºi Dezvoltare Tehnologicã "Orizont 2000",derulat în cadrul UMF "Carol Davila" Bucureºti.Documentaþia de referinþã:- Hotãrârea nr.5/18.02.1999, referitoare laReglementãrile privind autorizarea de punere pe piaþã ºisupravegherea produselor medicamentoase ºi a altorproduse de uz uman ºi a Normelor privind documentaþianecesarã pentru autorizarea sau reautorizarea produselormedicamentoase ºi a altor produse de uz uman; AgenþiaNaþionala a Medicamentului - Buletin informativ Anul I,nr.1, trim.1/1999;- Hotãrârea nr.1/02.03.2000 referitoare la aprobareaGhidului privind studiile de siguranta non-clinicã(preclinicã), necesare în vederea efectuãrii în România astudiilor clinice pentru evaluarea produselor medicamentoase;Anexa: Ghid privind studiile de siguranþãnon-clinicã (preclinicã), necesare în vederea efectuãrii înRomânia a studiilor clinice pentru evaluarea produselormedicamentoase; Agenþia Naþionalã a Medicamentului -Buletin informativ Anul 2, nr.1 (5), trim.1/2000;- Farmacopeea Românã, ed. a X-a /1993.1. Date cunoscute relevante privindsiguranþa produsuluiProdusul fitoterapeutic "STANOSI-MAGNE FF 6.006", capsule ºi unguent, conþineexclusiv pulberi vegetale, în conformitate cuclasificaþia din Reglementãrile privind autorizareade punere pe piaþã ºi supravegherea produselormedicamentoase ºi a altor produse deuz uman, cap.7 lit.F.1. Diferenþa dintre formafarmaceuticã "capsule" ºi forma farmaceuticã"unguent" constã în modul de ambalare ºi deadministrare. Pentru forma "capsule" medicamentuleste ambalat în capsule gelatinoaseoperculate GELCAP, cu capacitatea de 0,133gpulbere, neto.Pentru forma "unguent", compoziþiamedicamentului este identicã, aceasta fiindîncorporatã într-o bazã de unguent omogenã,formata din cerra alba ºi oleum olivaris.Plantele asociate, sunt plante comestibilesau medicinale foarte cunoscute ºi utilizateinclusiv în România pentru diferite efecte farmacodinamice.Acestea fac parte din categoriaplantelor, putem spune, "anodine", raportat latoxicitate.Produsele vegetale sunt pãrþi din planteutilizate pentru prepararea extractelor. Acesteplante sunt folosite în mod obiºnuit în medicinatradiþionalã.Literatura de specialitate, în urma studiilorpreclinice, confirmã toxicitatea extrem deredusã a preparatelor realizate din aceste specii.2. Fazele principale pentru obþinereaºi introducerea în terapeuticã a medicamentuluide origine vegetalã "STANOSI-MAGNE FF 6.006"Cercetarea ºtiinþificã a medicamentului"STANOSIMAGNE FF 6.006" este susþinutã de oconcepþie unitarã, protejatã de brevetul deinvenþie privind compoziþia ºi are la baza studiiinterdisciplinare, complex dezvoltate, princolaborãri între diverºi specialiºti din domeniileºtiinþelor farmaceutice, fizico-nucleare, chimice,biochimice, radiologice, biologice, agronomiceºi medicale.59

APÃRAREA NBC 10/2005PROTECÞIA NBCÎn primele faze ale cercetãrii de laborator,au fost determinate: principiul biologic activ;oligoelementele ºi componentele mineralorganicecu rol radio-protector; constantele fizico-chimice;pentru principiile active secundare,structura chimicã; factorul de calitate;metodologia de control fizico-chimic.Odatã cunoscute importantele grupe deprincipii biologic active din produsul vegetal, afost determinat fitocomplexul farmaco-dinamicactiv obþinut dintr-un extract purificat. În continuareatestului biologic, s-a verificat acþiuneafarmacodinamicã, toxicitatea, doza maximã toleratãºi toleranþa cronicã, doza letalã DL-50,efectele teratogene ºi cancerigenitatea.Un rol deosebit a revenit cercetãrii ºtiinþificeîn gãsirea celor mai potrivite forme farmaceuticecare sã asigure stabilitatea medicamentuluiºi o bunã biodisponibilitate. Cu fitocomplexulobþinut din produsul vegetal s-a elaboratcea mai adecvatã formã farmaceuticã de administrare,respectiv forma capsule pentru administrareinternã ºi forma unguent pentru uzextern, faþã de care s-a stabilit metodologia detestare microbiologicã ºi controlul fizico-chimical identitãþii componentelor.3. Scopul procesului de extracþieScopul extracþiei a fost de a identificaprincipiul activ din produsul vegetal ºi de a separacantitativ componentele hidrominerale ºiorgano-minerale cu Siliciu ºi Magneziu, ºi componenteleactive secundare, solubile ºi cu acþiunefarmacodinamicã complexã: heterozidele,saponozidele, uleiurile volatile, vitaminele ºiceilalþi compuºi organici biologic activi. Procesulde extracþie are mai multe particularitãþi legatede structura de origine a celulelor ºi proprietãþilefizice ºi biologice ale produsului vegetal60

pentru a învinge bariera celularã.4. Determinarea factorilor care influenþeazãextracþiaFactorii care influenþeazã extracþia principiiloractive sunt: produsul vegetal (denumire,clasã, specie); originea produsului vegetal;selecþia produsului vegetal; perioada derecoltare; partea din produsul vegetal supusãextracþiei; umiditatea produsului; nivelultehnologiei farmaceutice; procesul de extracþie;gradul de mãrunþire ºi separare.Factorul de umiditate a produsului vegetalare un rol determinant permanent ºi, prinfluctuaþie, influenþeazã extracþia. Cu cât produsulvegetal se usucã mai repede, cu atâtefectele reacþiilor enzimatice sunt mai reduse.Extractele uscate ale componentelor medicamentului"STANOSIMAGNE FF 6.006" au labazã metode de producere complexe ºi severaplicate.Ca urmare a faptului cã unele extracteuscate sunt higroscopice, s-a asigurat menþinereaînchisã a recipientelor în fazele depreparare, pentru a evita transformarea produsuluiîn conglomerate. Fiecare etapã a impusun control riguros asupra protejãrii componentelorîmpotriva contaminanþilor farmaceuticiocazionali, pânã la faza de produs finit încapsulatºi respectiv, ambalat.5. Analiza ºi protecþia produsuluifarmaceutic "STANOSIMAGNE FF 6.006"În cadrul etapelor de prelucrare, toateextractele componentelor de bazã au fost analizateasupra conþinutului de metale grele. Faþãde limita convenþional admisã de 0,04% dinFarmacopeea Românã FR X, pentru extracteleuscate, în produsul farmaceutic "STANOSI-MAGNE FF 6.006" nu au fost determinate procentualmetale grele.6. Cercetarea preparatelor cu efectstimulator, restaurator biogenÎn tratamentul efectelor contaminãriiradioactive cu uraniu, radioizotopi ºi metalegrele s-a impus ºi studiul tratamentului pe calecutanatã cu stimulatori biogeni ºi efect restaurator.Terapia cutanatã se bazeazã pe faptul cãAPÃRAREA NBC 10/2005PROTECÞIA NBCþesuturile tegumentare ale organismelor vii suntsupuse permanent factorilor mediului ambiantcu efect biochimic distructiv în cazul carenþelorminerale ºi organice imunologice.Componentele biologic active din produselevegetale studiate au efect biochimic restauratordatoritã stimulatorilor biogeni.Stimulatorii biogeni pãtrund în organismpe cale osmoticã intrã ºi intercelular ºi activeazãprocesele vitale la nivel histologic. Intensificândmetabolismul, stimulatorii biogeni reiniþiazã ºisusþin funcþiile biologice ale organismului încazul contaminãrilor externe urmate de arsurade iradiere, respectiv în cazul intoxicaþiilor cumetale grele.Stimulatorii biogeni mãresc rezistenþa ºiproprietãþile regeneratoare ale organismului ºicontribuie la vindecare. Acest fapt a fost determinatîn analizele histologice ºi morfologice încadrul experimentelor ºtiinþifice ºi a fost confirmatºi în studiul clinic de caz.În concluzie, medicamentul "STANOSI-MAGNE FF 6.006", forma capsule ºi formaunguent, converg cºtre principiul restaurãriibiologice active, atât prin compensarea carenþelorde componente organo-minerale, cât ºiprin susþinerea catenarã a restaurãrii macromoleculelordeteriorate în structurile organicevitale.61

APÃRAREA NBC 10/2005MEDII NBCACÞIUNEA ÎN MEDII CONTAMINATERADIOACTIV, BIOLOGIC ªI CHIMICColonel prof. univ. dr. Ion MITULEÞUUniversitatea Naþionalã de ApãrareArticolul vizeazã analiza acþiunii structurilorspecializate în medii contaminate RBC,ca urmare a producerii unor evenimente detipul emisiilor altele decît atacul (EADA).În acest context, evaluarea expunerii ladebite mici ale dozelor absorbite (DMDA) serealizeazã la nivelul comandamentelor ºiunitãþilor în scopul asigurãrii protecþiei ºimenþinerii capacitãþii operaþionale a personaluluipe timpul pregãtirii ºi desfãºurãrii acþiunilormilitare în medii radioactive.DMDA sunt incluse în categoria evenimentelorde tipul emisiilor altele decât atacul(EADA) ºi reprezintã radiaþia rezultatã dinorice altã sursã decât radiaþia nuclearã iniþialã ºirezidualã provenitã de la explozia unei muniþiinucleare.Sursele posibile ale DMDA sunt:a) Facilitãþile nucleare civile - acesteainclud instalaþii pentru generarea energiei, decercetare ºi procesare, stocare ºi distrugere adeºeurilor nucleare;b) Industria ºi asistenþa medicalã - ogamã largã de surse radioactive care se utilizeazãinclud testarea produselor industriale,diagnosticarea sau tratamentele medicale, sterilizareaechipamentelor ºi prelucrarea alimentelor;c)Armele radiologice - acestea sunt dispozitiveproiectate sã elibereze/disperseze/rãspândeascãîn mediul ambiant materiale radioactive.Contaminarea mediului se poate realizaprin combinarea materialelor nucleare cuexplozivi convenþionali sau prin ardere pentruproducerea de particule radioactive ori fum;d) Emisia de la armele nucleare - provinede la depunerea radioactivã a întrebuinþãriianterioare a acestora prin reaerosolizarea/rãscolirea/împrãºtiereadepunerii radioactive oriploaia radioactivã;e) Componentele militare - unele muniþii(ex. cele cu uraniu sãrãcit) ºi echipamente(aparate, senzori, dispozitive etc.) militareconþin subansamble cu produse radioactive careprezintã pericol de iradiere dacã sunt dezasamblate.Standardele militare NATO exprimãdouã niveluri de manifestare a pericolului radiologic:în cazul primului nivel, doza de radiaþieabsorbitã are valoarea de peste 70 CGy ºirezultã din expunerea la explozia nuclearã;al doilea nivel, exprimã faptul cã dozade radiaþie absorbitã are valoarea de pânã la 70CGy ºi rezultã din expunerea la debite mici generatede sursele prezentate anterior.Valorile DMDA sunt cuprinse în 5 clasede expunere a personalului la radiaþii nucleare62

(CERN), astfel:CERN 1 A - de la 0,05 la 0,5 CGy;CERN 1 B - de la 0,5 la 5 CGy;CERN 1 C - de la 5 la 10 CGy;CERN 1 D - de la 10 la 25 CGy;CERN 1 D - de la 25 la 70 CGy;În timp de pace, doza absorbitã operaþionalãmaximã este de 25 CGy. CERN 1E, în modobiºnuit, se foloseºte numai în timp de rãzboi.În urma expunerii personalului laDMDA se produc efecte pe termen lung asuprastãrii de sãnãtate (apariþia cancerului, malformaþiicongenitale/mutaþii genetice) cu consecinþepsihologice ºi sociale deosebite.Pentru desfãºurarea corespunzãtoare aacþiunilor în zonele cu risc de iradiere radioactivãeste necesarã respectarea urmãtoarelor regulide bazã:⧖se interzice expunerea deliberatã laEADA-DMDA;⧖este permisã acþiunea numai cândreprezintã o strictã necesitate militarã;⧖expunerea la DMDA trebuie redusã la"minimum rezonabil posibil";⧖transmiterea informaþiilor despreEADA-DMDA trebuie sã fie accesibilã tuturor;⧖în zonele cu pericol EADA-DMDA trebuiepurtat dozimetrul individual;⧖în apropierea EADA-DMDA nu se vaacþiona fãrã aparate de monitorizare adecvate;⧖consultarea obligatorie a compartimentelorcu responsabilitãþi în domeniu (ofiþeriiNBC, medicii);⧖comandanþii trebuie sã aibã în atenþieposibilitatea efectelor medicale serioase pe termenlung ºi legislaþia cu referire la expunerea laDMDA.Proceduri de lucru:a) cercetare-informaþii pentru furnizareaevaluãrii riscului scãzut sau ridicat ºi a datelorprivind sursa, tipul ºi extinderea pericolului;b) capabilitãþile necesare unitãþilor înzonele cu pericol EADA-DMDA prin existenþa:dozimetrelor individuale sau degrup ºi portabile care sã asigure mãsurarea debituluidozei de radiaþie de la 0,0001 CGy/h;echipamentelor (aparaturii) deAPÃRAREA NBC 10/2005MEDII NBCînregistrare a dozelor de radiaþie.Managementul riscului DMDA sebazeazã pe principiul conform cãruia toateexpunerile la radiaþii presupun menþinereaacestora la cea mai micã valoare posibilã acceptabilã(CMMVPA).Rezultã cã acþiunea în medii cu iradiereradioactivã se executã numai atunci când situaþiaimpune acest lucru ºi vizeazã descoperireaºi determinarea gradului de contaminareradioactivã, precum ºi transmiterea informaþiilornecesare structurilor de analizã ºi de decizie.Acest articol prezintã concepþia NATOprivind acþiunile structurilor specializate în situaþiaproducerii unui atac/accident chimic ºi biologicla pace, crizã ºi rãzboi.Modul de abordare a problematicii îndomeniu a fost acceptatã ºi implementatã înArmata României la nivelul conceptual, proceduralºi acþional pentru a exista compatibilitateîn acþiunile multinaþionale.Concepþia NATO în situaþia produceriicontaminãrii chimice/biologice cuprinde urmãtoareleelemente de analizã:Acþiunea în caz de atac/ accident;Evacuarea intoxicaþilor cu agenþichimici;Managementul situaþiilor de contaminarebiologicã;Studii de caz privind efectele contaminãriichimice ºi biologice a personalului.Acþiunea în caz de atac/accidentÎn situaþia producerii unui atac/accidentchimic se creazã o zonã de pericol (zonã de pericolla inhalare) care cuprinde tipurile A, B,C ,D.:Zona de pericol A : LC 50

APÃRAREA NBC 10/2005MEDII NBCZona cu pericol de inhalare cuprinde:Distanþa de izolare - este raza zonei dincare toate persoanele existente trebuie evacuate;centrul zonei este sursa de emisie/ scurgere;Zona iniþialã de izolare - este un cerc cucentrul la locul sursei al cãrui diametru estedublul distanþei de izolare;Distanþa (zona) pe care se întreprindmãsurile de protecþie - aceste distanþe sunt înfuncþie de tipul agentului toxic; sunt calculatefaþã de sursã pe direcþia în care bate vântul;populaþia din aceastã zonã poate fi evacuatãºi/sau adãpostitã.Reprezentarea graficã a elementelorzonei cu pericol se realizeazã conform schemeide mai jos:Zona caldã - este suprafaþa de teren dintrezona fierbinte ºi zona rece, orientatã pe direcþiadinspre care bate vântul (în continuarea zoneifierbinþi) , unde personalul ºi echipamentele sedecontamineazã. Include punctul de control alaccesului ºi asistenþa pentru reducerearãspândirii contaminãrii. Se mai numeºte: zonade reducere a contaminãrii, zona galbenã, zonacu acces limitat.Zona rece- este suprafaþa de teren orientatãpe direcþia dinspre care bate vântul ºi încontinuarea zonei calde în care se dispune postulde comandã pentru conducerea rezolvãriiincidentului. Se mai numeºte : partea curatã(zona verde).Reprezentarea graficã a zonelor (limitelorraionului) pentru teren deschis ºi spaþiuînchis :a) teren deschisRa io nu le m is ilo rZo n a in itia la d e izo la reZo n a a c tiu nilo rd e p ro te c tie½ d in d ista n ta d e p e d ire c tia va n tulu iPentru delimitarea zonelor cu pericol seutilizeazã urmãtoarele concepte:Zona de control ;Zona fierbinte ( de excludere);Zona caldã ( de contaminare redusã) ;Zona rece ( de sprijin).Zona de control - este suprafaþa de terenunde a avut loc incidentul cu produsul toxicdelimitatã în funcþie de regulile de protecþie ºigradul pericolului.Zona fierbinte - este suprafaþa din proximitateaincidentului care se extinde atât cât estenecesar, astfel încât efectele emisiei sã nu fiedãunãtoare pentru cei din afara zonei. Se mainumeºte: zona de excludere, zona roºie sauzona restricþionatã.b) spaþiu închis ( explozie în interiorulclãdirii)Zona rece64

APÃRAREA NBC 10/2005MEDII NBCZona receAcþiunile personalului specializat în acestezone sunt detaliate în anexa nr.1Pentru acþiunea eficientã în zonele cupericol, personalul specializat este obligat sãpoarte echipamente de protecþie individualãNBC pentru protecþia respiratorie ºi a corpuluiastfel:Nivelul A : aparat de respirat autonom,complet de protecþie izolant;Nivelul B : aparat de protecþie autonom,65

APÃRAREA NBC 10/2005MEDII NBCcomplet de protecþie permeabil;Nivelul C : mascã contra gazelor sauaparat de respirat autonom, complet de protecþiepermeabil;Nivelul D : complet de protecþie permeabil.Evacuarea intoxicaþilor cu agenþi chimiciÎn zonele cu pericol cea mai bunã acþiunede protecþie este evacuarea personalului ºiechipamentelor.În acest sens primele vor interveniechipele de intervenþie/salvare dotate cu echipamentede protecþie individualã pentru nivelul Aºi antrenate special în acest scop.Echipa de intervenþie are urmãtoarelemisiuni:iniþial, evacuarea victimelor în zonacaldã pentru decontaminare, ulterior, evacuareavictimelor din zona caldã în zona rece/ curatã;acordarea primului ajutor ºi trierea victimelorde cãtre personalul echipelor de intervenþie/salvare(dacã are pregãtirea medicalãnecesarã) sau de cãtre personalul medical;decontaminarea victimelor netransportabilesau ambulatorii;administrarea antidoturilor în funcþienatura intoxicaþiei victimelor.Activitatea de decontaminare a persoanelor,animalelor ºi echipamentelor contaminateexistente în zonele cu pericol sau a celorcare au intervenit pentru salvarea victimeloreste foarte compexã în condiþiile în care efecteleagentului toxic pot fi letale în scurt timp.În acest context acþiunile de decontaminarevizeazã:decontaminarea iniþialã individualãsau autodecontaminarea personalului de intervenþie/ salvare ºi victimelor capabile sã meargãºi care o pot efectua;pacienþii în imposibilitate sunt ajutaþide cãtre membrii echipelor de decontaminare;decontaminarea totalã a victimelor ºipersonalului de intervenþie/salvare prinspãlarea pãrului ºi a corpurilor la duº; dupã executareadecontaminãrii, victimelor li se vor distribuihaine curate sau ceva de acoperit ºi se vordeplasa în zona rece;decontaminarea echipamentelor (îmbrãcãminte,materiale personale etc.) depozitatela punctul de adunare a materialelor contaminatecu ajutorul echipelor ºi instalaþiilor speciale.Este recomandat ca dupã executareadecontaminãrii sã se execute verificarea plenitudiniiacesteia pentru a se constata dacã gradul decontaminare a scãzut la un risc neglijabil.În zonele caldã ºi rece se organizeazãpuncte de triere a victimelor, iar locul acestora ºiterenul de decontaminare trebuie instalate înapropierea punctelor medicale.Victimelor contaminate care au nevoieurgentã de asistenþã medicalã li se vor administraantidoturi, în funcþie de natura contaminãrii,dupã care vor fi transportate la punctul medical.Managementul situaþiilor de contaminarebiologicãÎn cazul atacului/accidentului biologic,protecþia individualã este prima mãsurã luatãpânã la ajungerea personalului specializat lalocul suspectat de diseminare a agenþilor biologici.Personalul de intervenþie/salvare saupersonalul medical care acordã primul ajutortrebuie sã-ºi asigure o protecþie adecvatã înainteaintrãrii în zona contaminatã (protecþie de tipA, tratament profilactic cu antibiotice sau vaccinare).Important este diagnosticul iniþial ºi stabilireacãilor de contaminare (inhalare, contactdirect etc.) pentru a se stabili tipul de tratamentce urmeazã a se administra victimelor.Indivizii contaminaþi de la un atac/accidentbiologic nu se îmbolnãvesc în acelaºi timp,astfel cã existã o fazã maximã cu o valoarecrescãtoare, dupã care scade brusc.Excepþia este reprezentatã de atacul biologiccu toxine de tipul Enterotoxinei stafilococicãB, care acþioneazã foarte rapid ( este mult maitoxicã decât agenþii chimici de luptã).Personalul expus atacului biologic trebuieþinut sub control pe toatã durata perioadeide incubaþie a agentului respectiv, iar acolounde este îmbolnãvire în grup, se instituiecarantina.66

Deºi majoritatea activitãþilor de managementmedical consumã o perioadã de timp considerabilã,dupã atacul biologic trebuie sã fieluate în considerare ºi mãsurile fizice de decontaminareºi protecþie colectivã.Decontaminarea personalului expus,datoritã diversitãþii agenþilor biologici, se faceprin îmbãiere (duº) cu apã ºi sãpun.Decontaminarea îmbrãcãmintei se executãprin înmuiere ºi fierbere în soluþie de cloraminã.Un aspect esenþial al managementuluimedical în urma atacului biologic este evitareapanicii.În acest sens, se pot exprima urmãtoarelejudecãþi de valoare:tot atâtea pierderi pe care le provoacãun atac biologic, le poate realiza ºi panica asociatãacestuia;panica poate fi mult mai distrugãtoaredecât atacul în sine;adevãrata forþã de multiplicare aefectelor armei biologice este panica, lipsa deinformare ºi paranoia asociatã acesteia.De aceea, se apreciazã faptul cã dacã atâtforþele de intervenþie/salvare, cât ºi populaþiasunt conºtiente în privinþa modului de manifestarea unor simptome, au încredere în personalulspecializat ºi în tratamentul aplicat, situaþiapoate fi þinutã sub control.Realizarea acestor deziderate presupuneresponsabilitate din partea factorilor de decizie,profesionalismul personalului specializat, alocarearesurselor adecvate ºi nu în ultimul rândantrenarea populaþiei pentru ca astfel de situaþiisã nu scape de sub control ºi sã creeze panicã.În contextul celor exprimate anterior,vom prezenta câteva studii de caz privindefectele contaminãrii chimice ºi biologice a personaluluiîn diferite situaþii cu comentariileadecvate.Contaminarea chimicã:Cazul 1Un individ în vârstã de 40 ani s-a prezentatla Cabinetul de Urgenþe deoarece brusc aînceput sã i se diminueze vederea, sã-i curgãnasul ºi sã simtã o uºoarã greutate în respiraþie.APÃRAREA NBC 10/2005MEDII NBCEl lucra într-o halã în care erau depozitate conteinerecu sarin. Deºi, în halã mai lucrau ºi alþiangajaþi, era singurul care se gãsea în apropiereaconteinerului.Prezentarea la Cabinetul de Urgenþe afost înregistratã la 20 minute dupã instalareasimptomelor.Victima a povestit cum dintr-o datã vedereai s-a înceþoºat ,,ca ºi cum ºi-ar fi pus ochelaride soare”, nasul a început sã curgã ºi respiraþiase îngreuna. Apoi, respiraþia s-a îmbunãtãþit.La prima examinare s-a constatat cãpupilele se micºoraserã, conjunctivele erau congestionate,secreþia nazalã moderatã ºi un uºordisconfort în respiraþie. Nu fusese administratnici un antidot.Peste câteva ore, secreþia nazalã cât ºirespiraþia erau ameliorate.La 4 ore dupã aceasta, ochii erau numaipuþin iritaþi iar vederea în revenire.Ochii au fost verificaþi periodic laîntuneric, timp îndelungat. Abia dupã 7 sãptãmânide la expunere, vederea a revenit la normal.Comentariu:Acesta este un caz tipic de expunere lacantitãþi mici de vapori de sarin cu efecte asupraochilor, nasului ºi cãilor respiratorii.Respiraþia ºi rinoreea s-au ameliorat,chiar în cele 20 de minute de la expunere pânãla prezentarea la Cabinet.Situaþia este caracteristicã pentruexpunerile de scurtã duratã sau moderate.Deoarece respiraþia era numai uºor efectatã,nu a fost nevoie sã se administreze antidoturi.Pupilele au revenit la normal dupã 7 sãptãmânide la expunere, deºi examinarea într-ocamerã cu luminozitate medie evidenþia normalizareadupã o sãptãmânã.Cazul 2Victima a fost una dintre persoanele careinvestigau scurgerea a aproape 455 l de sarin înteren. Ignorând recomandarea, acesta a refuzatsã îmbrace masca contra gazelor.Grupa de intervenþie a lãsat autospecialelela cca. 180 m , pe direcþia din care bate67

APÃRAREA NBC 10/2005MEDII NBCvântul, faþã de "balta" de sarin.Victima a pãrãsit grupa pentru a fi primulcare se apropie de locul scurgerii. A ajuns pânãla 3-4 m de baltã ºi a fost vãzut cã se întoarce,îºi stânge pieptul cu braþele ºi intrã în colaps,devenind inconºtient.Pânã la ajungerea celorlalþi deja manifestaconvulsii. În 3-4 minute convulsiile s-au opritdeoarece devenise apneic ºi flasc.Imediat, i s-a administrat atropinã ºi apoia fost transportat la autospecialã unde s-aînceput respiraþia artificialã.În urmãtoarele 3 ore, au fost necesarerepetarea dozelor de atropinã ºi ventilaþie asistatãcu oxigen, dupã care i-au revenit cunoºtinþaºi controlul muscular.Pânã la refacerea completã a mai trecutînsã timp.ComentariuAcest individ a inhalat o mare cantitatede sarin, deºi a inspirat o singurã datã sau dedouã ori.Primul efect, în numai câteva secunde dela expunere ºi inhalarea agentului chimic, a fostpierderea cunoºtinþei.Apoi, au apãrut convulsiile care s-aumanifestat pânã la instalarea apneei ºi paralizieimuºchilor.Probabil, cã fãrã administrarea imediatã,în câteva minute, a atropinei ºi ventilaþiei asistatecu oxigen, pacientul deceda în scurt timp.Contaminarea biologicãCazul 1În 1979, în oraºul SVERDLOVOSK, dinfosta Uniune Sovieticã, s-a produs o neobiºnuitãapariþie de ANTRAX. Oficialii sovietici auatribuit boala consumului de carne contaminatã.Oficialii americani au anunþat cã boala afost cauzatã de un accident (scãpare) de la unlaborator militar de cercetãri microbiologice dinoraº. 68 persoane au decedat ºi la un numãrnedeterminat le-a fost rãu. Cu toatã terapiamasivã cu antibiotice, numai câþiva dintre ceiafectaþi au supravieþuit.ComentariuPentru a interveni este nevoie de analizaepidemiologicã a accidentului ºi observareadiferenþelor faþã de apariþia pe cale naturalã(cum ar fi numãrul îmbolnãviþilor), durata depropagare, tabloul clinic, rãspândirea geograficãºi ce alte specii au mai fost afectate.În acest caz, datele epidemiologice evidenþiazãcã majoritatea victimelor locuiauîntr-o zonã limitrofã din sudul oraºului, care erao extindere a laboratorului militar. De asemenea,au murit animale, pe direcþia reprezentativãa vântului, care bãtea dinspre nord.Astfel, s-a concluzionat: cauza accidentuluieste scãparea aerosolilor de bacili cãrbunoºi(bacilul antracis) de la laboratorul militar demicrobiologie.Cazul 2Pe baza studiilor extensive de vulnerabilitate,elaborate în anii 1950 ºi 1960, s-au imaginato serie de scenarii teoretice,dar, foarteprobabil, de sorginte teroristã.Agentul biologic Francisella Tularensis(care cauzeazã Tularemia), un agent foarteinfecþios, cu o dozã infectatã de 10-100 celule,poate fi uºor produs în laboratoare clandestinede un absolvent de liceu, utilizând ca mediuaproximativ 100 lame de sânge agar-petri.Acestea au o capacitate de 10 g de materialuscat care poate fi introdusã în 6 corpuri de iluminat(becuri) de 100W. Aceste baloane de sticlãsunt ascunse într-o staþie de metrou aflatã încentrul unui mare oraº. Un test asemãnãtor s-aefectuat, iniþial, în NEW YORK. Pe direcþia N-Spasajul conþine 4,75 x 10 8 litri aer. Cãlãtorii carestaþionaeazã 5 minute vor primi mai mult de 10doze mortale, dacã respirã cu un debit de 10 litriaer pe minut. Aerosolii secundari vor fi regeneraþi,din timp în timp, de trecerea trenurilor. Însfârºit, câteva sute de calãtori vor fi contaminaþi,funcþie de timpul de staþionare ºi doza primitã.Se poate face o similitudine cu atacul cusarin din metroul din TOKIO.ComentariuPersonalul de intervenþie/salvare trebuiesã acorde atenþie protecþiei individuale, în special,dupã observarea primelor victime.68

Trebuie urmãrite, decontaminarea personaluluiafectat, a ramelor de metrou ºi a facilitãþilormedicale unde au fost evacuaþi contaminaþii.În final, în toate cazurile este recomandabilãspãlarea cu apã caldã ºi sãpun.Apoi, urmeazã examinarea victimelor ºistudiile epidemiologice pentru diferenþiereacauzelor de iniþiere naturalã sau deliberatã (sabotaj/terorism).În încheiere, considerãm necesarãprezentarea urmãtoarelor concluzii:acþiunea în medii contaminate radioactivse executã numai atunci când situaþiaimpune acest lucru, astfel încât, expunerea personaluluila radiaþii sã se menþinã la cea maimicã valoare acceptatã;cunoaºterea efectelor ºi simptomelorpe care le genereazã un atac/accident chimic ºibiologic, precum ºi a procedeelor de acþiune înAPÃRAREA NBC 10/2005MEDII NBCastfel de situaþii, reprezintã un factor de succesîn salvarea vieþii ºi a bunurilor materiale.necesitatea existenþei unor structurispecializate cu personal profesionist ºi echipamenteperformante antrenate, motivate ºi capabilesã gestioneze eficient întreaga gamã deriscuri neconvenþionale, inclusiv cele de naturãCBRN.colaborarea la nivel decizional ºi înplan acþional între structurile specializate aleMAI, MApN ºi celelalte departamente curesponsabilitãþi în domeniu sã constituie o preocuparepermanentã a organismelor politicomilitareale României.69

APÃRAREA NBC 10/2005CERCETAREA NBCDETECÞIA CHIMICÃ - COMPONENTÃ DE BAZÃ AAPÃRÃRII NBCMr. ing. Gabriel EPURECentrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi EcologieSfârºitul Rãzboiului Rece a condus ladiminuarea pericolului unei confruntãri demare anvergurã, dar a adus cu sine un mediustrategic neclar ºi poate de aceea ºi mai periculos.Instabilitatea în creºtere a avut ca rezultat oserie întreagã de conflicte regionale, rãzboaiecivile, insurecþii ºi atacuri teroriste, culminândcu cele din 11 septembrie 2001 ºi 30 martie2004 ºi din vara anului 2005.Riscurile ºi ameninþãrile de naturãnuclearã, biologicã ºi chimicã (NBC) s-au adaptatºi ele noului mediu internaþional. În ciudaeforturilor susþinute de control, continuã proliferareaºi diseminarea tehnologiilor ºi materialelorNBC, a armamentelor ºi altor mijloaceletale neconvenþionale, utilizarea acestoradevenind dificil de prevãzut datoritã numãruluimare de scenarii posibile, care nu implicã înmod special existenþa unui conflict global.Conflicte militare locale se pot declanºa ºi camãsurã punitivã extremã împotriva unorregimuri dictatoriale din state care încalcãprevederile convenþiilor ºi tratatelor internaþionaleîn domeniul armelor de distrugere înmasã NBC (ADMNBC) ºi care dezvoltã înascuns programe militare nucleare, biologice ºichimice sau sprijinã organizaþii teroriste.La toate aceste riscuri ºi ameninþãri seadaugã deteriorarea constantã a mediuluiambiant prin nerespectarea normelor ecologiceºi eliberarea accidentalã sau deliberatã a substanþelortoxice industriale, precum ºi expansiuneareþelelor ºi activitãþilor teroriste ºi a crimeiorganizate transnaþionale (criminalitate economico-financiarã,trafic ilegal de persoane,droguri, materiale radioactive ºi strategice, dearmament ºi muniþie etc.).În mod logic, la aceastã situaþie se poaterãspunde prin capabilitãþi de apãrare NBC chiarºi pe timp de pace care sã intervinã cu eficienþãîn caz de accidente sau evenimente teroristdiversioniste.Detecþia chimicã este una din componenteleprincipale ale apãrãrii NBC; din eaderivã interrelaþional celelalte componente:avertizarea ºi alarmarea, protecþia (echipamentuluiºi personalului), decontaminarea ºi luareacontramãsurilor medicale. Poate de aceea estecomponenta care înglobeazã în cel mai înaltgrad tehnici ºi tehnologii de vârf din domeniul fiziciiºi chimiei, practic neexistând metodã fizicã sauchimicã care sã nu fi fost testatã în aplicaþiiprivind detecþia ºi identificarea agenþilor chimici(AC) ºi substanþelor toxice industriale(STI). Alegerea tehnicilor de detecþie optime cevor fi utilizate în cadrul diferitelor misiuni este70

un proces complex, ce þine cont de experienþapotenþialilor utilizatori în cunoaºterea echipamentuluide detecþie, de tipurile de AC ºi STIdetectabile ºi, nu în ultimul rând, de obiectivelemisiunii de îndeplinit.Paradoxal, deºi detecþia chimicã a fost ºieste un domeniu prioritar în cercetarea ºtiinþificã,nu s-a reuºit încã crearea unei tehnologii universalvalabile care sã rãspundã la cerinþeletuturor tipurilor de misiuni, calitatea rezultateloranalitice provenite de la diferitele analizoarefiind în strânsã dependenþã cu abilitateaacestora de adaptare la diferitele tipuri de probede mediu ºi de modul de transmitere a probei laanalizor.De regulã, dispozitivele destinate analizeiAC ºi STI în stare de vapori nu sunt aplicabile încazul lichidelor cu volatilitate scãzutã ce contamineazãapa sau diferitele suprafeþe, acesteanecesitând de cele mai multe ori tehnologii totaldiferite ºi neaplicabile în primul caz. Rolul substanþelorcare interferã în procesul de detecþie estede cele mai multe ori determinant. Multe analizoarepot avea dificultãþi în identificarea cantitãþilorfoarte mici de AC ºi STI aflate în matricicomplexe. Un detector de agenþi chimici înstare de vapori poate detecta cu uºurinþã urmede AC sau STI în medii deschise (câmp saupãdure), dar poate sã nu fie capabil sã detectezeaceleaºi substanþe, la acelaºi nivel de concentraþieîntr-o staþie aglomeratã de metrou sau pestrãzile oraºelor. Aceste medii conþin substanþechimice produse de activitãþile zilnice (conducereaautovehiculelor, utilizarea deodorantelor/parfumurilor,insecticide etc.) care aratãpentru analizor ca un AC sau STI ºi pot afectaastfel sensibilitatea acestuia.Între misiunile caracteristice detecþieichimice ºi tehnologiile utilizate astãzi în sprijinulacestui proces existã însã o strictã corelaþie.Astfel, putem spune cã existã tehnologii capabilesã realizeze observarea, descoperirea ºideterminarea atacurilor sau emisiilor chimice,tehnologii capabile sã determine zonele/raioanelecontaminate ºi sã le monitorizeze, precumºi tehnologii aplicabile în procesul de prelevareºi analiza probelor contaminate în scopulconfirmãrii utilizãrii agenþilor chimici.APÃRAREA NBC 10/2005CERCETAREA NBC1. Observarea, descoperirea ºi determinareala timp a atacurilor ºi emisiilorchimice rãmâne în continuare zona cea maidelicatã a procesului de detecþie chimicã.Principala tehnologie folositã, spectroscopia îninfraroºu (IR), permite astãzi detecþia norului deagenþi chimici la distanþe mai mari de 5 km,prin compararea spectrelor mãsurate în mediucu cele ale agenþilor chimici de referinþã.Indiferent de tehnica utilizatã (IR pasiv sauactiv) ºi de tehnologia folositã (colectarea radiaþieiIR emise - FLIR, colectarea radiaþiei IRadsorbitã de mediu - FTIR, adsorbþia diferenþialã- LIDAR), aceastã componentã a detecþiei chimiceva face în continuare obiectul cercetãrilorviitoare.2.Determinarea zonelor sau raioanelorcontaminate ºi monitorizarea permanentãa acestora este componentadetecþiei în care se utilizeazã cele mai multetehnici ºi tehnologii, fiind se pare ºi cea mai bineacoperitã, principalele dificultãþi constând maimult în alegerea aparaturii potrivite tipurilor demisiuni ºi situaþii. Dintre tehnologiile utilizateamintim:- Spectrometria de mobilitate ionicã (IMS),ce constã în ionizarea agenþilor chimici dinmediu, separarea ionilor formaþi în câmp electricla presiune atmosfericã ºi identificarea acestorape baza timpului necesar parcurgerii unuispaþiu delimitat;- Flamfotometria - ce are la bazã arderea71

APÃRAREA NBC 10/2005CERCETAREA NBCunui amestec de hidrogen-probã de aer ºimãsurarea lungimilor de undã caracteristicesulfului ºi fosforului;- Spectroscopia IR. - bazatã pe mãsurarealungimii de undã ºi a intensitãþii luminoase îndomeniul infraroºu mijlociu (2.5 - 50 µm, 4000- 200 cm -1 );- Electrochimia - ce are la bazã variaþiapotenþialului electric al unei soluþii sau film laabsorbþia unui agent chimic (un exemplu tipiceste reacþia de inhibare a colinesterazei de cãtreagenþii neuro);- Unde acustice de suprafaþã (SAW) - cefolosesc cristale piezoelectrice, acoperite cu unfilm adsorbant pentru agenþii chimici din aer;- Fotoionizarea (PID) - expunerea curentuluide gaz la lumina ultravioletã, cu lungimede undã de energie suficientã pentru a ionizamoleculele de agent;- Conductivitatea termicã ºi electricã, ce utilizeazãdiferite tipuri de materiale semiconductoarede tip metaloxid ºi mãsoarã modificãri aleconductivitãþii termice, rezistenþei ºi conductivitãþiielectrice la absorbþia unui gaz pesuprafaþa filmului metalic.Toate aceste tehnologii sunt utilizatepentru determinarea tipului de AC sau STI utilizatºi delimitarea zonelor contaminate dacãeste suficient timp. Pot fi utilizate de asemenea,ºi ca dispozitive de alertare a personalului înprezenþa norilor de vapori toxici, caz în care trebuiesã se þinã cont de faptul cã la concentraþiifoarte mari, acest tip de detectoare pot sã nuofere suficient timp pentru luarea mãsurilor deprotecþie.O altã utilizare a acestui tip de detectoareeste monitorizarea concentraþiei de vaporide AC în procesul de decontaminare a tehnicii ºipersonalului, precum ºi la trierea personaluluicontaminat. Triajul contaminaþilor poate fi utilizatpentru identificarea personalului cu unnivel ridicat de contaminare, a personaluluinecontaminat, în ideea în care personalul contaminatnecesitã decontaminarea rapidã, întimp ce personalul necontaminat nu necesitãdecontaminare, salvându-se astfel resursemateriale ºi de timp.Chiar dacã fac parte din primele tehniciutilizate, tehnicile colorimetrice rãmân în continuarede actualitate. Kiturile de detecþie,tubuºoarele indicatoare ºi hârtiile indicatoare indicãprezenþa sau absenþa unui agent chimic prinschimbarea culorii în urma unei reacþii chimicece implicã un agent suspect. Kiturile de detecþieºi tubuºoarele indicatoare sunt utilizate în specialpentru a verifica prezenþa unui agent chimicdupã o alarmã primitã de la alt tip de monitor.Alte kituri sunt utilizate pentru a verificaapa de bãut, în timp ce hârtia indicatoare esteutilizatã în special pentru testarea picãturilorsuspecte de lichid aflate pe suprafeþe.3.Prelevarea ºi analiza probelor contaminateîn scopul confirmãrii utilizãriiagenþilor chimici este ultima componentã adetecþiei chimice ºi are rolul de a asigura suportulpentru contramãsurile medicale ºi deciziilestrategice, precum ºi de a dovedi violareaprevederilor convenþiilor ºi tratatelor internaþionale.Acest fapt este asigurat de un instrumentaranalitic performant, aflat de regulã îndotarea laboratoarelor de analizã, instrumentarcapabil sã analizeze probe mici, de ordinulmicrolitrilor sau miligramelor ºi sã mãsoare cuacurateþe proprietãþi chimice unice alediferitelor tipuri de molecule.Tehnicile sunt mult mai sofisticate ºi realizeazãdetecþia ºi identificarea la nivel de urmeale diferitelor molecule. Acurateþea ºi preciziaacestor instrumente necesitã reactivi puri, unprotocol rigid ºi proceduri de operare stricte,aplicabile de regulã în laboratoare.Principalele tehnici analitice utilizatesunt spectrometria de masã (MS), gazcromatografia(GC), lichid cromatografia de înaltã performanþã(HPLC), Ion-cromatografia (IC), electroforeza capilarã.Necesitatea existenþei personalului specializatpentru interpretarea rezultatelor precumºi posibilitãþile reduse de utilizare în afaralaboratoarelor, în special pentru tehnicile HPLC,IC ºi electroforezã capilarã, pentru care nuexistã încã instrumente portabile, constituie dezavantajece nu pot fi neglijate.În pofida tehnicilor existente, detecþia72

chimicã este componenta apãrãrii NBC care vasuferi ºi în viitor cele mai multe transformãri.Aºa cum se poate observa ºi din scurtaprezentare, detecþia chimicã nu poate sã facãfaþã cu succes noilor provocãri ale prezentuluiºi viitorului. Din punct de vedere alriscurilor unei confruntãri militaredirecþiile sunt clar trasate, cercetãrileviitoare îndreptându-se în special pentrurealizarea ºi perfecþionarea detectoarelorla distanþe mari (peste 20 km),miniaturizarea detectoarelor existente ºiintegrarea acestora în reþele de avertizareºi analizã NBC.Detecþia chimicã nu poate însã,la nivelul actual, sã facã faþãprovocãrii legate de expansiuneareþelelor ºi activitãþilor teroriste ºi a crimei organizatetransnaþionale.APÃRAREA NBC 10/2005CERCETAREA NBCOri, aºa cum a dovedit-o atacul cu sarince a avut loc în 1995 la Tokio, grupuri fanaticenu vor ezita sã utilizeze substanþe chimice toxicepentru a-ºi atinge scopurile. Pânã când nuvor fi realizate ºi utilizate dispozitive care sãdetecteze prezenþa agenþilor chimici sausubstanþelor toxice industriale în recipienteleînchise aflate pe diferite mijloace detransport sau în posesia membrilorgrupãrilor teroriste, detecþia chimicã ºiapãrarea NBC vor fi permanent îndefensivã.Evitarea ºi prevenirea incidentelorNBC constituie de fapt mareaprovocare a viitorului pentru specialiºtiiºi cercetãtorii care lucreazã în domeniuldetecþiei chimice.73

APÃRAREA NBC 10/2005CERCETAREA NBCTESTAREA ÎN POLIGONA TELEDETECTORULUI PENTRU AGENÞI TOXICI "RAPID"General de brigadã (r) dr.Nicolae POPESCUColonel dr. ing Vasile ªOMOGHIMaior ing.Gabriel EPURECãpitan ing. Claudiu LÃZÃROAIELocotenent-colonel (r) ing.Viorel DINESCULocotenent-colonel ing. Sorinel MANTALocotenent-colonel ing. Marian POPACentrul de Pregãtire pentru Apãrare NBCCentrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie1. INTRODUCEREDetectoarele pentru agenþi toxici sunt mijloace eficiente atât în cazul conflictelor militare,cât ºi în cazul unor acte de terorism sau a accidentelor industriale.Detectoarele la distanþã (teledetectoarele) sunt mijloace foarte complexe, având construcþiaºi funcþionarea bazate pe principii moderne, care înglobeazã o tehnologie foarte avansatã.Testarea detectoarelor pentru agenþi toxici permite evaluarea capacitãþii de identificare aagenþilor toxici reali, în diferite condiþii. De asemenea, se poate realiza o apreciere asupra influenþeiunor interferenþi, care pot determinã rãspunsuri "false".Experimentãrile s-au realizat în condiþii foarte apropiate de cele reale, mãsurându-senivelul concentraþiei compuºilor chimici toxici din vecinãtatea combinatelor chimice, respectivrealizându-se atmosfere contaminate în condiþii de poligon, prin explozie controlatã.Pentru pregãtirea ºi efectuarea testãrilor am primit suport tehnic ºi instruire din partea specialiºtilorfirmei BRUKER DALTONICS (Germania).2. PRINCIPIUL DE FUNCÞIONAREDetectoarele la distanþã funcþioneazã pe principiul spectrometriei în infraroºu (IR) ºiau rolul de a avertiza din timp la prezenþa norului de agent chimic. Absorbþia de radiaþie în domeniulIR al spectrului electromagnetic duce la excitarea vibraþiei ºi rotaþiei moleculelor. Energianecesarã acestui proces depinde de masa atomilor implicaþi, precum ºi de tãria forþelor de legãturã.Astfel, grupe funcþionale diferite absorb la frecvenþe caracteristice, fiecare substanþã având unspectru IR unic (aºa-numita "amprentã IR").Teledetectorul RAPID se bazeazã pe tehnica denumitã IR pasiv, care constã în colectarea ºimãsurarea radiaþiei IR emisã sau absorbitã de mediu. Acest sistem de detecþie la distanþã utilizeazãpentru achiziþia datelor tehnologia FTIR (Fourier Transform Infrared - IR cu transformatã Fourier).Metoda de detecþie se bazeazã pe analiza spectralã a radiaþiei IR ambientale. Dacã în câmpulde observarea al senzorului la distanþã al aparatului se aflã o substanþã volatilã periculoasã, caracteristicilestructurale IR (amprentã IR) vor apãrea în spectrul IR pasiv.Probabilitatea de detecþie a unui compus (Pd) depinde de concentraþia acestuia (C),lungimea drumului optic (L), diferenþa de temperaturã DT dintre norul format de compus ºi fondulnatural, precum ºi de condiþiile de mediu, coeficienþii de absorbþie ai compusului ºi proprietãþileinstrumentului (fig. 1).74

APÃRAREA NBC 10/2005CERCETAREA NBCFig. 1Probabilitatea de detecþieFascicolul de luminã provenit de la sursa IR este transportat cu ajutorul sistemelor opticede transmisie cãtre interferometru. Aici, are loc modularea fascicolului sursã prin rotirea unui sistemde oglinzi ºi transmiterea fascicolului modulat cãtre detector.Interferogramele obþinute sunt apoi procesate matematic (transformata Fourier) ºi transformateîn spectre IR (fig. 2).Spectrele IR sunt identificate ºi cuantificate de cãtre un soft special de analizã. Acesta faceposibilã mãsurarea simultanã a tuturor frecvenþelor luminii în domeniul IR mijlociu.Fig. 2Aplicarea transformatei Fourier pentru interferograme3. COMPUNEREA DETECTORULUISistemul RAPID este alcãtuit din unitatea de bazã ºi accesorii.Unitatea de bazã (fig. 3) este alcãtuitã din:a) corpul detectorului, care are înglobate modulele electronice, optice ºi mecanice;b) panoul de operare (fig. 4) este situat în partea din spate a corpului detectorului, fiind fixat75

APÃRAREA NBC 10/2005CERCETAREA NBCpe carcasã;c) spectrometru FTIR se aflã în partea inferioarã a unitãþii de bazã ºi constã în interferometru,sistemele optice de detecþie, sistemele optice de transfer, unitatea de calibrare;d) unitate de scanare spaþialã (fig. 5) este dispusã în partea frontalã a detectorului ºi permiteselectarea câmpului de observare în azimut ºi elevaþie, pe baza valorilor prestabilite de operator;Principalele accesorii ale sistemului RAPID sunt: trepied, unitate de control la distanþã, sistemmontare pe vehicule, calculator cu soft "RAPID Control" (fig. 6). Pentru aplicaþii analitice(spectroscopie, radiometrie, imagini IR) detectorul RAPID poate fi operat cu programul IRIS - NT.Fig. 3Detectorul RAPIDDetectorul RAPID poate opera în trei moduri. Indiferent de modul de operare detectorulafiºeazã tipul de agent ºi direcþia norului, concomitent cu alarmarea acusticã ºi vizualã.‣Full Range Scan - asigurã scanarea pe orizontalã pe un domeniu de 360° ºi pe verticalãîn domeniul cuprins între - 10° ºi + 50° din câmpul vizual. În acest mod, scanerul se deplaseazãîn spiralã descendentã. Viteza de scanare poate fi selectatã de cãtre operator. Pentru un incrementde 5° timpul necesar scanãrii întregului câmp vizual este de 40 secunde.‣Sector Scan - permite selectarea unui subdomeniu din câmpul vizual (atât pe orizontalã,cât ºi pe verticalã).‣Point Scan - permite fixarea scanerului într-o anumitã poziþie din câmpul vizual.Fig. 4Unitatea de scanareFig.5Panoul de operare76

APÃRAREA NBC 10/2005CERCETAREA NBCFig. 6Softul Rapid Control4. CARACTERISTICI TEHNICEDetectorul la distanþã asigurã detecþia agenþilor neurotoxici - tabun (GA), sarin (GB),soman (GD) -, a agenþilor vezicanþi - iperitã (HD), levizitã (L) -, a agenþilor hemotoxici - acid cianhidric(AC), fosgen (CG) - ºi a compuºilor toxici industriali - amoniac, acetilenã, hexafluorurã desulf, salicilat de metil.Principalele caracteristici tehnice ale detectorului sunt prezentate în tabelul 1.Nr.Crt.Caracteristica tehnicã U/m Valoare1 Domeniul spectral cm -1 700-13002 Rezoluþia spectralã cm -1 4,0o aliniere permanentã3 Interferometru -o poziþionare mecanicã prin fricþiuneo grad de transfer: 20 spectre/s4 Viteza maximã de rotaþie azimutalã0 /s 1205 Viteza maximã de înãlþare0 /s 206 Câmpul vizual mrad 307 Câmpul de observare0 o azimut: n x 360o înãlþare: -10 - + 508 Alimentare cu energie V c.c. 18 - 309 Dimensiuni de gabarit (L x 1 x h) mm 500 x 331 x 38610 Masa totalã kg 41,811Limita de detecþie(ÄT > 1 0 K; distanþa > 100m)mg/m 3 o levizitã:26o sarn: 6,6o soma: 10o iperitã: 16o acid cianhidric: 4,5o fosgen: 5,7o amoniac: 3,377

APÃRAREA NBC 10/2005CERCETAREA NBC5. REZULTATELE TESTÃRILORTestarea teledetectorului RAPID urmãreºte:Verificarea funcþionãrii în conformitate cu instrucþiunile de lucru.Verificarea sensibilitãþii la simulanþi de agenþi toxici cu specific militar.Verificarea sensibilitãþii la substanþe toxice industriale.Verificarea sensibilitãþii la interferenþi.Testãrile au fost efectuate în poligonul Centrului de Pregãtire pentru Apãrare NBC(Poligonul Chimic ), pentru distanþe scurte ºi medii - pânã la 400 m.Este cunoscut faptul cã agenþii toxici de luptã sunt substanþe cu presiune de vapori scãzutãsau chiar foarte scãzutã (în cazul agenþilor toxici persistenþi). Acest lucru face ca rata lor de evaporaresã fie micã, mai ales pentru temperaturi sub 20 °C ºi viteze ale vântului de sub 1 m/s.Detectorul a fost testat în laboratoarele specializate din strãinãtate pentru substanþe în staregazoasã (SF6, NH3) aflate în butelii sub presiune, având ratã de vaporizare mare, în cantitãþicuprinse între 10 ºi 40 kg. Testarea în condiþii de câmp, folosind simulanþi (compuºi cu spectru IRasemãnãtor agenþilor chimici de rãzboi) nu se poate efectua decât prin vaporizarea rapidã a unorcantitãþi mari de compuºi, pe arii extinse. Aceasta se poate realiza fie prin crearea unui amestecsimulant - aer cald, cu ajutorul unui generator de amestec, fie prin explozie. Dintre cele douãmodalitãþi, explozia este cea mai apropiatã de condiþiile tactice reale.Testarea teledetectorului RAPID în condiþii de teren s-a efectuat prin simularea unui atac cuagenþi chimici de rãzboi. În acest scop a fost confecþionat un sistem care sã permitã dispersarea substanþelorprin explozia unui recipient conþinând 10 l simulant aflat la o înãlþime de 2 m faþã de sol(fig 7). Pe capacul recipientului este înfiletatã o teacã explozivã, confecþionatã dintr-un tub depolipropilenã (material rezistent la acþiunea substanþelor chimice). În interiorul tecii se gãseºte unamestec exploziv format din trotil ºi exploziv plastic, precum ºi o capsã detonantã. Recipientul estefixat pe un cadru metalic susþinut de piloni.În timpul exploziei (fig. 8) au fost mãsuraþi parametrii mediului ambiant (temperaturaaerului, direcþia ºi viteza vântului, umiditatea). Pentru determinarea parametrilor mediuluiambiant au fost utilizate urmãtoarele echipamente:termo-anemometru - utilizat pentru mãsurarea temperaturii aerului ºi a vitezei vântului;higrometru - pentru determinarea umiditãþii;busolã.Fig. 7Dispozitiv pentru realizarea concentraþiei de agenþi toxici în condiþii de poligon78

APÃRAREA NBC 10/2005CERCETAREA NBCFig. 8Forma norului de agenþi toxici creat prin explozieAu fost testaþi trei compuºi toxici industriali - diclor-metan, diclor-etan ºi amoniac -,primul fiind, totodatã, ºi simulant de iperitã. Diclor-metanul nu este inclus în librãriile de substanþeale aparatului, testarea urmãrind, în acest caz, verificarea stabilitãþii detectorului la acest posibilinterferent. De asemenea, s-a testat ºi amestecul a doi compuºi toxici - diclor-metan + amoniac -,pentru a putea aprecia capacitatea de detecþie în condiþii complexe.Testãrile au fost efectuate în condiþii statice, respectiv prin deplasarea vehiculului pe un traseuaflat în proximitatea zonei în care s-a produs deflagraþia. Pentru cazurile în care determinãrile aufost realizate staþionar, au fost alese puncte fixe amplasate la distanþe ºi în puncte bine stabilite,care sã permitã "vizualizarea" directã a locului în care s-a produs explozia ce a generat norul toxic.Neexistând o variaþie constantã a posibilitãþilor de detecþie în funcþie de distanþã, mãrime ºi formãa norului toxic ºi de condiþiile ambientale (temperaturã, umiditate, vitezã ºi direcþie a vântului),am ales mai multe distanþe de mãsurare, în condiþii relativ stabile ale parametrilor atmosferici.Mãsurãtorile au fost realizate prin regresia distanþei, în cazul când rezultatele testãrilor au fost negative.În cazul mãsurãtorilor în deplasare, vehiculul a parcurs un traseu linear de circa 150 m, lao vitezã redusã (5 - 10 km/h). În toate experimentãrile, teledetectorul a fost programat sãefectueze o baleiere parþialã, care sã cuprindã în "câmpul vizual" zona în care s-a produs emisiatoxicã. Librãriile de substanþe utilizate au fost cele adecvate determinãrilor efectuate, ºi anume:TICs (Toxic Industrial Chemicals) - pentru amoniac, diclor-metan ºi diclor-etan, Simulants for CWA- pentru diclor-metan , respectiv Evaluation Compounds - pentru toþi cei trei compuºi. Înainteafiecãrei testãri a fost selectatã librãria de substanþe doritã.Testãrile au fost realizate în prezenþa ºi cu asistenþa tehnicã a specialiºtilor de la79

APÃRAREA NBC 10/2005CERCETAREA NBCfirma producãtoare.Rezultatele testãrilor efectuate sunt prezentate în tabelul 2:Nr.Crt.Substanþã testatãCant.(kg)Condiþii meteoDist. (m) Mod testareIndicaþie1 - - temperaturã - 13,8 0 C87 staþionar probã martorumiditate – 41%2 Diclor-metan 13,25viteza vântului – 1,8 m/sdirecþie vânt – E - NE287 staþionar fãrã indicaþie3 Diclor-metan 13.25temperaturã - 18,9 0 Cumiditate – 23%137 staþionar fãrã indicaþie4 Diclor-metan 13,25viteza vântului – 2,6 m/sdirecþie vânt – E - NE 87 staþionar fãrã indicaþie5 Diclor-etan 13temperaturã - 21,8 0 Cumiditate – 27%400 staþionar fãrã indicaþieviteza vântului – 0,5 m/s6 Diclor-etan 13 direcþie vânt – E - NE 287 staþionar fãrã indicaþie7 Diclor-etan 13temperaturã - 22,9 0 Cumiditate – 25%137 staþionarviteza vântului – 1,6 m/s8 Diclor-etan 13 direcþie vânt – E - NE 87 staþionar8Amoniac (soluþie25%)10temperaturã - 23,4 0 Cumiditate – 24%viteza vântului – 0,5 m/sdirecþie vânt – E - NEDCL135 ppm 0 KDCL194 ppm 0 K187 staþionar fãrã indicaþie9101112Amoniac (soluþie25%)Amoniac (soluþie25%)Amoniac (soluþie25%)Amestec diclormetan+ amoniac (50% -50%)10 137 staþionartemperaturã - 26,4 0 C10umiditate – 23%viteza vântului – 2,6 m/s 87 staþionardirecþie vânt – E - NE8710- deplasare23716,25temperaturã - 21,8 0 Cumiditate – 27%viteza vântului – 0,5 m/s#direcþie vânt – E - NENH3121 pmm 0 KNH3121 pmm 0 KNH3121 pmm 0 K87 staþionar fãrã indicaþieRezultatele relevã cã - în condiþiile experimentãrilor - sensibilitatea aparatului este diferenþiatãpentru cei trei compuºi. Inexistenþa indicaþiilor în cazul testãrilor efectuate cu diclor-metaneste un semn bun, indicând insensibilitatea teledetectorului la acest compus, care nu apare înlibrãriile specifice ale aparatului. Diclor-etanul ºi amoniacul sunt detectaþi, dar numai la distanþe relativreduse. Este posibil ca aparatul sã fie sensibil numai la cantitãþi mari de substanþe, respectivla dimensiuni mult mai mari ale norului de agent toxic. Testarea în condiþii complexe (amestec decompuºi) a relevat stabilitatea aparatului la posibili interferenþi.Pentru o bunã obiectivare a rezultatelor testãrilor ºi pentru o analizã cât mai completã ºimai corectã trebuie luate în considerare o serie de observaþii relevate de testarea în condiþii depoligon. Probabilitatea de detecþie a unui compus depinde de concentraþia acestuia, diametrulnorului, diferenþa de temperaturã dintre norul format de compus ºi fondul natural (∆T), precum80

APÃRAREA NBC 10/2005CERCETAREA NBCºi de condiþiile de mediu. Astfel:‣cantitãþile de substanþe folosite pentru testãri a variat în limite reduse. Chiar dacã se iauîn considerare volatilitatea diferitã a compuºilor, precum ºi pierderile provocate de explozie, sepoate estima o concentraþie suficientã pentru a se realiza detecþia;‣se considerã cã diferenþa de temperaturã ∆T dintre norul format de compus ºi fondul naturala fost peste valoarea minimã de 1 0 K. Aºa cum se poate vedea în figura 9, poligonul ValeaPoienii are fondul natural asigurat de relieful muntos, împãdurit, aflat în imediata vecinãtate alocului de testare. De asemenea, umiditatea aerului a avut valori reduse (23 - 41 %), ceea ce constituieun avantaj pentru detecþie, deoarece umiditatea excesivã influenþeazã foarte mult detecþiaprin interferenþa cu vaporii de apã, mai ales pentru distanþe mari;‣diametrul norului a fost un factor decisiv. În urma exploziei a rezultat un nor (forma ºidimensiunile sunt cele din figura 8), care s-a menþinut timp de 30 secunde, dupã care a dispãrut,fãrã a fi împrãºtiat de vânt. Se poate aproxima cã dacã pentru un nor de 150 m, se poate efectuadetecþia de la distanþa de 5 km, pentru un nor de 8 m diametru, distanþa scade la aproximativ 300m, în condiþii favorabile. Acest aspect a fost confirmat ºi de rezultatele testelor. Pentru a forma prinexplozie un nor cu diametrul de 150 m este nevoie de cantitãþi apreciabile de substanþã, lucru perfectposibil în condiþii de rãzboi, dar greu de realizat practic în timp de pace.6. CONCLUZII6.1. Arie de operare foarte largãModul "Full Range Scan" asigurã scanarea completã pe orizontalã ºi pe verticalã. Teoretic,pentru un nor de 150 m, în 40 secunde dispozitivul poate scana eficient o suprafaþã de aproape 80km 2 , cu afiºarea tipului de agent ºi a direcþiei norului, concomitent cu alarmarea acusticã ºi vizualã.În urma testãrilor ºi-a dovedit eficienþa pentru o arie de operare de 2,7 km 2 .6.2. Posibilitatea monitorizãrii la distanþãDatoritã sistemului de detecþie bazat pe spectroscopie FTIR, dispozitivul este capabil sãdetecteze la distanþã prezenþa agenþilor chimici de rãzboi. Acest lucru permite luarea mãsurilor desiguranþã înainte ca norul toxic sã ajungã la diferite obiective, spre deosebire de sistemelestaþionare care alerteazã doar atunci cînd agentul toxic este prezent în imediata vecinãtate aaparatului. Detectorul are un timp de rãspuns foarte bun, fapt ce permite monitorizarea în timpreal a emisiilor gazoase la distanþã. Totodatã, se diminueazã considerabil riscul contaminãrii personaluluiºi materialelor în timpul efectuãrii determinãrilor, spre deosebire de alte dispozitive careopereazã doar în zonele contaminate.6.3. Complexitate constructiv - funcþionalãÎntregul ansamblu reprezentat de teledetectorul RAPID este un model de concepþie ºi derealizare unitarã, un conglomerat tehnic (electromecanicã, electronicã, automatizare, opticã) de orobusteþe ºi un design exemplare.Operaþiile pregãtitoare ºi de punere în funcþiune suntpuþine ºi simplu de efectuat, nefiind necesarã o instruire deduratã.Programul specific (soft-ul) este uºor de operat ºi permitevizualizarea alarmelor, tipului de agent, raportarea rezultatelor,selectarea ºi identificarea zonei de scanare, temperatura mediului.Calibrarea se face automat, la intervale prestabilite. Indicaþiiledetectorului sunt intuitive ºi clare, permiþând identificarea claseide compuºi toxici, precum ºi a nivelului "concentraþiei". Sistemuleste foarte robust, rezistent la ºocuri, vibraþii ºi la interferenþeelectromagnetice, în conformitate cu standardele militare speci-Fig.9Cadrul natural de testare81

APÃRAREA NBC 10/2005CERCETAREA NBCfice.Instrumentul poate fi utilizat atât în modul staþionar cât ºi din miºcare, montat pe diferiteautovehicule. Durata de funcþionare continuã este mare. Este posibilã integrarea în sisteme complexede detecþie.Sistemul nu necesitã un numãr mare de materiale consumabile. Totuºi anumite operaþii(înlocuirea heliului lichid sau a sistemelor optice) se efectueazã doar la producãtor ºi implicã costurirelativ mari.De asemenea, detectorul dispune de dispozitive optice ºi acustice care permit avertizareautilizatorului, în cazul apariþiei concentraþiilor periculoase de agenþi toxici. Aceste dispozitive suntamplasate astfel încât sã permitã vizualizarea - pe ecranul aparatului - a tipului de agent toxicdetectat ºi a nivelului "concentraþiei" acestuia.6.4. Numãr ridicat de agenþi detectabiliDetectorul RAPID poate identifica toate moleculele poliatomice. Echipamentul are capabilitateade a detecta toþi principalii agenþi chimici de rãzboi, precum ºi majoritatea substanþelortoxice industriale aflate în stare de vapori. Echipamentul nu detecteazã substanþele toxice în starelichidã. Totuºi, datoritã domeniului îngust de lungimi de undã, anumite substanþe toxice industrialenu pot fi detectate (oxizi de azot, hidrogen sulfurat, clor, acid clorhidric, hidrocarburi).6.5. Sensibilitate redusãComparativ cu alte detectoare limitele de detecþie sunt mult mai mari. Acest aspect este,parþial, compensat de posibilitatea detecþiei la distanþã.Limitele de detecþie uzuale pentru agenþii chimici de rãzboi sunt de aproximativ 1 ppm.Pentru un sector de scanare de 30 mrad, se poate detecta un nor cu diametrul de 150 m la distanþade 5 km. Acest lucru presupune însã cantitãþi foarte mari de agenþi chimici de luptã, situaþie posibilãînsã numai în condiþii de rãzboi.Chiar dacã detectorul este capabil sã detecteze agenþii vezicanþi, volatilitatea scãzutã a acestoranu permite detecþia în condiþii reale. Acest tip de detector poate fi utilizat eficient doar pentruagenþii neurotoxici volatili.Sensibilitatea detectorului nu este constantã. Ea creºte cu creºterea diferenþei de temperaturãdintre fondul natural ºi compuºii þintã. De asemenea, sensibilitatea aparatului este influenþatãde distanþa dintre detector ºi norul de agent chimic, de umiditate ºi de mãrimea norului.6.6. Stabilitate la interferenþiRezistenþa la interferenþi reprezintã capacitatea detectorului de a nu fi influenþat de aceºtia.Teledetectorul a relevat o sensibilitate redusã la majoritatea interferenþilor testaþi. Totuºi, în timpulexperimentãrilor în condiþii de laborator s-a constatat cã introducerea metanolului în cantitãþifoarte mari, în amestec cu agenþi neurotoxici poate provoca identificãri greºite (fosgen în loc demetanol sau sarin).6.7. Imposibilitatea detectãrii simultane a agenþilor toxiciDetectorul are înmagazinate mai multe librãrii, fiecare pentru o anumitã categorie deagenþi toxici. Modificarea tipului de librãrie se efectueazã relativ greoi, necesitând un timp care, decele mai multe ori, face imposibilã identificarea agentului toxic prezent în vecinãtatea aparatului.O librãrie unicã, care sã cuprindã substanþele reprezentative (cu toxicitatea cea mai ridicatã, celmai posibil de întâlnit în condiþii reale, cu volatilitate acceptabilã) ar asigura o detecþie rapidã ºisigurã ºi, practic, nu ar mai necesita intervenþia unui operator pentru modificarea tipului delibrãrie.82

APÃRAREA NBC 10/2005CERCETAREA NBCCOMPLETE CU SEMNE DE MARCAREA ZONELOR DE TEREN CONTAMINATE RBC(varianta manualã ºi automatã)Locotenent-colonel ing.Nicolae NIÞIªILocul ºi data naºterii: 24.07.1964, CâmpulungStudii: -ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi Tc. ªi Auto,,Mihai Viteazul", Piteºti,1987;-Universitatea Piteºti-secþia ingineri autove-hicule rutiere-1998.Funcþii: 1987-1996: comandant de pluton ºi de companie-UM 01261 ºi UM 01225-Piteºti;1996-1997: ofiþer 4 la UM 01747 Târgoviºte;1998-1999: ºef birou aprovizionare, UM 01743 CâmpulungMuscel;1999-2002: ºef CTC UM 01743;2002-2003: ºef birou BONUP UM 01263 C;2003: ºef UM 01263 C.Grade: 1987-locotenent;1991-locotenent-major;1995-cãpitan;2000-maior;2005-locotenent-colonel.Stare civilã: Cãsãtorit, un copilPasiuni:Sport, turismCompletul de marcare a zonelor deasigurã avertizarea asupra tipului de risc, permiþândluarea unei decizii convenabile, în vederearealizãrii, asigurãrii protecþiei trupelor ºipopulaþiei, pentru traversarea sau ocolirea acestora.Produsul ,,Completul de marcare azonelor de teren contaminate RBC" asigurã:marcarea pentru toate tipurile de contaminare:radioactivã, biologicã ºi chimicã;observarea acestuia în condiþii de vizibilitateredusã;plantarea atât în varianta manualã, câtºi în varianta automatã, cu ajutorul aparatuluiexistent pe transportor (autoturism) de cercetareNBC.Completul de marcare a zonelor de terencontaminate RBC - varianta manualã este formatdin trei truse de marcare (ATOM. BIO,GAS).Înainte de plecarea în misiune se verificãexistenþa inventarului fiecãrei truse de marcare,teren contaminate RBC este destinat marcãriizonelor de teren contaminate, a completelor deechipamente, de aprovizionare ºi de depozitarecare sã asigure avertizarea personalului militarsau civil asupra pericolelor generate de risculNBC, într-o variantã recunoscutã ºi acceptatã peplan internaþional.Completul este realizat în douã variante:cu plantare manualã;cu plantare automatã, cu ajutorulsistemului de plantare adaptat pe transportorulamfibiu blindat pentru cercetareanuclearã, biologicã si chimicã ºi pe autoturismulpentru cercetarea nuclearã, biologicã ºi chimicã.Marcarea zonelor de risc contaminate83

APÃRAREA NBC 10/2005CERCETAREA NBCastfel încât în fiecare trusã trebuie sã existe:25 de semne pentru plantarea însol;25 de semne colante;25 de coturi;30 de suporþi;60 de ºnururi de fixare;100 de etichete;douã pixuri marker (roºu saunegru).Natura pericolului ºi/sau al contaminãriizonelor considerate se va indica prin culoareasemnelor, astfel:culoarea primarã acoperã suprafaþa demarcare ºi reprezintã:galben - contaminare chimicã;alb - contaminare radioactivã;albastru - contaminare biologicã.culoarea secundarã utilizatã pentruinscripþionarea datelor referitoare la natura ºigradul contaminãrii:pentru contaminarea chimicã(GAS) - culoarea roºie ºi dedesubt tipul agentului,data ºi timpul mãsurãrii;pentru contaminarea radioactivã(ATOM) - culoarea neagrã ºi dedesubtdebitul/rata dozei, data ºi timpul mãsurãrii, dataºi timpul producerii incidentului;pentru contaminarea biologicã(BIO) - culoarea roºie ºi dedesubt tipul agentului,data ºi timpul mãsurãrii.Completul de marcare a zonelor de terencontaminate RBC - varianta automatã este formatdin douã truse de marcare.Înainte de plecarea în misiune se verificãexistenþa inventarului fiecãrei truse, astfel încâtîn fiecare husã de ambalare trebuie sã existe:30 de semne (câte 10 din fiecaretip - ATOM, BIO, GAS);un plic cu 30 de semne autocolante(câte 10 din fiecare tip - ATOM, BIO,GAS);30 þãruºi;120 de etichete;2 pixuri marker (roºu saunegru).Natura pericolului ºi/sau a contaminãriizonelor considerate se va indica princuloarea semnelor, astfel:culoarea primarã acoperã suprafaþa demarcare ºi reprezintã:galben - contaminare chimicã;alb - contaminare radioactivã;albastru - contaminare biologicã.culoarea secundarã utilizatã pentruinscripþionarea datelor referitoare la natura ºigradul contaminãrii:pentru contaminarea chimicã(GAS) - culoarea roºie ºi dedesubt tipul agentului,data ºi timpul mãsurãrii;pentru contaminarea radioactivã(ATOM) - culoarea neagrã ºi dedesubtdebitul/rata dozei, data ºi timpul mãsurãrii, dataºi timpul producerii incidentului;pentru mãsurarea biologicã (BIO) -culoarea roºie ºi dedesubt tipul agentului, dataºi timpul mãsurãrii.84

APÃRAREA NBC 10/2005ECHIPAMENTE ªI MATERIALE NBCCONCEPÞIADE ÎNZESTRARE A ARMATEI ROMÂNIEICU ECHIPAMENTE ªI MATERIALE DE APÃRARENUCLEARÃ, BIOLOGICà ªI CHIMICÃLocotenent-colonel ing.Marian POPA1. NECESITATEA ELABORÃRIIÎn baza statutului de þarã membrã NATO ºi a cerinþelor impuse de schimbãrile radicale produseîn natura riscurilor cãrora trebuie sã le facã faþã Alianþa Nord - Atlanticã, forþele armate trebuiesã fie eficiente în conducerea operaþiilor pe perioade prelungite într-un mediu NBC .Experienþa NATO ºi cea naþionalã în operaþii militare încheiate sau în curs de desfãºurare,abordarea problematicii ADMCBRN la grupurile de lucru ale NATO, Angajamentele de la Praga îndomeniul capabilitãþilor (PCC), unde apãrarea NBC este un domeniu-cheie al capabilitãþilor operaþionale,evidenþiazã interesul deosebit pe care Alianþa îl acordã contracarãrii pericolelor CBRN, atâtposibilitãþilor de întrebuinþare a ADMCBRN, cât ºi efectelor colaterale cauzate de producereaevenimentelor emisii altele decât atacul/materiale toxice industriale.Asigurarea credibilitãþii ºi puterii de rãspuns pe linia armei Apãrare NBC, cât ºi îndeplinireacerinþelor precizate de "Sistemul de Evaluare a Nivelului de Operativitate al Comandamentelor ºiUnitãþilor Forþelor Terestre - CREVAL" impun o nouã abordare a problematicii înzestrãrii categoriilorde forþe cu echipamente ºi materiale de apãrare NBC.Pentru elaborarea unei noi Concepþii de înzestrare a Armatei României cu echipamenteºi materiale de apãrare nuclearã, biologicã ºi chimicã s-a nominalizat un colectiv deelaborare format din general de brigadã dr.Nicolae POPESCU, col.dr.ing. Ion SAVU, lt.col.ing.Marian POPA ºi lt.col. Ilie BÃLAN. Pe timpul documentãrii ºi definirii concepþiei s-au evaluaturmãtoarele elemente:implicaþiile Angajamentelor de la Praga în domeniul capabilitãþilor, unde apãrarea NBCeste un domeniu al capabilitãþilor solicitate;stadiul actual al dotãrii cu echipamente ºi materiale de apãrare NBC a structurilorarmatei;cerinþele dotãrii cu echipamente/materiale de apãrare NBC stabilite prin STANAG-uri/SMO de specialitate: dotãri ºi specificaþii minimale ale performanþelor;cerinþele sistemului de evaluare CREVAL;cerinþele operaþionalizãrii pe linia apãrãrii NBC a structurilor destinate NATO prin propuneride forþe;capacitãþi/posibilitãþi naþionale de producþie ºi compatibilitatea performanþelor sistemelor/produselornaþionale cu sisteme similare NATO;continuþul misiunilor actuale ale structurilor de apãrare NBC;determinãri/implicaþii ale dotãrii cu echipamente/materiale de apãrare NBC asupracapacitãtii de acþiune a unitãþilor operaþionalizate;implicaþiile întrebuinþãrii armelor de distrugere în masã chimice, biologice, radiologice ºinucleare (CBRN)/efectelor colaterale cauzate de producerea evenimentelor emisii altele decâtatacul (EADA)/materiale toxice industriale (TIM) asupra capabilitãþilor minimale ale forþelorarmate privind: protecþia individualã/colectivã; detecþia/identificarea/monitorizarea85

APÃRAREA NBC 10/2005ECHIPAMENTE ªI MATERIALE NBCpericolelor/riscurilor CBRN/TIM; gestionarea riscului CBRN/TIM.2. DEFINIREA CONCEPÞIEI DE ÎNZESTRAREConcepþia de înzestrare a Armatei României cu echipamente ºi materiale de apãrarenuclearã, biologicã ºi chimicã reprezintã documentul de conducere care cuprinde:a) ansamblul obiectivelor/capabilitãþilor care jaloneazã înzestrarea Armatei României pelinia armei Apãrare NBC: principiile ºi obiectivele înzestrãrii, prioritãþi ale implementãrii concepþiei,cerinþe/capabilitãþi minimale ºi descrierea echipamentelor ºi materialelor de apãrare NBC;b) managementul implementãrii concepþiei de înzestrare (dotãri minimale, etapele implementãriiºi direcþiile de acþiune ale managementului);c) direcþiile implementãrii Angajamentelor din Domeniul Capabilitãþilor Nucleare,Biologice ºi Chimice, conþinut ºi obiective.Obiectivul general al înzestrãrii armatei în domeniul apãrarii NBC îl reprezintã asigurareaprin achiziþii autohtone/externe ºi prin modernizare în concepþie proprie/achiziþie de licenþe astructurilor Armatei României cu echipamente ºi materiale de apãrare NBC, cu performanþe/capabilitãþicorespunzãtoare standardelor de interoperabilitate ale Alianþei Nord-Atlantice.Dotarea cu echipamente ºi materiale pentru apãrare NBC vizeazã urmãtoarele domenii:a) protecþie individualã/colectivã NBC;b) detecþia, identificarea ºi monitorizarea pericolelor ºi riscurilor CBRN/TIM ºi gestionareariscului NBC;c) decontaminarea RBC;d) amplificarea puterii de foc a forþelor luptãtoare prin întrebuinþarea sistemelor incendiareºi mascarea cu aerosoli a obiectivelor ºi acþiunilor militare;e) mentenanþa echipamentelor ºi materialelor de apãrare NBC;f) protecþia mediului, instrucþie ºi antrenament.Sursele înzestrãrii sunt:a) modernizãri - revitalizãri ale echipamentelor ºi materialelor de apãrare NBC existente înînzestrare;b) achiziþii de echipamente ºi materiale performante (producþie autohtonã sau externã).Etapele înzestrãrii cu echipamente ºi materiale de apãrare NBC sunt:a) etapa I - termen scurt (2005 - 2006);b) etapa a II-a - termen mediu (2007 - 2010);c) etapa a III-a - termen lung (2011 - 2015).În funcþie de gradul de interoperabilitate, înzestrarea cu echipamente ºi materiale deapãrare NBC se situeazã pe trei niveluri astfel:a) COMPATIBILITATE - este cel mai scãzut nivel al interoperabilitãþii echipamentelor ºimaterialelor de apãrare NBC din înzestrarea Armatei României cu cele similare din armateleAlianþei Nord-Atlantice; echipamentele pot fi utilizate împreunã pentru realizarea unui scopcomun, fãrã a se produce perturbãri;b) INTERSCHIMBABILITATE - este nivelul extins al interoperabilitãþii echipamentelor ºimaterialelor de apãrare NBC din înzestrarea Armatei României cu cele similare din armateleAlianþei Nord-Atlantice; echipamentele îndeplinesc aceleaºi cerinte, putând fi utilizate unele înlocul altora;c) COMUNALITATEA - este cel mai înalt nivel al interoperabilitãþii echipamentelor ºi materialelorde apãrare NBC din înzestrarea Armatei României cu cele similare din armatele AlianþeiNord-Atlantice; toate forþele utilizeazã aceleaºi echipamente ºi materiale de apãrare NBC.86

APÃRAREA NBC 10/2005ECHIPAMENTE ªI MATERIALE NBC3. PRIORITÃÞI, CERINÞE ªI CAPABILITÃÞI MINIMALE3.1. Prioritãþile implementãrii concepþiei de înzestrare pe linia apãrarii NBC sunt:•prima prioritate o reprezintã operaþionalizarea din punct de vedere al apãrarii NBC astructurilor destinate NATO prin Propuneri de Forþe;•a doua prioritate o reprezintã operaþionalizarea structurilor de apãrare NBC din mariunitãþi, unitãþi, subunitãþi ºi detaºamente din armatã;•a treia prioritate o reprezintã operaþionalizarea din punct de vedere al apãrarii NBC aunitãþilor, subunitãþilor ºi detaºamentelor din armatã.3.2. Cerinþele ºi capabilitãþile minimale cerute echipamentelor ºi materialelor deapãrare NBC sunt:a. cerinþe: detectarea, identificarea, avertizarea ºi raportarea atacurilor cu armele CBRN,protecºia fizicã, managementul incidentelor CBRN/TIM, contramãsurilor medicale ºi sprijinului despecialitate acordat forþelor.b. capabilitãþi:•echipamentul individual de protecþie NBC care trebuie sã asigure: detecþia ºi identificareapericolelor ºi riscurilor CBRN/TIM (detectare ºi dozimetrie); protecþia pielii ºi cãilor respiratorii(aparat de respiraþie ºi haine de protecþie) împotriva efectelor armelor CBRN; acordareaprimului ajutor; decontaminarea imediatã RBC;•echipamentul de apãrare NBC al unitãþii trebuie sã asigure: detectarea, alertarea, avertizareaºi raportarea prezenþei pericolelor ºi riscurilor CBRN/TIM; protecþia colectivã (COLPRO);tratarea rãniþilor într-un mediu contaminat CBRN/TIM; cercetarea ºi monitorizarea evenimentelorCBRN/TIM; decontaminarea operaþionalã RBC;•echipamentul special de apãrare NBC trebuie sã asigure: detectarea, identificarea ºimonitorizarea prezenþei substanþelor radiologice, biologice sau chimice, cât ºi a oricãrui evenimentCBRN cu semnificaþii/potenþial militar; prelevarea probelor, identificarea contaminanþilor ºi transportulmaterialelor contaminate CBRN; sprijinul de specialitate acordat laboratorului de analizã;raportarea ºi avertizarea evenimentelor CBRN/TIM; protecþia colectivã (COLPRO); executareadecontaminãrii totale ºi finale RBC.Descrierea echipamentelor ºi materialelor de apãrare NBC destinate dotãrii militarilor ºiunitãþilor/instalaþiilor/facilitãþilor s-a fãcut conform STANAG 2352 NBC/Standardului MilitarOperaþional nr.50025 din 2000.4. DIRECÞIILE IMPLEMENTÃRII CONCEPÞIEI DE ÎNZESTRARE4.1 Dotãri minimale4.1.1 Pentru evitarea pericolelor CBRN:a) Personalul unitãþii este dotat cu un un cpl./set echipamentpentru detecþia agenþilor chimici; acest echipament poate fi un echipamentelectronic sau un set de hârtii indicatoare; este inclusã ºidotarea cu un set de piese de schimb ºi materiale consumabile;b) Fiecare subunitate/grup sau element organizatoric echivalenteste dotat cu minim un cpl. dozimetru nuclear sau dozimetru individualcu afiºare cifricã/dozimetru personal computerizat/semnalizator deradiaþii nucleare; în situaþii în care existã riscuri pentru persoaneleexpuse la radiaþiile de nivel scãzut (LLR) se distribuie câte undozimetru individual fiecãrui militar;c) Fiecare unitate este dotatã cu echipamente pentru prelevareaprobelor contaminate CBRN/TIM, monitorizarea evenimentelorCBRN/TIM, comunicare ºi alarmare/avertizare despre pericolele/87

APÃRAREA NBC 10/2005ECHIPAMENTE ªI MATERIALE NBCincidentele CBRN/TIM;d) Fiecare unitate/subunitate este dotatã cu o capabilitate pentru procesarea automatã/manualã adatelor cu semnificaþie CBRN/TIM (hardware ºi software) în conformitate cu STANAG 2103/ATP-45ºi STANAG 2497/AEP-45; ca element de referinþã, fiecare centru de colectare/subcolectare trebuiesa aibã cel puþin un sistem electronic (hardware ºi software) adecvat prognozei evenimentelorCBRN/TIM, conform procedurilor STANAG 2497/AEP-45;e) Fiecare unitate este dotatã cu un echipament/complet pentru mãsurarea/monitorizarea debituluidozei absorbite sau dozelor semnificative de radiaþie; misiunea, forma de acþiuneºi dispunerea unitãþii determinã cantitatea de echipamente ºi materialepentru mãsurarea debitului dozei absorbite/dozelor semnificativede radiaþie; ca element de referinþã, câte un cpl. la 200 militari ºi un cpl.pentru fiecare echipã de cercetare ºi monitorizare NBC;f) Fiecare unitate este dotatã cu un dozimetru tactic (indicator deradioactivitate/dozimetru portabil DET-2); misiunea, forma de acþiune ºi dispunereaunitãþii determinã cantitatea de echipamente ºi materiale pentruapãrare NBC; ca element de referinþã, un cpl. la 25 persoane ºi uncpl. pentru fiecare echipã de cercetare ºi monitorizare NBC;g) Fiecare unitate este echipatã cu un dozimetru (echipament pentrudetecþia, mãsurarea ºi analiza preliminarã a contaminãrii radioactive/sistem pentru monitorizarea iradieriipersonalului) cu citire directã; ca element de referinþã, un cpl la 10 cpl. dozimetre tactice (minim uncpl. pe unitate/subunitate);h) Fiecare unitate este dotatã cu un complet dozimetric cu încãrcare/reîncãrcare; ca element dereferinþã, un cpl. la 10cpl. dozimetre tactice (minimumun cpl. pe unitate/subunitate);i) Fiecare unitate este dotatã cu detectorichimici/echipament de avertizare ºi control al contaminãriichimice; cantitatea depinde de performanþa instrumentului,dislocarea unitãþii, numãrul subunitãþilor; ca elementde referinþã, un cpl. la fiecare subunitate sau elementorganizaþional echivalent ºi un cpl. pentru fiecareechipã de cercetare ºi monitorizare NBC;j) Fiecare unitate este dotatã cu materiale de protecþieîmpotriva contaminãrii directe (materiale izolant - impermeabile sau materiale de acoperire rezistente la elementelechimice în cantitãþi suficiente); unitatea/subunitatea posedã proceduri specificeasigurãrii/procurãrii acestor materiale;k) Echipa de cercetare ºi monitorizare CBRN a unitãþii este echipatã cu echipament pentru identificare/monitorizareradiologicã sau chimicã ºi cu echipamente pentru identificare biologicã; misiunea, formade acþiune ºi dispunerea unitãþii/subunitãþii determinã cantitatea de echipamente ºi materiale specializate.4.1.2 Pentru protecþia NBC:a) Personalul unitãþii este echipat cu întreaga gamã de EPINBC (echipament individual de protecþieNBC) în conformitate cu STANAG 2352 (SMO 50025), inclusiv elemente de acordare aprimului-ajutor medical; este inclusã ºi dotarea cu un set de piese de schimb ºi materiale consumabile;b) Personalul unitãþii este dotat cu o mascã de protecþie contra gazelor pe talii; pentru un numãrlimitat de persoane sunt disponibile echipamente de protecþie (EPINBC) rezistente la acþiuneamaterialelor toxice industriale (TIM); misiunea, forma de acþiune ºi dispunerea unitãþii/subunitãþii88

APÃRAREA NBC 10/2005ECHIPAMENTE ªI MATERIALE NBCdeterminã cantitatea de echipamente ºi materiale specializate;c) Personalul unitãþii este dotat cu un minimum de douã costume de protecþie/militar; cantitateasolicitatã pentru dotare, trebuie sã asigure militarilor într-un mediu contaminat CBRN o protecþiede minim 24 de ore împotriva efectelor armelor CBRN;d) Personalul unitãþii este dotat cu echipament de acordare a primului-ajutor medical (truse medicalepentru supravieþuire în medii CBRN/TIM, truse pentru tratamentul rãniþilor în medii CBRN,radioprotectori, medicamente profilactice, agenþi de contracarare a efectelor agenþilor toxici etc.)ºi rezervele necesare; cantitatea este în conformitate cu STANAG 2126 ºi STANAG 2871 ºi/sau curegulile naþionale;e) Personalul unitãþii este dotat cu costume impermeabile (antichimic, cu filtroventilaþie, izolantautonom, aparat de respirat cu filtroventilaþie/climatizare etc.); ca element de referinþã, fiecaremembru al echipei de decontaminare RBC sau al echipei de intervenþie în medii contaminate cumateriale toxice industriale (TIM) este dotat cu un costum;f) Unitatea este dotatã cu echipament de protecþie colectivã (COLPRO); aceasta identificã nevoilede protecþie colectivã, solicitã, dacã nu are disponibilã, capabilitatea necesarã;g) Personalul unitãþii care necesitã protecþie respiratorie specializatã, cum sunt echipajeleaeriene, echipajele de artilerie/de apãrare aerianã, rãniþii ºi personalul expus la acþiunea materialelortoxice industriale este dotat cu echipamente de protecþie specializate.4.1.3 Pentru decontaminarea RBC:a) Unitatea este dotatã cu echipament portabil de decontaminare pentru a realiza decontaminareaoperaþionalã a personalului, materialelor ºi echipamentelor; ca element de referinþã, ofacilitate mobilã/un echipament specializat (complet/trusa pentru decontaminare) acolo undestructura are echipament contaminat;b) Vehiculele fiecãrei unitãþi ºi echipamentele esenþiale pentru îndeplinirea misiunii sunt dotate cuun echipament de decontaminare portabil pentru a executa decontaminarea operaþionalã;c) Echipa de decontaminare a unitãþii este dotatã cu cantitãþi suficiente de componente/substanþe dedecontaminare sau are proceduri stabilite din timp pentru a asigura cantitãþile necesare decontaminãriipersonalului ºi/sau echipamentelor/materialelor structurii.4.2. ETAPELE PROPUSE PENTRU IMPLEMENTARE4.2.1. Înzestrarea pe termen scurt, 2005 -2006Obiective: Înzestrarea cu echipamente ºi materiale de apãrare NBC se va realiza prin redistribuireºi/sau producþie/microproducþie pentru echipamentele ºi materialele ale cãror performanþe/capabilitãþisunt similare celor din înzestrarea armatelor Alianþei Nord-Atlantice. În situaþiistrict justificate se apeleazã la achiziþii externe.Prioritãþi :a) structurile destinate NATO prin Propuneri de Forþe pentru care evaluarea nivelului operaþionalparþial este planificatã în perioada 2005 - 2006, în vederea asigurãrii nivelului al 2-lea deinteroperabilitate;b) subunitãþile specializate pentru intervenþie în medii CBRN, în vederea asigurãrii niveluluial 2-lea de interoperabilitate;c) structurile Sistemului de Avertizare ºi Raportare NBC-SARNBC, în vederea asigurãriinivelului al 2-lea de interoperabilitate;d) unitãþile de apãrare NBC, pentru asigurarea primului nivel de interoperabilitate.4.2.2. Înzestrarea pe termen mediu, 2007 - 2010Obiective: Înzestrarea se va realiza prin achiziþii autohtone/externe de echipamente ºimateriale de apãrare NBC cu performanþe/capabilitãþi corespunzãtoare nevoilor de îndeplinire astandardelor de interoperabilitate ale Alianþei Nord-Atlantice.89

APÃRAREA NBC 10/2005ECHIPAMENTE ªI MATERIALE NBCPrioritãþi:a) structurile destinate NATO prin Propuneri de Forþe, pentru asigurarea nivelului al 2-lea deinteroperabilitate;b) structurile Sistemului de Avertizare ºi Raportare NBC-SARNBC, pentru asigurarea niveluluial 3-lea de interoperabilitate;c) subunitãþile specializate pentru intervenþie în medii CBRN, pentru asigurarea nivelului al3-lea de interoperabilitate;d) unitãþile de apãrare NBC, pentru asigurarea nivelului al 2 -lea de interoperabilitate;e) unitãþile/instalaþiile/facilitãþile, pentru asigurarea primului nivel de interoperabilitate.4.2.3. Înzestrarea pe termen lung, 2011 - 2015Obiective: Se vor continua programele de achiziþii autohtone/externe de echipamente ºimateriale de apãrare NBC cu performanþe/capabilitãþi corespunzãtoare nevoilor de îndeplinire astandardelor de interoperabilitate ale Alianþei Nord-Atlantice; se vor angaja noi programe de înzestrare,urmãrindu-se realizarea dotãrii tuturor structurilor cu echipamente ºi materiale de apãrareNBC performante.Prioritãþi:a) unitãþile de apãrare NBC, asigurarea nivelului al 3-lea al interoperabilitãþii;b) structurile specializate pentru intervenþii de specialitate, din organica unitãþilor/instalaþiilor/facilitãþilor- asigurarea nivelului al 3-lea al interoperabilitãþii;c) unitatile/instalaþiile/facilitãþile, asigurarea nivelului al 2-lea al interoperabilitãþii.5. DIRECÞIILE DE ACÞIUNE ALE MANAGEMENTULUI IMPLEMENTÃRII CON-CEPÞIEI DE ÎNZESTRARE, EXEMPLIFICAREDotareamilitarului:Nr.crt.3412Domeniu de aplicareEvitarea riscurilorCBRN (detecþia ºiidentificareapericolelor ºiriscurilor)ProtecþiaNBC(protecþia pielii ºi cãilorrespiratorii împotrivaefectelor armelorCBRN/TIM)DecontaminareaRBCPrim - ajutor ºiprofilaxieDenumirea categoriei deechipamente ºi materiale pentruapãrare NBCa) Dozimetrul individualb) Dozimetrul nuclearc) Echipament pentru detecþia agenþilorchimici/TIMd) Material de protecþie(izolant/impermeabil)e) Complet cu materiale consumabilea) Masca contra gazelorb) Complet de protecþiec) Echipament de protecþie individualãspecializata) Pachet (trusã/complet) dedecontaminare RBCa) Articole medicaleDenumirea echipamentelor ºimaterialelor pentru apãrare NBCDozimetrul individual (cu afiºarecifricã – modernizat, personal,computerizat etc)Dozimetrul nuclear specific riscurilorLRR (Radiaþii cu Nivel Scãzut)Trusã/echipament pentru detecþia ºiidentificarea agenþilor chimiciTrusã/echipament pentru detecþia ºiidentificarea materialelor toxiceindustriale (TIM)Mijloace indicatoare de avertizarerapidã a prezenþei agenþilor toxici(vopsele indicatoare, echipamentede avertizare etc)Materiale individuale pentruprotecþia împotriva contaminãriidirecte CBRNComplet materiale consumabile ºipiese de schimbComplet mascã contra gazelorCartuº filtrant pentru noxeindustrialeKit odorant individual pentruverificarea etanºeitãþii mcgCostum de protecþie EPINBCHaine, mãnuºi, galoºi, ghete pentruprotecþie NBC/CBRNPelerinã de protecþie (unicãîntrebuinþare)Costum de protecþie filtrant-sorbantCostum de protecþie antichimicãCostum (aparat) de protecþie cufiltro-ventilaþieCostum de protecþie izolantautonomSistem individual de intervenþie încaz dezastre CBRNPachet (trusã) pentru decontaminareimediatãComplete unice pentrudecontaminare RBC imediatã sausistem modernizat pentrudecontaminare imediatãCompoziþii moderne dedecontaminareRadioprotectori, decorporatoriradioactivi etc.Compoziþie protectoarechimicã/biologicã injectabilã(autoinjectabilã)Trusã individualã de supravieþuire(prim-ajutor) în caz de contaminarechimicãObs.90

APÃRAREA NBC 10/2005ECHIPAMENTE ªI MATERIALE NBC6. CONCLUZIIConcepþia înzestrãrii cu echipamente ºi materiale de apãrare NBC reprezintã documentulde conducere care jaloneazã înzestrarea Armatei României pe linia armei Apãrare NBC, asigurãcoerenþa ºi perspectiva necesare ºi direcþioneazã în mod unitar resursele.Parcurgerea etapelor din prezenta concepþie asigurã:credibilitatea ºi puterea de reacþie pe linia armei Apãrare NBC;îndeplinirea cerinþelor precizate de "Sistemul de Evaluare a Nivelului de Operativitate alComandamentelor ºi Unitãþilor Forþelor Terestre - CREVAL";înzestrarea structurilor specializate cuprinse în Sistemul de Avertizare ºi Raportare NBC(SARNBC);interoperabilitatea pe linia apãrãrii NBC a structurilor destinate NATO prin Propuneri deForþe;înzestrarea structurilor de apãrare NBC cu echipamente ºi materiale de apãrare NBC performante,interoperabile;înzestrarea structurilor cuprinse în planurile de intervenþie în situaþii de urgenþã cuechipamente ºi materiale de apãrare NBC;dotarea luptãtorului ºi a unitãþilor cu materiale de apãrare NBC performante, interoperabile.91

APÃRAREA NBC 10/2005PROTECÞIA MEDIULUIPROTECÞIA MEDIULUI - ABORDARE SISTEMATICÃPRIN STANDARDIZARELocotenent-colonel ing.Marian POPAProf. Alexandrina POPAO nouã dimensiune moral-civicãSentimentul responsabilitãþii faþã de calitatea mediului înconjurãtor, conºtiinþa datorieicivice de a se comporta ºi acþiona cu grijã ºi înþelegere în raport cu elementele naturii exprimã onouã dimensiune a profilului moral-civic a militarului modern ºi anume, cea ecologicã.În contextul actual, unul de creºtere a exigenþelor societãþii civile privind calitatea mediuluidar ºi calitatea produselor/serviciilor, exigenþe concretizate în reglementãri din ce în ce maisevere, armata, fãrã a putea fi exclusã din categoria factorilor cu impact asupra mediul înconjurãtor,este tot mai mult obligatã, prin legislaþie ºi reglementãri sã protejeze/conserve resursele naturaleºi sã acþioneze de o manierã responsabilã în toate domeniile sale de activitate ºi cu cel mairedus impact ecologic posibil.De aceea, pe timpul îndeplinirii misiunii lor,organizaþiile militare sunt obligate sã ia toatemãsurile necesare pentru realizarea protecþiei eficientea mediului urmãrind: protecþia sãnãtãþiiumane; prevenirea poluãrii prin reducerea la maximuma emisiilor poluante ºi a deºeurilor; protecþiaresurselor prin reducerea consumurilor ºi protecþiaspeciilor de florã ºi faunã din zonele de dislocare alearmatei, pe timpul desfãºurãrii exerciþiilor ºi aplicaþiilormilitare; refacerea/decontaminarea mediuluiafectat de acþiunile militare.Presiunile mereu crescânde ale legislaþiei demediu ºi comunitãþilor din proximitatea obiectivelormilitare, în special a poligoanelor de instrucþie, poate influenþa misiunile armatei, mai ales aceeaaceea de a-ºi instrui forþele în condiþii cât mai apropiate de realitatea spaþiului de luptã.Reconsiderarea sistemului de evaluare a interacþiunii activitãþilor militare cu mediul esteimpusã de cerinþele standardelor NATO ºi are drept scop reducerea riscurilor pentru factorii demediu cât ºi rezolvarea impactului cerinþelor de mediu asupra îndeplinirii misiunii.Devine astfel stringenta necesitatea implementarii unui sistem/model de management demediu standardizat. Acesta va ajuta la standardizarea practicilor de management ºi laîmbunãtãþirea activitãþilor legate de mediu, permiþând structurilor militare sã-ºi îndeplineasca misiunileîn condiþiile unui impact minim asupra mediului. Un sistem de management de mediu(SMM) va uºura practicile operaþionale care conduc la un proces bine informat al luãrii deciziilor.Standardizare prin implementarea sistemelor de management de mediuStrategia de mediu a Ministerului Apãrãrii Naþionale cuprinde printre obiectivele sale ºiimplementarea în armatã a sistemelor de management de mediu, conform SR.EN.ISO14001/1997, implementare ce se constituie într-o componentã a procesului de aderare a Românieila UE ºi NATO.92

APÃRAREA NBC 10/2005PROTECÞIA MEDIULUIImplementarea unui sistem de management de mediu formal într-o structurã militarã poate mãriangajamentul ºi implicarea liderilor, sensibilitatea (conºtiinþa) de mediu precum ºi participarea personaluluila realizarea obiectivelor de mediu ale armatei.Abordarea structuratã a unui SMM determinã ºi prevederi legate de implicarea tuturorangajaþilor, transparenþa mãritã a procesului managerial, precum ºi o îmbunãtãþire continuã aacestuia.Sistem de management de mediu (SMM), parte a sistemului global de management este destinatîn primul rând sã dirijeze, sã reducã ºi sã elimine riscurile pentru mediu ºi pentru organizaþie.Organizaþia este cea care stabileºte riscurile importante asupra mediului ºi dezvoltã strategiipentru evaluarea, sistematizarea ºi minimizarea/eliminarea acestor riscuri.Urmând cele patru etape ale standardului ISO-14001, organizaþia: identificã modul în careacþiunile sale pot dãuna mediului, evalueazã consecinþele acestor impacturi asupra mediului,asupra organizaþiei ºi stabileºte obiective de performanþã adecvate; implementeazã programe sistematicepentru a minimiza riscurile de mediu; evalueazã eficienþa programelor pentru minimizareariscului ºi îndeplinirea obiectivelor programului; întreprinde acþiuni pentru ajustarea sistemuluiºi pentru a promova o îmbunãtãþire continuã; rezultatele acestei indicã dacã sunt necesareacþiuni de ajustare ale programelor existente ºi ale procedurilor, sau dacã sunt necesare strategiicu totul noi pentru a atinge obiectivele dorite. Feed-backul specific sistemului, atribut fundamentalal SMM-ului, asigurã o îmbunãtãþire continuã a acestuia, reglând cu fineþe managementul acþiunilorcare dãuneazã mediului.Conceptualizarea sistemului de management de mediu în Centrul de Pregãtirepentru Apãrare NBCÎn conformitate cu prevederile ,,Declaraþiei - Angajament de politicã de mediu" a ministruluiapãrãrii naþionale, începând din anul 2001, în Armata României, a început implementarea standardelorde mediu din grupa ISO 14000 -,,Sisteme de management de mediu". Aplicarea acestor standardereprezintã unul din obiectivele pe termen scurt (2000-2005) ale ,,Strategiei de Protecþie aMediului în Armata României".Dacã într-o primã etapã a început implementarea SMM prin douã proiecte pilot (SpitalulClinic de Urgenþã Militar Central ºi Baza 57 Aerianã ,,Mihail Kogãlniceanu"), în prezent,Ministerul Apãrãrii Naþionale a aprobat continuarea implementãrii sistemelor de management demediu ºi în alte structuri militare. Astfel, prin ordinul inspectorului general IG-1912/05.11.2004s-a aprobat implementarea SMM în Poligonul de instrucþie al Centrului de Pregãtire pentru ApãrareNuclearã, Biologicã ºi Chimicã. Startul implementãrii SMM este sprijinit de Grupul de Experþi deMediu din Inspectoratul Ministerului Apãrãrii Naþionale prin elaborarea programului de implementareºi prin consultanþã tehnicã. Activitatea va fi monitorizatã iar rezultatele vor fi transmisela Comitetul Tehnic al NATO/CCMS. Echipa de proiect constituitã în cadrul Centrului pentru acestscop a demarat procesul de implementare elaborând Planul de proiectare, implementare ºi certificarepentru SMM, propria Politicã - Angajament, Identificarea aspectelor de mediu ºi Definirea obiectivelor carevor face obiectul Programelor de management iar continuarea procesului cu planuri de acþiune, asigurarearesurselor, monitorizare ºi certificare va asigura succesul proiectului - componentã a procesuluide asigurare a compatibilitãþii cu structurile similare NATO.Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC, preocupatã sã-ºi îmbunãtãþeascã performanþeleatât în domeniul protecþiei mediului cât ºi al asigurãrii calitãþii activitãþilor desfãºurate ºi pentru arespecta legislaþia în vigoare ºi a ne îmbunãtãþi performanþele în domeniul managementului calitãþiiºi mediului, a hotãrât implementarea simultanã a cerinþele standardelor SR.EN.ISO14001/1997-Sisteme de management de mediu (Specificaþii ºi ghid de utilizare) ºi SR.EN ISO9001/2001-Sisteme de management al calitãþii (Cerinþe).Beneficiile implementãrii unui sistem de management integrat calitate - mediu93

APÃRAREA NBC 10/2005PROTECÞIA MEDIULUIinclud o mai bunã gestionare a proceselor, control intern, crearea unei imagini favorabile, demonstrareaprofesionalismului ºi seriozitãþii, îmbunãtãþirea continuã a performanþelor ºi reduceri decosturi. De asemenea, standardele respective oferã un cadru bine organizat pentru gestionareaproblemelor de mediu, permit o abordare managerialã unitarã a diverselor informaþii proveninddin toate sectoarele de activitate ale organizaþiei, conformarea cu cerinþele legale, ajutã la creareaunor relaþii mai bune cu organismele de controlºi cu cele care elibereazã autorizaþii, determinãinstruirea ºi implicarea personalului organizaþiei.Respectând cadrul trasat de politica de mediu aMinisterului Apãrãrii Naþionale (Declaraþia -angajament a ministrului apãrãrii naþionale) ºide cerinþele standardelor menþionate, conducereaCentrului a adoptat o politicã de managementintegrat a calitãþii ºi a mediului înconjurãtoraplicabilã naturii/dimensiunii activitãþilor ºiimpactului asupra mediului. Elaborarea politiciiangajamenteste primul pas în implementareaunui sistem de management al mediului ºireprezintã de fapt, declaraþia organizaþiei referitoarela intenþiile ºi principiile sale asupra performanþeide mediu globale ºi care furnizeazã cadrul de acþiune ºi de stabilire a obiectivelor ºi þinteloracesteia. Pe lângã faptul cã trebuie sã includã un angajament de îmbunãtãþire continuã ºi deprevenire a poluãrii, un angajament de conformare cu legislaþia ºi reglementãrile de mediu sau altecerinþe la care organizaþia subscrie, una din cerinþele standardelor este ca politica sã fie comunicatãla tot personalul organizaþiei ºi sã fie disponibilã publicului sau pãrþilor interesate.Politica Centrului de Pregãtire pentru apãrare NBC privind managementul calitãþiiºi al mediului:,,(1) Politica instituþiei noastre în domeniul protecþiei mediului este stabilitã în conformitate cu prevederilestandardului SR EN ISO 14001 ºi este aplicatã în practicã prin realizarea ºi implementarea Sistemuluide management de mediu simultan cu Sistemul de management al calitãþii, sistem controlabil ºi supus permanentoptimizãrii, descris prin Manualul Calitãþii ºi al Managementului de Mediu, Procedurile de sistem ºiProcedurile operaþionale.(2) Prin conducerea sa, instituþia se angajeazã sã-ºi îndeplineascã misiunea specificã în condiþiilerespectãrii legislaþiei de mediu ºi cu cel mai redus impact ecologic posibil. Ne propunem sã prevenim poluareamediului natural pe amplasamentul poligonului de instrucþie pentru apãrare NBC ºi al locaþiilor care îldeservesc, sã respectãm legislaþia de mediu ºi reglementãrile militare de mediu pe timpul desfãºurãrii activitãþilorde instruire specifice armei apãrare NBC, sã îmbunãtãþim continuu performanþele de mediu .(3) Principiile care vor sta la baza politicii Centrului de Pregãtire pentru Apãrare NBC în domeniulmanagementului de mediu (conform politicii Ministerului Apãrãrii Naþionale) sunt: conservarea ºiîmbunãtãþirea condiþiilor de sãnãtate a personalului organizaþiei; dezvoltarea durabilã; conservarea calitãþiifactorilor de mediu ºi a biodiversitãþii; ,,poluatorul plãteºte".(4) Pentru aplicarea acestor principii, propunem urmãtoarele obiective:a) în domeniul conservãrii ºi îmbunãtãþirii condiþiilor de sãnãtate a personalului - sã acþionãm pentrugestionarea corectã a materialelor/substanþelor periculoase cu impact asupra sãnãtãþii ºi a factorilor demediu, utilizate în procesul instructiv-educativ, în special în poligonul armei;b) în domeniul respectãrii principiului de dezvoltare durabilã, vom urmãrimenþinerea consumurilor de energie, combustibili, apã, materii prime, în limitele planificate, prin94

APÃRAREA NBC 10/2005PROTECÞIA MEDIULUImãsuri organizatorice ºi restrictive;îmbunãtãþirea gestionãrii deºeurilor (colectarea, depozitarea controlatã, valorificarea/reciclarea);c) pentru conservarea calitãþii factorilor de mediu ºi a biodiversitãþii, obiectivele noastre vizeazã:asigurarea monitorizãrii permanente a calitãþii factorilor de mediu din incinta poligonului ;retehnologizarea poligonului armei cu instalaþii ºi echipamente ce asigurãconservarea/îmbunãtãþirea calitãþii factorilor de mediu, monitorizarea impactului activitãþilor, alarmarea ºiavertizarea în situaþii de urgenþã;managementul riscului pentru prevenirea situaþiilor de urgenþã ºi acþiune eficientã în caz de accidentecologic;d) pentru respectarea principiului, poluatorul plãteºte vom determina conºtientizarea personaluluiprivind aspectele de mediu specifice unitãþii noastre ºi vom acþiona pentru îmbunãtãþirea atitudinii personaluluifaþã de mediul înconjurãtor (prin informare/educare).(5) Vom continua procesul de identificare a aspectelor de mediu ºi a proceselor ce necesitã acþiuniurgente ºi vom modifica politica, respectiv, vom îmbunãtãþi managementul, astfel încât sã asigurãm o protecþieeficientã a factorilor de mediu.(6) Conducerea instituþiei este angajatã în înfãptuirea politicii de mediu declarate ºi a obiectivelor demediu propuse, alocând în acest scop resurse financiare pentru dotãri ºi retehnologizãri, instruiri, documentaþieºi personal cu responsabilitãþi în domeniul managementului de mediu.(7) Reprezentantul managementului pe probleme de mediu desemnat de conducerea instituþiei areautoritate definitã pentru:stabilirea, implementarea ºi menþinerea sistemului de management de mediu conform SR EN ISO14001/1997 simultan cu implementarea sistemului de management al calitãþii;monitorizarea/raportarea privind funcþionarea sistemului de management de mediu în vedereaanalizãrii ºi îmbunãtãþirii lui;a asigura promovarea conºtientizãrii privind documentele sistemului de management de mediu.(8) Toate compartimentele centrului, au obligaþia de a respecta prevederile Manualului Calitãþii ºiManagementului Mediului, procedurile sistemului, legislaþia ºi reglementãrile de mediu aplicabile zonei ºiactivitãþilor instituþiei.(9) Conducerea instituþiei îºi asumã întreaga responsabilitate pentru politica de mediu adoptatã ºi pentrurezultatele în domeniul protecþiei mediului obþinute ca urmare a aplicãrii ei.(10) Pentru a îmbunãtãþi performanþele în domeniul managementului calitãþii vom implementacerinþele standardelor SR.EN.ISO 9001/2001.(11) Principiile care vor guverna politica ªcolii de Aplicaþie pentru Apãrare NBC în domeniul managementuluicalitãþii sunt:respectarea standardelor de performanþã specifice învãþãmântului militar ºi instruirii de specialitate(apãrare NBC ºi protecþia mediului);asigurarea respectãrii legislaþiei, reglementãrilor ºi regulamentelor militare pentru procesele/activitãþilespecifice centrului ºi poligonului de instrucþie;colaborarea cu autoritãþile locale, comunitatea ºi mass-media localã în scopul îmbunãtãþirii transparenþeiºi imaginii în faþa pãrþilor interesate, a comunitãþii locale.(12) Angajamentul managementului pentru asigurarea calitãþii include urmãtoarele obiective:dezvoltarea ºi implementarea unui sistem de management al calitãþii (SMC) conform cerinþelorSR.EN.ISO 9001/2001;îmbunãtãþirea continuã a eficacitãþii sistemului de management al calitãþii;asigurarea comunicãrii ºi conºtientizãrii în cadrul instituþiei cu privire la politica calitãþii, la importanþasatisfacerii cerinþelor clienþilor, a cerinþelor legale ºi respectãrii reglementãrilor specifice sistemului militar;95

APÃRAREA NBC 10/2005PROTECÞIA MEDIULUIasigurarea identificãrii, documentãrii ºi urmãririi proceselor/serviciilor pentru îndeplinirea obiectivelorºi angajamentului nostru, pe bazã de dovezi obiective;analizarea periodicã a sistemului de management integrat al calitãþii ºi mediului, incluzând ºi stadiulrealizãrii obiectivelor derivate din politicã, urmatã de comunicarea în cadrul organizaþiei a rezultatelor,a obiectivelor noi, asigurând ºi informarea pãrþilor interesate;monitorizarea ºi mãsurarea satisfacþiei clienþilor noºtri ºi a pãrþilor interesate, având ca referinþã ºimãsurile întreprinse pentru a ne îndeplini obiectivele rezultate din politicã;recunoaºterea importanþei contribuþiei ºi rolului fiecãrui angajat, stimulând comunicarea deschisãatât pe orizontalã (între compartimente) cât ºi pe verticalã pentru a se valorifica competenþele, cunoºtinþele ºiexperienþa fiecãruia;comunicarea permanentã cu alte pãrþi interesate pentru a face cunoscute preocupãrile noastreprivind calitatea serviciilor;îmbunãtãþirea continuã a calitãþii serviciilor, a performanþelor generale la nivelul instituþiei noastre;(13) Conform cerinþei standardului, politica va fi comunicatã întregului personal al organizaþiei ºi înexterior, clienþilor/pãrþilor interesate, publicului.(14) Prevederile documentelor sistemului de management al calitãþii ºi ale celorlalte documente la careacesta face referire, sunt obligatorii pentru întreg personalul instituþiei noastre.(15) Reprezentantul managementului pentru asigurarea calitãþii este direct subordonat comandantuluiinstituþiei ºi are întreaga autoritate ºi responsabilitate a SMC".Având în vedere cã activitãþile din poligoane/terenuri de instrucþie sunt cele care determinãimpact major asupra mediului, procesul de implementare a SMM-lor trebuie sã se realizeze înprimul rând în acestea ºi în special acolo unde existã riscuri majore/multiple pentru mediulambiant ºi comunitãþile umane din vecinãtatea acestora.Identificarea tuturor riscurilor ºi ierarhizarea acestora în scopul determinãrii aspectelor demediu semnificative care fac obiectul programelor de management de mediu, reprezentã o provocarepentru o echipã de implementare a SMM ºi o componentã esenþialã ale unui SMM.Identificarea aspectelor semnificative de mediu 1 asigurã baza pentru stabilirea obiectivelor ºi þintelor ºipentru structurarea programelor de management de mediu, a sistemelor de control operaþionaleºi alte componente ale sistemului care sunt necesare pentru managementul sistematic, complet ºistabil al problemelor de mediu ale organizaþiei. Prin identificarea corectã a aspectelor semnificative,conducerea va fi capabilã sã concentreze resursele asupra managementului acelor aspectecare pot, cel mai probabil, sã conducã la un impact minim asupra mediului ºi asupra procesului deinstrucþie.Analiza pentru identificarea aspectelor ºi impactului este cea mai dificilã etapa a implementãriiunui SMM, dificultãþile datorându-se, în principal, faptului cã nu existã o metodologie standardizatã,experienþa în acest domeniu este limitata, activitãþile din poligoanele de instrucþie suntfoarte diferite prin complexitate ºi/sau tipologie.Componentã a procesului de modernizare a armatei, implementarea SMM-lor la nivelulorganizaþiilor militare, cerinþã certã a viitoarelor strategii de mediu, focalizatã iniþial asuprapoligoanelor de instrucþie, va necesita personal specializat în acest scop, metodologii ºi ghiduri cuscopul de a sprijini personalul armatei sã identifice aspectele de mediu ale activitãþilor din poligonºi de a oferi criterii care sã ajute la descrierea acestor aspecte. O metodologia de evaluare a impacturilorºi aspectelor de mediu din poligoanele de instrucþie ale armatei precum ºi un centru pilotde instruire în acest domeniu ºi-ar gãsi pe deplin utilitatea pentru a reduce costurile exagerate aleserviciilor de consultanþã oferite de organizaþiile civile specializate.1=Aspect de mediu" este definit ca totalitatea elementelor activitãþilor, produselor sau serviciilor unei organizaþii care pot interacþiona cu mediul. "Un aspect semnificativ de mediu" este definitca fiind un aspect de mediu care are sau poate avea un impact semnificativ asupra mediului sau asupra procesului de instruire. Un "impact de mediu" este definit ca fiind orice schimbare înmediu, pozitivã sau negativã, rezultând,integral sau parþial, din activitãþile, produsele sau serviciile unei organizaþii.96

APÃRAREA NBC 10/2005PROTECÞIA MEDIULUIREGIMUL ªI LEGISLAÞIA ÎN DOMENIUL SUBSTANÞELORªI PREPARATELOR CHIMICE PERICULOASESlt.(r). drd. Leonard-Vlad ROªCA(continuare din Nr. 9)În numãrul 9 al revistei Apãrarea NBC, am început o serie de articole privind legislaþia îndomeniul substanþelor ºi preparatelor periculoase. În acel articol am discutat legile careguverneazã regimul substanþelor ºi preparatelor periculoase, urmând ca în acest articol sã continuãmprezentarea legislaþiei în domeniu.De asemenea, în articolul precedent am publicat lista frazelor de risc, R, iar în acest articolvom publica lista cu recomandãrile de prudenþã privind substanþele ºi preparatele periculoase,frazele de siguranþã S.În secolul trecut, zeci de mii de substanþe chimice industriale au fost comercializate ºi utilizatepe piaþa UE, multe dintre acestea utilizându-se fãrã restricþii ºi fãra a avea prea multe informaþiidespre ele.Astfel expunerea populaþiei ºi a mediului la unele substanþele chimice periculoase s-a intensificat înmod gradat.Câteva cifre:Consumul global al substanþelor chimice produse de industrie, în ultimele decenii:în 1930 producþia globalã de substanþe chimice organice a fost de 1 milion de tone/an;astãzi : 4 milioane de tone/an;Utilizarea substanþelor chimice a rezultat din necesitatea rezolvãrii unor probleme aleumanitãþii, dar fãrã însã a cunoaºte consecinþele sau preþul ce va trebui plãtit ulterior pentrudegradarea mediului sau a diminuãrii sãnãtãþii populaþiei.Astãzi, în mod clar se ºtie cã multe din substanþele chimice sintetice sunt sau sunt suspectatecã genereazã daune mediului înconjurator ºi sãnãtãþii noastre, ele regãsindu-se în numeroaseproduse pe care le consumãm zilnic sau fiind prezente în mediul în care noi trãim.Astfel, preocuparea privind potenþialele riscuri ale substanºelor existente, a devenit o politicãprioritarã, în anii 80, pentru UE.Consiliul European ºi Comunitãþile Europene în aplicarea celui de-al 4-lea Program deAcþiune pentru Mediu (1987-1992) au statuat ca unul din domeniile prioritare este evaluareariscului pentru populaþie ºi mediu, asociat utilizãrii substanþelor chimice.În consecinþã Comisia Europeanã a propus o serie de instrumente legislative, pentru atingereaobiectivelor subliniate în Programul de Acþiune.Între aceste instrumente, 4 reglementãri europene par sã constituie nucleul politiciieuropene privind substanþele chimice:97

APÃRAREA NBC 10/2005PROTECÞIA MEDIULUIDirectiva 67/548/EEC- privindclasificarea, ambalarea, etichetareaOUG 200/2000 (aprobatã prinLegea 451/2001)Directiva 88/379/EEC- privindclasificarea, ambalarea, etichetareapreparatelor chimiceDirectiva 76/769/EEC -privindrestricþionarea pe piaþã ºi lautilizare a unor substanþe ºipreparate chimice periculoase.HG 92/2003 pentru aprobareaNormelor metodologice privindclasificarea etichetarea ºiambalarea preparatelor chimicepericuloaseHG 347/2003Regulamentul 793/93/EECevaluareaºi controlul risculuisubstanþelor existenteUn alt aspect important în ceea ce priveºte plasarea pe piaþã a chimicalelor îl reprezintãreglementãrile privind importul/exportul acestora, ºi aici menþionez HG 697/2004 care se referã laaprobarea Procedurii de consimtãmânt prealabil în cunoºtinþã de cauzã pentru controlul importuluiºi exportului anumitor substanþe ºi preparate periculoase - procedura PIC.Obiectivele HG 697/2004 sunt:✂Stabilirea cadrului legislativ intern pentru aplicarea Convenþiei de la Rotterdam referitoarela controlul importului ºi exportului anumitor substanþe ºi preparate periculoase care facobiectul comerþului internaþional (procedura PIC);✂Desemnarea autoritãþii competente (ANAPIC) care sº gestioneze din punct de vedereadministrativ prevederile Convenþiei de la Rotterdam;✂Încurajarea rãspunderii comune a exportatorilor ºi importatorilor ºi sprijinirea efortuluiacestora de cooperare în vederea asigurãrii controlul asupra circulaþiei internaþionale a produselorchimice periculoase;✂Utilizarea corectã a substanþelor ºi produselor chimice periculoase, în vederea asigurãriiprotecþiei sãnãtãþii populaþiei ºi a mediului, prin facilitarea schimbului de informaþii cu privire laproprietãþile acestor substanþe ºi produse;✂Aplicarea prevederilor privind clasificarea, etichetarea substanþelor ºi preparatelor periculoaseconform OUG 200/2000;✂Introduce obligaþii pentru importatori ºi exportatori;✂Stabileºte o schemã cu privire la schimbul de informaþii referitor la:- proprietãþile periculoase ale substanþelor ºi preparatelor ce fac obiectul comerþuluiinternaþional- acþiunile legislative întreprinse de þãri de a interzice sau a restricþiona sever respectivelesubstanþe ºi preparate.În continuare voi face o scurtã prezentare unei categorii speciali de substanþe periculoase,ºi anume biocidele care sunt substanþe active sau preparate, condiþionate în forma în care sunt98HG 2427/2004 ºi Ordin230/2005- procedura deraportare a datelor substanþeleexistente

APÃRAREA NBC 10/2005PROTECÞIA MEDIULUIfurnizate utilizatorului. Ele au scopul sã distrugã, sã împiedice, sã facã inofensivã ºi sã previnã acþiuneasau sã exercite un alt efect de control asupra oricãrui organism dãunãtor prin mijloace chimicesau biologice.Pentru aceastã clasã de substanþe cadrul legislativ românesc este încã în curs de elaboraredar se vor urmãri anumit aspecte:✂stabilirea unei proceduri de înregistrare ºi autorizare a plasãrii pe piaþã a biocidelor;✂stabilirea autoritãþii competente (Ministerul Sãnãtãþii);✂introducerea prevederilor privind clasificarea, ambalarea ºi etichetarea conform OUG200/2000 aprobatã prin Legea 451/2001;✂stabilirea sistemului de schimb de informaþii.În UE au fost întreprinse o serie de acþiuni:- s-a fãcut un inventar al substanþelor active din componenþa produselor biocide;- s-a alcãtuit o listã cu substanþe active existente;- s-au eliminat un numãr de substanþe active (lista neagrã);- pentru substanþele active care prezentau interes s-a stabilit un program de evaluare înetape.De asemenea, în Uniunea Europeana plasarea pe piaþã a biocidelor este reglementatã deDirectiva 8/98 CE care va fi transpusã în legislaþia româneascã printr-o hotãrâre de guvern careva conþine 22 de capitole, 100 de articole ºi 5 anexe. Aceste 5 anexe vor conþine:- Anexa 1: Lista cu Substanþele active existente care în programul de revizuire nu intrã în"Lista substanþelor active, aprobate de Comunitatea Europeanã, admise în componenþa produselorbiocide" sau "Lista substanþelor active, aprobate de Comunitatea Europeanã, admise în componenþaproduselor biocide cu risc scãzut" sau "Lista substanþelor de bazã aprobate de ComunitateaEuropeanã";- Anexa 2: Lista cu Tipuri de produse biocide ºi descrierea acestora (23 de tipuri de produse- 4 grupe principale);- Anexa 3: Lista cu Substanþe active existente la nivelul CE;- Anexa 4 : Lista cu substanþele active existente ºi tipurile de produse incluse în programulde revizuire;- Anexa nr. 5: Formular de notificare al produsului biocid.În ceea ce priveºte eticheta produsului biocid aceasta nu trebuie sã inducã în eroare sau sãdea o impresie exageratã asupra produsului ºi în nici un caz nu trebuie sã conþinã indicaþiile: "produsbiocid cu risc redus", "netoxic", "inofensiv" sau orice altã indicaþie similarã.În schimb pe etichetele ambalajelor trebuie sã fie înscrise obligatoriu urmãtoarele indicaþiilizibile, care nu pot fi ºterse:a) identitatea fiecãrei substanþe active ºi concentraþia în unitãþi metrice;b) numãrul de autorizaþie alocat produsului biocid de cãtre Autoritatea competentã;c) tipul de preparat, cum ar fi concentrat lichid, granule, pulberi, substanþe solide ºi altele;d) utilizãrile pentru care produsul biocid este autorizat, cum ar fi conservarea lemnului,dezinfecþie, biocid de suprafaþã, antidepunere etc.;e) indicaþiile de folosire ºi dozaj, pentru fiecare utilizare conform condiþiilor prevãzute înautorizaþie, exprimate în unitãþi metrice;f) detalii privind efectele adverse directe sau indirecte care pot apãrea ºi instrucþiuni de primajutor;g) sintagma "Citiþi instrucþiunile ataºate înainte de folosire", dacã produsul este însoþit deun prospect;h) instrucþiunile pentru eliminare în siguranþã a produsului biocid ºi a ambalajului sãu,99

APÃRAREA NBC 10/2005PROTECÞIA MEDIULUIinclusiv, dacã este necesar, o interdicþie de refolosire a ambalajului;i) numãrul de lot ºi data de expirare, relevante pentru condiþiile normale de depozitare aprodusului formulat;j) perioada de timp necesarã pentru efectul biocid, intervalul care trebuie respectat între utilizãrileprodusului biocid sau între prima aplicare ºi urmãtoarea aplicare pe materialul tratat, sauprimul acces al oamenilor sau animalelor în zone în care s-a folosit produsul biocid, inclusiv detaliilecu privire la metodele ºi mãsurile de decontaminare ºi perioada de aerisire necesarã pentruzonele tratate; detalii cu privire la curãþarea corespunzãtoare a echipamentelor; mãsurile de precauþiepe perioada utilizãrii, depozitãrii ºi transportului, de exemplu, îmbrãcãmintea ºi echipamentelede protecþie ale personalului, mãsuri de protecþie împotriva incendiilor;k) categoriile de utilizatori pentru care produsul biocid este restricþionat;l) informaþiile asupra oricãrui risc specific pentru mediu, în special pentru protejarea organismelorcare nu sunt vizate ºi pentru evitarea contaminãrii apei;m) pentru produse biocide microbiologice, cerinþele de etichetare cu privire la protecþialucrãtorilor împotriva riscurilor aferente expunerii la agenþi biologici la locul de muncã.În articol urmãtor voi prezenta câteva criterii de clasificare pentru cele mai importante proprietãþitoxicologice ºi ecotoxicologice, dar ºi pentru unele proprietãþi fizico-chimice.RECOMANDÃRI DE PRUDENÞÃ PRIVIND SUBSTANÞELEªI PREPARATELE PERICULOASE-FRAZELE S -S1 - A se pãstra sub cheie.S2 - A nu se lãsa la îndemâna copiilor.S3 - A se pãstra într-un loc rãcoros.S4 - A se pãstra departe de zonele locuite.S5 - A se pãstra sub… (fabricantul va specifica un lichid potrivit).S6 - A se pãstra sub… (fabricantul va specifica un gaz inert).S7 - A se pãstra containerul/recipientul închis ermetic.S8 - A se pãstra containerul/recipientul la adãpost de umiditate.S9 - A se pãstra containerul/recipientul într-un loc bine ventilat.S12 - A nu se închide ermetic containerul/recipientul.S13 - A se pãstra departe de hranã, bãuturi ºi hranã pentru animale.S14 - A se pãstra departe de … (fabricantul va indica materialele incompatibile).S15 - A se pãstra departe de cãldurã.S16 - A se pãstra departe de orice flacãrã sau sursã de scântei. - Fumatul interzis!.S17 - A se pãstra departe de materiale combustibile.S18 - A se manipula ºi a se deschide recipientul cu prudenþã.S20 -A nu mânca ºi bea în timpul utilizãrii.S21 -Fumatul interzis în timpul utilizãrii.S22 - A nu inspira praful.S23-A nu inspira gazul/fumul/vaporii/aerosolii [fabricantul va indica termenul(ii) corespunzãtor(i)].S24 - A se evita contactul cu pielea.S25 - A se evita contactul cu ochii.S26 - În cazul contactului cu ochii, se spalã imediat cu multã apa ºi se consultã un specialist.100

APÃRAREA NBC 10/2005PROTECÞIA MEDIULUIS27 - A se scoate imediat orice îmbrãcãminte murdarã sau stropitã.S28 - Dupã contactul cu pielea, se spalã imediat cu multã … (se va indica de cãtre fabricantprodusul corespunzãtor).S29 - A nu se arunca la canalizare.S30 - A nu turna niciodatã apã peste acest produs.S33 - A se evita acumularea de sarcini electrostatice.S35 - A nu se arunca acest produs ºi ambalajul sãu decât dupã ce s-au luat toate precauþiile.S36 - A se purta echipamentul de protecþie corespunzãtor.S37 - A se purta mãnuºi corespunzãtoare.S38 - În cazul unei ventilaþii insuficiente a se purta un echipament respirator corespunzãtor.S39 - A se purta masca de protecþie a ochilor/a feþei.S40 - Pentru curãþirea solului sau a obiectelor murdãrite de acest produs, folosiþi … (va fiprecizat de cãtre fabricant).S41 - A nu se inspira fumul în caz de incendiu ºi/sau explozie.S42 -In timpul fumegãrilor/pulverizãrilor, a se purta un echipament respirator corespunzãtor[fabricatul va indica termenul(ii) corespunzãtor(i)].S43 -În caz de incendiu se va utiliza… (fabricantul va preciza mijloacele de stingere. Dacãapa mãreºte riscurile, se va adauga "Niciodatã nu folosiþi apã").S45 - In caz de accident sau boala, a se consulta imediat medicul (dacã este posibil, a i searãta eticheta).S46 - In caz de înghiþire, a se consulta imediat medicul ºi a i se arãta ambalajul sau eticheta.S47 - A se pãstra la o temperaturã care nu depaºeºte… 0 C (temperatura va fi specificatã defabricant).S48 - A se pãstra umed cu… (materialul corespunzãtor va fi indicat de fabricant).S49 - A se pãstra numai în ambalajul original.S50 - A nu amesteca cu …(va fi indicat de fabricant).S51 - A se utiliza numai în locuri bine aerisite.S52 -A nu se utiliza pe suprafeþe mari în încãperi locuite.S53 - A se evita expunerea - a se procura instrucþiuni speciale înainte de utilizare.S56 -A se arunca produsul ºi ambalajul sãu la un centru de colectare a deºeurilor periculoasesau speciale.S57- A se utiliza un ambalaj corespunzãtor pentru evitarea oricãrei contaminari a mediuluiînconjurãtor.S59 -Adresaþi-vã fabricantului/furnizorului pentru informaþii privind recuperarea/reciclarea.S60 - Acest produs ºi/sau ambalajul sãu se vor depozita ca un deºeu periculos.S61 - A se evita aruncarea în mediul înconjurãtor. A se consulta instrucþiunile speciale/fiºade securitate.S62 - În caz de înghiþire, a nu se provoca voma: a se consulta imediat un medic ºi a i se arãtaambalajul sau eticheta.S63 - În caz de accident prin inhalare, se transportã victima în afara zonei contaminare ºise lasã în stare de repaus.S64 - În caz de înghiþire, se clãteºte gura cu apã (numai dacã persoana este conºtientã).101

APÃRAREA NBC 10/2005PROTECÞIA MEDIULUI5.14. Combinatii de fraze SS1/2 - Pãstraþi încuiat ºi nu lãsaþi la îndemâna copiilor.S3/7 - Pãstraþi ambalajul închis ermetic, într-un loc rãcoros.S3/9/14 - Pãstraþi într-un loc rãcoros, bine ventilat departe de … (fabricantul va indicamaterialele incompatibile).S3/9/14/49 - Pãstraþi numai în ambalajul original, într-un loc rãcoros, bine ventilat, departede ….(fabricantul va indica materialele incompatibile).S3/9/49 - Pãstraþi numai în ambalajul original, într-un loc rãcoros, bine ventilat.S3/14 - Pãstraþi într-un loc rãcoros, departe de… (fabricantul va indica materialele incompatibile).S7/8 - Pãstraþi ambalajul închis ermetic ºi uscat (ferit de umiditate).S7/9 - Pãstraþi ambalajul închis ermetic ºi într-un loc bine ventilat.S7/47 - Pãstraþi ambalajul închis ermetic ºi la o temperaturã care sã nu depaºeascã … 0 C(temperatura va fi specificatã de fabricant).S20/21 -Nu mâncaþi, nu beþi ºi nu fumaþi în timpul folosirii.S24/25 - Evitaþi contactul cu pielea ºi ochii.S27/28 -Dupã contactul cu pielea, îndepartãþi hainele contaminate ºi spãlaþi imediat cumult … (va fi specificat de fabricant).S29/35 - Nu goliþi la canalizare, aruncaþi acest produs ºi ambalajul sãu într-un loc sigur.S29/56 - Nu goliþi la canalizare, aruncaþi acest produs ºi ambalajul sãu la punctul decolectare a deºeurilor periculoase sau speciale.S36/37 - Purtaþi echipament de protecþie ºi mãnuºi corespunzãtoare.S36/37/39 - Purtaþi echipament de protecþie corespunzãtor, mãnuºi ºi mascã de protecþiepentru ochi/faþã.S36/39 -Purtaþi echipament de protecþie corespunzãtor ºi mascã de protecþie pentruochi/faþã.S37/39 - Purtaþi mãnuºi corespunzãtoare ºi mascã de protecþie pentru ochi/faþã.S47/49 - Pãstraþi numai în ambalajul original la o temperaturã ce nu depãºeºte… 0 C (temperaturava fi specificatã de fabricant).102

APÃRAREA NBC 10/2005DECONTAMINAREA RBCMODERNIZAREAAUTOSPECIALEI PENTRU DECONTAMINAREA TEHNICIIªI TERENULUI - A.D.T.T. - 4Locotenent colonel ing.Marian POPALocotenent colonel ing.Nicolae NIÞIªIPunct de vedereAmplul proces de integrare a detaºamentelor, unitãþilor ºi marilor unitãþi din pachetul deforþe terestre destinate NATO direcþioneazã procesul intern de pregãtire a structurilor nominalizatedin domeniul apãrãrii NBC.În prezent, în armata noastrã, tehnica ºi echipamentele militare contaminate radioactiv ºichimic sunt prevãzute a fi decontaminate cu soluþii de detergenþi, respectiv suspensii apoase clorogene,compoziþii care prezintã unele dezavantaje majore legate de logistica preparãrii ºi aplicãriiacestora (utilizarea tijelor cu perii ºi aplicarea unui jet de presiune scãzutã pe suprafaºa contaminatã),precum ºi de eficacitatea scãzutã de decontaminare, mai ales în cazul celei radioactive.Sistemul de decontaminare radioactivã ºi chimicã cu ajutorul spumelor fierbinþi este destinatdecontaminãrii armamentului, tehnicii militare, construcþiilor ºi cãilor de acces contaminatecu compuºi chimici de interes militar, substanþe toxice industriale sau cu radionuclizi rezultaþi înurma exploziilor nucleare.O companie de decontaminare din structurile nominalizate pentru pachetul de forþeterestre destinate NATO trebuie sã fie capabilã sã decontamineze personal (decontaminarea medicalãinclusã), echipament, locuri fixe ºi porþiuni de teren contaminat. Compania trebuie sã poatãdecontamina simultan douã unitati de nivel batalion în 12 ore.În prezent se desfãºoarã activitatea de modernizare a 17 autospeciale de decontaminaretehnicã ºi teren (ADTT-4), urmãrindu-se în special adaptarea la acestea a unor sisteme modernede decontaminare.Activitatea de modernizare a început în luna decembrie 2004 cu analiza stãrii tehnice efective aautospecialelor ºi stabilirea mãsurilor în vederea desfãºurarii în bune condiþii a modernizãrii autospecialelorADTT-4.Activitatea de modernizare a fost coordonatã decãtre o echipã de specialiºti din cadrul Centrului deCercetare ªtiintificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie.Modernizarea s-a realizat preponderent în UM01263 "C" Câmpulung.A. CONFIGURAÞIA AUTOSPECIALEIADTT-4M 1Autospeciala pentru decontaminareatehnicii ºi terenului ADTT-4M are urmãtoareaconfiguraþie:a. Destinaþiadecontaminarea totalã/finalã RBC a armamentului,tehnicii/ echipamentelor militare;1=Datele consemnate corespund în cea mai mare parte documentaþiei de specialitate pusã la dispoziþie de cãtre Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºiEcologie;103

APÃRAREA NBC 10/2005DECONTAMINAREA RBCdecontaminarea terenului;spãlarea personalului pe timp de varã/iarnã;decontaminarea totalã a rãniþilor;încãlzirea apei; prepararea, transportul ºi pãstrarea temporarã a soluþiilor de decontaminare;încãrcarea completelor de decontaminare ºi a diferiþilor recipienþi cu suspensii ºi soluþiide decontaminare.b. Performanþe 2b1 Sistemul de decontaminare a tehnicii militarecapacitatea de lucru a cisternei 3500 l;echipaj4 militari;numãrul de locuri de lucru ce se pot organiza concomitent 2;numãr de obiecte care se pot decontamina pe orã aprox. 6 la 10;temperatura de lucru în funcþie de regimul de funcþionare30-98 0 C- temperatura de regim maximã-treaptã abur 155 0 C- consum max. de motorinã la ridicarea temperaturii la 58 0 C 5,56kg/hcapacitatea dispozitivului de curãþare/decontaminare de înaltã presiune cu treaptã deabur:- consum specific 250g/kwh- greutatea dispozitivului fãrã accesorii 185kg- presiunea de lucru 40-200 bar- presiunea de lucru în regim de abur (duzã de abur)

APÃRAREA NBC 10/2005DECONTAMINAREA RBC⧖cisternã;⧖schimbãtor de cãldura ignitubular;⧖arzãtor de combustibil vaporizat;⧖instalaþie de alimentare cu aer comprimatºi combustibil lichid;⧖instalaþie de pompare, transvazare ºiantrenare a pompei centrifuge;⧖pompã manualã;⧖platforme laterale conþinând accesorii.- motopompa Karcher HDS 1000 DE, compusãdin:⧖2 lãncii de decontaminare, posibil 4buc;⧖2 duze de prespãlare ºi postspãlare;⧖2 duze de spumare;⧖2 duze pentru jet conic;⧖2 furtune de înaltã presiune de 15 m;⧖husã protecþie motopompã.- sistem de corturi compus din:⧖cort pentru dezbrãcare;⧖cort decontaminare personal;⧖cort echipare personal;- accesorii (grup electrogen, pompã evacuare apã uzatã, hidrofor, sistem de încãlzire, cuvegonflabile etc.);- sistem pentru decontaminare teren;- compoziþii de decontaminare RBC (compoziþia de decontaminare radioactivã DR 18 ºisoluþia de decontaminare pe bazã de acid triclorizocianuric, sãpunurile lichide condiþionate dedecontaminare):Compoziþia de decontaminare radioactivã DR18 are urmãtoarele caracteristici fizice- aspect - lichid galben, vâscos, omogen; miros - inodor;- pH - 8; - pH soluþie 6% - 7,3;- conþinut în substanþã uscatã - 37,08%;- densitate (coeficient de înfoiere)-9 - 10;- stabilirea spumei obþinute - 0,93;- puterea de spumare a soluþiei 6%;⧖dupã 30 secunde - 300;⧖dupã 3 minute - 280.Soluþia de decontaminare pe baza de acid triclorizocianuric are în compoziþie ca substanþãactivã un superclorinator - acidul triclorizocianuric - cu acþiune de neutralizare rapidã a principalelorclase de compuºi chimici de interes militar, o componentã alcalinã - sinergeticã cu agentulclorogen (hidroxidul de sodiu fulgi sau hidroxidul de sodiu soluþie 48 - 50% ºi apã.Soluþia de decontaminare preparatã are urmãtoarele caracteristici fizico-chimice:- aspectul soluþiei - lichid slab gãlbui, opalescent, cu un uºor depozit;- mirosul soluþiei - specific de clor; conþinutul în clor activ - min.1,3%;- alcalinitatea - min.4,4cm 3 HC10, 1N/cm 3 soluþie.105

APÃRAREA NBC 10/2005DECONTAMINAREA RBCSãpunurile lichide condiþionate pentru decontaminare:- asigurã decontaminarea personalului contaminat radioactiv, chimic ºi biologic (eficienþade decontaminare este de peste 98%);- asigurã concomitent ºi spalarea (îmbãierea) personalului; norma de consum cca.50ml/persoana;pH - 7 - 7,5(neutru).B. CONCLUZII REZULTATE ÎN URMA TESTÃRILOR PROPRIIB.1 DECONTAMINAREA TEHNICII DE LUPTÃ1. OBIECTIVELE TESTÃRII⧖implementarea în procesul de instruire/evaluare a prevederilor planului de testareºi evaluare de dezvoltare a prototipului industrial;⧖stabilirea/fundamentarea normelor tehnologice: norme de consum/timp.2. CONDIÞIILE TESTÃRII⧖locul testãrii: platforma deinstrucþie;⧖temperatura mediului ambiant:aprox -1 0 C/aprox + 10 0 C;⧖spãlarea propiu-zisã s-a executatde un servant;⧖s-a folosit pentru testare numaiDR18 ;⧖pe timpul testãrii se foloseºteautospeciala ADTT-4 M;⧖echipajul folosit pe timpultestãrii este alcãtuit din militari profesioniºti;⧖pe timpul testãrii nu se face contaminarerealã (chimicã sau radioactivã);3. PUNCT DE VEDERE/CONSTATÃRI⧖spãlarea (prespãlarea) cãii de rulare se executã cel mai greu; este necesarãadaptarea unui sistem/mijloc (oglindã) pentru a se face o verificare preliminarã a eficienþei spãlãrii;⧖influenþa foarte mare (mãreºte considerabil timpul prespãlãrii) o are prezenþa materialelorvâscoase/uleiose pe roþi/podeaua maºinii/calea de rulare;⧖proporþional cu creºterea temperaturii soluþiei pentru decontaminare scade densitateaºi persistenþa spumei;⧖vâscozitatea spumantului DR18 creºte odatã cu scãderea temperaturii mediuluiambiant; la temperaturi mai mici de 0 0 C este necesarã corectarea vâscozitãþii cu antigel;⧖distanþa minimã dintre tehnica contaminatã ºi lance trebuie sã fie de aprox. 1,5/2m;odatã cu micºorarea distanþei scade ºi densitatea ºi persistenþa spumei;⧖se asigurã ordinea optimã a activitãþilor specifice decontaminãrii;⧖se realizeazã îndepãrtarea ºi depozitarea separatã a mijloacelor/materialelor mobiledispuse deasupra maºinii;⧖prespãlarea/decontaminarea/spãlarea (clãtirea) echipamentelor se realizeazãastfel:✂ordinea activitãþilor: (1) partea de deasupra/acoperiºul maºinii, (2) pãrþile laterale (3)dedesuptul maºinii/echipamentului;✂algoritmul: spãlare din faþã cãtre spate, de sus în jos ºi numai prin miºcãri liniare alelãncii, nu miºcãri circulatorii;106

APÃRAREA NBC 10/2005DECONTAMINAREA RBC✂operatorul trebuie sã urmãreascã concentraþia decontaminatorului, regimul de lucru ºitemperatura apei;✂schimbarea duzelor mãreºte timpul decontaminãrii, este necesar ca lãncile sã fie pregãtitedin timp ºi sã se foloseascã numai pentru un tip de spãlare;✂stabilirea consumului de soluþie de decontaminare se face greu ºi cu inexactitãþi; estenesesarã montarea/dispunerea unor elemente pentru controlul consumului de DR18 ºi de apã.În continuare, sunt prezentate unele date constatate pe timpul testãrii:B.2 DECONTAMINAREA PERSONALULUI:1. OBIECTIVELE TESTÃRIIverificarea eficienþei sistemului de decontaminare a personalului adaptat la autospecialaADTT-4M;verificarea ºi analiza rolului funcþional al componentelor inventarului sistemului dedecontaminare a personalului;adaptabilitatea/interoperabilitatea sistemului de decontaminare cu sisteme similare aflateîn dotarea armatelor NATO.2. CONDITIILE TESTÃRIIa. Condiþii geoclimatice:temperatura: dimineaþa aprox. 10 0 C , prânz aprox. 19 0 C ;locaþia evaluãrii: teren plat cu acces la sursã de apã ºi drum de comunicaþie;b. Echipamente primite pentru evaluare/testare:autospeciala de decontaminare ADTT-4 modernizatã;107

APÃRAREA NBC 10/2005DECONTAMINAREA RBCsistemul pentru decontaminarea personalului;c. Activitatea de testare/evaluare s-a fãcut în absenþa contaminãrii reale ºi/sau simulate;d. Personal folosit pe timpul testãrii: plutonul decontaminare din cadrul BatalionuluiInstructie ºi Asigurare Învãþãmânt;e. Nu s-a testat decontaminarea rãniþilor.3. PUNCT DE VEDERE/CONSTATÃRI GENERALESistemul pentru decontaminarea personalului adaptat pe autospeciala ADTT-4M asigurãspãlarea personalului în condiþii de iarnã sau varã;Folosirea acestui sistem pentru decontaminarea personalului constituie o excepþie (ex:contaminãri ale personalului în raionul de dispunere a autospecialei ADTT-4M, indisponibilitateaechipamentelor specializate - ADP-80, 90 - etc.) ºi nu o regulã. Executarea curentã a decontaminãriipersonalului sã se execute de cãtre echipamentele specializate aflate în dotare;Eficienþa sistemului este considerabilã în cazul decontaminãrii rãniþilor; în acest momentnu sunt în dotarea structurilor de apãrare NBC sisteme pentru decontaminarea rãniþilor; suprafaþamare a corturilor, aprox 30 m 2, asigurã spaþiu necesar derulãrii activitãþilor specifice decontaminãriiacestora;Pentru eficientizarea activitãþii în situaþii de crizã, considerãm necesar a se folosi simultandouã complete ADTT 4M, unul cu sistem pentru decontaminarea personalului, iar celãlalt fãrãacest sistem (de sprijin);Asimilarea acestor sisteme de decontaminare a personalului sã se realizeze în a douaetapã de modernizare a respectivului tip de echipamente de decontaminare.La decontaminarea personalului, sistemul de decontaminare folosit are un scãzut grad deinteroperabilitate.Constatãri punctuale:Timp pentru desfãºurarea/strângerea sistemului de decontaminare a personalului:- timp pentru desfãºurare: aprox. 100 minute;- timp pentru strângere: aprox. 70 minute.Aceste activitãþi s-au executat de patru militari antrenaþi în acest scop.Spãlarea (decontaminarea) propriu-zisã (activitatea din cortul de mijloc) s-a derulat pe parcursula aproximativ 6 minute, adicã o serie a 12 militari/6 minute.Echipamentele ºi materialele sistemului dedecontaminare a personalului adaptat pe autospecialãocupã aprox. 50 % din volumul remorcii; estenecesarã proiectarea/realizarea unui sistem deprindere/ancorare a componentelor sistemului înremorcã.Controlul temperaturii ºi debitului (consumului)apei folosite pentru decontaminare se facecu greutate; este necesarã montarea/adaptareaunor elemente de monitorizare a parametrilor apeipe circuitul de alimentare cu apã caldã a duºurilor(termometru, debitmetru etc.).Capacitatea vaselor de reþinere a apei rezidualeeste micã; sunt necesare capacitãþi individualede aproximativ 1500 (2000) litri, pentrureþinerea unui plin/autospecialã ADTT-4M, adicã3500 litri;108

APÃRAREA NBC 10/2005DECONTAMINAREA RBCEste necesarã asigurarea etanºeitatii cabinelor duble pentru decontaminare (specificaþieprevãzutã la pct 2.3 din "Planul de testare ºi evaluare" sau precizarea cerinþelor acestei specificaþii).Se impune diversificarea gamei de culori ale înveliºului exterior/interior ale corturilor.Se mai cer, de asemenea, confecþionarea scheletului corturilor din materiale uºoare,inscripþionarea elementelor componente ale corturilor pentru o identificare mai uºoara a acestora,reconsiderarea sistemului de prindere la capete a componentelor scheletului metalic (sistem deprindere prin rãsucire pe baza de arc cu bilã sau alte sisteme).Sunt necesare: adaptarea duºurilor fixe, diversificarea sistemului de prindere a duºurilor ºidispunerea unor elemente de prindere a unormateriale (ex. prosop).Se mai impun:- introducerea în inventar a unui sistem deavertizare sonorã a militarilor;- fixarea pe partea inferioarã a platformelormetalice din cabinele de duº a unor materiale(buret, cauciuc etc.) pentru protecþia fizicã a cortului;- introducerea în inventarul autospecialei adozatoarelor pentru sãpun lichid;- asigurarea pentru dispunerea echipamentelorelectrice a unor platforme mobile(respectarea strictã a regulilor de securitate împotrivaelectrocutãrii);- asigurarea în cortul de îmbrãcare a rastelelor/rafturilor pentru dispunerea echipamentuluicurat;- specificarea expresã a normelor/regulilor specifice protecþiei mediului ºi în special a celorspecifice electrosecuritãþii.C. CONCLUZII FINALEPerformanþele autospecialei ADTT-4 obþinute în urma modernizãrii vor asigura diversificareamisiunilor de specialitate.Abordarea problematicii decontaminãrii totale/finale a tehnicii de luptã cu sisteme moderne/interoperabile,realizarea decontaminãrii rãniþilor ºi îmbãierii personalului pe timp devarã/iarnã asigurã structurilor pentru decontaminare RBC operaþionalizate o eficienþã sporitã înîndeplinirea misiunilor de specialitate.109

APÃRAREA NBC 10/2005INSTRUIRECENTRUL DE INSTRUIRE PRIN SIMULARECãpitan Gheorghe FELEAGÃDESTINAÞIE:⎩instruirea integratã, pe mai multe eºaloane, privind raportarea exploziilor nucleare, aatacurilor chimice ºi biologice, prognozarea ºi avertizarea despre pericolele asociate ºi zonele derisc;⎩desfãºurarea instrucþiei în condiþii apropiate situaþiei reale;⎩evaluarea ºi analiza post-acþiune a instruirii.STRUCTURA:⎩Nivel sursã - P.I.A. Valea Poienii- pregãtirea personalului, echipamentelor de cercetare NBC ºi a mijloacelor de transmiterea datelor;- realizarea contaminãrii simulate pe platforme;- executarea activitãþilor specifice privind cercetarea NBC ºi raportarea datelor;- recercetarea, corectarea datelor transmise ºi retransmiterea rapoartelor;⎩Subcentre de prognozã ºi control NBC - cazarma Câmpulung- verificarea personalului, echipamentelor ºi a sistemului de transmitere a datelor;- transmiterea semnalului de începere a exerciþiului;- colectarea, prelucrarea ºi transmiterea rapoartelor;- solicitarea corectãrii eventualelor inadvertenþe ºi retransmiterea datelor;⎩Punct comandã C.I.S.- verificarea personalului, echipamentelor ºi a sistemului de transmitere a datelor;- pe baza scenariului tactic se transmite semnalul de începere a exerciþiului;- vizualizarea/supravegherea, prelucrarea ºitransmiãterea datelor;- primirea rapoartelor la finalul etapelor deinstruire- corectarea rapoartelor primite;- solicitarea reformulãrii/retransmiterii acestora-evaluareasubunitãþilor ºi a personalului participantla exerciþiu în C.I.S..SOFTWARE UTILIZAT1. Aplicaþia RapSitNBCFacilitãþi oferite de program:⎩Raportarea, analiza, prognoza ºi avertizareaunitãþilor ºi a altor factori responsabili asupra evenimentelor NBC conform standardului NATOATP-45 (A) (STANAG 2103 - "Reporting Nuclear Detonations, Biological and Chemical Attacks,and Predicting and Warning of Associated Hazards and Hazard areas");⎩Monitorizarea în timp real a situaþiei NBC pe arii geografice extinse cu posibilitatea primiriiºi transmiterii în timp real a rapoartelor NBC conform standardului NATO ADatP-3("Message Text Formating Rules"), prin diferite canale: e-mail, web etc.. Rapoartele NBC ºi meteopot fi introduse în sistem ºi de cãtre operatori;⎩Acces paralel ºi concurent la baza de date, din reþeaua localã (LAN), reþeaua extinsã110

APÃRAREA NBC 10/2005INSTRUIRE(WAN) sau Internet, în condiþii de securitate a informaþiei;⎩Utilizarea de hãrþi digitale vectoriale, organizate pe straturi tematice cu posibilitãþi deconversie în diferite sisteme de coordonate: latitudine/longitudine, UTM, MGRS. Existã posibilitateade vizualizare a hãrþilor atât în reþeaua localã cât ºi prin Internet;⎩Realizarea exerciþiilor de stat major pe calculator.Arhitectura:⎩Aplicaþie de reþea bazatã pe tehnologie Oracle organizatã pe mai multe straturi:- bazã de date obiect-relaþionalã Oracle 8i, care conþine informaþia NBC, hãrþile digitale,precum ºi cea mai mare parte din logica aplicaþiei;- MapViewer - permite vizualizarea hãrþilor ºi publicarea acestora pe Internet;- modulul de mail;- Server Web - Apache;- Server mail;- modulul client/server este destinat operatorilor din cadrul Sistemului de Avertizareºi Raportare NBC (SARNBC).⎩Rapoartele pot fi introduse în sistem prin urmãtoarele canale:- e-mail;- prin forme web, care permit completarea ºi transmiterea prin Internet a rapoartelorNBC 1, NBC 2 ºi NBC 4. Rapoartele NBC 3 ºi, de asemenea, harta zonei prognozate de risc, pot fidoar vizualizate;- de cãtre operatori prin intermediul modulului client/server.⎩Hãrþile sunt stocate în baza de date folosind structura de date a Oracle Spatial Cartridge.Ele sunt organizate pe straturi ºi sunt posibile analize spaþiale asupra lor (de exemplu, determinareaunitãþilor ºi localitãþilor din zona prognozatã de risc).⎩Harta poate reprezenta orice zonã a lumii (dacã se încarcã informaþia geograficã).Coordonatele sunt prezentate în mai multe moduri: latitudine/longitudine, UTM, MGRS.Alte facilitãþi:⎩Permite realizarea antrenamentelor de stat major pe calculator. Are un modul destinatreprezentãrii pe hartã a unitãþilor, raioanelor, liniilor de despãrþire, aliniamentelor de contact, rutede cercetare etc.. Situaþia ºi acþiunile forþelor proprii ºi ale inamicului sunt reprezentate prin semneconvenþionale ºi abrevieri specifice domeniului militar conform standardelor NATO. Fiecare unitateare atribuitã o zona de responsabilitate ºi poate fi pusã în relaþie de subordonare cu alte unitãþi.Zona de responsabilitate atribuitã unei unitãþi este utilizatã în analiza vulnerabilitãþii nucleare.Analiza vulnerabilitãþii nucleare se realizeazã atât grafic cât ºi procentual (conform FM 3-3-1Nuclear Contamination Avoidance).⎩Aplicaþia poate funcþiona atât în mod operativ, cât ºi de instruire (antrenamente). Înmodul de lucru "antrenament", pe acelaºi sistem pot opera simultan mai multe scenarii independentecare sã simuleze diferitele niveluri din cadrul SARNBC sau diferitele eºaloane din cadrulunei mari unitãþii, instructorul având în orice moment imaginea globalã a desfãºurãrii exerciþiului.⎩Aplicaþia pune la dispoziþie un modul care asistã ofiþerul de stat major în redactareaordinelor de operaþii, fragmentare ºi de avertizare în conformitate cu SMO 50027 "ORDINE DEOPERAÞII ªI ANEXE" (corespunzãtor STANAG 2014TOP). Ordinele redactate pot fi trimise prine-mail, tipãrite sau exportate pe disc în diferite formate.NBC AnalysisNBC-ANALYSIS este un sistem de software pentru managementul riscurilor generate deutilizarea armelor de distrugere în masã (CBRN) ºi de materialele toxice industriale (TIM) denu-111

APÃRAREA NBC 10/2005INSTRUIREmite ºi Emisii Altele Decât Atacul (EADA).Toate calculele ºi estimãrile realizate cu softul NBC-ANALYSIS corespund procedurilor dinPublicaþia Aliatã pentru probleme de Tacticã nr. 45 (ATP-45 (B)) ºi Publicaþiei Aliate a geniºtilornr. 45 (AEP-45), corespunzãtoare STANAG 2103 ºi STANAG 2497.Softul NBC-ANALYSIS este clasificat NATO RESTRICTED conform STANAG 2103 ºi poatefi exploatat doar cu aprobare.Pentru a utiliza sistemul de software NBC-ANALYSIS, trebuie cunoscute:o Instalarea corectã a softului NBC-ANALYSIS;o Cunoaºterea meniului ºi opþiunilor programului;o Introducerea informaþiilor;o Calcularea ºi interpretarea rezultatelor.⎩Denumirea exerciþiului: exerciþiul trebuie denumit, numele fiind cel al bãncii dedate care se va crea.⎩ DTG: timpul de începere- finalizare a aplicaþiei.⎩ Tipul exerciþiului: Care sunt cerinþele de instruire?Cerinþele sunt pentru instructori sau pentru pentru personalulcare încadreazã diferite nivele ale SARNBC?⎩ Finalitatea exerciþiului: exerciþiul trebuie sãaiba un obiectiv clar.⎩Harta scenariului: este harta avutã la dispoziþiecompatibilã cu cerinþele scenariului?⎩Scara hãrþii: Câte hãrþi vor fi folosite? Care va fizona de responsabilitate în cadrul scenariului?⎩Datele meteorologice ale zonei în care unde areloc scenariul.⎩Date meteo: mesajul vântului de bazã (BWR), mesajul vântului efectiv (EDR) ºimesajul vântului chimic (CDR) sunt necesare pentru exerciþiu. Suficiente date meteo pentru toateevenimentele care sã acopere toatã perioada exerciþiului trebuie introduse în scenariu. Când esteposibil este de preferat a se utiliza date meteo reale.⎩Rapoartele NBC trebuie întocmite astfel încât sã fie implicaþi toþi cursanþii înrezolvarea scenariilor.⎩Rapoartele NBC trebuie întocmite ºi transmise logic: NBC/ ROTA 1 cãtre subcentrelede prognozã ºi control, NBC/ ROTA 2 cãtre centrele de prognozã ºi control s.a.m.d.⎩Exerciþiul pot conþine întrebãri pentru diferitele nivele ale SARNBC.⎩Evaluarea pierderilor ºi distrugerilor se va face pentru fiecare explozie nuclearã.Aceste evaluãri vor fi fãcute pentru fiecare tip de unitate.⎩Scenariile pot conþine calcule ale valorilor dozei debit, timpului de staþionare înzone contaminate radioactiv, dozei echivalente, duratei de traversare a zonelor contaminateradioactiv s.a.Softul poate rula diferite tipuri de hãrþi:oASRP - ARC Standard Raster Product (UK);oADRG - Arc Digitized Raster Graphics (USA);oCADRG - Compressed Arc Digitized Raster Graphics (USA);oVPF - Vector Product Format (UK and USA);oCRP - Compressed Raster Product (UK).112

APÃRAREA NBC 10/2005SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE ªI AVERTIZARE NBCAUTOSPECIALà PENTRU INTERVENÞII RBC(AI - RBC)Colonel dr. ing. Ion SAVU - cercetãtor ºtiinþific gradul ILocotenent colonel (r) ing. Mugurel GUBANDRU - cercetãtor ºtiinþific gradul IIILocotenent colonel (r) ing. Viorel DINESCU - cercetãtor ºtiinþific gradul IIMaior ing. Gabriel EPURE - cercetãtor ºtiinþific gradul IIIIng. Adrian RÃCHIÞEANUCentrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie1. IntroducereLa apariþia sau la iminenþa unui de atac cu arme de distrugere în masã, cele mai dificileprobleme cu care se confruntã factorii de decizie sunt determinarea naturii incidentului ºi tipul deagenþi utilizaþi. Conºtientizând importanþa acestei activitãþi, în þãrile membre NATO se depun eforturiconsiderabile pentru realizarea unor structuri cât mai complexe, care sã asigure prevenirea,identificarea tipului de "agent agresor", prelevarea probelor contaminate sau presupus contaminateºi înlãturarea efectelor atacului chimic.Alþi factori de risc sunt constituiþi de instalaþiile chimice de producþie sau de spaþiile dedepozitare a substanþelor chimice, de centralele nuclearo-electrice, în toate cazurile putându-seproduce emanaþii accidentale de compuºi nocivi. Totodatã existã, din nefericire, pericolul unor acteteroriste, foarte greu de previzionat sau de contracarat. Contaminarea în asemenea cazuri se poateproduce în locuri din cele mai variate ºi, mai ales, cu agenþi toxici "neclasici".În toate aceste cazuri se impune o intervenþie rapidã ºi eficientã, pentru identificarea rapidãa agenþilor utilizaþi, pentru prelevarea probelor contaminate, pentru colectarea unor probe videoconcludente, pentru protejarea zonei contaminate ºi pentru sprijinirea eforturilor de înlãturare aefectelor incidentului.În cazul unor astfel de incidente, datoritã caracterului lor particular, greu de previzionat, nuexistã suficient timp pentru conducerea ºi elaborarea unei proceduri unice de intervenþie. Efortultrebuie îndreptat în sensul colaborãrii perfecte între membrii echipei de intervenþie, luãrii unordecizii rapide ºi corecte, minimizãrii erorilor de identificare, realizãrii unor detecþii paralele, asigurândveridicitatea rezultatelor obþinute ºi elaborarea spontanã a unor mãsuri eficiente de siguranþãºi de înlãturarea a efectelor incidentului. Este necesarã dotarea cu aparaturã, materiale ºiustensile cât mai performante pentru fiecare domeniu de intervenþie. Totodatã, se impuneselectarea personalului implicat în astfel de "evenimente", instruirea specializatã ºi continuã, perfecþionareapermanentã ºi conlucrarea cu structuri similare din þarã ºi din strãinãtate.Preocupãrile specialiºtilor din cadrul Centrului de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBCºi Ecologie nu au putut rãmâne departe de necesitãþile actuale în domeniul intervenþiilor deurgenþã la apariþia unui eveniment chimic sau nuclear. În demersul nostru am pornit de la ideeaconcentrãrii eforturilor în direcþia proiectãrii unui vehicul specializat ºi a utilãrii lui cu aparaturãºi materiale cât mai performante. Au fost implicaþi specialiºti cu vastã experienþã în domeniuldetecþiei, analizelor, protecþiei personalului, prelucrãrii ºi transmiterii datelor, realizându-se uncolectiv multidisciplinar. Studierea realizãrilor similare pe plan mondial au fost coroborate cu posi-113

APÃRAREA NBC 10/2005SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE ªI AVERTIZARE NBCbilitãþile concrete ºi cu dotãrile actuale ale armatei noastre, cu specificul spaþiului românesc, cucerinþele structurilor interesate.2. Principiul constructivAutospeciala de intervenþii RBC este mijlocul operaþional din cadrul Sistemului deSupraveghere ºi Avertizare NBC aflat în compunerea Centrului Operaþional de Conducere Militarã(COCMIL). Autospeciala se utilizeazã, în principal, pentru:‣Identificarea agenþilor contaminanþi - tip de compuºi ºi concentraþie: identificarea agenþilor chimici toxici; mãsurarea debitului dozei radioactive; identificarea naturii contaminãrii ºi a sursei de contaminare.‣Prelevarea probelor contaminate prelevarea probelor de lichide, solide sau gaze - suspicionate a fi contaminatechimic, radioactiv sau biologic; pregãtirea, ambalarea, asigurarea ºi transportul probelor prelevate cãtre laboratoareleanalitice specializate;‣Colectarea probelor juridice, pentru elucidarea ulterioarã a condiþiilor în care s-a produsevenimentul ºi pentru evaluarea generalã a contaminãrii ºi a efectelor incidentului: localizarea exactã a locului incidentului ºi stabilirea principalilor parametrii meteorologici; înregistrarea video a aspectelor esenþiale, care pot constitui dovezi juridice pentruelucidarea cauzelor producerii evenimentului ºi pentru luarea mãsurilor specifice; înregistrarea, prelucrarea ºi transmiterea datelor cãtre structurile de decizie,pentru o analizã aprofundatã ºi pentru luarea mãsurilor corespunzãtoare.Pentru realizarea celor patru deziderate principale prezentate anterior, am proiectat unansamblu cât mai compact ºi mai ergonomic, care asociazã aparatura, materialele ºi accesoriilenecesare. Structura interiorului autospecialei þine cont de repartizarea diferenþiatã a aparaturiispecifice, de rigidizarea montajului acestora (pentru evitarea deteriorãrii pe timpul transportului),de asigurarea accesului rapid ºi facil, de ordinea de utilizare a materialelor, de gabarite, de evitareaconfuziei privind conþinutul fiecãrui modul (prin inscripþionarea distinctã a compartimentelor ºiprin diferenþierea coloristicã în funcþie de natura reperelor).În realizarea proiectãrii, abordarea primarã a pornit de la structura interioruluicaroseriei autovehiculului - dimensiuni de gabarit, formã, materiale de construcþie. S-au propusiniþial mai multe variante, preferându-se - în final, dupã o analizã complexã - soluþia amenajãrii"în semicerc". Astfel, pe pãrþile laterale ale caroseriei se monteazã douã structuri compartimentate,având gabarite identice. Pe partea frontalã a interiorului caroseriei ºi deasupra cabineivehiculului este construitã o structurã metalicã rigidã. Scheletul celor douã structuri laterale esteconfecþionat din þeavã rectangularã sudatã, care se fixeazã ulterior pe podeaua vehiculului ºi destructura existentã pe partea frontalã. În acest semicerc se creeazã un spaþiu care permite accesulla compartimentele laterale ºi frontale, precum ºi posibilitatea depozitãrii temporare - pe timpultransportului - a unor materiale suplimentare. Pe aceste structuri s-au realizat compartimente, fieprin confecþionarea de sertare, fie prin realizarea unor spaþii închise la care s-au montat uºibatante. S-a utilizat un material plastic special (FOREX), care asigurã o foarte bunã rezistenþãmecanicã, chimicã ºi la intemperii, putându-se, totodatã, prelucra mecanic foarte uºor. Pentruasigurarea protecþiei mecanice a aparaturii ºi a materialelor care intrã în dotarea autospecialei s-autilizat un material spongios (polietilenã expandatã, de diferite grosimi), care a fost profilat înfuncþie de gabaritul ºi forma aparatelor. De asemenea, cu acelaºi material s-a "tapetat" interiorulcompartimentelor.114

APÃRAREA NBC 10/2005SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE ªI AVERTIZARE NBCA doua etapã a proiectãrii a constat în repartizarea cât mai eficientã ºi mai sigurã a tuturormaterialelor necesare. S-au avut în vedere gabaritele acestora, sensibilitatea la transport ºi la eforturimecanice (ºocuri, vibraþii, lovituri accidentale), "compatibilitatea" funcþionalã, facilitatea accesului.S-au proiectat structuri modulate, având dimensiuni ºi modalitãþi de închidere diferite,funcþie de gabaritul aparatelor (materialelor) ºi de poziþionarea modulului în structura de bazã.S-a avut în vedere ºi perspectiva, respectiv eventualitatea, înlocuirii unor repere din inventarulautospecialei. S-au creat un numãr de 18 compartimente (7 amplasate în partea stângã acaroseriei, 10 în partea dreaptã ºi unul pe tronsonul frontal). Totodatã, pentru utilizarea intensivãa spaþiului disponibil, structurile laterale au fost prevãzute cu douã spaþii suplimentare (în parteainferioarã), respectiv cu douã suporturi pentru fixarea unor accesorii (stingãtor ºi trusã medicalã).Fiecare compartiment este numerotat ºi inscripþionat corespunzãtor. De asemenea, pentruuºurarea accesului, compartimentele sunt individualizate ºi prin coloraþia diferenþiatã aetichetelor, fiecare culoare reprezentând o anumitã categorie de materiale (aparaturã pentrudetecþie chimicã, aparaturã pentru determinarea contaminãrii radioactive, aparaturã ºi materialepentru prelevarea probelor, materiale pentru protecþie individualã, materiale pentru indicareavertizare,sistem pentru decontaminare, aparaturã ºi materiale diverse - aparaturã video ºi pentrumãsurarea parametrilor atmosferici, echipament personal, trusã sanitarã, stingãtor, trusã descule).Alte obiective ale proiectãrii le-au constituit creºterea siguranþei personalului implicatîn intervenþie, respectiv crearea unor condiþii de lucru cât mai bune, în perspectiva efectuãriiunor activitãþi în teren. Primul deziderat s-a concretizat prin dotarea autospecialei cu materialespecifice (echipament de protecþie chimicã ºi radiologicã, mãºti contra gazelor, cartuºe filtrantepentru compuºi toxici, sistem ºi soluþie de decontaminare, trusã sanitarã, extinctor), la care s-auadãugat sisteme pentru avertizare acusticã ºi vizualã (sirenã ºi girofar), dozimetru portabilDET - 2P ºi staþie radio (ambele montate în cabina vehiculului). Pentru asigurarea unor condiþiioptime de activitate, a fost conceputã ºi realizatã o mãsuþã de lucru glisantã, care a fost fixatã pepodeaua caroseriei. De asemenea, pentru conectarea aparaturii la surse de energie electricã ºi pentrureîncãrcarea acumulatorilor care asigurã alimentarea unor aparate, au fost montate douã prizesuplimentare cuplate la bateria de acumulatori a autovehiculului.3. AutovehiculAutospeciala pentru intervenþie RBC a fost conceputã ºi realizatã pornind de la utilizareaunui autoturism de serie, autovehicul care are posibilitatea de deplasare rapidã, dar ºi deacces în zone de teren relativ dificile (tracþiune totalã 4x4). A fost selectat autoturismul DACIA1304, carosat special pentru a asigura echiparea cu aparaturã ºi materiale necesare intervenþiilorFig. 1Autospeciala de Intervenþie RBC115

APÃRAREA NBC 10/2005SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE ªI AVERTIZARE NBCde naturã RBC. Dimensiunile de gabarit ale ºasiului sunt 4674 x 1636 x 1550 mm (L x l x H), sarcinamaximã autorizatã este de 2030 kg, dimensiunile pneuri sunt de 175 R14 PR8, iar carburantulutilizat este benzina fãrã plumb (COR minimum 95). În figura 1 este prezentatã imaginea deansamblu a Autospecialei de Intervenþie RBC.4. Aparaturã specificãAparatura specificã se utilizeazã pentru detecþia agenþilor contaminanþi (chimic ºi radioactiv),respectiv pentru prelevarea probelor solide, lichide sau gazoase presupus contaminate.Pentru detecþia agenþilor chimici toxici se folosesc trei tipuri de detectoare portabile, dintrecele mai performante existente actualmente pe plan mondial. Douã dintre ele (RAID - M ºiMULTI - IMS) funcþioneazã pe principiul spectrometriei de mobilitate ionicã - IMS, iar un al treilea(AP - 2C) foloseºte spectrometria de ionizare în flacãrã. Toate aparatele pot detecta principaleleclase de compuºi chimici de interes militar (neurotoxici ºi vezicanþi), iar MULTI - IMS poate identificaºi acidul cianhidric. Numai detectorul portabil RAID - M poate identifica ºi tipul agentuluitoxic (neurotoxici - sarin, soman, tabun, ciclo-sarin, VX, respectiv vezicanþi - iperitã, levizitã).Limitele de detecþie sunt foarte bune - 0,01 mg/m 3 pentru agenþi neurotoxici, 0,5 mg/m 3 pentruagenþi vezicanþi ºi 20 mg/m 3 pentru acid cianhidric -, iar timpul de rãspuns este, în funcþie de concentraþiaagentului toxic, de pânã la 20 secunde.Mãsurarea debitelor dozei ºi a dozelor de radiaþii se realizeazã cu aparaturã indigenã careºi-a dovedit eficienþa, fiind comparabilã cu sisteme similare utilizate în armatele þãrilor dezvoltate.Astfel, se folosesc douã dozimetre - unul individual (DET - 2) ºi unul portabil (DET - 2P), precum ºi unradiometru-roëntgenometru miniaturizat (RRM - 90). Dozimetrele DET - 2 ºi DET - 2P asigurã undomeniu de mãsurare al debitului dozei de radiaþii gama ºi X cuprins între 0,01 mR/h ºi 600 R/h,la o eroare de mãsurare a debitului dozei de + 330 %. Totodatã, ambele pot efectua calcule deprognoze pentru dozã, debit de dozã ºi timp de staþionare în zona contaminatã ºi pot calcula debituldozei ºi doza de radiaþii în funcþie de coeficientul de atenuare al mijloacelor mobile. În cazulRRM, domeniul de mãsurare al nivelului radiaþiilor gama este de 0,02 mR/h - 600 R/h, pe 5 subgame,iar timpul de rãspuns este de maximum 10 secunde.Mãsurarea aciditãþii/alcalinitãþii sau conductivitãþii probelor lichide prelevate se realizeazãcu un pH - metru tip CONSORT C532, având un domeniu de operare cuprins între 4 - 40 0 C,compensare automatã a temperaturii ºi o sensibilitate de 0,01 pH (respectiv 0,1 0 C ºi 0,01 µS/cm).Prelevarea probelor se realizeazã, printre altele, cu un complet pentru prelevarea probelorgazoase (Set DLE), care utilizeazã 5 seturi de tubuºoare indicatoare cu ajutorul cãrora se mãsoarãconcentraþia contaminanþilor gazoºi din aer sau dizolvaþi în lichide.5. Aparaturã auxiliarãAcest termen generic reuneºte aparatele ºi materialele care întregesc activitãþile echipelorde intervenþie, fiind necesare bunei desfãºurãri a acþiunilor.O primã categorie o constituie aparatura pentru mãsurarea parametrilor atmosferici ºigeografici. Termo - anemometrul tip EXTECH 407112 permite mãsurarea temperaturii aerului ºi avitezei vântului. Asigurã memorarea automatã a valorilor minime, maxime ºi medii. Poziþionareavehiculului sau a zonei cercetate se realizeazã cu un GPS tip eTREX SUMMIT (GARMIN), carepoate recepþiona 12 canale (paralel), are o precizie de 15 m (coordonate), respectiv+5 grade(busolã) ºi +10 m (altitudine). Interfaþa de conectare este de tip RS - 232.Pentru protecþia personalului implicat în activitãþile de intervenþie se utilizeazã costumede protecþie chimicã, costume de protecþie radioactivã, complete pentru protecþia cãilor respiratorii,complet pentru decontaminare de urgenþã, trusã sanitarã ºi stingãtor. Costumul de protecþiechimicã de tip WORKMASTER este compus din costum propriu-zis (confecþionat din Umex/poliuretan),mãnuºi (fluoro-cauciuc), cizme (PVC), mascã cu ecran panoramic (tip NOVA P) ºi butelii116

APÃRAREA NBC 10/2005SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE ªI AVERTIZARE NBCcu aer comprimat. Este rezistent la agenþi chimici corosivi ºi are o autonomie de funcþionare abuteliei cu aer comprimat de 20 minute. Completul pentru protecþia cãilor respiratorii este format dinmascã contra gazelor cu ecran panoramic (producþie autohtonã), cartuº filtrant militar - asigurãprotecþie contra agenþilor neurotoxici, vezicanþi ºi hemotoxici, cartuº filtrant pentru amoniac ºisemicutie pentru monoxid de carbon. Completul de decontaminare de urgenþã (capacitate utilã de1,5 l) utilizeazã soluþie organicã de decontaminare, agentul presor fiind aerul comprimat.Suprafaþa maximã decontaminatã este de 6 m 2 , iar masa totalã este de 3 kg. Trusa sanitarã asigurãprimul ajutor în cazul unor accidente de autovehicul sau asistenþa medicalã de urgenþã în cazulcontaminãrii sau rãnirii membrilor echipei de intervenþie RBC. Conþine instrumentar, materialesanitare ºi medicamente de strictã necesitate. Stingãtorul de tip P1 are ca agentul de stingere pulberesuper pol/fire 40 % (ABC), iar ca gaz propulsor azotul. Presiunea de lucru este de 16 bar, bãtaiamaximã a jetului fiind de 4 m.Achiziþia probelor video se realizeazã cu un aparat foto digital ºi cu o camerã video.Aparatul foto este de tip Canon POWER SHOT A100. Posibilitatea de mãrire digitalã este de 4ori, interfaþa este de tip USB, sursa de energie fiind formatã din baterii alcaline tip AA, numãrulmaxim de fotografii stocate este de 90. Camera video este de tip Canon V65-Hi, având posibilitateade mãrire de 22 ori (optic) ºi de 36 ori (digital). Alimentarea cu energie se realizeazã cu acumulatori.O altã categorie de materiale auxiliare este constituitã din aparatura pentru comunicaþiiºi pentru transmiterea datelor. În dotarea autospecialei se regãseºte un telefon mobil tip SONYERICSSON T200, care utilizeazã o reþea de comunicaþii GSM 900. Are o autonomie defuncþionare de 600 minute (convorbire), respectiv de 220 ore (stand by), fiind alimentat de la obaterie cu acumulatori. Permite transmiterea rapoartelor privind situaþia NBC din zonã, prin intermediulINTERNET-ului. Legãtura între membrii echipajului se realizeazã cu ajutorul staþiilor deradio portabile de tip HP 446 EXTRA (Alan) sau de tip MATRA. Numãrul de canale disponibileeste de 99, deviaþia maximã fiind de 2,5 kHz. De asemenea, în dotarea autovehiculului existã ostaþie fixã tip MATRA (montatã în cabinã). Procesarea ºi transmiterea datelor se realizeazã cu uncalculator portabil ASSUS, având un procesor Mobile Intel Pentium 4M, 1533 MHz (4,25 x 361),memorie de 256 MB, unitate disc, unitate floppy, unitate opticã, adaptor video ºi audio.Conservarea probelor prelevate se realizeazã cu un frigider, care are capacitatea utilã de40 l, asigurã o temperaturã minimã de 4 0C, alimentându-se de la sursa de energie a autovehiculului(12 V c.c.).Creºterea operativitãþii misiunilor se realizeazã cu ajutorul sistemului de avertizare optic ºiacustic (girofar ºi sirenã) ºi a completului de marcare - avertizare (bandã de marcare, suporþi desusþinere, inscripþionãri de avertizare). În figurile 2, 3 ºi 4 sunt prezentate semnele distinctive caresunt ataºate caroseriei autospecialei, pentru identificare ºi atenþionare.Fig. 2 Fig. 3Sigla Autospecialei de Intervenþie RBCSigla specificã materialelor radioactive117

APÃRAREA NBC 10/2005SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE ªI AVERTIZARE NBCFig. 4Sigla echipajului Autospecialei de Intervenþie RBC6. Procedura de intervenþieÎndeplinirea misiunilor de intervenþie RBC se realizeazã în conformitate cu un algoritm deacþiune bine structurat, care asigurã un cadru general, care se poate adapta, însã, în funcþie despecificul fiecãrei misiuni, de structura locului ºi de particularitãþile evenimentului cercetat.Experienþa, autoritatea ºi, de ce nu, flerul conducãtorului misiunii ºi a fiecãrui membru al echipajuluisunt atribute esenþiale, definitorii pentru abordarea corectã a rezolvãrii incidentului. Fiindconcepute ºi realizate douã astfel de autospeciale - una utilizatã, cu predilecþie, pentru evenimentelede naturã radiologicã ºi una pentru incidentele chimice - s-a impus dotarea lor în moddiferenþiat: alãturi de un nucleu comun (aparaturã de detecþie chimicã ºi radiologicã, aparaturã ºimateriale pentru prelevarea probelor, aparaturã video, materiale de protecþie) fiecare autospecialãare în compunere ºi echipamente specifice (detectoare pentru agenþi toxici, dozimetre, recipientpentru colectarea ºi transportul probelor contaminate radioactiv).Dotarea autospecialelor permite intervenþia ºi în cazul apariþiei unor incidente în zone maiîndepãrtate. În astfel de cazuri, se impune transportul de urgenþã al echipelor de intervenþie ºi aaparaturii specifice în proximitatea locului de cercetat. Deplasarea se realizeazã cu elicoptere, iarmaterialele care nu sunt dispuse în ambalaje proprii sunt reunite sub formã de complete ºi asamblateîn genþi speciale, prevãzute cu materiale care pot prelua ºocurile mecanice ºi termice.7. ConcluziiRealizarea autospecialei pentru intervenþii RBC reprezintã o noutate absolutã la nivelnaþional, asigurând operativitatea în cazul incidentelor de naturã chimicã, radiologicã sau biologicã.Avantajele autospecialei pentru intervenþii RBC sunt multiple:Determinarea rapidã a naturii agenþilor contaminaþi - compuºi chimic de interes militar,respectiv radiaþii beta, gama ºi X.Posibilitatea prelevãrii, conservãrii, ambalãrii ºi expedierii în siguranþã a probelor contaminatechimic, radioactiv sau biologic.Realizarea unor acþiuni coerente, bine fundamentate, pentru elucidarea circumstanþelorproducerii incidentului ºi pentru luarea mãsurilor de siguranþã.Utilizarea potenþialului ºtiinþific, creativ ºi operaþional al personalului CCSANBCE.Acoperirea unei zone largi de acþiune, în timp relativ scurt.Utilizarea posibilitãþilor de realizare în condiþii de înaltã performanþã a analizelor chimiceºi radiologice în cadrul laboratoarelor specializate ale CCSANBCE.Posibilitatea consilierii structurilor interesate în realizarea unor autospeciale similare,respectiv a instruirii personalului utilizator.Lãrgirea competenþelor CCSANBCE ºi corelarea activitãþilor de cercetare cu cele deechipare ºi de operaþionalizare a autospecialelor de intervenþie RBC.Autospecialele de intervenþie RBC constituie mijloace moderne ºi performante, necesarespecialiºtilor din domeniul apãrãrii NBC pentru buna desfãºurarea a activitãþilor privind elucidareaincidentelor de naturã chimicã, radiologicã ºi biologicã, precum ºi pentru monitorizarea zonelor curisc ridicat.118

APÃRAREA NBC 10/2005MANAGEMENTUL SITUAÞIILOR DE URGENÞÃSISTEMUL NAÞIONAL DE MANAGEMENTAL SITUAÞIILOR DE URGENÞÃLocotenent colonel Liviu POPESCUInspectoratul Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã - ArgeºOUG nr.21/2004 aprobatã prin Legea 15/2005: termeni ºi expresii folosite:starea de alertã;starea potenþial generatoare de situaþii de urgenþã iminentã ameninþãrii;managementul situaþiei de urgenþã;factor de risc;tipuri de risc;intervenþia operativã;evacuarea;gestionarea situaþiilor de urgenþã;monitorizarea situaþiei de urgenþã;intensitatea situaþiei de urgenþã;amploarea situaþiei de urgenþã;situaþia de urgenþã.Principiile managementului situaþiilor de urgenþã:cooperarea la nivel naþional;regional ºi internaþional cu organisme ºi organizaþii similare;transparenþa activitãþilor desfãºurate pentru gestionarea situaþiilor de urgenþã, astfel încâtacestea sã nu conducã la agravarea efectelor produse;operativitatea, conlucrarea activã ºi subordonarea ierarhicã a componentelor SistemuluiNaþional;continuitatea ºi gradualitatea activitãþilor de gestionare a situaþiilor de urgenþã, de lanivelul autoritãþilor administraþiei publice locale pânã la nivelul autoritãþilor administraþiei publicecentrale, în funcþie de amploarea ºi de intensitatea acestora;asumarea responsabilitãþii gestionarii situaþiilor de urgenþã de cãtre autoritãþile administraþieipublice;respectarea drepturilor ºi libertãþilor fundamentale ale omului;prioritatea protecþiei ºi salvãrii vieþii oamenilor;previziunea ºi prevenireaReglementãri juridice în domeniul managementului situaþiilor de urgenþã, protecþieicivile ºi al apãrãrii împotriva incendiilor:Hotãrârea Guvernului nr.1489 din 09.09.2004, a Comitetului Naþional pentru Situaþii deUrgenþã;Hotãrârea Guvernului nr.1490 din 09.09.2004, pentru aprobarea regulamentului de organizareºi funcþionare ºi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaþii de Urgenþã;Hotãrârea Guvernului nr. 1491 din 09.09.2004, pentru aprobarea Regulamentului - cadruprivind structura organizatoricã, atribuþiile, funcþionarea ºi dotarea comitetelor ºi centrelor operativepentru situaþii de urgenþã;119

APÃRAREA NBC 10/2005MANAGEMENTUL SITUAÞIILOR DE URGENÞÃHotãrârea Guvernului nr.1492 din 09.09.2004, privind principiile de organizare, funcþionareaºi atribuþiile serviciilor de urgenþã profesioniste;Hotãrârea Guvernului nr. 2288 din 9 decembrie 2004, pentru aprobarea repartizãrii principalelorfuncþii de sprijin pe care le asigurã ministerele celelalte autoritãþi publice centrale ºi organizaþiileneguvernamentale privind prevenirea ºi gestionarea situaþiilor de urgenþã;OUG nr. 88/2001 din 30 august 2001 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea serviciilorpublice comunitare pentru situaþii de urgenþã;OUG nr. 25/ 21 aprilie 2004 pentru modificarea ºi completarea OUG nr. 88/2001;OUG 21/2004 privind Sistemul Naþional de Management al Situaþiilor de Urgenþã aprobatãprin Legea 15/2005;Legea privind Protecþia Civilã nr. 481 din 08.11.2004 în curs de avizare, aprobare, promulgareºi apariþie legea privind statutul personalului din serviciul de urgenþã;Hotãrârea Guvernului pentru aprobarea normelor privind finanþarea cheltuielilor aferenteserviciilor publice comunitare pentru situaþii de urgenþã, Inspectoratul General pentru Situaþii deUrgenþã, structurilor subordonate acestora ºi centrelor operative;Legea privind apãrarea împotriva incendiilor.ORGANIZAREA SISTEMULUI NAÞIONAL:Comitete pentru situaþii de urgenþã;Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã;Servicii publice comunitare profesioniste pentru situaþii de urgenþã;Comandantul acþiunii;Centre operative pentru situaþii de urgenþãHotãrâre a Guvernului nr. 1489/2004 privind organizarea ºi funcþionareaComitetului Naþional pentru Situaþii de Urgenþã:se constituie ºi funcþioneazã sub conducerea nemijlocitã a ministrului administraþiei ºiinternelor ºi sub coordonarea primului-ministru;este un organism interministerial format din persoane cu putere de decizie, experþi ºi specialiºtidesemnaþi de ministere cu atribuþii complexe în gestionarea situaþiilor de urgenþã;se compune din:a) preºedinte: ministru de stat, ministrul administraþiei ºi internelor;b) vicepreºedinte: ministrul delegat pentru administraþia publicã;c) membri: un secretar de stat de la fiecare minister sau un adjunct al conducãtoruluifiecãrei instituþii publice centrale, prevãzute în anexa nr.1 ºi inspectorul general alInspectoratului General pentru Situaþii de Urgenþã;d) consultanþi: câte 1-2 experþi ºi/sau specialiºti din fiecare minister ºi instituþie publicãcentralã, prevãzute în anexa nr.1.Secretariatul Tehnic Permanent al Comitetului Naþional se constituie ca un compartimentspecializat ºi funcþioneazã în cadrul Centrului operaþional naþional din Inspectoratul General pentruSituaþii de Urgenþã;MINISTERELE ªI INSTITUÞIILE PUBLICE CENTRALE reprezentate în Comitetul Naþionalpentru Situaþii de Urgenþã:1.Ministerul Administraþiei ºi Internelor;2.Ministerul Apãrãrii Naþionale;3.Ministerul Afacerilor Externe;4.Ministerul Transporturilor, Construcþiilor ºi Turismului;5.Ministerul Economiei ºi Comerþului;6.Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale;120

APÃRAREA NBC 10/2005MANAGEMENTUL SITUAÞIILOR DE URGENÞÃ7.Ministerul Mediului ºi Gospodãririi Apelor;8.Ministerul Sãnãtãþii;9.Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei;10.Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii;11.Ministerul Finanþelor Publice;12.Serviciul Român de Informaþii;13.Serviciul de Telecomunicaþii Speciale;14.Serviciul de Protecþie ºi Pazã;15.Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale;16.Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã;17.Administraþia Naþionalã a Rezervelor de Stat;18.Agenþia Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor;19.Agenþia Nuclearã;20.Comisia Naþionalã pentru Controlul Activitãþii Nucleare.Schema fluxului informaþional-decizional al Sistemului Naþional de Management alSituaþiilor de Urgenþã121

APÃRAREA NBC 10/2005MANAGEMENTUL SITUAÞIILOR DE URGENÞÃPrincipalele funcþii de sprijin pe care le îndeplinesc organele administraþiei publice centralede specialitate ºi organizaþiile neguvernamentale în prevenirea ºi gestionarea situaþiilor de urgenþã:Repartizarea tipurilor de risc generatoare de situaþii de urgenþãMinisterul Administraþiei ºi Internelor:o Incendii;o Accidente nucleare ºi/sau urgenþe radiologice;o Accidente chimice cu implicaþii în afara amplasamentului;o Avarierea gravã a sistemelor de gospodãrie comunalã;o Explozii necontrolate ale muniþiei rãmase din timpul conflictelor militare;o Evenimente publice de amploare care pot genera situaþii de urgenþã;o Poluãri marine în zona costierã;122

APÃRAREA NBC 10/2005MANAGEMENTUL SITUAÞIILOR DE URGENÞÃo Cãderi de obiecte din atmosferã ºi din cosmos;Ministerul Transporturilor, Construcþiilor ºi Turismului:o Accidente majore pe cãile de transport;o Cutremure puternice;o Alunecãri de teren;o Cãderi masive de zãpadã, polei, blocaje de gheþuri pe Dunãre;Ministerul Mediului ºi Gospodãririi Apelor:o Fenomene meteo periculoase;o Poluãri ale cursurilor de apã interioare;o Poluãri marine în zona costierã;o Accidente de construcþii hidrotehnice;Ministerul Economiei ºi Comerþului:o Accidente, avarii, explozii ºi incendii în industrie;o Accidente chimice cu implicaþii pe amplasament;o Avarii grave la magistralele de transport gaze, produse petroliere,energie electricã;o Accidente de construcþii hidrotehnice;o Alunecãri ºi prãbuºiri de teren la exploatãri miniere, inclusiv la cele cu implicaþiiasupra infrastructurii reþelelor de transport a energiei ºi gazelor naturale.Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale:o Incendii la fondul forestier;o Secetã;o Cãderi de grindinã;o Invazii de dãunãtori;o Contaminãri de culturi vegetale.Ministerul Sãnãtãþii:o epidemii Autoritatea Naþionalã Sanitarã Veterinarã ºi pentru SiguranþaAlimentelor:o epizootii;o Contaminãri de produse vegetale ºi animale.Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiilor:o avarii grave la sistemele de comunicaþii ºi informaticã.Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã (IGSU) - este organ de specialitatedin subordinea Ministerului Administraþiei ºi Internelor:asigurã, potrivit competenþelor legale, cooperarea ºi reprezentarea la nivel naþional îndomeniile protecþiei civile, apãrãrii împotriva incendiilor ºi gestionãrii situaþiilor de urgenþã;asigurã coordonarea unitarã ºi permanentã a activitãþilor de prevenire ºi gestionare a situaþiilorde urgenþã;prin Centrul Operaþional Naþional, asigurã Secretariatul Tehnic Permanent al ComitetuluiNaþional, preluând în acest sens, la data desfiinþãrii Comisiei Guvernamentale de Apãrare ÎmpotrivaDezastrelor, Secretariatul Tehnic Permanent al acesteia.Atribuþii principale (Legea protecþiei civile nr.481, art.3, alin.(1)):identificarea ºi gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale ºi tehnologicede pe teritoriul României;culegerea, prelucrarea, stocarea, studierea ºi analizarea datelor ºi informaþiilor referitoarela protecþia civilã;informarea ºi pregãtirea preventivã a populaþiei cu privire la pericolele la care este expusã,mãsurile de autoprotecþie ce trebuie îndeplinite, mijloacele de protecþie puse la dispoziþie, obligaþiilece îi revin ºi modul de acþiune pe timpul situaþiei de urgenþã;123

APÃRAREA NBC 10/2005MANAGEMENTUL SITUAÞIILOR DE URGENÞÃînºtiinþarea autoritãþilor publice ºi alarmarea populaþiei în situaþiile de urgenþã;constituirea rezervelor de resurse financiare ºi tehnico-materiale specifice în situaþii deurgenþã sau de conflict armat;participarea la misiuni internaþionale specifice;limitarea ºi înlãturarea efectelor dezastrelor ºi efectelor atacurilor din aer pe timpul conflictelorarmate;organizarea ºi executarea intervenþiei operative pentru reducerea pierderilor de vieþiomeneºti, limitarea ºi înlãturarea efectelor situaþiilor de urgenþã civilã ºi pentru reabilitarea utilitãþilorpublice afectate;protecþia populaþiei, bunurilor materiale, valorilor culturale ºi arhivistice, precum ºi amediului împotriva efectelor dezastrelor ºi ale conflictelor armate;organizarea ºi asigurarea stãrii de operativitate ºi capacitãþii de intervenþie optime a serviciilorpentru situaþii de urgenþã ºi a celorlalte organisme specializate cu atribuþii în domeniu;asigurarea condiþiilor minime de supravieþuire a populaþiei în situaþii de urgenþã sau deconflict armat;elaborarea strategiei naþionale a protecþiei civile.Atribuþiile IGSU:Generale:o coordonarea unitarã ºi permanentã a prevenirii ºi gestionãrii situaþiilor de urgenþã;o cooperarea ºi reprezentarea în domeniile: protecþiei civile; apãrãrii împotriva incendiilor;gestionãrii situaþiilor de urgenþãComune:o planificarea resurselor;o management organizatoric,o management logistic;o formare ºi perfecþionare;o elaborare strategii ºi planuri operative;o comunicaþii, informaticã;o integrare europeanã ºi relaþii internaþionale;o protecþia mediului;o protecþia muncii;o control.Specifice inspecþiei de prevenire:o reglementare;o avizare;o control;o de prevenire: inspecþie; control;o coordonare;o îndrumare;o informare publicã;o coordonarea comisiilor specializate pe tipuri de riscuri repartizate MAI.Specifice centrului operaþional naþional:o monitorizare;o evaluare;o sinteza;o înºtiinþare;o alarmare;124

APÃRAREA NBC 10/2005MANAGEMENTUL SITUAÞIILOR DE URGENÞÃo prealarmare;o avertizare;o coordonare tehnicã operaþionalã;o gestionarea bazã de date;o asigurarea STP al CNSU;o coordonare asistenþã internaþionalã medicalã ºi psihologicã.Hotãrâre a Guvernului nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcþionarea ºiatribuþiile serviciilor de urgenþã profesioniste:o sunt constituite ca servicii deconcentrate ale Inspectoratului General pentru Situaþii deUrgenþã, în scopul managementului situaþiilor de urgenþã pe tipurile de risc din competenþã, lanivel judeþean ºi al municipiului Bucureºti;o funcþioneazã ca inspectorate ºi sunt instituþii publice cu personalitate juridicã;o la dimensionarea structurilor specializate ºi compartimentelor funcþionale ale inspectoratelorse au în vedere, cumulativ, urmãtoarele elemente:a) tipurile de risc gestionate ºi frecvenþa lor de manifestare;b) suprafaþa unitãþii/unitãþilor administrativ-teritoriale din competenþã ºi potenþialuleconomic al acesteia/acestora;c) densitatea populaþiei;d) volumul ºi complexitatea atribuþiilor stabilite în competenþã;e) concluziile privind necesarul de înzestrare cu mijloace tehnice ºi performanþeleacestora, în raport cu timpii de rãspuns;f) caracterul operativ, tehnic sau administrativ al atribuþiilor ºi activitãþilor;g) nivelul de pregãtire necesar ºi nevoile de specializare ale personalului;h) necesitatea asigurãrii operativitãþii permanente.125

APÃRAREA NBC 10/2005MANAGEMENTUL SITUAÞIILOR DE URGENÞÃo Inspectoratul este condus de ºeful acestuia, numit de inspectorul general, cu la propunereaprefectului;o ªeful inspectoratului este ofiþer de pompieri sau protecþie civilã;o ªeful inspectoratului are calitatea de ordonator terþiar de credite;o În exercitarea atribuþiilor sale ºeful inspectoratului emite ordine;o ªeful inspectoratului este ajutat de un prim-adjunct ºi un adjunct, numiþi prin ordinulinspectorului general;o Prim-adjunctul ºefului inspectoratului coordoneazã nemijlocit centrul operaþional;o Adjunctul ºefului inspectoratului este ºeful inspecþiei de prevenire;o În absenþa ºefului inspectoratului conducerea se asigurã de persoana desemnatã de acesta.126

APÃRAREA NBC 10/2005TERORISMUL NBCBIOTERORISMUL - PROVOCARE A SECOLULUI XXIMaior Gheorghe MITRICÃOriginile actelor teroriste se pierd în trecutul îndepãrtat al omenirii. Formele cele mai timpurii au fostasasinatele, constând în special în uciderea capetelor încoronate, tiranilor. Majoritatea specialiºtilor considerã cã treigrupãri pot fi considerate ca fiind antecesoarele miºcãrilor teroriste din zilele noastre: gruparea zeloþilor sicarieni, grupareaismaeliþilor nizarieni ºi gruparea thugistã. Spre deosebire de zonele unde acþionau aceste grupãri teroriste, înEuropa erau ucise cu predilecþie capetele încoronate ºi familiile lor.În a doua jumãtate a secolului XX a apãrut o formã nouã de terorism care se deosebea prin faptul cã victimelenu aveau nici o legãturã cu motivul care a declanºat acþiunile teroriste. Dacã pânã în anii 1960 terorismul se rezuma,în principal, la asasinate politice, începând cu anii , 70 s-a depãºit un prag moral important, atacurile teroristedeclanºându-se asupra unor þinte aleatoare, fãrã a fi excluse femeile ºi copiii, fapt ce a creat un efect deosebit asupraopiniei publice.Bioterorismul a fost plasat, spre sfârºitul secolului XX, în contextul mãsurilor impuse în domeniul sãnãtãþiipublice, pentru combaterea îmbolnãvirilor.Evenimentele petrecute la 11 septembrie 2001 în SUA par sã fi constituit o nouã piatrã de hotar, care dupãpãrerea multor analiºti ºi oameni de ºtiinþã va schimba radical lumea. Acþiunile teroriste ce au urmat acestei date, înîntreaga lume, constând în expedierea unor scrisori contaminate cu antrax, au conturat spectrul unei noi ameninþãrimajore la adresa omenirii. Conform afirmaþiilor profesorului dr. Danny Soham, de la Universitatea Bar Ilan, din TelAviv, acest eveniment a gãsit omenirea la fel de nepregãtitã ca pe vremea primului rãzboi mondial, când germanii auaruncat în luptã gazele toxice.Considerat deja ca fiind flagelul mileniului trei, bioterorismul este definit ca fiind o acþiune violentã ce constãîn folosirea în mod premeditat a armelor biologice, de cãtre grupuri subnaþionale sau agenþi secreþi, împotriva unorobiective civile sau militare, pentru satisfacerea unor revendicãri de naturã politicã sau religioasã.Includerea arsenalului biologic între armele folosite de cãtre teroriºti a fost posibilã datoritã cercetãrilor ºtiinþificedesfãºurate în mai multe state, avansate din punct de vedere economic, care au elaborat tehnici ºi mijloace decontaminare a unui inamic imaginar, cu agenþi patogeni, naturali sau modificaþi, dintre care cei mai cunoscuþi suntcei care provoacã ciuma, tularemia, antraxul, variola, gripa.În anii , 90, au apãrut patru tendinþe legate de confruntarea civilizaþiei cu un nou ºi provocator domeniu alsecuritãþii biologice. Fiecare tendinþã s-a remarcat în actuala decadã, deºi a avut manifestãri anterioare.Apariþia bolilor infecþioase: În ultimii douãzeci de ani au apãrut HIV/SIDA ºi alte tipuri de boli ºi epidemii,cum ar fi ebola ºi hantavirus în Statele Unite. În plus, boli binecunoscute,ca de exemplu tuberculoza, au evoluat în varianterezistente la medicamente. Toate acestea au determinat AcademiaNaþionalã de ªtiinþe a SUA ºi ulterior guvernul american sã îºifocalizeze atenþia asupra ameninþãrii reprezentate de bolileinfecþioase. În vederea îmbunãtãþirii ºi dezvoltãrii la nivel mondiala capacitãþii de detectare, monitorizare ºi rãspuns la izbucnireainopinatã a bolilor infecþioase, Senatul american a iniþiat undecret cu privire la Urmãrirea globalã a agenþilor patogeni, ceurmeazã sã devinã lege. Acest lucru este necesar pentru a împiedicaizbucnirea unor boli infecþioase ºi rãspândirea lor la scarãmondialã într-un termen scurt, cum a fost cazul SARS, 2003.Terorismul: Încercãri de folosire a armelor biologice înscop terorist au existat ºi înainte de 2001. Astfel, în anul 1972,poliþia din Chicago a arestat doi membri ai organizaþiei Rising127

APÃRAREA NBC 10/2005TERORISMUL NBCSun(grupare de extremã dreaptã), asupra cãrora s-au gãsit culturi de bacterii care în organismul uman dezvoltã boalanumitã tifos. Intenþia acestor extremiºti era de a contamina cu aceste bacterii rezervoarele de apã potabilã din Chicago.În anul 1984, o grupare religioasã, de origine orientalã, numitã Rajneeh, a încercat împiedicarea participãrii la vot aelectoratului din Oregon(S.U.A.), prin infectarea cu Salmonella, a aperitivelor ºi automatelor de cafea din mai multerestaurante, înregistrându-se 751 de cazuri de îmbolnãvire. Între anii 1990-1993, membrii sectei Aum au încercat înmai multe rânduri sã foloseascã arme biologice(toxina botulinicã, antraxul), împotriva unor obiective civile. Din fericire,incidentele nu s-au soldat cu victime, datoritã faptului cã procedurile de contaminare au fost eronate.Încãlcarea BWC: În 1972, s-a semnat Convenþia pentru Arme Toxice ºi Biologice, BWC(Biological and ToxinWeapons), prin care mai multe state se angajau sã interzicã dezvoltarea,producerea ºi stocarea agenþilor biologici, armelor ºi substanþelor toxice.Încãlcarea gravã a acestei convenþii a fost observatã dupã încetareaRãzboiului Rece ºi a primului conflict din Golful Persic. Irakul, una dinsemnatarele BWC, pe care a ratificat-o dupã 1991, a condus un programde fabricare a antraxului ºi a altor agenþi biologici, ale cãrui detalii au fostfãcute publice de inspectorii ONU, cu ocazia controlului efectuat dupãRãzboiul din Golf. Uniunea Sovieticã, o altã semnatarã a convenþiei, adezvoltat un program ilegal, la care au participat zeci de mii de oameni.Nici în prezent nu este permis accesul la unele construcþii ale complexuluirespectiv. Potrivit mai multor rapoarte, programul sovietic urmãrea dezvoltareaarmelor pe bazã de variolã, un puternic agent contagios. Pentru programele militare, variola a prezentat uninteres minor datoritã efectului de bumerang asupra propriilor trupe sau populaþii, dar a fost de un real interes pentrugrupãrile teroriste.Efectele dramatice ale dezvoltãrii biotehnologiei: Descoperirea structurii ADN în 1953 ºi, dupã aproape20 de ani, punerea la punct a tehnologiei de recombinare a acestuia au permis, pentru prima datã, manipularea directãa genomilor din organism - grupuri de cromozomi, diferiþi genetic, care formeazã o unitate. Descoperiri din domeniulbiotehnologiei, cum ar fi reacþia de polimerizare în lanþ (anii , 80), recombinarea ADN-ului (anii , 90) ºi alte tehnologiide manipulare a ADN-ului au contribuit la evoluþia biologiei moleculare.Începând cu anii , 90, biotehnologia a luat amploare în întreaga lume. În 1993 ºi 1994, în Statele Unite,industria de biotehnologie s-a dublat. La începutul anului 2001, aceasta asigura aproximativ 500.000 de locuri demuncã ºi contribuia cu 47 de miliarde de dolari la venitul anual. În prezent, în China, sunt aproximativ 20.000 deoameni care lucreazã în 200 de laboratoare de biotehnologie. În ianuarie 2004, un membru al comisiei pakistanezepentru energie atomicã fãcea publicã hotãrârea conform cãreia organismul din care face parte intenþioneazã sãpregãteascã, în domeniul biotehnologiei, oameni de ºtiinþã din þãri musulmane. Singapore este o altã þarã careinvesteºte miliarde de dolari în acest domeniu, aflat pe locul patru în economia sa.Globalizarea biotehnologiei a fost realizatã nu prin decizii naþionale, ci prin extinderea cooperãrii ºi cercetãriiîn domeniul tehnologiei, la scarã mondialã, în vederea obþinerii de vaccinuri destinate combaterii potenþialilor agenþibiologici folosiþi de teroriºti.Prevenirea bioterorismuluiSpre sfârºitul secolului XX, dupã apariþia bolilor infecþioase(HIV/SIDA, ebola), a terorismului ºi dupã încãlcareaConvenþiei pentru Arme Toxice ºi Biologice, era evident cã nu existau analogii între pericolul bioterorismului ºiameninþarea armelor chimice ºi nucleare a cãror proliferare a fost stopatã în ultima jumãtate a secolului trecut.Bioterorismul a fost plasat în contextul mãsurilor impuse în domeniul sãnãtãþii publice, pentru combaterea îmbolnãvirilor. Înaceste condiþii, este firesc sã se punã accent pe apãrare, sub forma prevenirii, urmãririi îmbolnãvirilor ºi îmbunãtãþiriicapacitãþii de rãspuns, þinând cont de faptul cã eforturile de neproliferare a armelor biologice sunt mult mai dificiledecât în cazul celor nucleare, iar utilizarea pedepsei este pusã sub semnul întrebãrii în ceea ce priveºte grupãrile teroriste.Chiar dacã se îmbunãtãþeºte capacitatea de urmãrire ºi rãspuns în caz de îmbolnãvire, trebuie acþionat pentrucombaterea proliferãrii prin:extinderea standardelor de export elaborate de furnizorii Grupului Australia, care împiedicã dezvoltareaprogramelor pentru arme biologice;îmbunãtãþirea securitãþii internaþionale în domeniul stocãrii agenþilor patogeni periculoºi.Mãsuri concretePrevenirea, urmãrirea ºi rãspunsul la bioterorism trebuie completate cu metode de apãrare împotriva unorposibile scenarii de ameninþare. Existã numeroase virusuri ºi bacterii care pot provoca îmbolnãvirea oamenilor, animalelorsau recoltelor. O apãrare eficace impune stabilirea de prioritãþi: identificarea în timp real a ameninþãrilor ºiimplementarea agendelor de cercetare, descoperire ºi rãspuns destinate combaterii acestora.În aceastã direcþie, un prim pas este hotãrârea de a depozita suficient vaccin antivariolã pentru fiecare cetãþean.128

APÃRAREA NBC 10/2005TERORISMUL NBCÎndepãrtarea actualelor specii de variolã, ca fiind posibile surse de ameninþare, necesitã fie crearea unui vaccin, suficientde sigur, care sã permitã vaccinarea cetãþenilor la scarã largã, într-o etapã premergãtoare atacului, fie stabilireaunei metode rapide de vaccinare a unui numãr mare de cetãþeni, dupã primele semne de izbucnire a epidemiei.Similar, un vaccin împotriva antraxului, eficace ºi uºor de administrat, împreunã cu stocuri de antibiotice ºi un planrealist de distribuire rapidã a acestora, imediat dupã atac, ar contribui la îndepãrtarea altor ameninþãri serioase.Dezvoltarea unei specii de antrax rezistentã la anumite antibiotice necesitã tehnici de microbiologie standard.Experimentele publicate în literatura de specialitate aratã modul în care ar putea fi modificat virusul de variolã pentrua permite sistemelor imunitare ale celor vaccinaþi sã reziste la atacul virusului. Apare astfel riscul ca orice mãsurãdefensivã sã devinã o ameninþare datoritã mãsurilor contraofensive. Mãsurile luate pe termen scurt ºi mediu sunt destinateprotecþiei împotriva celor mai severe ameninþãri care se întrevãd, dar pot fi insuficiente pentru a face faþã provocãrilorpe termen lung.Experimentele publicate în ultimii zece ani aratã clar cã s-a rãspândit tot mai mult utilizarea biotehnologieila crearea agenþilor patogeni periculoºi.În anul 2001, în revista Journal of Virology, apãrea un articol publicat de Universitatea Naþionalã dinAustralia despre un experiment cu rozãtoare, în care s-a folosit un virus analog varicelei. Încercând sã opreascãînmulþirea rozãtoarelor infectate printr-o metodã contagioasã, cercetãtorii au introdus în genomul virusului gena uneiproteine a ºoarecilor(denumitã IL-4), utilizatã de sistemul imunitar al acestora pentru declanºarea rãspunsului lainfecþie. IL-4 a suprimat reacþia antiviralã, stopând rãspunsul sistemului imunitar. Virusul modificat s-a dovedit însãmult prea periculos, omorând ºi exemplare imune sau vaccinate.Întrucât proteina IL-4 din acest experiment este analogã celei folosite la stimularea sistemului imunitar uman,existã toate motivele sã se considere cã experimente similare ar putea conduce la obþinerea unei specii de virus rezistentela actualul vaccin. Tehnicile folosite de cercetãtorii australieni nu sunt deloc sofisticate, fiind considerate simpleproceduri. Orice grupare teroristã care ar dori sã modifice virusul variolei în acest mod ar întâmpina greutãþi doar înprocurarea acestuia. Virusul variolei este primul ºi singurul virus eliminat din mediul natural. În prezent, este foarte binepãzit ºi, oficial, poate fi gãsit în douã locaþii - Statele Unite ºi Rusia. Potrivit Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii,este posibil ca în viitor sã fie eliminat ºi virusul poliomelitei. Un grup de cercetãtori de la Universitatea de Stat din NewYork publica în 2002 un studiu conform cãruia virusul poliomelitei poate fi sintetizat în laborator, din substanþe chimiceexistente pe piaþã. Folosind tehnologii performante, timpul de fabricare a virusului poliomelitei poate fi redus lanumai douã sãptãmâni. În cazul variolei, al cãrei genom este de 25 de ori mai mare decât al virusului poliomelitei,obþinerea prin sintezã este o adevãratã provocare, întrucât nu poate fi reconstituit direct din ADN.Virusurile nu sunt singurii agenþi patogeni care pot fi modificaþi pentru a le spori letalitatea. Prin folosireatehnicilor clasice de microbiologie au fost obþinute specii de bacterii rezistente la antibiotice, pentru antrax ºi pneumonie.Pericolul reprezentat de noile descoperiri în domeniul biotehnologiei nu derivã numai din experimentele cumicroorganisme patologice. Studiile asupra sistemului imunitar ºi a genomului uman conduc inevitabil la metode cepot cauza îmbolnãviri grave omului, iar toate acestea sunt, din pãcate, informaþii publice.Bibliografie:[1] Leonard A. Cole, The Specter of biological weapons. Scientific American, December 1996.[2] D.H. Henderson - F. Fenner, Recent events and observations pertaining to smallpox virus destruction in2002. Clinical infectious diseases, 2001; 33:1057-9.[3] Andrew Lloyd, P.Mathews, Bioterorismul, Editura Hiparion, 2002.129

APÃRAREA NBC 10/2005PROTECÞIA FORÞELOROPINII PRIVIND MÃSURILE DE PROTECÞIEA FORÞELOR ªI A HABITATULUIMaior drd. Virgil-Ovidiu POPComandantul Batalionului 30 V.M. ,,Dragoslavele”Nãscut la 27.03.1970, Prundu-Bârgãului, judeþulBistriþa-NãsãudStudii:-1984-1988: Liceul Militar ,,ªtefan cel Mare",Câmpulung Moldovenesc;-1988-1991: ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi,,Nicolae Bãlcescu", Sibiu, arma infanterie;-2000-2002: A.I.S.M. (Conducere Interarme ForþeTerestre), promoþia 105-,,General EremiaGrigorescu".Cursuri: de perfecþionare în armã; de iniþiere înutilizarea microcalculatoarelor; de limbã englezã ºiintegrator de stat major.Funcþii: Comandant de subunitate (Pl.-Cp.)-1991-2002; ofiþer 1 în Biroul Conducere Operaþiila Cdm.C.1A.T. ,,General Ioan Culcer"-2002-2004;cdt.B.30 V.M. ,,Dragoslavele"-începând cuoct.2004.Lucrãri publicate: ,,Apãrarea depresiunilorintramontane", Editura A.I.S.M., Bucureºti, 2003;activitate publicisticã; studii de stat major; participãriîn colectivul de bazã pentru planificareaaplicaþiilor.Pasiuni: voley, schi, alpinism, automobilism, înot;geopoliticã, muzicã.Mãsurile de protecþie a forþelor sunt urmãtoarele:protecþia psihologicã; protecþia nuclearã, bacteriologicã ºi chimicã;genisticã; protecþia medicalã ºi sanitar-veterinarã;asistenþa religioasã; asistenþa juridicã; evitareafratricidului; protecþia muncii ºi a vieþii luptãtorului 1 .Protecþia psihologicã presupune mãsuri,tehnici ºi procedee iniþiale ºi aplicate într-o concepþieunitarã, cu scopul de a proteja trupele proprii ºi populaþia,din zona acþiunilor militare, împotriva mesajelorostile sau de a reduce impactul asupra acestora.Aceastã mãsurã de protecþie se realizeazã prinmenþinerea stabilitãþii opiniilor, sentimentelor, atitudinilorºi comportamentelor personalului militar ºipopulaþiei civile pentru a nu fi afectatã îndeplinireaobiectivelor stabilite: respingerea ºi neutralizarea propagandeiadversarului ºi menþinerea unui caracter preponderentofensiv-preventiv al activitãþii proprii decontra propagandã; consolidarea moralului, a încrederiipersonalului militar ºi populaþiei civile în capacitateatrupelor proprii de a învinge; subminarea imaginiifavorabile; reale sau fictive, promovate de propagandaadversarului despre propriul potenþial.Protecþia nuclearã, biologicã ºi chimicã serealizeazã în scopul prevenirii ºi protejãrii trupelor ºielementelor de dispozitiv împotriva loviturilor executatede adversar cu armele de distrugere în masã, evitãrii reducerii, evaluãrii ºi înlãturãrii distructiveale acestora. Misiunile se executã de cãtre toate unitãþile, folosind forþe ºi mijloace proprii.Cele de o complexitate ridicatã se executã cu forþele specializate din unitãþile NBC.Protecþia genisticã se organizeazã pentru crearea condiþiilor necesare pregãtirii ºi duceriiacþiunilor, protecþia ºi mascarea personalului ºi tehnicii militare, îngreunarea ºi întârzierea acþiuniloradversarului. Se realizeazã prin executarea lucrãrilor de fortificaþii, baraje, lucrãri de mascare,consolidarea drumurilor ºi executarea culoarelor prin barajele de mine. Se executã de cãtre toateunitãþile, iar cele mai complexe de cãtre forþele specializate.1=.Regulamentul general al acþiunilor militare, Bucureºti, 1996, art.185130

APÃRAREA NBC 10/2005PROTECÞIA FORÞELORPregãtirea medicalã sanitar-veterinarã sepregãteºte ºi se desfãºoarã în scopul pãstrãrii sãnãtãþiipersonalului ºi animalelor, prevenirii, apariþiei ºirãspândirii bolilor, acordãrii ajutorului medical, evacuãrii,spitalizãrii, tratamentului ºi recuperãrii rãniþilorºi bolnavilor, precum ºi pentru protecþia personalului ºianimalelor împotriva armelor de distrugere în masã.Asistenþa religioasã se executã în scopulcultivãrii valorilor religios-morale, patriotice, etice ºicivice în vederea realizãrii ºi menþinerii unui nivel ridicatal moralului personalului. Se realizeazã prin pastoraþieindividualã adecvatã, predicã ºi slujbe religioaseîn vederea îmbãrbãtãrii militarilor, fortificãrii voinþei,curajului ºi sentimentului patriotic ºi întãrirea credinþeiacestora. Asistenþa religioasã se asigurã ºi pentruprizonierii de rãzboi ºi, uneori, pentru populaþia din zona acþiunilor militare în conformitate cupreceptele religioase.Asistenþa juridicã se desfãºoarã pentru a asigura respectarea în acþiunile militare a cerinþelorlegilor þãrii, regulamentelor militare ºi ale dreptului internaþional aplicabil în conflictelearmate. Aceasta trebuie sã realizeze concordaþa dintre cerinþele militare ºi restricþiile impuse,îndeplinirea misiunilor fãrã încãlcarea normelor de drept, limitarea pierderilor colaterale în raportcu aºteptãrile, discriminarea în selectarea obiectivelor ºi proporþionalitatea între mijloacele ºimetodele folosite în raport cu necesitãþile militare. Prin asistenþa juridicã se amplificã demnitatea,onoarea ºi prestigiul moral al trupelor proprii ºi, implicit, victoria acestora prin eliminarea crimelor,distrugerilor ºi suferinþelor inutile.Evitarea fratricidului se desfãºoarã pentru înlãturarea acþiunilor care pot duce la rãnireasau uciderea personalului subordonat sau aliat ºi distrugerea tehnicii din dotarea acestuia de cãtretrupele proprii sau aliaþi. Aceasta se realizeazã prin cunoaºterea permanentã a situaþiei ºi acþiunilortrupelor proprii eºalonului superior ºi ale vecinilor, precum ºi printr-o informare, conducere ºicooperare neîntreruptã.Protecþia muncii ºi a vieþii luptãtorului, necuprinsã în regulamentele actuale, se realizeazã pentruasigurarea integritãþii fizice a personalului participant la operaþie, prin diminuarea riscurilor deaccidentare ºi îmbolnãviri profesionale. Protecþia se asigurã întregului personal sub conducereacomandanþilor ºi a persoanelor investite cuatribuþii în acest domeniu ºi este organizatãpe baza factorilor de accidentare ºi îmbolnãvireprofesionalã care decurg din elementelesistemului de muncã, proprii fiecãreicomponente a acestuia. Protecþia vieþii luptãtoruluise poate realiza prin completareadotãrii ºi echipãrii acestora, pentru acþiunilecele mai riscante, cu veste antiglonþ, cãºtispeciale, dotare sanitarã de prim ajutor,mãºti contra gazelor performante, echipamentignifug, impermeabil etc.. În primeleconflicte s-a practicat ºi asigurarea vieþiiluptãtorului pentru anumite sume carereprezintã tot o mãsurã de protecþie.131

APÃRAREA NBC 10/2005PROTECÞIA FORÞELORAplicând cele mai viabile mãsuri de protecþie a personalului ºi tehnicii se va menþine o permanentãcapacitate de luptã ºi un moral ridicat, ceea ce va duce, implicit, la sporirea garanþiei succesuluiacþiunilor. Aceste mãsuri trebuie completate cu mãsuri de protecþie a habitatului,includ aici populaþia civilã din zonã, economia ºimediul.Într-un eventual conflict pe teritoriulnaþional, spaþiul de acþiune a forþelor nu va fi ocupatnumai de forþe combatante în urma unor evacuãrimasive a populaþiei. Populaþia va fi evacuatã temporar,de pe suprafeþe mici din zonele cele mai critice.În restul spaþiului viaþa economico-socialã vacontinua, cu restricþii ºi particularitãþi impuse deconflictul în derulare. Continuarea acestor activitãþiva avea implicaþii pozitive directe, inclusiv pentruasigurarea suportului economic al ducerii acþiunilor.În aceastã categorie sunt incluse urmãtoarele mãsuri:protecþia populaþiei; protecþia mediului; protecþia vieþii economico-sociale.Protecþia populaþiei poate avea urmãtoarele scopuri ºi justificãri: populaþia nu va fi evacuatãdecât în micã mãsurã, iar viaþa cotidianã nu va fi întreruptã; advesarul va desfãºura ºi acþiuniasupra populaþiei, în special de influenþare psihologicã, dezinformare ºi atragere de partea saprin diferite metode; dacã în zonã va exista o comunitate etnicã minoritarã considerabilã, adversarulnu va ezita sã declanºeze ºi sã influenþeze un conflict etnic; nu vor fi excluse acþiunile de tipterorist împotriva unor segmente sau grupuri ale populaþiei ori luarea de ostateci, acþiuni derãzbunare sau racolare a unor persoane pentru diverse utilizãri.În funcþie de situaþie ºi de perioada ducerii rãzboiului, aceste riscuri vor fi gestionate ºi deautoritãþile administraþiei locale ºi de celelalte componente ale sistemului de apãrare naþionalã.Aceste acþiuni trebuie desfãºurate într-o concepþie unitarã, în legãturã directã cu concepþia acþiunilormilitare ºi în folosul acestora ºi nu pot fi gestionate de comandamentul grupãrii de forþe ºicomandamentele subordonate. Majoritatea acþiunilor de acest tip pot fi analizate ºi planificate dintimp de pace, analizând ºi anticipând riscurile posibile din fiecare zonã.Protecþia mediului este o dimensiune relativ recentã a acþiunilor militare. Nivelul de dezvoltareal societãþii omeneºti nu ne permite sã "pârjolim totul în calea nãvãlitorilor", ci, dimpotrivã,sã conservãm ºi sã protejãm mediul. Tehnologia existentã poate sã producã mediului efecte negative,pe termen lung, cu urmãri greu de anticipat.Protecþia mediului este mult mai complexã ºi nu include numai protecþia elementelor naturale.În aceastã mãsurã de protecþie se includ ºi riscurile utilizãrii armelor chimice ºi biologice,acþiunile de tip terorist împotriva mediului, hidrometeorologicã în special influenþareafenomenelor naturale în folosul adversarului utilizând tehnologic ultraperformanþã, avariereabarajelor hidrotehnice, schimbarea cursurilor de apã, producerea de incendii pe suprafeþe mari.Experienþa a demonstrat cã ºi efectele secundare ale muniþiilor avansate sau experimentale potmodifica parametrii normali ai mediului pentru perioade mari de timp. ªi aceste riscuri pot fi anticipateºi analizate în detaliu ºi se pot planifica din timp de pace mãsurile de contracarare. Acestemãsuri se vor executa ºi cu alte forþe, însã conducerea unitarã trebuie sã aparþinã comandantuluiforþelor.Protecþia vieþii economico-sociale are menirea de a asigura un minim de condiþii de trai populaþieiºi resurse pe termen lung pentru susþinerea efortului de condiþii de trai populaþiei ºi132

APÃRAREA NBC 10/2005PROTECÞIA FORÞELORresurse pe termen lung pentru susþinerea efortului de rãzboi. În situaþia în care conflictul este generalizatla scara întregului teritoriu naþional, aceste mãsuri vor avea o importanþã sporitã. Viaþasocial-economicã, cu parametrii modificaþi, va trebui sã continue. Vitale pentru aceasta suntmãsurile de protejare a surselor de energie (hidrocentrale, termocentrale, centrala atomo-electricã,staþii de transformare centrale, reþele de distribuþie), surselor de aprovizionare cu apã, infrastructuriirutiere ºi feroviare (în special magistralele, nodurile ºi lucrãrile de artã de pe acestea),unitãþilor medicale, aeroporturilor, depozitelor cu rezervele statului, întreprinderilor cu profil alimentar,întreprinderilor de armament ºi tehnicã militarã, instalaþiilor de comunicaþii, aglomeraþiilorurbane etc.Avarierea puternicã a acestor elemente va reduce sever posibilitãþile de continuare ºi amplificarea susþinerii efortului de rãzboi ºi va afecta puternic nivelul de trai al populaþiei. Afectarea petermen lung a nivelului de trai al populaþiei poate produce nemulþumiri generale, convulsii socialede mare amploare care, exploatate perfid de adversar, pot transforma propria populaþie într-unelement ostil acþiunilor proprii. Pentru acest motiv, acest grupaj de mãsuri de protecþie a habitatuluicapãtã o importanþã poate mai mare decât cele de asigurare a acþiunilor sau de protecþie atrupelor, în situaþia în care conflictul se desfãºoarã pe teritoriul naþional.Toate aceste riscuri pot fi inventariate pe timp de pace, se pot stabili mãsuri de contracarare,la nivel naþional, concretizate la nivelul administraþiei teritoriale, avizate ºi completate de unitãþilemilitare ºi aplicate în caz de conflict, în corelaþie cu concepþia de ducere a acþiunilor. În actualulcontext geopolitic, posibilitatea unei agresiuni prin surprindere asupra României este puþin probabilã,iar adversarul nu va avea ca obiectiv cucerirea ºi stãpânirea teritoriului naþional. Cele mairecente conflicte nu au avut acest scop final, ci numai aplicarea de sancþiuni pentru diverse motiveºi chiar scindarea statelor federale. Cucerirea teritoriului a fost obiectivul agresiunii Irak-uluiîmpotriva Kuweit-ului, dar s-a dovedit cã opinia internaþionalã a sancþionat cu promptitudineaceastã acþiune împotriva unui stat independent ºi suveran.Acum, dupã intrarea României în alianþa Nord-Atlanticã, un eventual conflict va avea cutotul altã fizionomie, armata ºi statul român trebuind sã acþioneze conform doctrinei alianþei, careva planifica ºi conduce acþiunile militare. Gruparea de forþe pentru ducerea acþiunilor se va constituidoar în momentul iminentei agresiuni, fiind dimensionatã în funcþie de natura agresiunii ºispaþiul ameninþat. Aceasta va avea o compunere variabilã, cu mari unitãþi ºi unitãþi care pot completagruparea iniþialã sau care pot fi redislocate în alte zone de operaþii, în funcþie de amplificareaameninþãrilor ºi evoluþia acþiunilor în curs de desfãºurare. Asigurarea acþiunilor, protecþia trupelorºi habitatului vor avea o importanþã ºi o amploare din ce în ce mai mare.Un eventual aliat va putea sprijini efortul militar al statului român gradual, în funcþie deevoluþia în timp, cu urmãtoarele resurse: eforturile politice ºi diplomatice pentru evitarea conflictului;crearea unei opinii internaþionale favorabile þãrii noastre, care sã incrimineze intenþiile ºiacþiunile agresorului; intimidarea ºi descurajarea agresorului prin sancþiuni politice ºi economice;sprijin financiar; dotarea cu tehnicã modernã de cercetare, comunicaþii, aviaþie ºi din alte domenii;sprijin cu informaþii prin mijloace tehnice moderne chiar monitorizarea continuã din aer ºi înspaþiul electromagnetic; protecþia antiaerianã a spaþiului de desfãºurare a operaþiei; intimidareaadversarului în scopul neutralizãrii armelor de distrugere în masã; lovirea directã a adversaruluidin aer ºi cu sisteme de armament de înaltã precizie, de la distanþã; acþiuni specifice încheierii conflictului,negocierii ºi refacerii economiei statului nostru.133

APÃRAREA NBC 10/2005ARTA MILITARÃDIRECÞII ªI TENDINÞE DE EVOLUÞIEA CONFRUNTÃRILOR ARMATE MODERNEColonel (r) prof. univ. dr. Lucian STÃNCILÃMaior drd. Virgil-Ovidiu POPUltimele conflicte armate ºi studiul actualelor doctrine strategice ale tuturor armatelor moderneatestã cu claritate cã sensul evoluþiei fenomenelor confruntãrii militare este dat de mutarea centruluide greutate în cadrul ei de pe dimensiunea cantitativã, pe cea calitativã, care implicã în cel mai înalt gradfolosirea inteligenþei umane. În aceste circumstanþe, creierul devine, figurat vorbind, arma luptãtoruluimodern. Diferenþa dintre cele douã forme de rãzboi s-a vãzut, cât se poate de limpede, în conflictul dinGolful Persic început în vara anului 1990 prin invadarea Kuweitului de cãtre trupele lui Saddam Hussein,continuat cu declanºarea, la 17 ianuarie 1991, a ripostei asupra Bagdadului ºi încheiat la 28 februarie, cândpreºedintele SUA, George Bush, ordona încetarea focului; a fost reconfirmatã în rãzboiul dus de NATOîmpotriva Iugoslaviei, precum ºi în cel din 2003 împotriva Irakului. În aceste cazuri s-au confruntat forþade tip clasic a armatei irakiene ºi a celei sârbe, cu puterea de mult mai înaltã calitate a coaliþiei internaþionale,respectiv a NATO.Rãzboaiele viitoare nu vor semãna cu cele de pânã acum. Probabil cã vor fi scurte, intense, limitateregional. Misiunile viitoare ale armatelor moderne se pare cã vor avea drept obiective prioritare controlulcrizelor, menþinerea sau impunerea pãcii, acþiuni umanitare ºi ecologice. În prezent, lupta este deosebit demobilã în modul ei de manifestare ºi existã toate condiþiile ca ºi în continuare sã-ºi amplifice aceastã mobilitate,ea dispunând de modalitãþi din ce în ce mai diversificate. În secolul în care am intrat, agresiunile vorfi adesea instantanee, lupta va fi de scurtã duratã, foarte durã ºi dificil de contracarat. În rãzboiul viitorului,apariþia teatrului de operaþii cibernetizat, va deveni o realitate.Deloc întâmplãtor, în triada puterii apare puterea economicã, bogãþia fiind mijlocul de care depindîn cel mai înalt grad cantitatea, dar mai ales calitatea forþelor angajate în lupta armatã ºi a concepþiilor deîntrebuinþare a acestora.Ca în oricare altã etapã a dezvoltãrii societãþii omeneºti, la baza actualelor mutaþii care se produc înlupta armatã stau mai mulþi factori care exercitã asupra acestui fenomen o determinare obiectivã. Ei suntde naturã economicã, politicã, ºtiinþificã, informaþionalã ºi psihologicã ºi au asupra luptei armate o acþiunecomplexã, conjugatã. Cei mai importanþi dintre aceºtia pot fi consideraþi: revoluþionarea bazei economice asocietãþii; asimilarea rezultatelor revoluþiei tehnico-ºtiinþifice contemporane în domeniul mijloacelor deducere a acþiunilor militare; creºterea rolului informaþiei; demasificarea armatelor.Unul din factorii determinanþi ai actualelor mutaþii în domeniul confruntãrii armate îl reprezintãreconsiderarea rolului informaþiei ºi creºterea vitezei de transformare a proceselor specifice acestui fenomen.Specialiºtii militari susþin cã informaþiile tind sã devinã un patrimoniu strategic, aceasta însemnând cã înprezent confruntarea în plan informaþional nu mai reprezintã doar o problemã de informaþii pe câmpul deluptã sau de atacuri tactice asupra reþelelor de transmisiuni, ci o puternicã pârghie, capabilã sã influenþezeºi sã modifice deciziile de la cel mai înalt nivel ale adversarului. În aceste condiþii, se poate vorbi de faptulcã, în prezent, ºi cu atât mai mult în viitor, creºte importanþa pe care o are deznodãmântul unui conflictarmat a ceea ce specialiºtii militari denumesc deja "cyberwar". Acest concept implicã încercarea de a ºti totuldespre adversar, înclinarea balanþei informaþiilor ºi a cunoºtinþelor în favoarea ta, mai ales dacã, balanþaraportului de forþe înclinã în favoarea inamicului.Toffler susþine cã, în rãzboiul din Golf, adevãratele vedete nu au fost aeronavele de luptã, tancurile134

APÃRAREA NBC 10/2005ARTA MILITARúi rachetele atât de mediatizate de camerele de televiziune, ci software-ul invizibil, care prelucra, analiza ºidistribuia datele, deºi nici un telespectator nu i-a vãzut vreodatã pe cei care-l realizaserã ºi îl întreþineausoldaþiisoftware americani.Este o realitate a zilelor noastre faptul cã software-ul modificã echilibrele militare ale lumii, cãci deel depinde majoritatea procesãrii datelor în informaþii ºi cunoºtinþe practice. Subliniind rolul informaþiei ºipe cel al software-ului în rãzboiul modern, analiºtii militari menþioneazã totodatã ºi fragilitatea superioritãþiiîn acest domeniu. Dacã în rãzboiul clasic aveai 800 tancuri, iar adversarul numai 200, deþineai o superioritatede patru la unu. În rãzboiul informaþiilor, poþi avea o superioritate de 100 la unu, dar totul poatedepinde de o siguranþã fuzibilã sau de o informaþie falsã sau eronatã 1 . În plus, cunoaºterea este inepuizabilãºi non-liniarã, din care cauzã poate fi utilizatã simultan sau succesiv de ambele tabere. Iatã de ce,dupã euforia victoriei asupra lui Saddam Husein în rãzboiul din Golf, în care forþele coaliþiei internaþionaleºi, în special, forþele aparþinând SUA au reuºit sã doboare patrimoniul de informaþii ºi comunicaþii irakian,în cercurile militare americane a crescut continuu îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca un inamic sãpoatã "orbi", la rândul sãu, trupele cu cea mai sofisticatã dotare tehnicã.Infowar-ul ºi softwar-ul nu sunt însã infailibile, iar consecinþele acestui fapt pot fi exploatate de ceicare nu deþin tehnologii la fel de competitive, pentru a-ºi pune în valoare propriile atu-uri operaþionale.Numeroasele lovituri care ºi-au greºit þintele ºi amânarea unor misiuni din cauza condiþiilor meteo nefavorabile,în rãzboiul din Iugoslavia, sunt argumente în acest sens.Practic, cvasitotalitatea a ceea ce este denumit în mod curent armament ºi tehnicã militarã convenþionalãse schimbã fundamental. Parcurgând revistele ºi publicaþiilede tehnicã militarã, este uºor de identificat multitudinea dearme, instalaþii, vehicule etc. aparþinând tuturor categoriilor deforþe ale armatelor moderne care se transformã neîncetat subimpactul revoluþiei tehnico-ºtiinþifice contemporane. Avioane decercetare fãrã pilot, rachete de croazierã, explozivi cu aerosoli, armede luptã "inteligente", proiectile reactive de artilerie, bombe cugrafit, vehicule pe pernã de aer, avioane de sprijin cu decolare ºiaterizare pe verticalã, muniþii ghidate cu precizie, arme antitancportabile ºi ieftine, tehnologii de comandã, control ºi comunicaþiispaþiale, arme antiaeriene cu mare cadenþã de tragere dirijate electronic,arme cu dispozitive de vedere ºi ochire în infraroºu etc., iatãdoar o micã parte din multitudinea de aplicaþii practice alecercetãrii tehnologice valorificate în domeniul militar.Cursa înzestrãrii armatelor cu mijloace de luptã de tipclasic, ultraperfecþionate este determinatã de faptul cã, potrivit specialiºtilormilitari, în domeniul mijloacelor nucleare s-a ajuns la oremizã nuclearã ºi la ameninþãri cu distrugere reciproc-asiguratã.Dezvoltarea rãzboiului epocii industriale a ajuns astfel la contradicþiafinalã, dupã cum susþine acelaºi Alvin Toffler. S-a impus deaceea, cu necesitate, o adevãratã revoluþie în gândirea militarã, orevoluþie care sã reflecte noile forþe economice ºi tehnologice. Noile arme convenþionale fac sã disparãgraniþa dintre rãzboiul convenþional ºi cel nuclear.Un alt factor care determinã actualele tendinþe de evoluþie a luptei armate îl reprezintã ºi demasificareaarmatelor moderne. Fenomenul se bizuie pe faptul cã mijloacele de luptã dispun de o tot mai mareselectivitate în alegerea þintelor ºi o tot mai finã precizie în executarea loviturilor, concomitent cu sporireaefectelor distructive ale acestora. Armele bazate pe informaþie tind, din ce în ce mai mult, sã ia locul volumuluiputerii de foc, doar obiectivele vizate în acþiunile militare tind sã devinã cel mai adesea punctiforme,precis determinate ºi de importanþã vitalã pentru sistemul acþional al inamicului. Drept urmare, "tãvãlugulde forþe", consacrat de cele douã rãzboaie mondiale din secolul XX, devine pe zi ce trece tot mai anacronicºi ineficient.1=Cf. Alvin ºi Heidi Toffler, Rãzboi ºi antirazboi, Editura Antet, Bucureºti, 1996, p. 164135

APÃRAREA NBC 10/2005ARTA MILITARÃÎnlocuirea în lupta armatã a caracterului precumpãnitor al rolului dimensiunilor cantitative cu celal dimensiunilor sale calitative implicã accentuarea înaltei specializãri prin crearea unor structuri operaþionalepuþin numeroase, dar extrem de puternice, mobile ºi instruite ireproºabil. În acest cadru se înscrieconstituirea-inclusiv în armata românã-a Forþelor de Reacþie Rapidã ºi al altor structuri suple, extrem de mobile,cu o mare putere de lovire ºi distrugere perfect instruite. Trecerea de la armatele de masã la structurile operaþionalemoderne trebuie privitã ºi ca o cerinþã logicã, impusã de constrângerile de naturã economicã aleunui viitor rãzboi. Avem în vedere uriaºul consum de materiale de toate categoriile specific rãzboiuluidevenit de acum clasic, consum ce nu poate fi susþinut sau poate fi susþinut pe o duratã extrem de redusã.La doar aproximativ douã decenii de la lansarea sintagmei de luptã (bãtãlie) aero-terestrã, considerat"ultimul cuvânt" în domeniul artei militare, deja au început sã-ºi facã loc atât în plan teoretic, cât ºi cel alacþiunii practice, reorientãri de esenþã în cadrul acestei sintagme, ca urmare a faptului cã sub impactul factorilorenunþaþi anterior, în lupta armatã se manifestã o serie de direcþii ºi tendinþe caracteristice pentru toatenivelurile acesteia ºi care constau, în mod deosebit, în: o nouã manifestare a corelaþiei spaþiu-timp-luptãarmatã; sincronizarea ºi integrarea acþiunilor; sporirea caracterului decisiv al confruntãrii; diseminareafrontului de luptã; diversificarea procedeelor de acþiune.O nouã manifestare a corelaþiei spaþiu-timp-luptã armatã. Analizând relaþia spaþiu-timpluptãarmatã se constatã cã, deºi mediul geofizic ºi timpul exercitã asupra acþiunii militare numeroase ºiimportante determinãri specifice, totuºi influenþa lor nu se manifestã izolat, ci într-o strânsã interdependenþã.Semnificaþia principalã a interacþiunii la care ne referim rezidã în raportul dintre spaþiul în care sedesfãºoarã lupta sau operaþia ºi timpul global consumat pentru îndeplinirea misiunii-adicã durata acþiunii,precum ºi în spaþiul strãbãtut prin luptã în unitatea de timp (zi sau ore), deci viteza sau ritmul acþiunii 2 .Una din direcþiile în care evolueazã operaþia ºi lupta modernã este aceea a stabilirii unor noi corelaþiiîn triada spaþiu-timp-luptã armatã. Dacã în timpul primului rãzboi mondial milioane de soldaþi stãtuserãfaþã în faþã, în fortificaþii, sãptãmâni sau chiar luni, în prezent ºi cu atât mai mult în viitor, confruntareaare loc deopotrivã în faþã, în spate, la flancuri ºi în spaþiul aerian. În rãzboaiele din Golful Persicºi în cel din fosta Iugoslavie, aliaþii au extins confruntarea pe toate dimensiunile-distanþã, adâncime, altitudine.Totodatã, se aduc profunde mutaþii în dialectica raporturilor dintre spaþiu ºi timp, în sensul extinderiispaþiale a acþiunilor, concomitent cu reducerea duratei acestora.Potrivit specialiºtilor militari americani, adâncimea este unul din cele cinci principii de bazã în acþiuniletrupelor de uscat, alãturi de iniþiativã, rapiditate, sincronizare ºi flexibilite.Noua manifestare a corelaþiei dintre spaþiu, timp ºi lupta armatã se concretizeazã în arta militarã ºiprin conceptul de "adâncime". Aceasta reprezintã extinderea acþiunilor militare în timp, spaþiu, resurse ºiscop, pentru a se asigura obþinerea de informaþii ºi influenþarea situaþiei în sensul dorit pe toatã adâncimeacâmpului de luptã.Angajarea confruntãrii cu adversarul pe toatã adâncimea câmpului de luptã înseamnã a prevede ºia anticipa, astfel încât acesta sã poatã fi atacat simultan, în scopul angajãrii ºi blocãrii rezervelor sale, puneriiforþelor din adâncime în imposibilitatea de a interveni oportun în desfãºurarea acþiunilor. Se apreciazãcã adâncimea permite comandanþilor sã câºtige teren ºi sã profite de toate resursele disponibile pentru aataca forþele inamice simultan pe tot câmpul de luptã. Pentru aceasta, ei trebuie sã vadã dincolo de cerinþelede moment ale situaþiei ºi sã prevadã acþiunile necesare în viitor. Spaþiul de luptã tinde sã devinã totodatãmai fluid, fluiditate care înseamnã mobilitate deosebitã, vitezã, manevrã, anticipare, acþiune simultanã îndouã-trei medii, ritm înalt al acþiunilor, decizii transmise rapid.Dacã spaþiul de confruntare tinde sã se mãreascã considerabil, durata acþiunilor se diminueazã chiarºi în operaþia de amploare strategicã, aceasta datoritã eficienþei deosebite a noilor sisteme de armamente.Rãzboiul arabo-israelian din 1973, cel din Malvine din 1982 sau cele din Golful Persic sunt exemple edificatoareîn acest sens. Prelungirea rãzboiului din Iugoslavia peste durata anticipatã de planificatorii NATOare ca principalã explicaþie reþinerea alianþei în a-ºi angaja în confruntare forþele terestre ºi de aceea, nupoate fi consideratã o abatere de la tendinþa la care ne-am referit.Integrarea ºi sincronizarea acþiunilor. Conceptele de integrare ºi sincronizare a acþiunilor militarenu sunt chiar noi, doar cã ele capãtã în actualele ºi viitoarele condiþii de desfãºurare a conflictelor2=Cf. Lupta armatã, Editura Militarã, Bucureºti, 1978, p. 214136

APÃRAREA NBC 10/2005ARTA MILITARÃarmate valenþe ºi semnificaþii noi. Al Doilea Rãzboi Mondial, chiar dacã oferã ºi exemple de exagerare arolului unor categorii de forþe sau arme, în ansamblu a consacrat un grad relativ ridicat de integrare.Conflictele militare care au urmat ultimei conflagraþii mondiale au demonstrat cã operaþia modernãîn ansamblul ei nu poate fi decât una care sã aducã în cele trei medii-terestru, aerian ºi maritim-forþele ºimijloacele într-o acþiune integratã, coordonatã ºi sincronizatã. Rãzboaiele din Golf, dupã cel din Malvine, aconsacrat definitiv caracterul aeroterestru ºi naval al acþiunilor la care se adaugã componentele cosmice aleconducerii ºi chiar ale asigurãrii acestora.Doctrina de luptã aeroterestrã, care are drept conþinut sincronizarea acþiunilor forþelor, presupuneca: pe un teren (teritoriu, zonã) de operaþii, orice armã sau categorie de forþe sã fie folositã sincronizat cuo alta, pentru a îndeplini obiectivele fixate; operaþiile terestre sã fie sincronizate cu cele aeriene ºi maritime;armamentul, tehnica ºi echipamentul acestor forþe, toate capacitãþile lor sã fie privite ca un întreg ºi puseîn valoare; comandantul sã înþeleagã atât caracteristicile de bazã ale fiecãrei arme, cât ºi efectele complementareale armelor combinate; coordonarea tuturor planurilor de întrebuinþare a armelor.Angajarea în confruntarea cu inamicul a unei diversitãþi de categorii de forþe ºi de arme impune cade fiecare datã sã se stabileascã cui îi revine rolul principal, aceasta cu atât mai mult, cu cât în prezent acestrol nu mai revine invariabil forþelor terestre, aºa cum se întâmplã în mod tradiþional. Recentul rãzboi dinIugoslavia confirmã acest lucru, de aceastã datã rolul decisiv avându-l aviaþia ºi rachetele cu razã medie deacþiune lansate de pe navele de rãzboi. Este, de aceea, greu de precizat "a priori" care ar fi ponderea fiecãreicategorii de forþe la obþinerea succesului ºi aceasta deoarece ponderea va depinde de specificul fiecãrei situaþiiîn parte, situaþie care va impune o anumitã specificitate a acþiunilor militare. Sã nu uitãm cã toate confruntãrilemilitare se desfãºoarã între state sau grupuri de state care posedã mijloace de luptã ca ale NATO.Se poate aprecia, de aceea, cã o pondere mai mare sau mai micã a unei categorii de forþe va fi determinatãde factorii specifici situaþiei, dintre care de primã importanþã pot fi consideraþi: forþele ºi mijloacele ºi nivelultehnic al înzestrãrii acestora; amploarea scopurilor propuse; natura ºi caracteristicile terenului etc..Sincronizarea ºi integrarea acþiunilor implicã rezolvarea de cãtre comandamente ºi trupe a unorprobleme, cum ar fi: oprirea atacului iniþial al inamicului în situaþia în care aceasta a avut loc; neutralizareamijloacelor sale aeriene ºi interdicþia pe câmpul de luptã la nivel strategic, operativ ºi tactic; distrugerea sistemelorde cercetare-conducere-coordonare-informare ale inamicului; asigurarea funcþionãrii propriilorsisteme de aceastã naturã; aducerea forþelor principale ale adversarului în imposibilitatea de a riposta,îndeplinindu-se astfel obiectivele stabilite; realizarea unei activitãþi logistice continue ºi viabile.Sporirea caracterului decisiv al confruntãrii. În strânsã corelaþie cu direcþiile ºi tendinþele analizateanterioare, în acþiunile militare se constatã o tot mai vãditã accentuare a caracterului decisiv al confruntãriipentru tranºarea în scurt timp a victoriei. Aceastã tendinþã este evidentã în conflicte cum au fostcele dintre Israel ºi þãrile arabe din 1967 ºi 1973, din Malvine (Falkland) din 1982, Operaþia israelianã dinLiban, "Pace pentru Galileea", operaþia "Furtuna Deºertului", pentru eliberarea Kuweitului, cât ºi rãzboiuldin fosta Iugoslavie, iar mai recent operaþia "libertate pentru Irak" din anul 2003 desfãºuratã de coaliþiainternaþionalã pentru îndepãrtarea lui Saddam Husein. Sporirea caracterului decisiv al confruntãrii vizeazãevitarea prelungirii angajãrii militare directe care ar avea drept consecinþã, diminuarea efectelor surprinderiirealizate asupra adversarului ºi, de aici, numeroase pierderi umane ºi materiale.În teoria ºi practica militarã contemporanã, realizarea caracterului decisiv al confruntãrii se face, înprimul rând, prin stabilirea unor scopuri clar definite, decisive ºi care pot fi atinse în timp scurt. Scopul finalal acþiunilor este nimicirea grupãrilor de forþe ale inamicului ºi distrugerea voinþei acestuia de a lupta, elrealizându-se prin îndeplinirea unui numãr variabil de scopuri intermediare. Atingerea acestor scopuri trebuiesã contribuie direct, rapid ºi cu cât mai puþine pierderi la îndeplinirea scopului final al acþiunilor întreprinse.Din aceastã cauzã, acþiunile care nu contribuie la îndeplinirea scopului propus trebuie evitate.Caracterul decisiv al confruntãrii armate moderne rezidã ºi în eforturile pãrþilor, fãcute pe toatãdurata acesteia, de a cuceri, pãstra ºi exploata iniþiativa, deziderat care se realizeazã în primul rând prinadoptarea unei atitudini ofensive. Chiar ºi atunci când situaþia impune ca formã dominantã de acþiuneapãrarea, ofensiva este forma de luptã prin care se apreciazã cã o grupare de forþe cucereºte ºi pãstreazãiniþiativa, menþinându-ºi libertatea de acþiune ºi obþinând rezultate decisive. Partea care pãstreazã iniþiativaprin acþiuni ofensive forþeazã inamicul sã reacþioneze ºi nu sã acþioneze.La sporirea caracterului decisiv al confruntãrii armate moderne contribuie concepþii cu privire la137

APÃRAREA NBC 10/2005ARTA MILITARÃconcentrarea ºi sincronizarea eforturilor la momentul potrivit pe direcþiile hotãrâtoare. Sincronizarea acþiunilortuturor elementelor puterii de luptã în rãzboiul modern, acolo unde vor avea efect decisiv asupraforþelor inamicului, într-o perioadã scurtã de timp, se realizeazã în vederea concentrãrii eforturilor pedirecþiile hotãrâtoare. În doctrina de luptã a trupelor de uscat ale SUA se apreciazã cã a concentra înseamnãa lovi duºmanul cu pumnul strâns, nu a-l lovi cu degetele unei mâini deschise. Concentrarea trebuie deasemenea susþinutã în timp, încât efectele sã fie de duratã. Concentrarea înseamnã deci ca lovitura sãzdrobeascã inamicul, nu sã-l înþepe.Un element de cea mai mare însemnãtate în manifestarea caracterului decisiv al acþiunilor înrãzboiul modern îl reprezintã capacitatea tot mai sporitã de manevrã a trupelor. Aceasta provoacã ºi menþinedezechilibrul inamicului, contribuie la protecþia forþelor proprii prin reducerea vulnerabilitãþii acestora,faciliteazã exploatarea oportunã a succesului ºi contribuie la pãstrarea libertãþii de acþiune. Totodatã, capacitateasporitã de manevrã pune permanent, pe timpul desfãºurãrii acþiunilor, noi probleme pentru inamic,fãcându-i acþiunile ineficiente, iar uneori ducând chiar la înfrângerea acestuia fãrã confruntãri directe demare amploare.La sporirea caracterului decisiv al acþiunilor de luptã moderne contribuie, de asemenea, preocupareaadversarilor de a se surprinde reciproc, cunoscându-se cã surpriza poate înclina în mod decisiv balanþavictoriei, fapt demonstrat atât de confruntãrile armate din cele mai îndepãrtate timpuri, dar mai ales de celerecente. Alãturi de surprinderea tehnologicã, constând în apariþia rapidã de noutãþi în domeniul mijloacelorde luptã, de conducere ºi de asigurare, factorii care contribuie la realizarea surprinderii inamicului sunt:rapiditatea în acþiune; cercetarea eficientã; înºelarea inamicului; aplicarea unor lovituri neaºteptate; asigurareaacþiunilor; schimbarea frecventã a formelor ºi procedeelor de acþiune.În sfârºit tendinþa de sporire a caracterului decisiv al confruntãrii militare este determinatã ºi decreºterea rapiditãþii în acþiune, de viteza de desfãºurare a evenimentelor pe câmpul de luptã. Rapiditatea permiteforþelor proprii de a reacþiona mai iute decât inamicul ºi reprezintã o condiþie esenþialã pentru a preluaºi menþine iniþiativa, deoarece o rapiditate mai mare permite concentrarea oportunã ºi prin surprinderea forþelor proprii împotriva pãrþilor vulnerabile ale inamicului.Diseminarea spaþialã a acþiunilor. În lupta modernã, extinderea spaþialã a confruntãrii produceo dispersie de front, în adâncime ºi la altitudine a acþiunilor în detrimentul continuitãþii frontului de luptã,atât de pregnantã în rãzboaiele clasice. Avem de-a face, cu alte cuvinte, cu o diseminare a acþiunilor militare,ele desfãºurându-se deopotrivã la contact, pe o adâncime apropiatã, pe o adâncime mai îndepãrtatã, dar ºiîn spaþiul aerian ºi chiar cosmic. Specialiºtii militari americani denumesc acþiunile la contact drept "operaþiinemijlocite", cele asupra obiectivelor situate în adâncimea apropiatã "operaþii din eºalonul doi", iar acþiunileasupra celor din adâncimea mai îndepãrtatã-drept "operaþii din adâncime". Forþele aflate în contact nemijlocitcu inamicul desfãºoarã acþiuni nemijlocite, acestea incluzând, de regulã, acþiunile eºaloanelor tactice ºiale corpului de armatã. Datoritã riscului ca, în acþiunile nemijlocite, forþele proprii sã sufere pierderi importante,existã tendinþa diminuãrii rolului ºi ponderii acestora, concomitent cu creºterea rolului acþiunilorduse pe adâncimea apropiatã ºi al celor din adâncimea îndepãrtatã.Acþiunile pe adâncimea apropiatã contribuie la asigurarea libertãþii de acþiune ºi a continuitãþiiluptei, a conducerii, precum ºi la desfãºurarea activitãþilor specifice din domeniul asigurãrii protecþiei ºilogisticii. Scopurile lor principale sunt sã susþinã acþiunile forþelor aflate în contact nemijlocit cu inamiculºi ale celor din adâncime ºi sã asigure amplasarea sau reamplasarea forþelor în vederea acþiunilor viitoare.În principiu, la nivel operativ, acþiunile pe adâncimea apropiatã sprijinã acþiunile forþelor aflate la contactºi asigurã crearea condiþiilor pentru desfãºurarea cu succes a etapei urmãtoare a operaþiei. La nivel tactic,ele dau posibilitatea de a influenþa ritmul luptei, afecteazã inamicul prin lovituri cu aviaþia ºi rachetele,manevrã ºi conducere, precum ºi prin atac sau ameninþarea cu un atac.Acþiunile din adâncimea îndepãrtatã a spaþiului de confruntare vizeazã cu prioritate diminuareaputerii de foc a inamicului, dezorganizarea conducerii ºi cooperãrii, interzicerea sau mãcar întârziereamanevrei rezervelor, dezorganizarea sistemului logistic al adversarului, scãderea moralului acestuia, odestructurare profundã a sistemului sãu acþional.Prin diseminarea frontului de luptã în rãzboiul modern, confruntarea dintre adversari tinde sã confereun tot mai ridicat grad de independenþã acþiunilor desfãºurate pe direcþii, în raioane sau pentrucucerirea (menþinerea) unor obiective importante pentru configuraþia viitoare a operaþiei ºi luptei.138

APÃRAREA NBC 10/2005ARTA MILITARÃDiversificarea procedeelor de acþiune. Creºterea puterii de foc ºi de izbire, a mobilitãþii ºi capacitãþiide manevrã a trupelor consacrã încã o direcþie de evoluþie a luptei armate moderne, tendinþã careconstã în diversificarea procedeelor de acþiune. Varietatea, complexitatea ºi rolul procedeelor de acþiune înlupta modernã sunt recunoscute ºi studiate în lucrãri aparþinând tuturor doctrinelor de luptã ale forþelorterestre.Doctrina de luptã a trupelor de uscat americane, de exemplu, considerã cã alegerea procedeelor deacþiune este influenþatã, în principal, de factorii legaþi prin misiune, inamic, trupe proprii, teren, condiþiimeteo ºi timp disponibil (MEJI-T). Procedeele de acþiune servesc unor scopuri variate ºi oferã rezultatespecifice în diferite momente ale luptei.Diversificarea procedeelor de acþiune în lupta armatã modernã are ca bazã obiectivã marea diversitatede principii care o guverneazã ºi mobilitatea conþinutului acestora, elemente care determinã existenþaunei diversitãþi corespunzãtoare de modalitãþi de aplicare în practicã a cerinþelor ce derivã din aceste principii.Fiecare ciocnire armatã, fiecare luptã se manifestã în rãzboiul modern în modalitãþi diferite ºi îºi arefizionomia sa proprie.Oricare dintre multiplele elemente componente ale luptei armate tinde sã devinã în condiþiileactuale ºi viitoare de purtare a rãzboiului o variabilã complexã, iar schimbarea conþinutului ºi fizionomieiacestora, de la o situaþie la alta, creeazã o gamã largã de condiþii în care trupele sunt chemate sã acþionezeîn mod eficient. Acest spectru larg de posibilitãþi devine pe zi ce trece tot mai puþin compatibil cu încadrareaacþiunilor militare în tipare cu contur precis, în scheme simple ºi universal repetabile.De asemenea, caracterul antagonist al scopurilor forþelor proprii ºi ale inamicului conduce înrãzboiul modern la o luptã acerbã pentru cucerirea ºi menþinerea iniþiativei. Jocul iniþiativei celor douãpãrþi, în care un loc important îl deþine fantezia comandanþilor ºi iniþiativa trupelor, diversificã ºi particularizeazãºi mai mult acþiunea trupelor în fiecare situaþie, impunând adoptarea unor procedee originale, pecât posibil necunoscute de adversar.Condiþiile dificile în care se desfãºoarã în prezent lupta armatã determinã ºi ele într-un fel ca fiecareacþiune sã fie fenomen nerepetabil, avându-ºi propriile particularitãþi. Ca urmare, fiecare confruntare esteunicã prin locul ºi momentul angajãrii, prin concepþie, manevrã, mod de execuþie a focului ºi prinnenumãrate alte elemente specifice, acum, mai mult ca oricând, în arta militarã este de actualitate reflecþiateoreticianului militar francez F. Foch, potrivit cãruia: "La rãzboi nu existã decât cazuri particulare; totul estedeosebit, nimic nu se repetã. Pe acelaºi teren, în aceleaºi circumstanþe de timp ºi de loc va trebui sã se procedeze în moddiferit" 3 .Preocuparea pentru diversificarea procedeelor de acþiune ºi scoaterea luptei armate din tipare rigideprestabilite constituie una din premisele esenþiale ale realizãrii surprinderii în rãzboiul modern. Acestdeziderat a impus cu necesitate acordarea unei mai largi autonomii eºaloanelor subordonate, pornindu-sede la adevãrul cã acolo este cunoscutã cel mai bine situaþia localã.Note bibliografice:1. Alvin ºi Heidi Toffler, Rãzboi ºi antirãzboi, Editura Antet, Bucureºti, 19962. Lupta armatã, Editura Militarã, Bucureºti, 19783. F. Foch, Principiile rãzboiului. Conducerea rãzboiului, Editura Militarã, Bucureºti, 19753=F. Foch, Principiile rãzboiului. Conducerea rãzboiului, Editura Militarã, Bucureºti, 1975, pag. 37139

APÃRAREA NBC 10/2005ANIVERSÃRIO JUMÃTATE DE SECOL DE LA ABSOLVIREAªCOLII MILITARE TEHNICE DE ARTILERIE ªI CHIMIE, SIBIUÎn zilele 25-26.06.2005, la ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC, a avut loc revederea promoþiei deofiþeri chimiºti (1955) la 50 de ani de la absolvirea ªcolii Militare Tehnice de Artilerie ºi Chimie - Secþia Chimie, dinSibiu.Comitetul de organizare a fost alcãtuit din: col.(r) Chiriac Iulian, col.(r) Secarã Constantin, col.(r) MitricãMihail, col.(r) Brânzei Dumitru.Scurt istoricAbsolvenþii acestei promoþii au urmat anul I (1952-1953) laªcoala Militarã de Ofiþeri de Apãrare Antichimicã Fãgãraº. Dupa desfiinþareaºcolii de la Fãgãraº, cursurile anilor II ºi III s-au mutat laªcoala Militarã Tehnicã de Artilerie ºi Chimie, Sibiu, cazarma,,CIBIN".În anul I, la Fãgãraº, funcþionau patru plutoane. La sfârºitulacestuia - pe baza de examen ºi dosare (era la modã!) au rãmas doardouã plutoane, care au continuat pregãtirea la Sibiu ºi au terminatanul III în aceastã componenþã.Astfel, cei 58 de absolvenþi au fost înaintaþi la gradul delocotenent, constituind prima promoþie de ofiþeri cu durata ºcoliimilitare de trei ani.La absolvirea acestei promoþii, Secþia Chimie avea în subordine o companie de elevi organizatã pe patru plutoane:cele douã care au absolvit ºi douã plutoane de anul I, din care fãceau parte ºi viitorii colonei de chimie militarã:Cãlcâi, Ogrezeanu, Stan, Stoenescu ºi alþii. Comandanþii subunitãþilor de elevi erau: lt.maj.Toader (ªtefan - decedat)- comandantul companiei; lt.Balaita (Nicolae?) - loctiiþor politic; lt.Constantinescu Marian - comandantul plutonului1; lt.Iatan Marin - comandantul plutonului 2 (decedat). Un alt comandant de pluton - lt.Prunache Dumitru(actulmente general de brigadã în rezervã inginer) nu a putut participa la întâlnirea promoþiei 1955, neaflându-se înþarã.Dintre locotenenþii promoþiei 1955 au fost prezenþi la aceastã activitate comemorativã 11 foºti absolvenþi:Cãpitanu Constantin, Ionescu Dumitru, Manea Nicolae, Marin Virgil, Martin Tiron, Mitricã Mihail, Pãnoiu Constantin,Secarã Constantin, Tudose Mihail, Stan Haralambie, Brânzei Dumitru. Au participat ºi soþiile a cinci dintre aceºtia. Auabsentat 21 (bolnavi, probleme de familie, adrese necunoscute etc.). Din totalul de 58 de absolvenþi, 26 au decedat.Programul întâlnirii a fost cel obiºnuit în asemenea ocazii, cuprinzând activitãþi cu încãrcãturã emoþionalãdeosebitã.Prezentarea participanþilor în garnizoana Câmpulung a avut loc în dupã-amiaza zilei de 24 iunie, iar cazareaacestora s-a realizat în spaþiile destinate din Poligonul Valea Poienii.Bucuria ºi emoþia revederii au însoþit discuþiile plãcute purtate pânã dupã miezul nopþii.140

APÃRAREA NBC 10/2005ANIVERSÃRIA doua zi, dupã micul dejun, participanþii s-au deplasat la sediul ªcolii de Aplicaþie pentru Apãrare NBC dinCâmpulung, unde au fost întâmpinaþi de comandantul ªcolii, gl.bg.dr.Nicolae Popescu ºi cadrele de conducere dininstituþie (lt.col. Ion Berevoianu, lt.col.Dumitru Popa). Aici, în amfiteatru, li s-au prezentat: rolul, locul, misiunile ºiperspectivele ªcolii; concepþia apãrarii NBC în Forþele Terestre; instruirea pentru apãrare NBC în Forþele Terestre;structurile de apãrare NBC din Armata României; concepþia de înzestrare cu echipamente de apãrare NBC din armatanoastrã; soft-urile ,,NBC ANALYSIS" ºi ,,APÃRARE NBC". În continuare, a fost vizitatã logistica didacticã a ªcolii.Un important moment solemn l-a constituit adunarea festivã (12.30-13.30), care a debutat cu intonareaImnului de stat.În cuvântul sãu, dl.col.(r)Dumitru Brânzei a arãtat: ,,Am deosebita onoare ºi privilegiul sã deschid adunareanoastrã care are o semnificaþie deosebitã: întâlnirea promoþiei de ofiþeri 1955 a ªcolii Militare Tehnice de Artilerie ºiChimie, Secþia Chimie, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la absolvirea ºcolii ºi înaintarea la gradul de locotenent alArmatei României…". În continuare, vorbitorul a adresat participanþilor urãrile de rigoare, de ,,bun venit", a anunþatinvitaþii, pe comandantul ªcolii ºi pe locþiitorii acestuia, cãrora le-a adresat mulþumiri pentru sprijinul acordat.A fost prezentata situaþia absolvenþilor promoþiei 1955, precum ºi motivele absenþei unora (bolnavi, situaþiifamiliale deosebite, adrese necunoscute ºi altele). Revederea promoþiei de ofiþeri chimiºti 1955 a fost permanent mediatizatã,începând cu 21 aprilie 2005, în ,,Observatorul militar" ºi în cadrul emisiunii radiofonice ,,Ora armatei".Colonelul Brânzei a rememorat numele comandanþilor ºi instructorilor ªcolii de Ofiþeri de la Fãgãraº ºi Sibiu(Teofilescu, Mureºan, Constantinescu, Zapodeanu, Bârliba, Galbenu, Bãrbulescu, Predescu, Constantin, Roºca); areamintit participanþilor locurile de instrucþie - Nitramonia, Cincu, râul Olt, Poplaca, Cibin ºi altele, precum ºi uneleactivitãþi de pregãtire mai importante, care nu pot fi uitate de cei care le-au trãit.Au fost prezentate, pe scurt, câteva date din istoria Câmpulungului ºi a ªcolii, precum ºi despre împrejurimilepitoreºti ale depresiunii muscelene.În încheiere, colonelul Brânzei a subliniat importanþa activitãþii.A fost citit Mesajul comandantului ªcolii de Aplicaþie pentru Apãrare NBC adresat ,,Promoþiei deofiþeri chimiºti - 1955", cu urmãtorul text:,,Împlinirea a 50 de ani de la absolvirea ªcolii Militare de Artilerie ºi Chimie Militarã îmi oferã plãcutul prilej sã vã transmit,atât în numele meu, cât ºi în numele celorlalþi chimiºti militari, cele mai calde ºi sincere felicitãri.Prin eforturile tenace ale acestei admirabile generaþii de ofiþeri chimiºti, aþi contribuit ani de-a rândul la consolidarea ºiperfecþionarea structurilor de chimie militarã ale Armatei României.Momentul aniversar îmi oferã prilejul sã exprim respectul, consideraþia ºi admiraþia pentru interesul , pasiunea, profesionalismulºi responsabilitatea pe care dumneavoastrã le-aþi depus în slujba oºtirii þãrii.Bucurându-ne sincer de realizãrile dumneavoastrã, de care generaþii întregi de chimiºti au beneficiat, vã dorim multã sãnãtate,fericire, realizãri în viaþa personalã, împliniri ºi satisfacþii depline alãturi de cei dragi ºi apropiaþi. La mulþi ani!"Din rândul invitaþilor au luat cuvântul domnii Tudose ºi Pãnoiu.În continuare, a fost anunþat programul dupã-amiezii ºi s-au fãcut fotografii de grup.Participanþilor li s-a distribuit câte un exemplar din monografia ,,Istoria chimiei militare româneºti, 1917-2005", editatã în mai 2005.Pe timpul deplasãrii cãtre Valea Poienii au fost vizitate obiectivele turistice: Mãnãstirea Nãmãeºti, ComplexulMuzeal Mateiaº, mormântul generalului Vasile Milea.Activitãþile zilei s-au finalizat cu masa festivã în cadrul poligonului Valea Poienii.Fiind rugat sã evidenþieze succint semnificaþia acestei întâlniri, dupã o jumatate de secol de la absolvirea ºcoliimilitare, colonelul Brânzei a concluzionat: ,,Întâlnirea este un prilej de bucurie pentru cã depãnãm amintirile trecutului,schimbãm informaþii ºi opinii despre viaþã, devenind în felul acesta mai apropiaþi spiritual. Revederea contribuie la menþinerea sentimentuluide colegialitate, camaraderie ºi apropiere, care s-a format în anii de ºcoalã militarã, pãstrându-se în mentalul fiecãruiade-a lungul întregii vieþi, alãturi de deviza ce stã treazã în conºtiinþa fiecãrui ofiþer: patrie, onoare, demnitate".Revista Apãrarea NBC ureazã septuagenarilor promoþiei ,,1955" multã sãnãtate ºi încã multe asemenearevederi!A consemnatRedactor-ºef, colonel (r) Mihai Grigorescu141

APÃRAREA NBC 10/2005APARIÞII EDITORIALEISTORIA CHIMIEI MILITARE ROMÂNEªTI, 1917 - 2005- O apariþie editorialã de excepþie -Folosirea clorului, la 22 aprilie 1915, de cãtre trupele germane asupra poziþiilorfranceze pe frontul din Flandra, la Ypres, a reprezentat apariþia unei noi arme în arsenalul rãzboiuluimodern, arma chimicã sau "gazele de luptã", cum era denumitã în epocã.Primul Rãzboi Mondial a cunoscut o dezvoltare rapidã a mijloacelor de atac chimic, dar ºi amijloacelor de protecþie, precum ºi numeroase situaþii de folosire a acestor arme. În majoritateaarmatelor au fost înfiinþate structuri destinate organizãrii protecþiei împotriva gazelor de luptã iar,în unele state beligerante ºi pentru pregãtirea mijloacelor de atac chimic.Ca urmare a întrebuinþãrii gazelor de luptã de cãtre trupele germane pe frontul român, înmai multe atacuri în perioada aprilie - iulie 1917, în Armata României a fost înfiinþat, la 26octombrie 1917, Serviciul de gaze, cu misiunea organizãrii apãrãrii contra gazelor, care avea sãfuncþioneze pânã la sfârºitul rãzboiului. În condiþiile în care în multe armate s-au lansat noi programede pregãtire a rãzboiului chimic, în Armata României a fost constituit, la 15 mai 1923,Comitetul Consultativ pentru chestiunile tehnice privitoare la rãzboiul chimic. Acesta a studiat toateaspectele noii arme în diferite armate ºi a propus constituirea unei structuri specializate. Astfel, la18 septembrie 1923 s-a înfiinþat Secþia IV Gaze de Luptã în cadrul Direcþiei a XI-a Tehnice dinMinisterul de Rãzboi. ªi aºa a început istoria chimiei militare româneºti, care face obiectulunei remarcabile lucrãri cu acelaºi titlu, elaboratã de general de brigadã dr. Nicolae Popescu,comandantul ªcolii de Aplicaþie pentru Apãrare NBC ºi inspector pentru apãrare NBC ºi de colonel(r) prof. Mihail Grigorescu, redactor - ºef al prestigioasei reviste "Apãrarea NBC" ºi profesor laªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC.Pe baza unei documentãri minuþioase într-un fond deosebit de vast cuprinzând arhivaMApN, registre istorice, colecþiile Monitorul Oficial ºi Monitorul Oastei, reviste ºi lucrãri de specialitate,publicistica întregii perioade, lucrãrile monografice dedicate diferitelor perioade sauaspecte ale evoluþiei chimiei militare româneºti, dar ºi experienþei de peste 30 de ani într-o unitatepe care autorii o definesc, pe bunã dreptate, ca "port-drapel" al armei, este vorba de ªcoala deAplicaþie pentru Apãrare NBC, aceºtia au elaborat o amplã lucrare (peste 450 pagini pe format A4),monografie integralã de excepþionalã valoare a chimiei militare româneºti.Se remarcã, în mod deosebit, competenþa, migala, pasiunea ºi talentul cu care autorii s-auaplecat asupra cercetãrii trecutului istoric, obiectivitatea ºi rigoarea cu care au redat contribuþiaunor personalitãþi ºi diferite momente din evoluþia chimiei militare româneºti.Considerând de mare importanþã pentru înþelegerea istoriei chimiei militare româneºti,autorii au definit domeniul armei prin prezentarea, în partea întâi, a armelor de distrugere înmasã, nucleare, biologice ºi chimice ºi au relatat faptele, întreaga evoluþie a armei în contextul militarºi politic general.Structura monografiei a fost aleasã în mod fericit, prin etapizarea în douã perioade distincte:1917 - 1945 ºi 1945 - 2005, cu prezentarea cadrului general intern ºi extern, evenimentelor ºi142

APÃRAREA NBC 10/2005APARIÞII EDITORIALEdomeniilor de activitate specifice fiecãreia. Subliniem atenþia acordatã realizãrilor cercetãrii ºtiinþificedin deceniile opt ºi nouã ale secolului trecut pentru înzestrarea trupelor cu echipamentele performanteºi materialele necesare protecþiei, precum ºi semnificaþiei reformei trupelor de chimiemilitarã dupã 1990, noii concepþii de apãrare NBC.Monografia este completatã cu o bogatã ilustraþie fotograficã, scheme, tabele ºi cu 23 anexeconþinând informaþii deosebit de interesante.Aºa cum sublinia general profesor universitar dr. Eugen Bãdãlan, ºeful Statului MajorGeneral în "cuvântul înainte", "apariþia "Istoriei chimiei militare româneºti" este un eveniment editorialimportant [… prin care] autorii oferã nu numai cadrelor active ale apãrãrii NBC, dar ºi tuturor celorinteresaþi, exemple, atitudini pozitive ºi suporturi de cunoaºtere ºi înþelegere a valorilor ºi tradiþiilor armei,precum ºi de continuare ºi dezvoltare a acestora în noile condiþii politico-militare de la începutul mileniuluitrei."Subliniind meritele excepþionale ale autorilor în elaborarea Istoriei chimiei militareromâneºti, 1917 - 2005, secuvine sã menþionãm ºi contribuþiaabsolut remarcabilã acadrelor din ªcoala de Aplicaþiepentru Apãrare NBC care au realizattehnoredactarea, precum ºi aCentrului Tehnic-Editorial alArmatei pentru condiþiile graficedeosebite ale lucrãrii.Istoria chimiei militareromâneºti, 1917 - 2005 se constituieîntr-un capitol al aºteptateiistorii a Armatei României ºi,totodatã, o provocare pentruelaborarea acesteia.General maior (r) dr. ing.ªtefan Mihai Dogaru- ComandantulC.Cc.St.Ap.NBC ºi Ec. 1987-1990,primul director general al DirecþieiGenerale de Control al InterziceriiArmelor Chimice din Agenþia Naþionalãde Control al Exporturilor Strategice ºi alInterzicerii Armelor Chimice 1 .1=Menþiunea este fãcutã de redacþie.143

APÃRAREA NBC 10/2005APARIÞII EDITORIALEPÃRERI, PÃRERI…Apariþia ,,Istoriei Chimiei Militare Româneºti", la 15 mai 2005, cu ocazia aniversãrii a82 de ani de la înfiinþarea primelor structuri de Chimie militarã (Apãrare NBC) în ArmataRomâniei, o consider ca pe un eveniment deosebit pentru ofiþerii activi, în rezervã sau în retragerecare au funcþionat în aceastã armã tehnicã, interesantã ºi care mai prezintã zone de interes pentru,,cercetarea ºtiinþificã".Monografia prezentatã ne mai dã încã o ocazie de a cunoaºte înaintaºii noºtri, faptele lordeosebite aºa cum au rãmas scrise în sursele literare prezentate în introducerea lucrãrii. Dupã cumam constatat din studiul sumar fãcut, vom avea surpriza de a descoperi lucruri noi, necunoscuteîn totalitate pânã în prezent. Autorii monografiei, folosindu-ºi capacitãþile minþii sfredelitoare audepus o muncã amplã pentru adunarea, selecþionarea ºi ordonarea materialului. În unele subcapitolepot spune cã au manifestat iniþiativã ºi chiar mult curaj în prezentarea faptelor, fiind cadre militarerelativ tinere ºi având în vedere cã nu au lucrat în toate structurile ComandamentuluiTrupelor Chimice, iar noi ofiþerii în rezervã ºi în retragere nu i-am ajutat îndeajuns.De asemenea, Centrul Tehnic-Editorial al Armatei a fãcut o muncã migãloasã, deosebitã ºide calitate (cu excepþia fotografiilor).Eu doresc sã felicit pe autori ºi Centrul Tehnic-Editorial al Armatei cu ocazia apariþiei,,Istoriei Chimiei Militare Româneºti" ºi sã le mulþumesc cã mi-au dat ocazia sã cunosc mai în amãnunþimeistoria armei chimice.Apariþia acestei monografii, singura de o aºa amploare, reprezintã pentru mine ºi un prilejde aducere aminte ºi de cinstire a memoriei celor care cu mintea ºi cu fapta au trudit pentruîmplinirea unui ideal profesional ºi afirmarea identitãþii Chimiei Militare (Apãrãrii NBC).În elaborarea unei monografii de o aºa amploare nu putea sã nu aparã ºi unele neîmpliniri:1. De aceea, consider cã spaþiul ocupat de compartimentele Direcþiei de Apãrare ContraGazelor (Direcþiei de Apãrare Antichimicã, C.T.Ch. etc.) trebuia sã fie în concordanþã cu importanþastructurilor respective.2. Cred cã era nevoie de mai multã sistematizare a materialului ºi de trimitere clarã la anexeacolo unde era cazul. Spre exemplu: în partea a III-a, cap. II se dã organizarea C.T.Ch. în anii '50(p.203) pe pag. 204 sus se dau structurile subordonate acestuia printre care ºi B.976Ar.Flc.Independent, care apare dupã 1954; în continuare, se începe enumerarea ofiþerilor care meritãsã rãmânã în istoria trupelor chimice (cine a hotãrât? Nu vi se pare cã v-aþi luat o rãspundereprea mare? Exemplele, dupã mine, nu sunt semnificative, din nou se manifestã relaþiile de prieteniecare duc la lipsã de obiectivitate; pot da exemple, dar nu am spaþiu); se aruncã o frazã cu cei ceau învãþat în fosta URSS; se citeazã trei comandanþi ai C.T.Ch., se continuã cu exemplele de ofiþeri,p.205-206 etc.. Aceasta distrage atenþia cititorului; tot aºa se continuã ºi pe pag.207, undeapare un singur viitor erou Lt.col. Nicolae Tãban.3. Deoarece apãruse discuþia de pe timpul adunãrii materialului, privind eliminarea unorerori, trebuie mai mult umblat în arhivã pentru precizarea datelor. Am în vedere structurile deexecuþie: B.42 Ch., B.389 sau 399 (sic!), nu poate apãrea aºa în ,,Istoria armei"; B.976 Arc.Flc.când s-a înfiinþat, deoarece datele comunicate nu sunt adevãrate. Fiind artistul ,,jucãtor", amexplicat la rubrica memorialisticã, cã în momentul ajungerii în Vaslui cu primul eºalon din B.389Ch., comandat de cpt. Mateescu Ion, ºef de stat major; cpt. Neamþu Septimiu, locþiitor politic; cpt.Orza Ioan, în cazarmã nu se mai gãsea nimeni. În cazarmã a funcþionat un regiment de transmisiunial M.St.M., care la plecare smulsese ºi prizele din pereþi. Deci în aceastã cazarmã vine, pentruprima datã, prima unitate chimicã (am demonstrat ºi cu o copie de pe fiºa de evidenþã nr.34679a lui PRUNACHE DUMITRU).144

APÃRAREA NBC 10/2005APARIÞII EDITORIALEDe asemenea, vorbim de ,,istorie" - pe p.211 se enumerã ºefii secþiilor chimice de la armate.Consider cã enumerarea trebuia începutã cu primul ºef de care ne reamintim sau gãsit înarhivã. Eu, promoþia 1953, din practicã, cu stagiul la trupe executat în anul 1952 îmi reamintescurmãtorele:- A I-a (Regiunea Mil. Buc.): Col. Nazarevski; Col. Holy Gustav; Col. Iancu ªtefan - apoi alþiiîn ordinea funcþionãrii.- A a III-a (devenitã a IV-a): Col. Mureºanu Gavrilã.- CAAT - Col. Preda… cãruia i-a fost subordonat ºi Col.ing. Sabãu Vasile pânã la despãrþirea,,aviaþiei" de ,,artileria antiaerianã".Consider cã în cadrul unei structuri ºefii trebuie daþi în ordinea unui document (logic) sausã se treacã anii în care au funcþionat, pentru a nu pune pe cititor în situaþia de a întreba: ,,ce auscris aici autorii?".4. La textele date de mine se fac chiar unele erori (treceri de date de la o garnizoanã la alta)probabil din cauza celor care au scris textul la calculator, astfel (cine nu crede, sã verifice revistaApãrarea NBC nr.6, 7 ºi 9):- p.276 ultima frazã de la pct.6 - nu are ce cãuta aici Lt.maj. Roºca I., Lt.maj. Cazan C. ºiLt.maj. Kulik L., deoarece nu au funcþionat la aceastã structurã nici unul. Dar de la mine nu aufost trecuþi alþi lectori, cum ar fi: Lt.col. Scipione Gh., cpt. Grigoriu N., cpt. Predescu I (geniu),lt.maj.ing. Sârbu ºi Galben.- pct.7 - nu s-au trecut probleme principale, cum ar fi: în anul 1954 la cele douã plutoanede elevi s-au mai adãugat încã douã, anul întâi. Primul pluton s-a format la începutul anului deînvãþãmânt. Comandant de pluton a fost numit Lt.Prunache Dumitru care venea de la Vaslui, decide la B.389 Ch. (ord. 011/31.10.1954 al ºefului trupelor chimice). Al doilea pluton s-a format prinnoiembrie-decembrie 1954, iar comandant de pluton a fost numit Lt.Noaghe Nicolae, tot de laB.389Ch.. Numai cu aceste plutoane ne-am mutat în toamna lui 1956 la ªcoala din Câmpulung;elevii ajunseserã în anul III, iar comandanþii lor fuseserã promovaþi comandanþi de companii(Lt.maj. Prunache - la anul II, iar Lt.maj. Noaghe - la anul III). Ni s-a alãturat Lt.maj. Mihu Vasile,comandant companie anul I, ce s-a format la Câmpulung.De asemenea, grupul de lectori de la Fãgãraº fusese înnoit în proporþie de peste 90% astfel:ºef ciclu tactic - cpt. Constantin Ion; ºef ciclu TAC (?) - cpt. Roºca Ion; ºef laborator - cpt. Bota I..Grupul de lectori era format din: cpt. Bãrbulescu N. ºi cpt.ing. Bârliba I (veniþi de la Fãgãraº),Lt.maj. Sebiºan D., cpt. Dicu Dan, Lt.ing. Zamfirescu C., Lt.ing. Tãtaru D. ªi Lt.maj.ing. BãrbuleaI.. Materiile de culturã militarã generalã erau predate de lectori din ªcoala Tehnicã de Artilerie(infanterie), pentru aceasta fiind obligaþi sã ne deplasãm pe jos de la CIBIN la cazarma ºcolii dinBul. Armata Roºie.În sfârºit, în acest timp la Sibiu, în clãdirea ªcolii Tehnice de Artilerie, funcþiona "Cursul deperfecþionare ofiþeri chimici", încadrat cu Lt.col. Constantinescu Mircea (ºef curs), Mr. Alupei V. -locþiitor politic ºi Mr. Pagãþã Atanase, Mr. Toma Miºu ºi Mr. Dimitriu Liviu - lectori. În seriile decare îmi reamintesc au învãþat: Cpt. Iancu ªtefan, Lt.maj. ªtefan Ioan, Lt. Tãban Nicolae, Lt. BordaºL., Lt. Ghiþã Dumitru etc..- pct.8 aln. 4 - din nou s-a strecurat o eroare. Col. Giovani Balaban ºi Cpt. Victor Babiucerau elevi la "Cursul de perfecþionare ºefi de serviciu chimic de unitãþi ºi mari unitãþi" de pe lângãªcoala Militarã din Câmpulung ºi nu comandanþi instructori. Mai târziu, Cpt. Balaban Giovani afost numit ºeful cursului de pregãtire a sublocotenenþilor (subofiþerilor) chimici în rezervã (revistaApãrare NBC nr. 7 p. 80-81). ªi aici, cu toate cã suntem în toamna anului 1956, la înfiinþareaºcolii, s-a introdus o propoziþiune cu Lt.col. Chiþac Mihai, care a avut loc în 1960.5. De asemenea, cred cã puþin a fost tratat învãþãmântul pentru pregãtirea ofiþerilor de re-145

APÃRAREA NBC 10/2005APARIÞII EDITORIALEzervã - câte o frazã la p.139 ºi 262 ºi mai mult nimic. Or, se cunoaºte, cã a funcþionat în perioada1964-1977 la Bucureºti, ªcoala de Ofiþeri de Rezervã nr.1 în structura cãreia se gãsea o companiechimicã, care pregãtea aproximativ 200 de sublocotenenþi chimiºti pe an. Dupã 1978, a funcþionatpe lângã ªcoala de Ofiþeri de Rezervã din Bacãu.Cu aceastã ocazie, doresc sã mulþumesc ºi colegilor mei, ofiþeri în rezervã ºi în retragere careau fost alãturi de mine în susþinerea rubricii de memorialisticã (Col. (r) Mihãescu A, Col. (r)Popescu E., Col. (r) Dãnilã I., Col. (r) Brânzei D., Col. (r) Toma ªtefan, Col. (r) Zamfir Alex, Col.(r) Tãban N., Col. (r) Ghiþã D, Col. (r) dr. Stan M. ºi Col. (r) Cãlcâi D. - fotografii). Consider cã uniidin dumnealor îºi vor exprima ºi pãrerea privind apariþia "istoriei armei", inclusiv partea contestatãcã nu a apãrut în Istoria Armei Chimice, situatã între mai 1916-mai 1923, plinã deînvãþãminte ºi patriotism, redatã la p.379 a monografiei numai printr-o singurã informaþie din 26octombrie 1917.Gl.bg.(r) ing. Dumitru Prunache- preºedintele Asociaþiei Cadrelor de Chimie Militarã în Rezervã ºi în Retragere,,,Costin D. Neniþescu” 2Nota autorilor:Domnule general, corecþiile dumneavoastrã sunt interesante ºi binevenite. Sperãm sã ne ajutaþiîn continuare, trimiþându-ne pe adresa redacþiei (cu totul întâmplãtor unul dintre autori esteredactor-ºef) un material mai sistematizat ºi mai riguros cu evenimentele ºi personalitãþile la carevã referiþi. Aþi trãit în acea epocã, fiind actor - cum spuneþi - , despre care aveþi amintiri surprinzãtorde exacte ºi ne-ar fi de mare ajutor dacã veþi reveni cu informaþii care sã includã: numele ºiprenumele complete ale persoanelor, perioada ºi structura unde au activat, unde în carte ar trebuifãcutã menþiunea, eventual câteva note distincte ce caracterizeazã personalitatea acestora etc..La fel, despre unele evenimente, fapte ºi aspecte pe care le consideraþi superficial sau deloctratate: încadrarea lor în timp, rolul ºi semnificaþia acestora pe scurt, unde s-au petrecut, actori.Credem cã despre începuturile armei am vorbit destul, deºi se impun unele precizãri. Câtpriveºte stilul, caracterizarea unor personalitãþi, despre care spuneþi cã le-am facut eroi ºi altele semai poate discuta. Oricât ar vrea sã fie de obiectivi, toþi cei care ar încerca sã scrie despre oameniar plãti fãrã doar ºi poate tribut subiectivitãþii. Poate ne-am înflãcãrat uneori, am urmãrit parteabunã a lucrurilor, progresul armei, realizãrile acesteia. Observãm cã receptarea lucrãrii este înprimul rând emoþionalã, dar noi nu am vrut o istorie a personalitãþilor armei, ci mai ales una atratãrii evenimentelor, momentelor, faptelor, realizãrilor, a rolului ºi semnificaþiei acestora,urmãrind progresul chimiei militare. Fireºte, regretãm unele omisiuni de persoane cu rol deosebitde important în trupe în anii 70 ºi 80. Nu vom invoca scuze pentru asta. Nici acum nu suntemclari, dacã e B.389 Ch. sau B.399 Ch.? Deºi am spus cã este vorba despre una ºi aceeaºi unitatemilitarã. De asemenea, credem cã nu e bine sã ne bãgãm în amãnunte de prisos, istoria trupelorse întinde pe aproape nouã decenii…..ISTORIA CHIMIEI MILITARE ROMÂNEªTI-realizare remarcabilã a literaturii militare de specialitate -Istoria chimiei militare româneºti, apãrutã recent, este cartea scrisã cu suflet ºi pasiune profesionalã,autorii dovedind mãiestrie în culegerea, selectarea ºi prezentarea datelor ºi materialelorobþinute, ce constituie partea fundamentalã a lucrãrii.Modul de abordare a problematicii structurilor chimiei militare, pe domenii de activitate ºiprezentarea cu iscusinþã a evoluþiei în timp a principalelor aspecte ale armei, pune la îndemânacititorului un volum mare ºi coerent de cunoºtinþe privind tradiþiile acesteia, de la înfiinþare ºi pânã2=Menþiunea este fãcutã de redacþie.146

APÃRAREA NBC 10/2005APARIÞII EDITORIALEîn zilele noastre.Structura lucrãrii, în cele trei pãrþi distincte: partea întâi, care se referã la armele de nimicireîn masã întrebuinþate în conflagraþii militare sau aflate , în aºteptare, la rampele de lansare;partea a doua - evoluþia structurilor chimiei militare de la înfiinþare ºi pânã la sfârºitul celui de-AlDoilea Rãzboi Mondial; partea a treia - evoluþia trupelor chimice în perioada postbelicã ºi pânã ladata apariþiei cãrþii, asigurã o cronologie autenticã în prezentarea evenimentelor, a stadiului atinsde acestea, în fiecare etapã de dezvoltare.Un alt aspect, care dã valoare lucrãrii, îl constituie folosirea cu pricepere a tuturor surselorde documentare (arhivisticã, lucrãri de literaturã militarã, acte normative militare, registre istorice,simpozioane, monografii etc.), ceea ce asigurã cãrþii caracterul istoric, ºtiinþific ºi de educaþie.Tradiþiile armei sunt prezentate cronologic, pe capitole, dând posibilitatea cititorului de a sedocumenta cu uºurinþã în problemele vizate.De asemenea, în lucrare sunt prezentate in extenso problemele de bazã ale armei, cum sunt:instrucþia de specialitate, învãþãmântul militar, cercetarea ºtiinþificã, organizarea structurilorchimiei militare, care au avut misiunea esenþialã în dezvoltarea ºi pregãtirea trupelor chimicede-a lungul vremii.Meritorie este ºi înscrierea tehnicii ºi aparaturii de specialitate, concepute ºi realizate deinginerii chimiºti, precum ºi modernizãrile ºi perfecþionãrile acestora, aduse pâna la zi.În paginile lucrãrii sunt incluse ºi numele oamenilor, cadre militare ºi civile, care de-a lungulanilor, prin munca lor, de la comanda subunitãþilor ºi pânã la structurile de decizie, pe câmpulde instrucþie, în laboratoare ºi ateliere, în sãli de clasã, au asigurat evoluþia ascendentã a evenimentelorºi realizãrilor prezentate în carte. Fãrã aceºti oameni, modeºti, dar ambiþioºi în muncalor, aºa cum au fost apreciaþi din totdeauna, apariþia acestei cãrþi prestigioase nu ar fi fost posibilã.Se poate aprecia cã autorii lucrãrii, cadre militare cu multã experienþã, au depus un efortdeosebit, reuºind sã elaboreze cartea fundamentalã a chimiei militare româneºti, interesantãpentru toþi cititorii chimiºti, aflaþi în activitate sau în rezervã.Colonel (r) Dumitru GHIÞÃ- ºeful Secþiei pregãtire de luptã în C.T.Ch. ºi I.G.Pr.Ach., redactor responsabil cueditarea ,,Buletinului Trupelor Chimice" 3 .NOUL TESTAMENT DE LA MUSCELOm fiind - ºi chimist fiind - nu am putut sã nu fiu marcat de apariþia, în vremea vieþii mele,a unei noi istorii a chimiei militare româneºti.Spun "noi" ºi nu "altei", fiindcã demersul editorial al col.(r) prof. Mihail GRIGORESCU estecu adevãrat ceva nou. Am amintit doar primul autor, fãrã a-l uita însã pe domnul gl.bg. dr. NicolaePOPESCU, fiindcã la dânsul nu a fost doar un demers, ci un patronaj de suflet pentru arma care neaadoptat, crescut ºi lansat pe treptele ierarhiei militare.Profesorul nostru din Academia Militara, col.(r) Vasile SÂIU ne spunea cã nu trebuie sã criticãm,dacã nu suntem în stare sã facem ceva mai bun. Iertatã-mi fie aprecierea, dar trebuie sã ai o minimãdoza de romantism (ca sã nu zic nebunie) ca sa te "înhami" la o aºa muncã. Cartea în sine estepur ºi simplu greu de cãrat, de depozitat, dar sã o mai fi ºi scris, este prea de tot...Extrapolând, am constatat cã doar cãrþile bisericeºti (biblii, evanghelii, ceasloave, mineie,trioduri, penticostale s.a.) au un format ºi o întindere atât de prestigioase. De aceea mi-am ºi per-3=Menþiunea este fãcutã de redacþie.147

APÃRAREA NBC 10/2005APARIÞII EDITORIALEmis, s-o numesc NOUL TESTAMENT DE LA MUSCEL.Constatând cã aproape toþi chimiºtii militari, de la începuturi ºi pânã azi, ne regãsim înpaginile acestei adevãrate evanghelii militare, vã invit pe toþi sã o parcurgeþi, fãrã a fi cârcotaºi, iarpe truditorii punerii în operã a istoriei noastre sã-i pomeneascã Dumnezeu în veci.Colonel ªtefan MITINCUofiþer de legãturã la Corpul 1 Armata Teritorial "General Ioan Culcer"- Bucureºti;ºeful promoþiei 1971 a Liceului Militar ,,ªtefan cel Mare", Câmpulung Moldovenesc;ºeful promoþiei de ofiþeri chimiºti, 1974, a ªcolii Militare de Ofiþeri Activi ,,NicolaeBãlcescu” 4 .UNICAT ÎN DOMENIUSunt încã sub mirifica impresie de istorie produsã de apariþia sub semnãtura generalului debrigadã dr.Nicolae Popescu ºi a colonelului (r) prof.Mihail Grigorescu, a ,,Istoriei chimiei militareromâneºti, 1917-2005".Unicat în domeniu, lucrarea pe care aþi conceput-o ºi elaborat-o, împreunã cu fidelul dumneavoastrãcolaborator, este o sintezã documentatã ºi diversificatã a unui domeniu militar deosebitde important ºi sensibil, dar puþin cunoscut ºi apreciat de opinia publicã ºi chiar ºi în interiorulorganismului militar.Creionând o frescã complexã a domeniului abordat, parcurgând creºterea ºi complexitateateoreticã dar mai ales a aspectelor practice din chimia militarã româneascã, inserând nume, dar ºio iconografie sugestivã, lucrarea pune la îndemâna celui avizat, a cititorului de ocazie, dar ºi a cercetãtoruluiîn domeniul militar ºi al istoriei naþionale un material documentar bogat, rod al uneicercetãri asidue, dar ºi noi câmpuri de investigaþie ºi completãri semnificative. Ofiþer de carierã,format în aceasta armã ºi pe care am slujit-o, cu intermitenþã, în cei 37 de ani de carierã militarã,am retrãit cu nostalgie momente ale devenirii mele ca ofiþer chimist, alãturi de prestigioºi comandanþiºi lectori, am urmãrit ,,grandoarea" armei, în numãr ºi tehnicã, pânã spre anul 1990, pentrua fi martor al alinierii la noile concepþii NATO ºi al intrãrii în conul de umbrã al actualitãþii.Ca unul ce pe lângã pregãtirea în arma chimicã mai mã bucur ºi de specializare ºi experienþãîn domeniul istoriei, remarc la prezenta lucrare temeinicia documentãrii ºtiinþifice, claritatea ºiexactitatea surselor uzitate, ca ºi structurarea cronologicã a lucrãrii.Abordând o tematica vastã, puþin desþelenitã, cu un colectiv redus, într-un spaþiu editorialtotuºi delimitat, v-aþi asumat un risc antecalculat de a nu putea acoperi toate domeniile sau toatepersonalitãþile în egalã mãsurã, dar a elabora o lucrare de referinþã, prilej de mândrie pentru toþicei din armã ºi catalizator pentru autori sau pentru avizaþii din domeniu de a o extinde, prin contribuþiiulterioare.Capitole sau domenii care solicitã completãri sau aprofundãriPentru eroi, autori, ctitori ºi actori ai prezentei viziuni editoriale, care se regãsesc în lucrare,recunoºtinþã ºi apreciere, iar pentru cei care nu-ºi regãsesc numele între coperþile cãrþii, îndemnde a contribui cu documente, acte ºi ilustraþie adecvatã la împlinirea întregului.Produs al învãþãmântului militar românesc, fãcând parte din cea de-a doua promoþie deofiþeri chimiºti din ªcoala Superioarã de Ofiþeri Activi ,,Nicolae Bãlcescu" cu durata de patru ani,dar ºi activând un numãr mare de ani în învãþãmântul militar, consider cã se pot aprofunda capitolulde învãþãmânt militar, inclusiv pregãtirea instructorilor din celelalte arme ºi predarea specialitãþiinoastre la arme, principalele aplicaþii cu implicarea momentelor chimice, protejarea mediuluide contaminarea chimicã, pericolul transformãrii obiectivelor industriale în factori de risc, pre-4=Menþiunea este fãcutã de redacþie.148

APÃRAREA NBC 10/2005APARIÞII EDITORIALEcum ºi prevenirea ºi contracararea traficului ºi a terorismului NBC (terminologia noilor aliaþi).Apãrutã în anul comemorãrii a 140 de ani de la naºterea celui ce a intrat în istoria naþionalaca Ferninand I de România, Întregitorul României Mari, lucrarea poate ºi trebuie sã fieºi un omagiu pentru cel care prin semnãturã, în calitate de cap al oºtirii, dar ºi de monarh al þãrii,con-sfinþeºte înfiinþarea armei ce cu mândrie ºi competenþã am servit-o sub tricolor.Mulþumindu-vã pentru produsul gândirii ºi al eforturilor intelectuale, ca ºi pentruremiterea hronicului armei chimice, rog pe Ziditorul Cerului ºi al Pãmântului sã vã dea sãnãtatespre noi împliniri, iar nouã privitorilor minte ºi cumpãtare spre o receptare creativã ºi seninã.Colonel (r) Ion I.DãnilãNota redacþiei: Colonel (r) Ion Dãnilã, ofiþer chimist ºi istoric, a cãrui carierã militarãs-a desfãºurat în trei etape distincte, aproximativ egale ca întindere, în urmãtoarele structuri:ªcoala Militarã de Maiºtri Militari ºi Subofiþeri ,,Gheorghe Lazãr", Sibiu; Comandamentul TrupelorChimice; Muzeul Militar Naþional (ca cercetãtor, istoric ºi ºef al Secþiei de Istorie Modernã).Este autor al lucrãrilor de istorie: Ferdinand - cuvânt de întregire a neamului; Dinîntuneric soare nou rãsare. Basarabia 1918; Generalul Gheorghe Mihail. Cuvânt pentruviitorime.A participat la elaborarea lucrãrilor: Armata Românã 1941-1945; Albumul Basarabiei.Urmãtoarele calitãþi - credem noi - îl fac sã rãmânã în istoria armei: distins intelectual,imparþial ca personalitate, talentat orator ºi dascãl de istoria românilor. (M.G.)UN DOCUMENT PENTRU POSTERITATESã scrii o carte ce evidenþiazã evenimentele petrecute pe o perioadã lungã de timp necesitãun efort deosebit pentru cercetarea documentelor de arhivã, de strângere a mãrturiilor, deordonare, analizã, sistematizare ºi valorificare a acestora.Lucrarea este o primã încercare privind realizarea unei monografii a armei Chimie, ce a cãutatsã surprindã în diferitele perioade de dezvoltare toate aspectele legate de doctrinã, instruire,învãþãmânt, cercetare ºtiinþificã, aplicaþii, logisticã etc..Cartea se adreseazã atât specialiºtilor din armã, dar ºi celorlalþi, care prin natura activitãþiilor colaboreazã cu aceºtia.Sunt numai câteva argumente, care impun Istoria chimiei militare românesti, 1917-2005 drept un document pentru posteritate.Colonel dr.ing.Ion SAVUComandantul Centrului de Cercetare ªtiintificã pentru Apãrare NBC ºi EcologieO MONOGRAFIE INEDITÃLucrarea Istoria chimiei militare româneºti, 1917-2005, elaboratã cu profesionalism ºiresponsabilitate de cãtre domnii general de brigadã dr.Nicolae POPESCU ºi colonel (r) prof.MihailGRIGORESCU constituie un document valoros, original, sintetic ºi veridic privind abordareacronologicã a problematicii Apãrãrii NBC de la înfiinþarea acestui gen de armã ºi pânã în prezent.Lucrarea, o monografie ineditã a istoriei armei, convinge prin modul sintetic de exprimare aevoluþiei armei Apãrare NBC în perioada 1917-2005, acest fapt constituind un moment de realãmândrie pentru corpul chimiºtilor militari.Totodatã, lucrarea analizeazã cu responsabilitate implicarea personalitãþilor ºi specialiºtilorîn armã, ale cãror realizãri remarcabile în domeniile conducerii, instrucþiei, cercetãrii ºtiinþifice,învãþãmântului ºi logisticii au contribuit la diversificarea, dezvoltarea ºi modernizarea componen-149

APÃRAREA NBC 10/2005APARIÞII EDITORIALEtelor funcþionale ale armei Apãrare NBC ºi la înzestrarea structurilor de specialitate cu echipamenteºi materiale performante.Autorii au reuºit sã ilustreze aspecte inedite din istoria armei Apãrare NBC, reflectate în dateºi imagini sugestive, fapt ce scoate în evidenþã continuitatea activitãþilor de specialitate ºi spiritul decorp al personalului în etapele analizate.În încheiere, afirm cã valoarea lucrãrii nu rezultã numai din evocarea pertinentã a trecutuluiarmei, ci ºi din faptul cã deschide perspectiva unei noi abordãri a problematicii mereu actualeºi incitante a Apãrarii NBC în condiþiile existenþei riscurilor ºi ameninþãrilor de naturã chimicã,biologicã, radiologicã ºi nuclearã.Colonel prof.univ.dr.Ion MITULEÞUUniversitatea Naþionalã de ApãrareREFLECÞII ASUPRA UNEI CÃRÞIªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC reprezintã în prezent locul unde se realizeazã concepþia,direcþiile de acþiune ºi modul de aplicare a protecþiei împotriva armelor de nimicire în masã.Era, deci, firesc ca tot aici sã aparã ºi o lucrare de asemenea anvergurã, necesarã forþelor armate,ºi nu numai.Marele merit al celor doi autori este cã au fost primii care au avut iniþiativa ºi curajul de ascrie o istorie a chimiei militare. Au reuºit aceastã performanþã în urma unei munci asiduie deculegere ºi studiu a documentelor de arhivã ºi a publicaþiilor existente.În carte, istoria chimiei militare româneºti începe în perioada Primului Rãzboi Mondial ºiaratã, cu multã convingere ºi rigoare, dezvoltarea ei pânã în zilele noastre. De asemenea, are foartemulte date de exactitate, culese din diferite documente ale vremii. Scoate în relief meritul multorofiþeri din chimia militarã care au contribuit la dezvoltarea acestei arme. Evidenþiazã aportul cercetãriiºtiinþifice de laborator ºi experimentãrii, la trupe, a noilor tipuri de tehnicã militarã dinArmata Românã. Se remarcã saltul deosebit în dezvoltarea conceptelor tactice de întrebuinþare atrupelor chimice (de apãrare NBC) în diferite forme ale luptei ºi operaþiei.Rezultã din paginile cãrþii cã perioada cea mai prolificã din istoria armei este aceea în carela comanda trupelor chimice a fost gl.lt.(r) dr.Mihai Chiþac. Consider cã aceasta este un adevãr carenu poate fi contestat.Lucrarea constituie un mare pas înainte în istoriografia de specialitate, care de acum îºipoate croi calea spre viitor.Colonel (r) Dumitru BRÂNZEIªef de compartiment în Serviciul tehnic al C.T.Ch. ºi ºef al Secþiei operaþii ºi cercetareîn I.G.Pr.ACh. 5 .CARTEA DE CÃPÃTÂI- post-faþã -Istoria este o scriere care porneºte de la nevoia cuiva de a ºti cine este, de unde vine ºi cuma ajuns la ceea ce este.Arma noastrã are istorie; este o armã relativ tânãrã, modernã ºi deosebit de dinamicã, darnu s-a bucurat pânã în prezent de o "carte de cãpãtâi", care sã ne identifice. De-a lungul vremurilorau fost fãcute încercãri timide, de tip monografic, dar se simþea nevoia unei lucrãri deanvergurã, deoarece avem un trecut de care trebuie sã fim mândri ºi care ne dã dreptul sã spunem5=Menþiunea este fãcutã de redacþie.150

APÃRAREA NBC 10/2005APARIÞII EDITORIALE- "aceºtia suntem".Poate cã mulþi dintre noi, slujitori ai Chimiei militare, s-au întrebat de ce a trebuit sã treacãatâta timp, pânã când o asemenea lucrare sã vadã lumina tiparului. A fost nevoie de voinþã, deoameni conºtienþi de necesitatea, complexitatea ºi dificultatea acestei lucrari ºi, nu în ultimul rând,de dãruire. Acesta este rãspunsul!Cine se angajeazã ºi purcede la acest drum, trebuie sã fie conºtient cã, într-un fel sau altul,îºi va pune amprenta subiectivã asupra momentului "naºterii", etapizãrii, accesului la izvoare ºiinterpretãrii evenimentelor pe înþelesul tuturor.Cine îºi asumã responsabilitatea acestei scrieri, îºi asumã ºi marele risc al surprizelor careprivesc modul de receptare de cãtre trãitori, risc acceptat ºi de autori în prefaþã, dar meritul acesteirealizãri este fãrã putinþã de tãgadã.În numele Comitetului de Conducere al Asociaþiei Cadrelor de Chimie Militarã în Rezervãºi în Retragere "COSTIN D. NENIÞESCU", exprim, în acest moment memorabil, nedumerirea faþãde atitudinea colectivului redacþional al revistei "Apãrarea NBC", care în nr.6 din 2003,menþioneazã cã "în programul asociaþiei existã preocupãri de a elabora o istorie completã a armei"ºi cã "nici o scriere de acest fel a istoriei, nu poate fi elaboratã complet în actualul moment"."Spiritul de corp ºi de disciplinã învãþat de la predecesori", ºi de "conºtiinþã a apartenenþeila o armã de elitã" (nr.5/2003) obligã pe autorii ISTORIEI la o dezbatere ideaticã, care i-ar fi dat oaltã greutate (vezi modelul ºi atitudinea altor arme). Sã înþelegem acum cã pe firul textelor elaborateîn revistã, cum cã "este necesar sã ne desprindem de trecut" (nr.5/2003), a fost cevadinainte stabilit sau a fost un derapaj nedorit? Întrebare fireascã, deoarece vrem, nu vrem, lucrurecunoscut chiar în paginile revistei, acest trecut "trebuie restituit in integrum generaþiilor viitoare".Aceasta observaþie nu este exprimarea unei stãri de frustrare, ci o stare absolut normalã deregret, de a nu fi contribuit la aceastã creaþie: era ºi este dreptul nostru normal, moral ºi legitim.Acum, esenþial este cã începutul a fost fãcut, era absolut necesar, mai putea fi desãvârºitã,eventual adãugitã ºi revãzutã de cãtre un "Sfat al Înþelepþilor".Asociaþia Cadrelor de Chimie Militarã în Rezervã ºi în Retragere "COSTIN D. NENIÞESCU"apreciazã în mod deosebit lucrarea sãvârºitã în cadrul ªcolii de Aplicaþie pentru Apãrare NBC,lucrare care înglobeazã vieþi, experienþe, evenimente, cãrora le suntem datori. De aceea, noi,membrii asociaþiei, ne exprimãm disponibilitatea ºi sentimentul datoriei de a continua cercetareaarhivisticã începutã ºi vom veni în paginile revistei cu aspecte necunoscute, foarte importante,interesante ºi cu un plãcut parfum de istorie."ISTORIA CHIMIEI MILITARE ROMÂNEªTI" este un bun al nostru; fãrã aceastã operã amfi fost mai sãraci.Colonel(r) Aurel Mihãiescu- ºef al Biroului apãrare NBC ºi protecþia mediului în S.M.F.T.; vicepreºedinte alA.C.C.M.R.R. "Costin D. Neniþescu" 6 .NOTA AUTORILORS-au primit pe adresa ªcolii aprecieri, comentarii, sugestii etc. publicate în acest numar al revisteiAPÃRAREA NBC , integral ºi cu fidelitate. Mulþumind ºi pe aceastã cale celor care au exprimat pãreri, puncte devedere, autorii doresc sã facã câteva precizãri, fãrã a repeta cele scrise în Prefaþa autorilor la Istoria chimiei militareromâneºti, 1917-2005.1. O parte din cititori, pe lângã evidenþierea semnificaþiei acestui eveniment editorial, au formulat observaþiicritice, au subliniat unele omisiuni, ºi aspecte insuficient sau parþial tratate ºi au formulat propuneri.Este un semnal cã lucrarea a suscitat interesul cititorilor ºi, totodatã, cã este perfectibilã. Regretãm, în special,omisiunea unor nume celebre de ofiþeri chimiºti.Pe baza studiului aprofundat, nãdãjduim cã în continuare vom primi observaþii ºi propuneri, utile pentru oediþie revãzutã ºi adãugitã.6=Menþiunea este fãcutã de redacþie.151

APÃRAREA NBC 10/2005APARIÞII EDITORIALE2. Istoria chimiei militare româneºti, 1917-2005 este carte de autor ºi nu lucrare colectivã. În condiþiilerelatate în prefaþa lucrãrii, autorii ºi-au asumat aceastã întreprindere ca pe o datorie de conºtiinþã, sunt receptivi la sugestiiºi propuneri, ºi, ca urmare, acceptã în perioada urmãtoare sã lucreze la o ediþie revãzutã ºi adãugitã, care sã aparãanul viitor, pânã la 15 Mai.Depinde de promptitudinea ºi calitatea ajutorului pe care îl vor primi în problema documentãrii.Cu un singur lucru nu vom fi de acord: sã modificãm structura de cuprins a cãrþii. Ca lucrare de cercetare istoricã,autorii au avut în vedere, în primul rând, evoluþia fenomenului cercetat, abordarea integralã a tuturor aspecteloracestuia, eliminând detaliile fãrã importanþã, prezentarea cronologicã ºi factologicã, inclusiv cu interpretarea semnificaþieidatelor ºi faptelor notabile. Între coperþile lucrãrii trebuia sã aibã loc ºi oamenii, fãuritorii istoriei. Acest din urmãaspect a constituit cel mai mare risc pentru autori, întrucât atunci când evaluezi oameni nu poþi fi imparþial ºi fãrãvoie, mai puþin sau mai mult, aluneci pe panta subiectivismului.Distanþarea în timp de faptele, întâmplãrile ºi actorii unei epoci nu eliminã totdeauna orice urmã de sentimentalism.Fãrã suflet, pasiune ºi înflãcãrare nu se realizeazã nimic veritabil în sfera creaþiei.ªi apoi, pânã ºi monumentalul tratat de Istoria românilor nu a scãpat de critici severe……Într-o atare situaþie, cel mai util este sã urmãrim tendinþa de perfectibilitate ºi sã ne coordonãm eforturile pentrutransformarea posibilitãþii în realitate.S-a vorbit mult despre necesitatea acestei lucrãri, s-a tergiversat ani de-a rândul, acum avem o bazã solidã,credem noi, pentru discuþii. E uºor de criticat, dar greu de fãcut.Prin urmare,3) Propunem urmãtoarea modalitate de lucru:a) Pânã la sfârºitul acestui an, cititorii interesaþi de subiect sã trimitã observaþiile ºi propunerile lor pe adresaredacþiei revistei APÃRAREA NBC. Acestea se vor face cu trimiteri precise la text: capitolul, subcapitolul, titlul, eventualpagina; observaþii ºi sugestii clare cu privire la caracterizarea unor actori ai istoriei trupelor chimice; numele,prenumele, titlul ºtiinþific al personalitãþilor armei (într-un anumit context, unde sunt citate mai multe cadre, trebuiefiecare avut în vedere); completãri la capitolul învãþãmânt (ªcoala Militarã de Maiºtri Militari ºi Subofiþeri ,,GheorgheLazãr", Academia Militarã, instrucþia de specialitate în cadrul celorlalte arme); succesiunea cronologicã privind ocupareafuncþiilor de ºef al protecþiei antichimice de la armate,marinã ºi aviaþie (a fost greu sã intrãm în posesia unor datecomplete) ºi altele;b) Ar fi bine ca propunerile ºi sugestiile sã fie discutateîn Asoc.C.R.R.Ch.Mil. ,,C.D.Neniþescu, de unde aºteptãm celmai competent sprijin, ºi trimise într-o singurã variantã. Dacãsunt pãreri contradictorii, le acceptãm separat, urmând sã leanalizãm ºi sã cãutam modalitatea de a le prezenta în carte. Nuni se pare însã benefic sã facem loc în aceastã lucrare unor controverse.Qui prodest? Sã urmãrim progresul în armã, este celmai inteligent lucru.Pentru opinii, puncte de vedere personale ºi evaluareacriticã a unor oameni, fapte ºi întâmplãri sã rezervãm rubrica dememorialisticã din cadrul revistei APÃRAREA NBC;c) Aºteptãm ºi alte fotografii, de preferinþã de grup (seînþelege de ce), cu explicaþiile de rigoare pe verso, aºa cum amîncercat în carte. Aºteptãm, de asemenea, ºi alte documenteinteresante (diplome, tãieturi din revistele ºi ziarele vremiietc.). Toate acestea vor fi înapoiate posesorilor.Autorii152

APÃRAREA NBC 10/2005INVITATUL REVISTEIINTROSPECÞII RADIOACTIVEInterviu cu un veteran contemporanFIªÃ TIP…. CBRN1971 - absolvent, ca ºef de promoþie, alLiceului Militar ,,ªtefan cel Mare",Câmpulung Moldovenesc;1974 - absolvent, ca ºef de promoþie, armachimie, al ªcolii Militare de Ofiþeri Activi,,Nicolae Bãlcescu", Sibiu;1974 - comandant pluton protecþie antichimicãla Bg.17 Art. Bârlad;1985 - licenþiat al Academiei Militare, facultateade arme, secþia trupe chimice;1985 - ºeful protecþiei antichimice la Bg.8Art. Focºani;1991 - ºeful siguranþei militare la Bg.8 Art.Focºani;2003 - ofiþer specialist cu protecþia informaþiilorclasificate în S.M.F.T.;2004 - ofiþer de legãturã la C.1 A.Trt.,,General Ioan Culcer".Col.(r) prof. Mihai GRIGORESCU: Domnule colonel, s-arpãrea cã nimeni ºi nimic nu vã poate opri sã ajungeþi pânã la capãtultraiectoriei dumneavoastrã de chimist.Col. ªtefan MITINCU: Eu nu sunt un filozof, ci unpractician veritabil, dar ºi un om relativ norocos. Când ajungi celmai bãtrân ofiþer de chimie, viu ºi în activitate, ce poþi face altcevadecât sã mulþumeºti sorþii tale pãzite de Cel de Sus?M.G. : Totuºi, recunoaºteþi cã nu sunteþi un chimist100% ?ªt.M.: Sigur NU ! Dar dacã nu ar fi existat atâþia corifei aiarmei noastre, pe care din respect nu-i pot aminti, fãrã a exceptape careva, deºi doar cu celebrul Costin NENIÞESCU nu am datmâna, care mi-au insuflat mândria specificã armei noastre, numi-aº fi pãstrat neatinse rãdãcinile cu care am fost înzestrat laterminarea ºcolii militare.M.G. : Este bine ºtiut de cãtre cei mai mulþi dintre noi cãopþiunea pentru arma chimicã nu a fost întâmplãtoare. Detaliaþipuþin.ªt.M.: Am beneficiat în anii liceului militar de îndrumareade excepþie a bunilor mei profesori de chimie, respectivAna ºi Mihai Bejenariu care, cu deosebitã grijã pãrinteascã, m-aufãcut sã înþeleg tainele chimiei ºi, de aceea, nici nu se puneaproblema sã aleg altã armã. Anii au trecut ºi viaþa a avut dreptate: dacã la vârsta opþiunilor mele infanteria,tancurile, aviaþia, marina erau arme de top, acum apãrarea NBC, la proporþiile ei, este cel mai binereprezentatã în structura Armatei României.M.G.: De-a lungul anilor nu v-aþi simþit frustrat de faptul cã nu aþi putut ajunge la stadiul de,,comandant", rãmânând doar la cel de ,,ºef"?ªt.M.: Întrebarea e bunã, dar relativ incompletã. Nu am ajuns la stadiul de mare comandant, darnu trebuie sã uitam cã în anul 1974 eram comandantul unuia dintre cele 2 - 3 plutoane de protecþieantichimicã existente pe atunci în armata noastrã, funcþie în care am asigurat instruirea a peste 500 de militarichimiºti.Gândind la acea perioadã îmi place sã mã consider un precursor al actualului Pluton de ApãrareNBC operaþionalizat.Revenind la întrebare, sincer vã spun cã deseori m-am simþit frustrat, dar nu am privit situaþia ca peo catastrofã. Eram educaþi în acest sens ºi am cãutat sã suplinesc lipsa perspectivelor pe linia armei chimicecu modalitãþi complementare de a mã face util în structurile în care eram încadrat.M.G.: Concret, ce aþi fãcut ? Poate dãm idei ºi chimiºtilor militari ce ,,vin" din urmã ...ªt.M.: În permanenþã am încercat sã mã afirm în competiþia cu ofiþerii de artilerie de generaþie, alãturide care mi-am desfãºurat activitatea cam în toatã cariera mea. ªi pentru asta, pe lângã activitãþile specificeofiþerului de chimie, am fãcut de toate: valuri de pãmânt la depozitele de muniþii, lucrãri de irigaþii,construcþii de locuinþe, munci agricole s.a. Am fost secretar de U.T.C., secretar de partid, medaliat la "DACI-153

APÃRAREA NBC 10/2005INVITATUL REVISTEIADA", laureat la "Cântarea României", maestru de ceremonii la zile festive, revelioane, înmormântãri etc..Nu mi-a fost ruºine sã mã fac util în acest mod, fiind apreciat de comandanþii vremurilor respective.Bineînþeles cã nu mi-am neglijat nici o clipã obligaþiile specifice armei.M.G.: Adicã…?ªt.M.: Am participat la toate aplicaþiile desfãºurate de cele douã mari unitãþi de artilerie în care amlucrat: brigãzile de artilerie din Bârlad ºi Focºani. Am instruit sute de artileriºti în a doua specialitate ca cercetaºichimici. Am trecut prin punctele de decontaminare, instalate pe întreg cuprinsul þãrii, toate marileunitãþi ºi unitãþi de artilerie din Armata Românã.Ei, dar eu mai mult mã laud ºi, de aceea, mã voi opri aici.M.G.: Nu, nu e vorba de laudã, ci doar de niºte realitãþi. Dar ca sã nu vã contrazic, vã rog sã nespuneþi care din metodele de instruire de atunci aplicate în subunitatea pe care o comandaþi ar fi valabileºi acum ?ªt.M.: În ºcoala militarã ºi pe timpul stagiului la unitãþi nu am fost învãþat sã instruiesc un plutonde apãrare NBC, ce încorpora, practic, toate specialitãþile specifice armei: cercetarea chimicã, decontaminareatehnicii, terenului ºi personalului. De aceea am fost nevoit sã experimentez. Dupã câþiva ani delucru în domeniu am ajuns la concluzia, confirmatã pe parcursul inspecþiilor, controalelor ºi aplicaþiilor, cãcea mai bunã metodã de instruire este aceea potrivit cãreia toþi militarii plutonului trebuiau sã fie pregãtiþipentru a îndeplini orice misiune, eliminându-se specializarea strictã într-un singur domeniu.În acest mod se asigura îndeplinirea oportunã a tuturor misiunilor, dar ºi o folosire eficientã a efectiveloravute la dispoziþie care, fiindcã mulþi militari în termen erau detaºaþi în economia naþionalã, nu erauniciodatã conform statului de organizare.ªi fiindcã am amintit de activitatea în economia naþionalã, am sã vã spun ceva care, poate, pe uniicititori mai tineri o sã-i mire. Ei bine, pânã în decembrie 1989 am participat la ºase campanii agricole,culegând mii de tone de fructe, struguri, orez, porumb, cartofi. Am construit în jur de 2000 de apartamenteîn Capitalã. Am amenajat pentru irigaþii mai bine de 10.000 ha. Mulþumesc lui Dumnezeu cã nu am avut,,norocul" sã fiu detaºat la Transfãgãrãºan, Casa Republicii ºi Canalul Dunãre - Marea Neagrã.M.G.: Ce v-a placut cel mai mult în activitatea dumneavoastrã ?ªt.M.: Sã-mi fac meseria pentru care m-am pregãtit, adicã de ºef al apãrãrii NBC. Eram tare mândrucând punctul de decontaminare funcþiona la întreaga capacitate. Eram mândru când prezentam datele,concluziile ºi propunerile ºefului de armã. Din pãcate, nu prea am fost lãsat sã-mi fac meseria, trebuind sãmã ocup cam de toate în unitãþile în care eram încadrat. Un lucru e sigur. Fãrã chimist nu se putea. Nu sepoate nici acum ºi, sigur, nu se va putea nici pe viitor.M.G.: Cum aþi pãstrat totuºi legãtura cu arma care v-a consacrat ?ªt.M.: Cu greu, în ciuda faptului cã am fost acuzat cum cã aº fi trãdat-o. Nicidecum ...Cu timpul, ca ºi alþi mulþi colegi ai noºtri am înaintat în vârstã, în grad ºi în funcþii, am devenit ofiþerde stat major în adevãratul sens al cuvântului ºi, cu semnul de chimist pe umãr, am îndeplinit funcþiideosebit de importante în armatã, fãrã a mã face de râs ºi ridicând prestigiul armei noastre.M.G.: Ce sfaturi aþi da mai tinerilor dumneavoastrã colegi din arma apãrare NBC?ªt.M.: Un profesor al meu din Academia Militarã spunea cã oamenii puternici ajutã efectiv, iar ceilalþidau sfaturi. Nu vreau sã-l contrazic ºi de aceea le-aº sugera doar sã nu se dea bãtuþi niciodatã, sã se afirmeca ofiþeri ºi sã-ºi propunã sã ajungã cât mai sus în ierarhia militarã.Tuturor chimiºtilor trecuþi, prezenþi ºi viitori salutul cãlduros ºi sincer al unui modest ofiþer de chimie!M.G.: Vã mulþumesc domnule colonel ºi vã doresc, la rândul meu, sã aveþi puterea de a rãmânetânãr mereu!A consemnatColonel (r) prof. Mihai GRIGORESCU154

APÃRAREA NBC 10/2005MEMORIALISTICÃRETROSPECTIVÃ PRIVIND FORMAREA ªI PERFECÞIONAREAPREGÃTIRII CADRELOR DIN STRUCTURILE CHIMIEI MILITAREColonel (r) Dumitru GHIÞÃÎn acest material, mi-am propus sã abordez aspecte, de ordinteoretic ºi practic, privind formarea ºi perfecþionarea pregãtirii despecialitate a cadrelor din structurile chimiei militare, cu referiri -îndeosebi la anii "70-80".Acordând importanþa valorificãrii tradiþiilor, de acum istorice,în formarea ºi modernizarea structurilor de chimie militarã, amîncercat sã evidenþiez câteva din cele mai importante realizãri peaceasta direcþie, chiar din primii ani de dupã rãzboi ºi semnificaþia lorpentru perioada urmãtoare.Reamintesc cã, la reînfiinþarea noilor structuri de chimie militarãîn perioada postbelicã, ponderea cadrelor militare ce leîncadrau, ºi aceasta foarte sumarã, proveneau din alte arme (ofiþeride cavalerie, vânãtori de munte, geniu, infanterie) ºi o micã parte dincei de specialitate, rãmaºi în activitate dupã încheierea rãzboiului.În vederea activizãrii structurilor de chimie militarã nouapãrute, în consens cu misiunile complexe ce le-ar fi revenit înrãzboiul cu întrebuinþarea armelor de nimicire în masa ºi mijloacelorincendiare, pericol ce plana în vremurile respective asupra omenirii, s-au conceput mãsuri de formare acadrelor de specialitate ºi de perfecþionare a pregãtirii lor, în contextul noii situaþii apãrute.Prima mãsurã luatã a fost înfiinþarea, în ianuarie 1951, a ªcolii de Ofiþeri de ApãrareAntichimicã, durata 2 ani, în locaþia Fãgãraº. Primele douã promoþii de absolvenþi (1952 ºi 1953), din carea fãcut parte ºi autorul acestui articol (1953), au fost cele mai numeroase, peste 200 de absolvenºi. Ele auasigurat încadrarea principalelor funcþii de comandant de subunitate ºi de ºef serviciu chimic (denumirecorespunzãtoare vremii).Îmi reamintesc, cu respect, de unii foºti colegi, întâlniþi, ulterior, în unitãþi: col. Condeescu, col.I.Trandafir, col. Rujoiu, col. Marin Petoacã, col. Constantin Beiu, col. Gheorghe Trãsnea, Constantin Mezei(ºeful promotiei 1952); gl.bg. Dumitru Prunache, col.Vasile Sâiu, col. Nicolae Tãban, col. Ladislau Bordaº,col. Constantin Cernat, col.ing. Nicolae Luþã, col. Simion Român, lt.col. Paul Brãtan, lt.col. Gheorghe Gug,col.ing. Alexandru Deneº (ºeful promoþiei 1953).Constituind începutul formãrii cadrelor de chimie militarã dupã cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial,este demn de menþionat ca semn de recunoºtinþã ºi primii comandanþi ai ªcolii de Ofiþeri de ApãrareAntichimicã:1. Locotenent-colonel Copoiescu - ofiþer chimist, ºcolit, pe timpul rãzboiului, în Germania, exigent,cu multã competenþã profesionalã ºi demnitate militarã. A fost îndepãrtat de la comanda ºcolii militare ºitrecut în rezervã în anul 1952.2. Colonel Teofilescu, comandantul ºcolii militare de ofiþeri în anii 1952-1953. Ofiþer cu bune calitãþide comandant ºi profesor, apropiat ºi stimat de profesori ºi elevi. A fost trecut în rezervã la desfiinþareaºcolii militare (1953, n.r.).În septembrie 1953, ªcoala de Ofiþeri de Apãrare Antichimicã s-a desfiinþat, iar formarea cadrelorde specialitate a fost continuatã în Secþia "Chimie", înfiinþatã în structura ªcolii Militare de Artilerie,locaþia SIBIU, cazarma "CIBIN". ªeful Secþiei Chimie a fost colonelul Constantinescu provenit dintre ofiþerii155

APÃRAREA NBC 10/2005MEMORIALISTICÃde vânãtori de munte ºi confirmat în arma chimie.ªcoala Militarã de Ofiþeri Chimici, cu durata 3 ani, a fost reînfiinþatã ºi a funcþionat în CâmpulungMuscel, cazarma vânãtorilor de munte (1956-1961, n.r.). A fost reprofilatã ºi dotatã cu cele necesaredesfãºurãrii învãþãmântului militar performant. A fost asiguratã cu sãli de documentare, tehnicã ºi materialechimice perfecþionate (la data respectivã), din import ºi cu primele tipuri de tehnicã realizate de specialiºtiiromâni (ingineri militari) cu calitãþi corespunzãtoare.Dintre comandanþii ªcolii Militare de Ofiþeri Chimici, Câmpulung, cu respect îi menþionez pecolonelul Constantinescu ºi generalul lt.dr. Mihai Chiþac.Începând cu 30.09.1961, procesul de formare a cadrelor chimice a suferit importante modificãristructurale ºi redislocare, de modernizare a învãþãmântului de specialitate ºi integrare în structura ªcoliiMilitare de Ofiþeri "Nicolae Bãlcescu" locaþia Sibiu.În perioada respectivã, învãþãmântul din ºcoalã, sub aspectul sãu programatic-acþional, a exercitat oinfluenþã continuã asupra nivelului pregãtirii profesionale a absolvenþilor. A avut la bazã concepþia de acþiuneºi folosire în luptã a subunitãþilor chimice în rãzboiul cu întrebuinþarea complexã a armelor de nimicireîn masã ºi mijloacelor incendiare. S-au introdus în învãþãmântul de specialitate studiul noilor regulamentede luptã ale trupelor chimice, elaborate în anii "70-80". S-a asigurat pentru desfãºurarea învãþãmântului,aparaturã ºi tehnicã de specialitate performante, concepute ºi realizate de inginerii chimiºti militaridin structurile de profil.Perioada anilor 1961-1968 s-a considerat, la vremea respectivã, ca fiind mai beneficã pentru absolvenþi.Având durata de ºcolarizare 4 ani (ªcoala Militarã Superioara de Ofiþeri), absolvenþii au primitdiplome pentru studii superioare, facilitându-le ulterior, prin susþinerea unor examene de diferenþã,obþinerea diplomei de ingineri militari.Cum era firesc, acea perspectivã a determinat ca ºi ofiþeri de comandã, chiar absolvenþi ai AcademieiMilitare Generale, sã susþinã examene de diferenþã pentru absolvirea ªcolii Militare Superioare ºi sã devinãingineri chimiºti.Ultima promoþie de absolvenþi chimiºti ai ºcolii militare cu durata 3 ani (din anii 1969-1991) a fostcea din august 1989, pe care am apreciat-o, cu ocazia examenului de diplomã, cu reale percepþii în profesiade ofiþer.În perioada 1983-1990, cu unele întreruperi, ªcoala Militarã a pregãtit ºi ofiþeri-femei în armachimie militarã, care au fost repartizate, la absolvire, cu precãdere la catedrele militare de pe lânga institutelede învãþãmânt superior, pentru pregãtirea militarã a studentelor chimiste.Dobândind o bunã pregãtire militarã de specialitate, competenþã în îndeplinirea atribuþiilor, ofiþeriifemeiau urmat ºi absolvit cursurile Academiei Militare, fiind repartizate în structuri de decizie ale chimieimilitare.Între aceste cadre, dar nu singurele, pot aminti pe: lt.col. Constantina Iordache, lt.col. Irina Nãstase,lt.col. Nicoliþa Pãltânea, dar ºi pe celelalte ofiþeri-femei, care au dovedit competenþã profesionalã în structurilede chimie militarã.Catedra de chimie militarã, prin realizãrile ei în desfãºurarea învãþãmântului de specialitate înºcoalã, a constituit factorul dinamizator, concretizat prin organizarea ºi desfãºurarea pregãtirii de specialitatea elevilor. Era sã fie aºa, deoarece, de-a lungul anilor, în catedrã au desfãºurat activitãþi de învãþãmântun corp de ofiþeri, profesori ºi comandanþi de subunitãþi-elevi, bine pregãtiþi, între care: col. Mihail Mitricã(ºef de catedra), col. Mircea Suciu, col. Aurel Dedu.Formarea cadrelor militare de specialitate, într-un ritm susþinut, în anii de început ('50 -'60),a necesitat, odatã cu aceasta, mãsuri de perfecþionare continuã a pregãtirii, în raport cu evoluþia factorilordeterminanþi în obþinerea succesului, pe linia armei, în rãzboiul cu întrebuinþarea armelor de nimicireîn masa ºi mijloacelor incendiare.Mãsurile privind perfecþionarea pregãtirii cadrelor erau prevãzute la începutul fiecãrui an ºicuprinse în Planuri de pregãtire anuale sau pe durate mai mari.În anii "70-80", când structura activitãþilor de perfecþionare a pregãtirii cadrelor era diversificatã ºicu activitãþi care aveau succedare ºi extindere pe o perioadã mai mare, aceste planuri se întocmeau, laeºaloanele de decizie, pe o perioadã de 5 ani.Obiectivele perfecþionãrii pregãtirii cadrelor erau stabilite, pânã în anii "70", prin ordinul ministru-156

APÃRAREA NBC 10/2005MEMORIALISTICÃlui apãrãrii naþionale privind pregãtirea operativã ºi de luptã. Ulterior, în anii "70-80" ºi prin Directivacomandantului suprem - document de pregãtire operativ - strategicã ºi de luptã a armatei ºi a celorlalþi factoride decizie, cu atribuþii pe linia apãrãrii patriei.În planurile de perfecþionare a pregãtirii cadrelor, fiecare ofiþer, maistru militar ºi subofiþer eracuprins în 1-2 sau mai multe forme de pregãtire de bazã. La unitãþi ºi structurile chimice de la armate,comandamentele de armã ºi Academia Militarã, aceste date erau transmise, anual, prin Extrasul dinPlanul cu principalele activitãþi al structurii chimiei militare de decizie.Conþinutul Planului de perfecþionare a pregãtirii cadrelor includea o seamã de activitãþi teoreticeºi practice, care sã asigure creºterea continuã a nivelului de cunoºtinþe, în raport cu exigentele impuse defiecare etapã. Acestea se refereau, în principal la:- cursuri de perfecþionare a pregãtirii cadrelor: ofiþeri, maiºtri militari ºi subofiþeri;- cursuri post-academice de perfecþionare pentru ofiþerii absolvenþi ai Academiei Militare;- examene de grad (maior, colonel);- aplicaþii operativ-tactice ºi de specialitate;- exerciþii demonstrativ - metodice ºi expoziþii de tehnicã ºi materiale chimice nou introduse înînzestrare;- examen de doctoranturã;- cãlãtorii de studii, cu tematicã;- convocãri de pregãtire anuale.În continuare, doresc sã mã opresc, pe scurt, la câteva forme mai principale, care fãceau obiectulperfecþionãrii pregãtirii cadrelor.Cursul de perfecþionare a pregãtirii cadrelor, înfiinþat la 04.09.1953, la Fãgãraº, în structuraC.I.Ap.A.Ch., avea o duratã de ºcolarizare de 11 luni. Dupã desfiinþarea C.I.Ap.A.Ch., cursul de perfecþionarea fost dislocat în garnizoana Sibiu, cazarma CIBIN, unde funcþiona ºi Secþia Chimie a ªcolii deOfiþeri de Artilerie, iar din septembrie 1956 a funcþionat în garnizoana Câmpulung Muscel.ªcolarizarea prin cursuri de perfecþionare a cuprins, iniþial, ofiþerii tineri care proveneau din altearme ºi îndeplineau funcþii de specialitate în unitate, precum ºi absolvenþii ªcolii de Ofiþeri de ApãrareAntichimicã, dupã exercitarea funcþiei minimum 3 ani.Obiectivele de învãþãmânt ale cursului constau, în principal, în: perfecþionarea pregãtirii cursanþilorîn vederea îndeplinirii funcþiilor la comanda subunitãþilor chimice sau de ºef protecþie antichimicã de unitate;specializarea în armã a ofiþerilor proveniþi din afara structurilor de chimie militarã; cunoaºterea ºilucrul practic cu tehnica ºi materialele nou introduse în înzestrarea subunitãþilor chimice.În funcþie de progresele realizate în procesul de instruire a trupelor chimice, înzestrarea acestora cutehnicã ºi materiale chimice, ofiþerii, care timp de 5 ani nu parcurgeau o alta formã de perfecþionare apregãtirii, erau replanificaþi pentru o nouã serie. O asemenea situaþie a fost în anii "70", la C.I.Tr.Ch., cursulde perfecþionare ºefi protecþie antichimicã.Evidenþiez, de asemenea, cã odatã cu reînfiinþarea C.I.Tr.Ch. la 01.07.1969 în garnizoanaCâmpulung, cursul de perfecþionare a pregãtirii militare de specialitate a fost reprofilat potrivit funcþiilor ceurma sã fie încadrate cu ofiþerii absolvenþi, astfel:- Cursul de perfecþionare ºefi protecþie antichimicã de regiment;- Cursul de perfecþionare comandanþi de companii chimice.Ambele cursuri aveau durata de funcþionare de 6 luni.Cursul post-academic de perfecþionare, cu durata de 4 luni, a funcþionat la Academia Militarã,în perioade diferite, în funcþie de obiectivele ºi sarcinile pregãtirii militare, specifice unor etape în dezvoltareastructurilor de chimie militarã.Cursul post-academic a fost parcurs ºi absolvit de ofiþerii cu studii militare superioare, încadraþi saupropozabili în funcþii pentru care se cereau asemenea cunoºtinþe.Structura învãþãmântului la curs consta în: de bazã, studierea aprofundatã, prin aplicaþii ºi exerciþiipe hartã, a eºaloanelor operativ ºi operativ-tactic, iar informativ, a celui operativ-strategic.De asemenea, se prevedeau studierea acþiunilor ºi întrebuinþãrii regimentului de protecþie antichimicãpe timpul pregãtirii ºi ducerii operaþiilor; actualizarea cunoºtinþelor privind armele de nimicire în masãîn contextul acþiunii eºaloanelor operative studiate.157

APÃRAREA NBC 10/2005MEMORIALISTICÃExamenul de grad (maior, colonel) a constituit o etapã importantã în perfecþionarea pregãtiriicadrelor militare pe diferite trepte de afirmare (cãpitan, locotenent-colonel) în vederea obþinerii graduluisuperior.Examenul pentru gradul de maior a fost organizat ºi s-a þinut la una din unitãþile militare de chimiesubordonate comandamentului de armã. Nu insist asupra acestei forme de pregãtire, întrucât a avut operioada scurtã de aplicare, pânã în anii 1965, din lipsã de candidaþi.Examenul pentru gradul de colonel s-a desfãºurat la Academia Militarã pânã în anul 1989 ºi a constituitmotivaþia unei pregãtiri intense ºi temeinice a cadrelor militare candidate sã-l susþinã. Mi-am datseama de efortul depus în pregãtirea ºi susþinerea examenului pentru gradul de colonel, fiind ºi eu, la vremearespectivã, în poziþia de candidat, iar ulterior, aproape zece ani, de "examinator", fãcând parte dincomisia de examen a comandamentului de armã.Cele cinci probe de examen, dintre care patru scrise ºi una oralã (ºtiinþele sociale) au obligat candidaþiila un efort mare ºi sigur de cunoºtinþe din domeniu, care sã le ofere capacitatea: de a elabora, în timpulprecizat, o aplicaþie tacticã cu una din unitãþile chimice; de a rezolva pe hartã ºi întocmi raportul deluptã la un exerciþiu operativ de specialitate; de a da rãspunsuri sigure la probe privind armele de nimicireîn masã ºi tehnica de specialitate nou introdusã în înzestrare; de a cunoaºte conþinutul ºi modul de aplicarea legislaþiei ºi regulamentelor generale.Aplicaþii ºi exerciþii demonstrative. Se organizau la nivelul armatei ºi comandamentelor dearmã, la intervale de doi ani sau mai mari. La pregãtirea lor au participat importante efective (cadre ºi subunitãþi),evidenþiind cu claritate scopurile ºi problemele de învãþat care sã fie preluate ºi aplicate cu uºurinþãîn etapa urmãtoare de pregãtire pentru luptã.Fiecare aplicaþie ºi exerciþiu demonstrativ a avut un scop bine precizat din care au decurs problemelede învãþat pe linia armelor.În perioada anilor "70-80", s-au desfãºurat multe asemenea aplicaþii, fiecare putând constitui bazaunui articol de sine stãtãtor. Menþionez totuºi cã la pregãtirea acestor aplicaþii ºi exerciþii demonstrative auparticipat numeroase cadre ºi efective de militari din C.I.Tr.Ch., B. 202 Pr.A.Ch., B.72Ch., Cp.305 Pr.A.Ch.ºi unitãþile chimice ale armatelor, care timp de 2-3 luni, pentru fiecare aplicaþie, au depus eforturi mari pentrureuºita lor.Mã voi opri, pe scurt, la câteva dintre aceste aplicaþii.Aplicaþia tacticã demonstrativã din zona CINCU, pregãtitã ºi desfãºuratã în perioada 25.06-10.10.70 a avut ca probleme de învãþat pe linie de armã: lupta împotriva mijloacelor incendiare ºi mascareacu fum a unor misiuni de luptã ale trupelor. Au fost prezentate poligonul de cunoaºtere a armelor de nimicireîn masã, de cunoaºtere ºi luptã împotriva mijloacelor incendiare, folosirea barajelor incendiare ºitragerilor cu aruncãtoarele de grenade incendiare, folosirea autospecialelor chimice ºi a altor mijloace pentrumascarea cu fum.Activitãþile au fost temeinic pregãtite ºi prezentate de col. Vintilã Vlãsceanu (artizanul principal), col.Ladislau Bordaº, col. Florea Dincã ºi comandanþii unitãþilor chimice participante.Septembrie 1976. Aplicaþiile ºi exerciþiile demonstrative din zona: CÂMPULUNG, PITEªTI,VALEA POIENII, care au avut o tematicã complexã. Pe timpul acestora s-au prezentat: complexul depoligoane pentru instruirea militarilor chimiºti ºi de celelalte arme (Poligonul pentru cunoaºterea ºi luptaîmpotriva mijloacelor incendiare; de antrenament în folosirea mijloacelor de protecþie individualã; deinstruire a cercetaºilor chimici); misiunile de decontaminare a tehnicii ºi armamentului (în punctul dedecontaminare, de-a lungul unei comunicaþii, prin intervenþie direct în dispozitivul trupelor); decontaminareapersonalului, echipamentului, folosind cele mai moderne autospeciale din înzestrarea trupelorchimice; trageri cu armamente incendiare; folosirea staþiilor de detectare a exploziilor nucleare ºi autospecialelorde calcul analitic pentru analiza situaþiei de radiaþie ºi chimice.Activitãþile organizate s-au prezentat cu succes în cadrul convocãrii de pregãtire a cadrelor deconducere a trupelor chimice din armatele statelor TRATATULUI DE LA VARªOVIA.Conducerea realizãrii exigente ºi performante a acestor activitãþi de amploare a aparþinut directgl.lt.dr. Mihai Chiþac comandantul trupelor chimice, precum ºi grupei de ofiþeri: col. N.Tãban, col. FloreaDincã ºi col. Nicolae Butoi (comandantul C.I.Tr.Ch.).Participând ºi cel care a scris aceste rânduri la realizarea unor activitãþi în cadrul exerciþiilor demon-158

APÃRAREA NBC 10/2005MEMORIALISTICÃstrative, consider necesar ºi menþionarea cadrelor care au avut un aport mare, astfel: gl.bg.ing. GheorgheAndriþa, gl.bg.dr. Nicolae Popescu, col. Diogene Cãlcâi , ofiþerii din C.I.Tr.Ch. (majoritatea), ofiþerii ºimaiºtrii militari din C.Cc.St.Ch.Mil., comandanþii unitãþilor chimice subordonate C.T.Ch. ºi armatelor.Aplicaþia tacticã demonstrativã BRÃILA, GALAÞI, poligonul MÃLINA (septembrie 1978).Pe linie de armã, s-au prezentat efectele distrugãtoare ale exploziei nucleare asupra R.Mc., aflat înlucrãri de amenajare genisticã sumare ºi care urma sã fie introdus în luptã. Prin folosire de încãrcãturiexplozive au fost simulate mai multe explozii nucleare ºi regizate acþiunea ºi consecinþele factorilor distructiviai exploziei, ceea ce a dat un aspect sinistru raionului lovit.S-a urmãrit, în premierã, acþiunea grupurilor ºi detaºamentului de salvare-evacuare, executareacercetãrii de radiaþie în cadrul detaºamentului ºi pe direcþia de acþiune a trupelor evacuate, acþiunea spitaluluiînaintat pentru evacuarea ºi acordarea primului ajutor rãniþilor ºi celor iradiaþi, intervenþia subunitãþilorde decontaminare.La pregãtirea activitãþilor demonstrative a participat col. Nicolae Tãban ºi o grupa de ofiþeri dincomandament, C.I.Tr.Ch. ºi C.Cc.St.Ch.Mil.Cãlãtorii de studiu, cu tematicã. S-au organizat ºi executat anual, pe durata a 4-5zile, cu ofiþeriipe grupe de pregãtire din comandament, C.I.Tr.Ch., C.Cc.St.Ch.Mil., unitãþile chimice subordonate ºi dincatedrele de învãþãmânt din Academie ºi ªcoala militarã.Ele s-au desfãºurat în cadrul unor aplicaþii de specialitate pe hartã, în scopul cunoaºterii în detaliua terenului din zonele de responsabilitate ale trupelor. Pe baza unei pregãtiri în vederea acestei acþiuni,ofiþerii trebuiau sã precizeze în teren elementele de dispozitiv, raioanele probabile a fi lovite cu arme denimicire în masã, zonele de acumulare a norilor de substanþe toxice sau radioactive, raioanele (direcþiile)favorabile îndeplinirii misiunilor asigurãrii chimice, forþele ºi mijloacele din zonã care pot fi folosite larealizarea unor misiuni ale asigurãrii chimice.Concomitent, în cadrul cãlãtoriei de studii, se vizitau ºi obiective economice, turistice ºi istorice dinzona de acþiune.** *Pregãtirea cadrelor în vederea menþinerii acesteia la cote ridicate, în ceea ce priveºte cunoºtinþele ºideprinderile profesionale, a constituit o preocupare susþinutã în anii la care mã refer în articol. Rezultateleacestei activitãþi au ieºit în evidenþã cu ocazia inspecþiilor, controalelor ºi examenelor, când pregãtireacadrelor era apreciatã de fiecare datã ca fiind foarte bunã.În acest articol, nu am putut (din lipsa de spaþiu) sã mã refer la tot ce însemna, la vremea respectivã,perfecþionarea pregãtirii cadrelor. Ma gândesc la activitãþi, cum au fost: convocarea de pregãtire operativ-tacticãºi de specialitate, þinutã anual, pe grupe de funcþiuni, pregãtirea militarã generalã, care se þinea,lunar, în comandament ºi unitãþi, tragerile cu armamentul din dotare, lucrãri personale pe durate determinate.Dacã se apreciazã necesarã o asemenea rememorare ºi a acestor activitãþi, se poate reveni în paginilerevistei urmãtoare.159

APÃRAREA NBC 10/2005CERCETARE ARHIVISTICÃPARFUM DE ISTORIEMaterial prezentat la Simpozionul organizat de A.C.Ch.Mil.R.R."COSTIN D.NENIÞESCU"cu ocazia celei de-a 82-a aniversãri de la înfiinþarea primelor structuride Chimie MilitarãMai 2005De obicei la o aniversare se insistã pe trecut ºi în special pe momentul"ZERO", fãrã a fi neglijat prezentul ºi contribuþiile sale viitoare la istorie.În cadrul Simpozionului organizat la cea de-a 80-a aniversare v-am prezentato etapizare, ca punct de vedere personal, a istoriei armei, etapele fiind identificateplastic, cu adaptarea titlurilor din "Cinci romane de amor" - Teodor Mazilu:I NAªTEREA sau "Binecuvântatele chinuri ale iubirii";II CREªTEREA sau "Dreptul la viaþã";III DEZVOLTAREA sau "Înãlþaþi-vã iubiþii";IV MODERNIZAREA sau "Frumos e în septembrie…";V VIITORUL sau "Vrem sã fim fericiþi".Cel mai mult m-a fascinat "NAªTEREA", care este cea mai importantã ºi grea,dar ºi plinã de neprevãzut, date fiind:- vastitatea materialului arhivistic, puþinãtatea ºi "fineþea" datelor;- marea încãrcatura sentimentalã a începuturilor;- necesitatea aprecierii corecte a evenimentelor ºi personalitãþilor militare ºidin domeniul ºtiinþific;- necesitatea cunoaºterii adevãrului istoric.Demarând greaua ºi plãcuta cercetare arhivisticã, apreciez cã, din punct devedere istoric, mã consider mai bogat decât "ieri" ºi cã, cei cãrora, noi, le suntemviitor, trebuie sã aibã grijã cum îºi vor evidenþia prezentul, care implacabil va deveniistorie. Am descoperit aspecte deosebit de importante ºi interesante, de o eleganþã ºiconciziune fãrã de pereche, care îþi dau un sentiment de înãlþare ºi personalizare,fãrã care nu vom putea completa ºi a ne identifica pe aceastã coloanã fãrã de sfârºit.160

APÃRAREA NBC 10/2005CERCETARE ARHIVISTICÃAm încadrat în timp ,,NAªTEREA", înintervalul 1917-1932, cu speranþa cã vom fifinalizat scrierea istoriei în anul 2007, an încare am fi putut sãrbatori a 90-a aniversare aChimiei Militare Româneºti.M-a incitat cel mai mult momentul,,ZERO" ºi cred cã voi descoperi certitudineaacestuia.Primele preocupãri consemnate îndomeniul armei, dateazã din perioada primuluirãzboi mondial, când ,,trupele beligerante dispuneauîntr-o mai mare sau mai micã mãsura dearmamente ºi tehnici de luptã, pe care numai capitalismulindustrial le putea produce, imprimândîncã de la începutul conflictului caracteristicileerei industriale".Datele cercetãrii arhivistice ne pun însituaþia de a constata cã la intrarea în razboi, înarmata românã, de ,,chestiunea gazelor" seocupa Comitetul Chimic de pe lângãDirecþiunea Principalã a Artileriei ºi, începândcu 25 august 1916 Marele Cartier General,însãrcineazã Direcþiunea Generalã a Muniþiilorcu chestiunea mãºtilor asfixiante.Deci: LA ÎNCEPUT A FOST MASCA!În perioada 1914-1916 - "cu arma lapicior" - Marele Stat Major a demarat un intens proces de îmbunãtãþire a regulamentelor existenteºi a elaborat/adaptat altele noi, pentru genurile de armã/specialitãþile nou intrate în organicaarmatei române. Astfel, la 18 august 1916, Marele Cartier General ordona "aplicarea la trupe aInstrucþiunilor date trupelor pentru protecþiunea contra gazelor asfixiante", care se aplicau în armatafrancezã.Din corespondenþa purtatã între Ministerul de Rãzboi (susþinerea trupelor de pe front ºiinstrucþia trupelor din rezervã) ºi Marele Cartier General (comandamentul suprem operaþional),reies ample preocupãri în domeniul gazelor asfixiante, astfel:- Ministerul de Rãzboi hotãrãºte, la 31 MAI 1917 ca pe lângã Direcþiunea Generalã aMuniþiilor sã se înfiinþeze "SERVICIUL DE STUDII ºI PROTECÞIE CONTRA GAZELOR ASFIXI-ANTE", care sã aibã în compunere un Laborator pentru studiul gazelor asfixiante ºi un Atelier de reparatmãºti. La conducerea serviciului este numit locotenentul în rezervã doctor NICOLAECOSTÃCHESCU, profesor ºi ºef al Laboratorului de Chimie Organicã de la UNIVERSITATEA din161

APÃRAREA NBC 10/2005CERCETARE ARHIVISTICÃIAªI, pe care îl vom regãsi în anul 1923 în compunerea Comitetului Consultativ.- Marele Cartier General ordona, la 29 MAI 1917, Serviciului Sanitar: "distribuirea mãºtilorºi materialelor contra gazelor asfixiante, precum ºi cã instruirea trupelor de a întrebuinþa acestemateriale urmeazã a se face prin grija Serviciului Sanitar; de organizarea acestei probleme sã seocupe locotenent-colonelul LAURENÞIU BÂRZOTESCU - ºeful Stat Majorului Serviciului Sanitar".Activitatea desfãºuratã de cei doi ofiþeri - unul, în rezervã, om de ºtiinþã, celãlalt ofiþer activde infanterie - a fost deosebit de prodigioasã ºi apreciatã pe mãsurã de cãtre ºefii sau comandanþiiacestora.ªI MAI APOI AU FOST OAMENII!Astfel, recunoscându-i-se valoarea ca om de ºtiinþã de notorietate, lui NICOLAECOSTÃCHESCU i-a fost acceptatã cererea de inspectare a trupelor de pe front de cãtre MareleCartier General, cerere înaintatã prin Ministerul de Rãzboi. În urma "vizitelor" efectuate, ofiþerulomde ºtiintã consemneazã "necesitatea extinderii cursurilor ªcolii de la IAªI, iar batalioanele scoaseîn repaus, înapoia frontului, sã facã o ºedinþã sau douã, practice, ºi sã se inspecteze mãºtile".Locotenent-colonelul LAURENTIU BÂRZOTESCU, ofiþer care s-a ocupat nemijlocit de problemaprotecþiei contra gazelor asfixiante pentru Armata de Operaþii, are merite deosebite în acestdomeniu:- primele instrucþiuni de creaþie româneascã, editate la 28 aprilie 1917 "Instrucþiuni asupraprotecþiunei împotriva gazelor asfixiante" au fost opera lui;- a proiectat, organizat ºi condus "ªcoala de Gaze Asfixiante" la Centrul de Instrucþie alArmatei a 2-a de la IAªI, în cazarma Regimentului 5 Vânãtori, interesant de subliniat fiind parteapracticã a cursului:"- exerciþiu cu mãºtile; metoda de predare; masca ruseascã, masca francezã, aparatul Tissot;- exerciþii de stabilire a poziþiilor expuse ºi neexpuse atacurilor cu gaze; aranjarea posturilorde pândari;- camera de clor;- val de gaze; curãþirea tranºeelor;- marº ºi tragere de luptã cu masca pusã".Ce se putea mai bine pentru acel timp?- în aprecierea de serviciu a lt.col. BÂRZOTESCU LAURENÞIU, consemnatã în "FoaiaCalificativã" de cãtre ºeful Marelui Cartier General, se evidenþiazã: "…în serviciul ce a îndeplinit,nu am avut nimic sã-i reproºez. Viitorul îi este deschis. În serviciul gazelor asfixiante ºi al mãºtilor,colonelul (începând cu data de 1 septembrie 1917) Bârzotescu Laurenþiu, s-a ocupat singur…aînfiinþat ºcoala de Instructori ºi a satisfãcut permanent nevoile frontului". Aprecierea aparþine generaluluiPREZAN, supranumit "generalul DOXA", comandantul Armatei de Operaþii, subordonatnumai Comandantului Suprem - REGELE.Dacã în iunie 1917, locotenent-colonelului LAURENÞIU BÂRZOTESCU i se aproba referatul(era documentul vremii, când unui subordonat i se aproba o cerere) privind organizareaapãrãrii contra gazelor, cu misiuni distincte pentru "partea sedentarã" ºi "Armata de Operaþii", esteun fapt demn de subliniat.Întârzierea apariþiei unui serviciu specializat la Marele Cartier General se datoreazãamploarei ºi complexitãþii operaþiilor/acþiunilor de luptã pe frontul românesc, în perioada iulieseptembrie1917, perioadã de graþie pentru istoria armatei române ºi a ISTORIEI ROMÂNIEI.ªtiu cã spaþiul ºi timpul nu-mi permit sã vã redau toatã bogãþia istoricã pe care am dobândit-oîn acest început de cercetare arhivisticã, dar parfumul de istorie nu îl putem avea la dispoziþiedecât dacã luãm în considerare ºi apreciem corespunzãtor atitudinea predecesorilor:- Telegramã a generalului Mãrdãrescu "ºeful Stat Majorului Armatei a 2-a - 23 aprilie162

APÃRAREA NBC 10/2005CERCETARE ARHIVISTICÃ1917": prin care solicita…mãºti, ,,de care avem absolutã nevoie, cãci inamicul a început sã întrebuinþezezilnic gazele ºi am avut ºi pierderi din aceasta cauzã".- 6 iunie 1917, generalul BERTHELOT - ºeful Misiunii Militare Franceze, se adreseazã ºefuluiStatului Major General din Ministerul de Rãzboi, prin care roagã "sã se atragã atenþia tuturorcomandanþilor de mari unitãþi asupra conservãrii în bunã stare a mãºtilor contra gazelor asfixiante,materiale care vor fi înlocuite cu mare greutate, dacã sunt pierdute sau deteriorate ºi, în plus, sãse organizeze exerciþii de trecere prin camera cu clor, pentru a da încredere oamenilor, ºi exerciþiidese pentru îmbrãcarea rapidã a mãºtii";- 2 iulie 1917, maiorul ION ANTONESCU, ofiþer în Biroul Operaþii din Marele CartierGeneral, consemneazã în raportul, dupã "vizite" repetate la diviziile Armatei 1:"- În tranºee soldaþii purtau dupã voinþã casca ºi masca;- Foarte mulþi nu aveau masca contra gazelor cu ei;- Acei care le aveau, nu ºtiau sã se foloseascã de ele;- Este necesar sã se ordone ca, toþi ofiþerii ºi soldaþii sã aibã în tot momentul masca cu ei ºisã ia dispoziþii ca soldaþii sã cunoascã modul în care trebuie întrebuinþatã".Nu continuu cu aspecte relativ cunoscute; "Coloana fãrã de sfârºit" îmi dã dreptul sã continuucercetarea arhivisticã ºi nu ºtiþi cât conteazã memoriile, impresiile, fotografiile, diplomele ºialte înscrisuri care pot da o imagine completã a ISTORIEI.Sunt conºtient ca spaþiul publicistic la dispoziþie nu îmi oferã posibilitatea de a expune documenteoriginale, de o mare încãrcãturã sentimentalã, dar ºi istoricã, ºi vã promit cã nu voirãmâne dator!!Colonel (r) Aurel MIHÃIESCUMenþiuni:- nu am consemnat numere de ordine sau decrete, pentru cã, de regulã, nu se reþinsau deranjeazã;- la o dezbatere ideaticã ºi profund istoricã - aºteptam propuneri!!!- suntem foarte dispuºi la dialog constructiv!!!N.R: Interesantã ºi necesarã completare la ,,Istoria chimiei militare româneºti".Dacã se impune, înfiinþãm rubrica ,,cercetarea arhivisticã", care va cuprinde articole,comentarii, clarificãri, note critice, documente facsimil, fotografii etc. cu privire la armanoastrã. Cum spuneaþi mai sus, numai în felul acesta vom putea da o imagine completãISTORIEI…..163

APÃRAREA NBC 10/2005NOUTÃÞI EDITORIALEO lucrare enciclopedicã desprearmele chimicesauARMELE CHIMICE ªI STATUTUL LOR ÎN DREPTUL INTERNAÞIONALColonel (r) prof.Mihai GRIGORESCUÎn cursul verii trecute, la editura CEN-TRULUI TEHNIC-EDITORIAL AL ARMATEI, aapãrut lucrarea ºtiinþificã intitulatã ,,ARMELECHIMICE ªI STATUTUL ACESTORA ÎN DREPTULINTERNAÞIONAL", autori - prof.univ.dr.MariusPetrescu, dr.ing.ªtefan Mihai Dogaru,ing.Vladimir Boboc, drd.jurist Horia Dogaruºi jurist Anca Gabriela Petrescu. Prefaþa estesemnatã de prof.univ.dr.Ionel Cloºcã,preºedintele Asociaþiei Române deDrept Umanitar.Cartea conþine 245 pagini ºi,dupã cum apreciazã cel care o prefaþeazã,este o lucrare de facturã enciclopedicã,pentru acest statut fiind recomandatãde ,,erudiþia de mult doveditã, ailuºtrilor sãi autori, rigoarea ºtiinþificã,profunzimea, logica abordãrii ºi, nu înultimul rând, sobrietatea ºi acurateþeaºtiinþificã".Dupã cunoºtinþele celui carescrie aceste rânduri, este o lucrare fãrãprecedent în literatura de specialitate,cu valoare de unicat, întrucât autorii îºipropun ºi reuºesc sã prezinte armelechimice, argumentele ºi instrumentelede drept internaþional umanitar referitoarela interzicerea acestora. În viziuneaautorilor, Convenþia privindinterzicerea dezvoltãrii producerii,stocãrii ºi folosirii armelor chimiceºi distrugerea acestora, intratã învigoare la 29 aprilie 1997, constituieinstrumentul de drept internaþionalpublic cu vocaþie universalã carevizeazã eliberarea umanitãþii de pericolulfolosirii acestei categorii de armede distrugere în masã.Lucrarea cuprinde cinci pãrþi, divizatefiecare într-un numãr variabil de capitole:partea I - Armele chimice ºi necesitatea interziceriiacestora; partea a II-a - Instrumente deD.I.U. privind interzicerea folosirii armelorchimice; partea a III-a - Convenþia de interzicerea armelor chimice; partea a IV-a -Neproliferarea armelor chimice; partea a V-a -Implementarea în România a prevederilor164

Convenþiei ºi a regimului de neproliferare aarmelor chimice. De asemenea, lucrarea maicuprinde o anexã de sintezã ºi alta documentarã.Bibliografia selectivã este impresionantã,cuprinzând 66 de surse de documentare,româneºti ºi strãine, de cea mai mare actualitateºi foarte reprezentative. De menþionat este ºigrafica excepþionalã, cu numeroase caseteextrem de sugestive, care îndeamnã la citit.Nu cunoaºtem tirajul lucrãrii-bãnuimînsã cã nu poate satisface cererea-, de aceea, înspaþiul destul de limitat la dispoziþie vom spicui,în continuare, câteva idei mai interesante, nunumai pentru specialiºtii NBC, dar ºi pentru toþicei interesaþi de subiectul în cauzã, care nu potafla despre conþinutul acestei prestigioase enciclopediia armelor chimice decât din paginilerevistei APÃRAREA NBC.Armele chimice, conform Convenþiei,sunt definite de urmãtoarele elemente, luateîmpreunã sau separat: 1-substanþe toxice ºi precursoriilor, cu excepþia celor destinate unor scopurineinterzise de Convenþie, atât timp cât tipurileºi cantitãþile sunt conforme cu asemenea scopuri;2-muniþii ºi dispozitive concepute specialpentru a provoca moartea sau alte vãtãmãri,prin acþiunea toxicã a substanþelor toxice (definiteîn primul element), care ar fi eliberate caurmare a folosirii unor asemenea muniþii ºi dispozitive;3-orice echipament conceput specialpentru a fi utilizat în legãturã directã cufolosirea muniþiilor ºi dispozitivelor (definite înal doilea element).În definiþia precursorilor substanþelortoxice este inclus ºi ,,orice component de bazã alunui sistem chimic binar sau multicomponent",prin urmare sunt vizate ºi muniþiile bazate petehnologia binarã sau multicomponent.Între scopurile neinterzise de convenþiefigureazã cele industriale, agricole, de cercetare,medicale, farmaceutice sau alte scopuri paºnice,precum ºi cele de protecþie ºi cele militare carenu au legãturã cu utilizarea armelor chimice. Deexemplu, azotiperita poate fi utilizatã pentruscopuri medicale sau farmaceutice, ea avândacþiune citostaticã, desigur, în cantitãþi corespunzãtoareacestor scopuri, de ordinulAPÃRAREA NBC 10/2005NOUTÃÞI EDITORIALE165gramelor pânã la câteva kilograme; fosgenul sauHCN, trietanolamina ºi oxiclorura de fosfor,chiar dacã se produc în cantitãþi mari, nu suntconsiderate arme chimice atunci când se folosescla sinteza altor substanþe cu destinaþiepaºnicã.Substanþele (numite ºi agenþi) pentru combatereadezordinilor publice nu sunt incluse în categoriaarmelor chimice, dar Convenþia prevedeobligaþia statelor de a nu le folosi ca metodã derãzboi. Ele pot fi folosite numai în scopuri neinterzisede Convenþie referitoare la asigurarearespectãrii legilor, inclusiv combaterea dezordinilorpublice. Aceste sunt substanþele iritantlacrimogene.Un alt aspect important al aplicãriiprevederilor Convenþiei îl reprezintã armele neletale,considerate armele secolului XXI, specialconcepute ºi folosite pentru incapacitarea personalului,cu minimizarea deceselor. Între acesteasunt preconizate dispozitive cu substanþe iritant-lacrimogene,cu substanþe calmante sau cusubstanþe urât mirositoare (malodorante).Substanþele calmante au efecte sedative, deinducere a somnului sau chiar de producere ahalucinaþiilor (BZ-ul, interzis însã ca metodã derãzboi). Substanþele urât mirositoare, compuºiiorganici ai sulfului sau scatolul iritã simþulolfactiv, sunt iritant-senzoriale ºi deci incapacitante.Deci, armele neletale bazate pe substanþecalmante sau malodorante, ca ºi pe substanþeiritant-lacrimogene, conform prevederilorConvenþiei, nu pot fi folosite ca mijloace derãzboi, ci numai în scopul neinterzis, de asigurarea respectãrii legilor, inclusiv pentru combatereadezordinilor publice.Convenþia ia în considerare trei clasificãrimai importante ale substanþelor toxice deluptã: tacticã, fiziologicã ºi clasificarea conformConvenþiei.Clasificarea tacticã include substanþele dehãrþuire sau incapacitante (iritant-lacrimogene ºiiritant-strãnutãtoare) ºi substanþele de vãtãmare(vezicante, neurotoxice, cu acþiune psihicã,sufocante, toxice generale ºi toxinele).O versiune a clasificãrii tactice grupeazãsubstanþele toxice dupã criteriul persistenþei lor

APÃRAREA NBC 10/2005NOUTÃÞI EDITORIALEpe câmpul de luptã: trecãtoare (sarinul, cloropicrina,fosgenul, difosgenul, Bz-ul,cloroacetofenona, CS-ul, CR-ul ºi arsinele);semipersistente (tabunul, somanul ºi levizitele);persistente (iperita, azotiperita ºi Vx-ul).Clasificarea fiziologicã cuprinde opt grupede substanþe toxice: vezicante, neurotoxice, cuacþiune psihicã, sufocante, toxice generale, lacrimogene,strãnutãtoare ºi toxine.Clasificarea conform Convenþiei, cuprindetrei categorii, specificate în trei liste, publicate înAnexa privind substanþele chimice.Fiecare din cele trei liste conþine douãpãrþi: A-substanþe toxice ºi B-precursori.Sunt descrise principalele tipuri de substanþetoxice de luptã, având în vedere clasificareafiziologicã, pentru a se putea evidenþiaefectele acestora asupra organismului uman.Începuturile armelor chimice sunt multmai vechi decât descoperirea armelor de foc.Armele chimice s-au nãscut ca o consecinþãfireascã a rãzboiului de poziþie (Primul RãzboiMondial), dar ºi ca urmare a dezvoltãrii industrieichimice la începutul secolului al XX-lea.La începutul Primului Rãzboi Mondial aufost întrebuinþate substanþele iritante (grenadecalibru 26mm încãrcate cu bromacetat de etil).Se considerã însã cã rãzboiul chimic aînceput la 22 aprilie 1915, ora 18.00 când, pefrontul din Flandra, în localitatea Ypres, germaniiau lansat asupra poziþiilor franceze un valde clor. Surprinderea a fost totalã, efectul produsde acest atac a fost foarte mare. Rezultatul:15.000 de ,,gazaþi", din care 5.000 morti. Dupãacest prim atac, importanþa armelor chimice afost luatã în considerare de ambele tabere, ceeace a determinat o rapidã dezvoltare a acestora ºinumeroase situaþii de folosire pânã la sfârºitulPrimului Rãzboi Mondial.Imediat dupã atacul cu clor de la Ypres,când a fost recunoscutã importanþa armei chimice,chimiºtii din toate þãrile Antantei auînceput o muncã febrilã pentru a asigura trupelormijloace de protecþie, precum ºi pentru agãsi noi metode si substanþe toxice în vedereaunei riposte pe mãsurã la atacul german.Primele mãºti contra gazelor, rudimentare,au fost distribuite soldaþilor aliaþi în numai treizile dupã atacul german din 22 aprilie. Apoi,mijloacele de protecþie s-au perfecþionat continuu,în paralel cu mijloacele de atac chimic.Clorului i s-au adãugat alte substanþe:fosgenul ºi difosgenul. În mai 1916, ruºii auîntrebuinþat proiectilul cu cloropicrinã.Anul 1917 s-a caracterizat prin generalizareafolosirii în luptã a armelor chimice.Germanii au întrebuinþat, în Flandra, proiectileîncãrcate cu douã substanþe iritant-strãnutãtoare:CLARK I (difenil-cloroarsina) ºi CLARK II(difenilcianoarsina). Nefiind reþinuþi de mãºtilecontra gazelor, împotriva aerosolilor de arsine,au fost adaptate la mãºti filtrele antiaerosoli.Cea mai toxicã substanþã folositã înPrimul Rãzboi Mondial a fost iperita (la Ypres, decãtre germani). Francezii au denumit-o ,,iperita",germanii - ,,lost", englezii - ,,mustard gas"(gaz muºtar). Aceasta se întâmpla la 12/13 iulie1917.Spre sfârsitul Primului Rãzboi Mondial,chimistul american W.L.Lewis a descoperit levizita(,,roua morþii"), dar americanii nu au apucatsã o utilizeze în rãzboi.În total, în Primul Rãzboi Mondial, aufost întrebuinþate în acþiuni militare circa 35 desubstanþe toxice (circa 113.000 tone). Numãrulvictimelor este destul de controversat: de la800.000 la 1.300.000 de oameni.Institutul Internaþional de Cercetãripentru Pace de la Stockholm (SIPRI) considerãnumãrul celor intoxicaþi 1.297.000, dincare 91.000 decedaþi.Deºi procentul celor scoºi din luptã decãtre armele chimice (3,23%) ºi al celordecedaþi (0,91%) în raport cu totalul victimelordin rãzboi sunt relativ mici, bilanþul rãmânecutremurãtor.Armele chimice au fost folosite de cãtretrupele germane ºi pe frontul român, în zonaMãrãºti-Mãrãºeºti, numãrul victimelor fiindnesemnificativ.În ciuda Protocolului privind interzicereafolosirii în rãzboi a gazelor asfixiante,toxice sau similare ºi a mijloacelorbacteriologice de luptã, semnat la Geneva la166

17 iunie 1925, au continuat cercetãrile pentrufabricarea de noi gaze de luptã. În 1936,dr.Schrader a descoperit tabunul. Iar în 1938,aceeaºi echipã a sintetizat sarinul, tot un gazneurotoxic, de 10 ori mai toxic decât tabunul.Ambele substanþe au fost fabricate, pânã lasfârºitul rãzboiului, în instalaþiile concernuluiI.G.Farben, în cantitãþi de ordinul miilor detone. În 1944, celor douã substanþe neurotoxiceli s-a adãugat o a treia - somanul.În perioada 1937-1939, japonezii aulansat 93 de atacuri chimice asupra trupelorchineze, slab protejate; în 1936, Italia fascistã alansat 19 atacuri chimice cu iperitã în Abisinia,cu efecte dezastruose pentru zeci de mii deoameni.Unul din paradoxurile celui de-AlDoilea Rãzboi Mondial a fost nefolosireaarmelor chimice. În prima parte a rãzboiului,când succesele militare confirmau strategia,,campaniilor fulger", folosirea armelor chimicenu era necesarã. În partea a doua a rãzboiului,când trupele germane erau în defensivã peambele fronturi, aliaþii aveau o superioritateaerianã zdrobitoare asupra teritoriului germansau controlat de trupele Axei, ceea ce ar fi permiso ripostã chimicã majorã la orice atac cuarme chimice.Singura utilizare a armelor chimice în AlDoilea Rãzboi Mondial s-a produs în ExtremulOrient, fiind menþionate atacurile japonezeasupra trupelor chineze.În epoca postbelicã au continuat cercetãrilepentru descoperirea de noi substanþetoxice, arsenalele militare au crescut permanent.În anul 1953, britanicii au sintetizat Vx(la Porton Down), cea mai toxicã substanþãpânã astãzi.În aceeaºi perioadã a fost descoperitBz-ul de cãtre americani, o substanþã cu acþiunepsihochimicã; de asemenea, CS ºi CR, substanþeiritante. CS-ul a fost larg utilizat în Vietnam decãtre trupele americane.Stocurile realizate de cele douã marideþinãtoare de arme chimice a ajuns la 29 miitone substanþe toxice în SUA, respectiv 40 miitone în URSS.APÃRAREA NBC 10/2005NOUTÃÞI EDITORIALEPânã la începutul anilor'70 au fost fabricatearmele chimice binare.Perioada de dupã Al Doilea RãzboiMondial a fost marcatã ºi de multe situaþii defolosire a armelor chimice în conflicte locale.Sunt menþionate utilizarea iperitei de cãtreEgipt în conflictul cu Yemen, în 1963-1967 ºi amai multor substanþe toxice în Laos ºiCambogia în rãzboiul din 1978-1983.Un episod de rãzboi chimic intens mediatizatl-a constituit utilizarea de cãtre Irak aarmelor chimice pe teritoriul sãu împotrivaetnicilor kurzi, la Halabja (1988), care a provocatnumeroase victime din rândul populaþieicivile.Terorismul cu arme chimice reprezintãactualmente o gravã ameninþare la adresasecuritãþii interne a statelor, dar ºi a stabilitãþii ºisecuritãþii regionale ºi internaþionale.Primul atentat, din martie 1995 (sarin,de cãtre secta Aum Shinrikyo, în metroul dinTokyo) a marcat începutul terorismului cu armechimice. Armele chimice reprezintã o tentaþiemajorã a organizaþiilor ºi grupurilor teroriste.În carte sunt prezentate, pe larg, instrumentelede drept internaþional umanitarprivind interzicerea folosirii armelor chimice,din punct de vedere istoric: Declaraþia privitoarela interzicerea anumitor proiectile în timp derãzboi (1868), adoptatã la Sankt Petersburg;Conferinþele Internaþionale de Pace de la Haga(1899 si 1907); Protocolul de la Geneva din1925.Partea a III-a a lucrãrii se referã laConvenþia privind interzicerea dezvoltãrii, producerii,stocãrii ºi folosirii armelor chimice ºidistrugerea acestora, care a intrat în vigoare la29 aprilie 1997, când 87 de state au devenitstate-pãrþi originale. Este primul instrumentjuridic multilateral global, verificabil, din domeniuldezarmãrii. Potrivit Convenþiei procesul dedistrugere trebuie sã înceapã nu mai târziu de 2ani de la intrarea în vigoare a Convenþiei ºi sã seîncheie în cel mult 10 ani de la intrarea sa învigoare.În scopul stabilirii ordinii de distrugere,armele chimice sunt împãrþite în 3 categorii.167

APÃRAREA NBC 10/2005NOUTÃÞI EDITORIALEConvenþia prevede un mecanism de verificaresistematicã de cãtre Organizaþia pentruInterzicerea Armelor Chimice (O.I.A.C.).Legea care transpune la nivel naþionalprevederile Convenþiei ºi stabileºte sancþiunipentru fapte care contravin acestora a fost adoptatãde Parlamentul României la 24 martie 1997ºi se intituleazã ,,Legea pentru aplicareaprevederilor Convenþiei privind interzicereadezvoltãrii, producerii, stocãrii ºifolosirii armelor chimice ºi distrugereaacestora”.Problemele referitoare la Convenþia deinterzicere a armelor chimice sunt amplu,deosebit de sistematizat ºi de interesant tratateîn mai mult de jumãtate din cuprinsul lucrãrii.De menþionat ºi abordarea conceptelorneproliferãrii ºi funcþia Convenþiei de neproliferarea armelor chimice.Deosebit de captivantã prin caracterulsãu enciclopedic ºi extrem de sistematizatã,lucrarea ,,Armele chimice ºi statutul acestoraîn dreptul internaþional" se adreseazãdeopotrivã specialiºtilor NBC ºi tuturor celorinteresaþi de domeniul armelor de distrugere înmasã, argumente pentru care o recomandãm, ºiprin intermediul publicaþiei noastre, spre achiziþieºi lecturare.,,Îmbogãþind literatura de specialitate cu o valoroasã ºiunicã lucrare, se lanseazã, în opinia noastrã, un nou tip de lucrareenciclopedicã, neclasicã, dar originalã, care nu trebuie sã lipseascãdin nici o bibliotecã serioasã din þarã ºi din strãinãtate, recomandându-se,în acest sens, sã fie tradusã."Prof.univ.dr.Ionel CLOªCAPREªEDINTELE ASOCIAÞIEIROMÂNE DE DREPT UMANITAR168