download - Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

ISSN 1857-1565BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVALA BIBLIOTHÈQUE NATIONALE DE LA RÉPUBLIQUE DE MOLDOVATHE NATIONAL LIBRARY OF THE REPUBLIC OF MOLDOVAIMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRĂINĂTATEL’IMAGE DE LA RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA À L’ÉTRANGERTHE ABROAD IMAGE OF THE REPUBLIC OF MOLDOVAAlmanah / Almanach / AlmanacNr. 6Chişinău, 2008

Biblioteconomie. Biblioteciand in opposition to unification with Romania, won amajority. In 2001, a decade after declaring its independencefrom URSS, Moldova was the first former Sovietstate to elect a former Communist with a pro-Moscoworientation as its president. In June 2001, the Republicof Moldova became a member of the Stability Pact forSoutheastern Europe. Moldova’s communists, once alliedwith Russia, have switched loyalities and now favorcloser ties with the European Union. The March 2005elections brought to power a pro-Western communistgovernment, which promised to focus on European integration.În secţiunea Library Services and Infrastructure suntanalizate, mai cu seamă, orientările biblioteconomieinoastre în ceea ce priveşte implementarea şi promovareanoilor tehnologii. Succesele sau, mai exact, primeleînceputuri de tehnologizare poartă, conformaluziei autoarei, un caracter insular. Ea subliniază căsistemul de guvernământ a avut, în acest sens, un rolepisodic, susţinerile şi chiar politicile cele mai importantevenind din afara lui, fiind scoase în primplanFundaţia SOROS şi Departamentul de Stat alSUA. Automatizarea unei duzine de biblioteci, apariţiacataloagelor electronice, sistemul SIBIMOL datorându-semai ales lor.„As mentioned, with few exceptions primarily in thecapital city, library services are very limited, oftentimesreduced to book lending. However, efforts are beingmade to overcome the legacy of the Soviet system, consistingof dated collections, poor infrastructure, andwork ethics characterized by unwillingness to welcomepatrons into the library. Today there are libraries that,with extremely limited resources, are enthusiasticallyengaged in a diversity of prigramming for various agegroups and categories of users. The availability of computersboth for staff and users is also limited. Most ofthe grant applications received by the Soros FoundationMoldova involve bringing computers into the library.Moldova, like many other countries in the formerEastern bloc, faces the major challenge of developingpublic institutions that are open and responsive tocitizens’needs. The country is making progress in pursuingregional cooperation through various organizations;yet inside Moldova there are still very few civilsociety organizations that represent the public interest.While the Moldovan constitution guarantees freedomof the press, the penal code and press laws prohibit defamationof the state and the government continues tocontrol the state media”.Urmează apoi rubrici titlurile cărora vorbesc de lasine: Moldavian Nation and Language, Sovetizationand Censorship in Moldovan Libraries, autoareapunctând cu exactitate adevărul istoric.Sistemul de biblioteci al republicii este prezentat pepărţi componente: The National Book Chamber, TheNational Library, The NLC („Ion Creangă”), Public Libraries,Academic Libraries, Special Libraries, SchoolLibraries. La fiecare instituţie sau tip de biblioteci sedă şi un scurt istoric. În totalitate, sunt reflectate evenimenteşi date cuprinse între anii 1832-2005.The most promising applications have been funded andtoday one can see minicomputer labs where childrenplay games (the NLC), users of all ages come to becomefamiliar with computers (Ungheni Public Library,Orhei Public Library), librarians attend informationliteracy classes (Center for Continuing Education forLibrarians), and students in library science learn theintricacies of advanced online searching (School of Libraryand Information Science, Moldova State University;and Library of the International Free University ofMoldova, Bălţi University).There are libraries deeply engaged in automating theirservices and building their online catalogs. The SorosFoundation has joined efforts with the Moldovan governmentto sponsor the Integrated Information Systemof the Libraries in Moldova (SIBIMOL). The project isat its incipient phase, with the NLM playing the majorrole, with participation of library automation expertsfrom the neighboring country Romania. Ideally, SIBI-MOL will become a component of the Romanian nationalshared catalog. Unfortunately, Romania is laggingbehind Moldova in this respect. A larger number ofRomanian libraries are automated but only on an individualbasis. They are not networked. The RomanianNational Library has not been able to secure a leadingposition in Romania’s efforts to create an online nationalshared catalog”.Imaginea Republicii Moldova în străinătate

Biblioteconomie. BiblioteciLibrary Staff e un compartiment ce constituie o încurajareşi o pledoarie pentru bibliotecarii moldoveni,în consonanţă cu aprecierile făcute de David Case dela Universitatea statului Ohio, într-o carte inspiratăde vizitele sale în Moldova. Învăţământul superior îndomeniu, instruirea continuă, ŞBM, crearea ABRM,documentările bibliotecarilor noştri în străinătate,interesul şi orientarea lor spre experienţa biblioteciloroccidentale fiind nişte fapte remarcabile.Cele 104 referinţe şi cele câteva monografii de autorimoldoveni şi străini, descrise paralel în românăşi engleză, constituie un repertoriu documentar de oprobitate ştiinţifică pilduitoare.Din Conclusions ne întâmpină bonomia critică a unuiprieten ce ne doreşte mai binele la care putem ajungeprin autodepăşire. Moldova, afirmă autoarea, este „atransitional nation”, care încearcă să depăşească urmărilesovietizării. Multe biblioteci funcţionează încondiţii inadecvate unei instituţii sociale. Implementareanoilor tehnologii abia a început. Schimbărilepozitive s-au produs doar într-o seamă de bibliotecişi se datorează unor sprijinitori cu totul alţii decâtfondatorii de biblioteci. Totuşi, Hermina Anghelescunutreşte speranţa că tânăra generaţie de bibliotecariva promova cu adevărat integrarea în circuitul informaţionalinternaţional.Anghelescu, Hermina.National Library of Moldova Old Legacies and New Identities // ALEXANDRIA : Journal of National and InternationalLibrary and Information Issues. – 2004. – Nr. 16(1).În The National Library of the Republic of MoldovaToday sunt relevate predicatele esenţiale ale uneiinstituţii de acest tip: Responsibilities, Collections, Users,Staff. Cadrul de reglementare, rapoartele şi statisticileBNRM sunt interpretate prin prisma viziunilortransoceanice. Au fost puse la contribuţie lecturileasupra unei impunătoare bibliografii referitoare la istoriaşi actualitatea instituţiei noastre. Este abordatăcolaborarea noastră cu Biblioteca Naţională dinBucureşti şi cu alte biblioteci importante din România.Acesta este cel de-al doilea studiu consacrat BiblioteciiNaţionale din Republica Moldova.Primele trei compartimente Historical Baskground,Moldovan Nation and Language, Sovietization andCensorship in Moldovan Libraries sunt reluate dinarticolul enciclopedic prezentat mai sus (Librariesin the Republic of Moldova), istoria BNRM fiindprivită astfel pe fundalul evenimentelor şi realităţilorlegate de înstrăinare, de sovietizare, de politica dedeznaţionalizare.“The NLRM is the main state institution under the jurisdictionof the Ministry of Culture of the Republic ofMoldova. Its mission is to collect all of the printed materialproduced in the country’s territory, regardless oflanguage of publication. The national editorial outputis recorded in several series of Moldova’s national bibliography,listed in the Appendix. In addition, NLRM’smission is to preserve and provide access to the country’snational heritage by recording old and rare booksin a special series of the national bibliography. CarteaMoldovei. Sec.XIX – prima jumătate a sec. XX: Cataloggeneral (Moldova’s Books. From the 19 th Centurythrough the First Half of the 20 th Cenrury: GeneralCatalogue). Moldova’s Book Chamber, an independentorganization also subordinated to the Moldovan Ministryof Culture, cooperates with NLRM in ensuringthe bibliographic control at the national level.Imaginea Republicii Moldova în străinătate

Biblioteconomie. BiblioteciNLRM is the national centre for bibliographic informationand documentation. In this capacity its responsabilityis to issue various publications aimed at assistingresearchers, scholars, students, and the general publicwith various research projects by compiling on-demandbibliographies. The national and international interlibraryloan is a component of this activity” (p.7-8).“...NLRM is the national statistical centre for publiclibraries. The statistical data are published in a serialwith a self-explanatory title: Bibliotecile publice dinRepublica Moldova: situaţii statistice (Public Librariesin the Republic of Moldova: Statistical Data).NLRM is the agency in charge of providing library statisticsto international organizations and institutionssuch as IFLA and UNESCO.NLRM is the national library automation centre. In1996 the library purchased the TINLIB integrated softwareand today the online catalogue provides accessto the bibliographic description of its entire collection.NLRM opted for this particular software because itscounterpart in Romania, the National Library of Romania(NLR), utilizes the same software. Despite sometimid attempts to develop partnerships between the nationallibraries of the two countries, no collaborationproject has reached fruition. The TINLIB system allowsretrieval both in Romanian with Roman alphabet andin Russian with Cyrillic alphabet. Unfortunately, thedatabase is accessible only on site. NLRM continues tomaintain the card catalogues where every year 75000new cards are added” (p. 8).Concluziile din acest studiu se repetă din articolulprecedent, adăugându-se constatarea şi doleanţacă BNRM ar trebui să fie finanţată pe măsuraresponsabilităţilor şi prestaţiei sale.“Moldova is a transitional nation, deeply anchored inits tumultuous past, but ready to embrace new ideasand to embark on new ventures. Progress is slow,however visible. The country’s future is still uncertain.Within this context the premier library of the nation,NLRM, continues to operate with scarce resources anddated equipment. Its efforts to change from the Sovietmodel of library practice to the Western model of librarypractice and services are supported by variousagencies such as the United States Department of State,the American Library Associaton, the Soros Foundation,and others. Customer-oriented library servicesand implementation of new information technologiesare still to come though. More substantial financialsupport on the part of the Moldovan governmentwould benefit not only the National Library but alsothe entire library system in Moldova” (p.13).Hermina Anghelescu, prin lucrarea sa, ne-a făcutcunoscuţi în lume, arătându-ne adevărata faţă asolidarităţii naţionale şi profesionale a colaboratorilornoştri.Studiile ce le-a scris se constituie într-o învăţătură desuflet, pentru care îi suntem recunoscători.Imaginea Republicii Moldova în străinătate

Biblioteconomie. BiblioteciO contribuţie notabilă la crearea imaginii Republicii Moldovapeste hotarele ţării noastre, în special a imaginii Bibliotecii Naţionalea Republicii Moldova şi a comunităţii bibliotecare, a poezieidin Moldova, a adus poetul şi filosoful Alexe Rău, directorul generalal BNRM. La conferinţa internaţională „Misiunea biblioteciiîn formarea potenţialului intelectual al societăţii”, organizată laMinsk cu prilejul inaugurării noului sediu al Bibliotecii Naţionalea Bielorusiei, Alexe Rău a prezentat în şedinţa plenară a conferinţeicomunicarea „Programul Naţional «Memoria Moldovei»:etape şi perspective”. Conferinţa a remarcat experienţa pilduitoareşi succesivă a BNRM în domeniul salvgardării şi valorificăriimoştenirii culturale scrise şi imprimate. Domnul Alexe Rău amai prezentat şi CD-ROM-ul „Cazanii”, conţinând varianta numerizatăa Cazaniei lui Varlaam, prima experienţă de digitalizareştiinţifică a unui monument tipografic şi bibliologic în Moldovaşi în Estul Europei. Această experienţă a fost înalt apreciată de comunitatea ştiinţifică biblioteconomică internaţională.Prezentăm comunicarea domnului Alexe Rău:Рэу, А. Национальная программа «Память Молдовы»:этапы разработки и реализации // Программа ЮНЕСКО«Память мира»: деятельность библиотек, архивов, музеевпо сохранению документального наследия : Материалымеждународной конференции (Национальная библиотекаБеларуси, 30 ноября – 1 декабря 2006 г.). – Минск : Красико-Принт, 2007. – Р. 51-56.«Программа «Память Молдовы» была утвержденав 1998 г., через два года после опубликованияна английском и французком языках программыЮНЕСКО «Память мира». Однако предысторияее началась задолго до выхода в свет «Memoryof World». В силу исторически сложившихся условийи реалий реализация программы «ПамятьМолдовы» возможна только на кооперативныхначалах. И первым, что диктует именно такойподход к этому вопросу, является распределенноехранение письменного и печатного национальногокультурного наследия. То, что мы называем совокупнымпатримониальным книжным фондом,храниться у нас, кроме Национальной библиотекиМолдовы, в еще 14-ти учреждениях (крупныхбиблиотеках, музеях, национальном архиве), атакже в некоторых зарубежных библиотеках имузеях. Что касается отчужденных экземпляров,возможности приобщения к ним, научного освоения,принятия с нашей стороны мер по их консервациии презервации, тем более по включениюих в национальный оборот, являлось долгое времяограниченным, а в некотором смысле продолжаетявляться таковым и по сей день.На территории Молдовы же попытки объединитьусилия библиотек по собиранию, хранению иизучению книжных древностей предпринималисьКишиневской губернской библиотекой (предшественницейНациональной библиотеки РеспубликиМолдова) еще в конце XIX в. Но первым по настоящемукорпоративным прожектом регистрации,консервации и освоения патримониального письменногонаследия была совместная подготовкак изданию сводного каталога «Книги Молдовы:XVII – нач. XX в.», начатая в 80-х гг. ХХ в. Национальнойбиблиотекой и Библиотекой академиинаук. Первый том этого каталога вышел всвет в 1990 г., второй – в 2002 г. Таким образом,эта работа предшествовала появлению программыЮНЕСКО и программы «Память Молдовы»,позволив накопить ценный опыт по изучению иImaginea Republicii Moldova în străinătate

Biblioteconomie. Biblioteciсистематизации письменного наследия, и в то жевремя как бы трансформировалась в новое русло,поскольку к составлению второго тома подключилисьи остальные хранители патримониальныхизданий. Именно это объединение усилий привелок новому осознанию проблемы сохранения книжногонаследия и передачи его будущим поколениям,оно переросло рамки чисто профессиональногосотрудничества, обретая новый характер и новуюзначимость. А в момент опубликования программы«Память мира» и особенно выхода в светперевода этой программы на нашем родном языке,идеи и мысли создателей программы ЮНЕСКОи участников создания нашего сводного каталога,в условиях начавшегося национального возрожденияпосле обретения независимости РеспубликиМолдова, оказались настолько созвучными, чтонациональная программа была разработана в рекордныйсрок. Более того, в момент разработкии в первые годы после этого «Память Молдовы»была не просто программой, а своего рода культурно-патриотическимдвижением.После своей предыстории программа «ПамятьМолдовы» проходит следующие этапы разработкии реализации:1. Популяризации программы ЮНЕСКО и созданиеидейно-организационных основ национальнойпрограммы (1995-1997).2. Разработка теоритической части программы«Память Молдовы» и методологии отбора документов(1998).3. Составление и оформление Регистра Национальнойпрограммы (1999).4. Создание Национального центра реставрвциии консервации патримониальных документов(2000-2001).5. Включение программы «Память Молдовы» вНациональный комплексный план развития наукии технологии, координируемый Высшим советомпо науке и развитию Республики Молдова(2002-2003).6. Работа над проектом виртуальной библиотеки«Память Молдовы» параллельно с исследованиемсостояния патримониальных документов,хранящихся в фондах учреждений, участвующихв программе (2004-2005).7. Разработка проекта Национальной цифровойбиблиотеки Республики Молдова как части Европейскойцифровой библиотеки (2006).На 1-м этапе события развернулись в следующейхронологии:ноябрь 1995 г. – делегация НБРМ принимает врезиденции ЮНЕСКО в Париже опубликованнуюпрограмму «Память мира» («Memory of World» c«Memoire du monde»);декабрь 1995 г. – в НБРМ создаетcя группа по переводупрограммы ЮНЕСКО на государственныйязык республики;18 декабря 1996 г. – НБРМ и Библиотечная ассоциациясовместно с Фондом СОРОСА в Молдовепроводят национальный семинар «Библиотеки ипамять мира», где был представлен первый вариантперевода программы ЮНЕСКО и обсужденывопросы, связанные с участием Молдовы в этойпрограмме. В принятом «Обращении» подчеркиваласьнеобходимость организации общенациональногодвижения за достижение этой цели;19 декабря 1996 г. – на общем собрании учредителейизбирается на базе НБРМ Национальныйкомитет «Память Молдовы». В учреждении комитетаприняло участие 15 учреждений-фондодержателей(НБРМ, 8 крупных библиотек, 4 Музеяи национальный архив).На своем первом заседании Национальный комитетобъявил 1997 г. Годом Памяти Молдовы;январь 1997 г. – Национальный комитет «ПамятьМолдовы» утверждает принципы разработкинациональной программы и утверждаетрабочую группу;февраль 1997 г. – публикуется окончательныйвариант молдавского перевода программы ЮНЕ-СКО.В течении всего 1997 г. в городах и районах республикиорганизуются семинары, конференции идругие мероприятия, посвященные программе.На 2-м этапе (вторая половина 1997 г. и весь 1998г.) идет собственно разработка програмы «ПамятьМолдовы». Структура программы включает8 глав, из которых 1-7 главы составляют«теоретическую» часть, а 8-я – Регистр программы.Теоретическая часть зиждется на основныхположениях всемирной программы, адаптированных,когда это продиктованно необходимостью, кмолдавским условиям и специфике. Специфичнымиявляются прежде всего положения, связанныес юридической и финансовой базами программы,что не могло не повлиять на характеристикипланируемого обеспечения. Но не в меньшей степениориентированы на национальные реалииглавы, посвященные менеджменту и продуктампрограммы.Методология отбора документов, предназначенныхвключению в Регистр и их презентации, вызваламного споров по некоторым вопросам, например:как определить всемирную значимостьImaginea Republicii Moldova în străinătate

Biblioteconomie. Biblioteciкнижных памятников в условиях, когда их экземплярыхраняться в Румынии и в других соседнихстранах? Cледует ли включать в Регистр музейныеэкспонаты, содержащие элементы письменностии письменной культуры (как, например,древние ткацкие изделия с образцами протописьменностии другие предметы, содержащие уникальныетексты).В результате была утверждена следующаяструктура Регистра:1. Молдавские патримониальные документы, хранящихсяна территории Республики Молдова;2. Молдавские патримониальные документы, хранящихсяза пределами Республики Молдова;3. Патримониальные документы других стран,хранящиеся в Республике Молдова;Молдавские патримониальные документы, хранящиесяна родине, подразделены на документымеждународного, национального и территориальногозначения.Согласно методологии, в Регистр включаютсятакие материалы, как письменные документывсех видов и форм, изографические документы икарты, аудиовизуальные и электpонные (цифровые)памятники. Включаются в Регистр музейныеэкспонаты, содержащие уникальные элементыи сведения, касающиеся истории национальнойписьменности, а также коллекция документовисторического значения (как, например, особоценные коллекции рукописей и книг отдельныхмонастырей, церквей, учреждений культуры,частные библиотеки исторических личностейи др.) Основываясь на рекомендациях программыЮНЕСКО, методология описания документовдля включения в Регистр предусматривает такжеи другие характеристики в зависимости отуровня значимости документа (международный,национальный, региональный) и от иных особенностей.Включение новых элементов продиктованоизменениями, произошедшими в форматеЮНИМАРК, а также спецификой некоторыхвидов документов, включаемых в Регистр (музейныепредметы, архивные документы, отдельныеколлекции и частные библиотеки и др.)На 3-м этапе на основе методологии, утвержденнойНациональным комитетом, была организованав коллекциях участников программыи за рубежом исследовательская работа по выявлению,отбору и описанию документов для ихвключения в Регистр. К настоящему моменту вРегистр включены:в раздел уникальных патримониальных документов(международного значения) – 13 письменных,книжных памятных и ряд архивных документов;в раздел национального значения – 907 рукописей,редких книг, микрофильмов, периодических изданийи карт;в раздел регионального, территориального значения– 1775 книг, продолжающихся и периодическихизданий;в раздел молдавских патримониальных документов,хранящихся за пределами республики, – 825названий (662 рукописей и 34 книжных памятника);228 патримониальных документов иностранногопроисхождения. Этот раздел преследует цель, содной стороны, приблизить программу «ПамятьМолдовы» к задачам программы ЮНЕСКО, с другойстороны – создать привлекательный объектдля сотрудничества со странами, чьи патримониальныедокументы оказались на нашей территории,чтобы в дальнейшем получить привилегированныйдоступ к молдавским документам,хранящимся за рубежом.Работа над Регистром продолжается: уточняютсяэлементы описаний, выявляются новые документы,идет их оцифровка.На 4-м этапе был создан с помощью фонда СО-РОСА, выделившего специальный грант в 60 тыс.долларов, Национальный центр реставрации иконсервации документов, включенных в Реестрпрограммы «Память Молдовы». Расположенный вНБРМ центр оснащен немецким оборудованием,позволяющим организовaть работу физической,биологической и химической лабораторий, а такжереставрационной и перeплетной мастерских.Ведется паспортизация документов с целью определенияих физического состояния, назначениясредств и методов реставрации, консервации иустановления очередности предстоящих работ.Этапным моментом в реализации пограммыявилось предоставление Высшим советом по наукеи развитию Республики Молдова гранта дляпроведения исследования по оцифровке патримониальныхдокументов и созданию базы данных иполных текстов «Память Молдовы». В результатеисследования была создана база данных «Стараякнига Молдовы», включающая более 3 тыс.записей, снабженных предметными рубрикамии ключевыми словами. Параллельно с созданиембазы данных начался процесс перевода патримониальныхдокументов на электронные носители.Imaginea Republicii Moldova în străinătate

Biblioteconomie. BiblioteciRău, Alexei. SIBIMOL: Baze de date catalografice / AlexeiRău, Andrei Suşcov // Revista română de biblioteconomie şiştiinţa informării. – 2006. – Nr. 1. – P. 21-33.Alexe Rău a publicat în Revista română de biblioteconomieşi ştiinţa Informării, un material privitor laproiectul SIBIMOL. E cunoscut faptul că acesta estecel mai important proiect biblioteconomic naţional,prin care se intenţionează crearea unei reţele unicenaţionale, activată prin Internet, în care se vor integratoate bibliotecile informatizate. În articol esteanalizat conceptul, istoricul, scopul, funcţiile, părţilecomponente ale proiectului, numit SIBIMOL.Prezentăm conţinutul de bază al articolului în caresunt explicate toate detaliile proiectului.„1. ScopArticolul de faţă îşi propune să prezinte specialiştilordin domeniu, lumii biblioteconomice naţionale şi internaţionaleproiectul «SIBIMOL – Sistem InformaţionalIntegrat al Bibliotecilor din Republica Moldova».Având în vedere anvergura proiectului şi implicaţiileprivind democratizarea şi liberalizarea accesului populaţieila informaţie, aşa cum prevede ONU în declaraţiasa referitoare la «Drepturile Omului», am considerata fi o prioritate popularizarea acestui proiect,încă insuficient cunoscut în raport cu importanţa sa.SIBIMOL este un catalog naţional partajat construitdupă cele mai moderne concepţii, principii şi tehnologii,având la bază o cercetare de ultim nivel.Articolul propune o prezentare sintetică a sistemuluiSIBIMOL, sistem integrat dezvoltat, constituind o reţeade biblioteci informatizate interconectate, dispunândde module comune: Banca de date a bibliografiei naţionale,Catalogul colectiv al bibliotecilor participante laSIBIMOL, Banca notiţelor analitice, Banca resurselorelectronice, Banca «Memoria Moldovei».Sunt abordate subiecte de interes deosebit pentru cercetătorişi bibliotecari:- dezvoltarea controlului bibliografic naţional asupradocumentelor publicate pe teritoriul ţării, pe baza creăriiBăncii de date a bibliografiei naţionale, asigurândeficacitatea deservirii informaţionale şi totodată a elaborării(editării) bibliografiei naţionale;- excluderea dublării proceselor de catalogare şi asigurareainformaţiei asupra localizării documenteloraflate în bibliotecile din Moldova, pe baza creării CataloguluiColectiv (CC) – servind ca fundament catalogareapartajată;- crearea modulului de împrumut interbibliotecar, pebaza CC al Moldovei;- asigurarea informaţională pe baza modulului OPAC,conectat la banca de date comună, băncile de date şicataloagele electronice ale bibliotecilor, asigurând utilizatoruluiaccesul la informaţie indiferent de localitateaunde este domiciliat.În concluzie, Sistemul Informaţional Integrat SIBI-MOL este de o importanţă deosebită pentru reţeauanaţională de biblioteci din Republica Moldova.2. Prezentare2.1. IstoricÎn Directoriul Naţional de informatizare a societăţii,aprobat de Guvernul Republicii Moldova în 1994, unadin sarcinile prioritare pe plan republican era creareasistemului integrat de biblioteci. În conformitate cuacest deziderat, Consiliul Biblioteconomic Naţional(CBN) a aprobat Programul de stat de informatizarea bibliotecilor din Moldova (SIBIMOL). Programul destat prevede:- informatizarea bibliotecilor care nu au fost pânăacum computerizate (actualmente, cu sprijinul FundaţieiSoros Moldova şi a altor finanţări, sunt dotatecu reţele de computere 15 biblioteci, bazele lor de dateconţinând în ansamblu circa 400.000 înregistrări bibliografice);- Trecerea la integrarea reţelelor locale de bibliotecăîntr-un sistem naţional integrat, care ar permite accesulutilizatorului la orice bază de date a sistemului dela distanţă, indiferent de localitatea în care este domiciliat.Integrarea astfel realizată trebuie să aibă ca rezultatfinal crearea Bibliotecii Virtuale a Moldovei, lacare vor avea acces – conform datelor statistice actuale– nu mai puţin de 1.800.000 de utilizatori de pe întregteritoriul Republicii Moldova.2.2 Catalogul Naţional Colectiv Partajat (CNCP)Proiectul Catalogului Naţional Colectiv Partajat şi alSIBIMOL în întregime demarează în momentul cândinformatizarea bibliotecilor a avansat, cuprinzândspaţiul urban şi extinzându-se deja în cel rural. Actualmente,19 biblioteci din Chişinău, Bălţi, Orhei, Briceni,Străşeni şi din alte localităţi au reţele locale deImaginea Republicii Moldova în străinătate 11

Biblioteconomie. Bibliotecicalculatoare ce funcţionează pe baza softurilor Tinlib,Qseries şi IRBIS. Există deja şi biblioteci săteşti careau un calculator sau câteva calculatoare şi legătură lareţeaua Internet. Nu mai puţin important este şi faptulcă guvernul realizează, de câţiva ani, Programulde informatizare a societăţii (care include şi bibliotecile).Republica Moldova a semnat un Decret mondialde creare a unui Spaţiu Informaţional (www.itu.int/wsis). Datorită acestui fapt, teritoriul RM este acoperitcu macroinfrastructura necesară pentru comunicareaşi prestarea de servicii informaţionale la distanţă. Totmai mulţi beneficiari au calculatoare personale la domiciliu,conectate la Internet. Într-un asemenea context,sistemul SIBIMOL se va implementa pe un terenpregătit şi are şanse nu doar de a fi realizat în termenscurt, dar şi de a favoriza informatizarea generală abibliotecilor din Moldova şi a societăţii în general.Catalogul Bibliotecii Naţionale va servi ca prima sursăa Catalogului Colectiv şi bază de reper la selectareaînregistrărilor în cataloagele electronice ale bibliotecilorşi includerea lor în CC ca înregistrări unice sauînregistrări holding. Până la transferul înregistrărilordin catalogul BN în Catalogul Colectiv, se va efectuaconfruntarea descrierilor documentelor naţionale cubanca de date a bibliografiei naţionale în scopul completăriiexhaustive.Cataloagele electronice ale bibliotecilor vor fi conectatela SIBIMOL pe etape.2.3 ObiectivePrin implementarea proiectului SIBIMOL se urmăreşte:- democratizarea accesului populaţiei la colecţiile şi labăncile de informaţii ale bibliotecilor din republică;- crearea posibilităţilor de a le consulta de la domiciliu,de a comanda de la distanţă documentele necesare, indiferentde bibliotecă şi localitatea în care se află, de aprimi, temporar, aceste documente la domiciliu, de asemeneade a importa, pe suport electronic, documentesau părţi componente ale acestora;- crearea Bibliotecii Virtuale a Moldovei, care va includecolecţiile de documente editate pe suport electronicsau digitalizate, băncile de informaţii despre ele şi careva permite consultarea la distanţa şi importul de informaţiişi texte integrale la domiciliu;- excluderea dublării proceselor de catalogare şi asigurareainformaţiei asupra localizării şi evidenţei documenteloraflate în bibliotecile din Moldova, pe bazacreării şi funcţionării Catalogului Naţional ColectivPartajat (CNCP), întemeiat pe catalogarea partajată;- crearea modulului de împrumut interbibliotecar, pebaza CNCP al Moldovei, ce va facilita schimbul interbibliotecar;- asigurarea informaţională pe baza modulului OPAC,conectat la Catalogul Colectiv, ce va asigura accesul lainformaţie pentru toate categoriile de utilizatori (oricarebeneficiar din Moldova sau de peste hotare, ce areacces la Internet, va avea posibilitatea de a accesa informaţiadorită, indiferent de localitatea unde se află).2.4 Aspecte tehniceSistemul integrat va include următoarele componentefuncţionale:- banca de date a bibliografiei naţionale;- catalogul colectiv al bibliotecilor din Moldova;- banca de notiţe analitice;- banca de date a resurselor electronice;- banca de date „Memoria Moldovei”;- modulul împrumut interbibliotecar;- modulul OPAC;- modulul editare;- cataloage electronice ale bibliotecilor participante.6. Stadiul actual al proiectuluiÎn data de 30 martie 2006 a avut loc predarea sistemuluipentru modulele catalogare, cu ERBR inclus,OPAC, Administare şi Import/Export. Sistemul s-a bucuratde aprecierea unanimă a reuşitei. Finanţatorulproiectului, Fundaţia Soros, a avut aprecieri laudativela adresa sistemului.Proiectul SIBIMOL reprezintă concretizarea preocupărilorIME România de câţiva ani buni. El nu s-a născutde la zero, ci foloseşte multe rezultate, bunuri definitivcâştigate în alte proiecte similare.Activităţile implicate de proiectarea sistemului, schiţelede execuţie sunt complet definitivate, astfel avemla dispoziţie specificaţiile exacte la nivel de modul şide procedură. Descrierea este operată până la nivel depseudocod.12 Imaginea Republicii Moldova în străinătate

Biblioteconomie. BiblioteciVasilescu, Emil. Magazin bibliologic (Nr. 2-3, 2006) // Biblioteca.– 2006. – Nr. 8-9. – P. 267-268.Un interes sporit reprezintă articolul apărut în revistaBiblioteca (București), unde Emil Vasilescu, redactor-șefal acestei reviste, face o prezentare succintă arevistei apărute la Biblioteca Națională a RepubliciiMoldova Magazin bibliologic (2006, nr. 2-3) – revistaredactată de Alexe Rău, director general al BNRM.„Cu o imagine grafică nouă, copertă color şi o hârtiede mai bună calitate, publicaţia de specialitate a BiblioteciiNaţionale, Asociaţiei Bibliotecarilor şi a SocietăţiiBibliophililor din Republica Moldova, Magazin bibliologicnr. 2-3/2006 continuă, acelaşi parcurs tematic deexcepţie, în slujba cercetării lecturii şi a funcţionării bibliotecilor.Condusă de scriitorul Alexe Rău, directorulBibliotecii Naţionale, publicaţia oferă cu fiecare numărmateriale de mare interes, cu largă adresabilitate pentruspecialişti sau iubitori de cultură. De pildă, marelegânditor Nietzsche este prezent cu un text paradoxal,care după atâta timp, incită la meditaţie. Rubrica«Studii şi cercetări» are ca temă publicaţiile româneştiredactate de Mihail Kogălniceanu (Radu Moţoc) saucontribuţia lui Teodosie Al. Ştirbu la reflectarea economieibasarabene în publicaţiile locale (Ion Şpac). Acelaşiautor schiţează un portret al celui ce a fost VladChiriac, cunoscut cercetător al instituţiilor de culturăbasarabene.La «Galeria marilor personalităţi», istoricul DanZamfirescu trece în revistă ultimele cercetări dedicateînvăţatului mitropolit Varlaam. Ca întotdeauna, eruditulcercetător al cărţii vechi româneşti aduce lucrurinoi despre perioade despre care ştim încă puţin.Aşa cum ne-a obişnuit, Alexe Rău, împătimitul gânditorîn ale biblioteconomiei, operează noi deschideri îndomeniu şi propune perspective proaspete. Domnia sainventează bibliosofia, ,o ramură gânditoare a filozofieiaplicate la problemele cărţii, lecturii şi bibliotecii,pentru care propune şi alcătuirea unui curs menit a fipredat bibliotecarilor. Am desprinde de aici opinii alefilozofilor lumii despre domeniul respectiv, elementeale filozofiei scrierii şi ale biblioteconomiei, antologiacărţii şi a bibliotecii, filozofia lecturii, relaţia filozofieicu bibliopsihologia şi biblioarhitectura, probleme filozoficeale cărţii şi bibliotecii în epoca globalizării, cu dezvoltareaconceptului de bibliofuturologie şi constituireaunui stil bibliosofic individual. După cum se poateuşor observa, ne aflăm în faţa fundamentării unei noidiscipline bibliologice, o disciplină de graniţă care deschideorizonturi nebănuite profesiei, înnobilând-o. AlexeRău dezvoltă ideea şi o aşează în parametrii unuicurs universitar ce se poate întinde pe ani de studiu.Respectându-şi întru totul specificul, «Magazin bibliologic»cultivă mai ales aspecte ale bibliologiei în lumeamodernă. Am semnala într-o ordine inversă contribuţiaaceluiaşi Alexe Rău cu un eseu despre evoluţia referinţelorvirtuale şi a serviciilor virtuale de referinţe.Termen de ultimă oră, adus de vârtejul informatizării,virtualitatea are în biblioteci conotaţii multiple şi aplicaţiipe măsură, inventariate şi analizate de autor cumare atenţie pentru a reţine ce este util, în prezent şi înviitor, şi a aşeza terminologia pe fundamente corecte.Toate acestea pot fi urmărite cu mare folos în amplulstudiu oferit de Alexe Rău.De altfel, preocupările teoretice sunt de căpetenie înpublicaţia basarabeană. Michael Gorman vorbeşte de«marile provocări» adresate bibliotecilor, iar un observatorMB semnează un alarmant document desprecalea de urmat a bibliotecilor şi a informaţiei vehiculatede acestea. De la abordările globale la aplicaţiilepractice nu este decât un pas realizat în sumarul revisteila rubrica «Symposion», unde câţiva specialiştiîn bibliotecă: Larisa Gologan, Tatiana Costiuc, LidiaSitaru sau Vera Osoianu analizează aspecte concreteale funcţionării domeniului. Nina Negru aprofundeazăproblema lecturii în Societatea Cunoaşterii, iar MariaBrînzan exemplifică subiectul cu lecturi din VasileAlecsandri.Câteva aniversări culturale se află în atenţia lui Iurie Colesnic:istoricul Ion I. Nistor, Ştefan Gonata, Ştefan Holban,om politic şi patriot român, sau Mare Gheorghe.”Imaginea Republicii Moldova în străinătate 13

Biblioteconomie. BiblioteciVasilescu, Emil.La Chişinău – Ediţie jubiliară // Biblioteca. – 2006. – Nr. 8-9.– P. 229-230.Au trecut 15 ani de la prima ediţie a SalonuluiInternaţional de Carte şi Presă. Mulţi, puţini, dimensiunealor trece dincolo de valoarea aritmeticăpentru a le dilata spre semnificaţii spirituale de mareimportanţă. Salonul a vizat să aducă în acelaşi loccărţi cu cea mai diversă tematică.La adăpostul unei copleşitoare tradiţii spirituale, Salonulde Carte, ajuns la o ediţie jubiliară, îşi etaleazăcu eleganţă discretă modernitatea lui atrăgătoare.O producţie de carte tot mai bogată, rod al munciisutelor de editori, a miilor de autori, este semnul celmai durabil al unei democraţii consolidate. Numaiîn aceste condiţii potenţialul creator al unei naţiunise poate exprima integral, indiferent de locaţia autorului.Salonul Internaţional de Carte este o contribuţiepreţioasă la crearea imaginii Republicii Moldovapeste hotare. Nu doar editorii noştri participanţi laacţiuni internaţionale, ci mai ales participanţii străinila SIC duc cu ei în ţările lor de baştină amintireaunui eveniment cultural organizat temeinic, frumos,cu dragoste de carte şi de ţară.Amintirea acestui eveniment o relatează şi Emil Vasilescu,omul care sfinţeşte locul de redactor-şef larevista Biblioteca din Bucureşti, în articolul său LaChişinău – Ediţie jubiliară.“În perioada 27 august – 2 septembrie, la Chişinău s-a desfăşurat Salonul Internaţional de Carte şi Presă2006. Organizat de Biblioteca Naţională a RepubliciiMoldova, cu sprijinul Biroului de Informare al ConsiliuluiEuropei în Moldova, Ministerul Culturii şi Turismului,Uniunea Scriitorilor, Uniunea jurnaliştilor,Biblioteca Judeţeană «Gh. Asachi», alte organisme centraleşi asociaţii culturale, ediţia din acest an, a XV-a,corespunde cu aceeaşi vârstă a independenţei de stata Republicii Moldova. Momentul jubiliar a prilejuitmanifestări oficiale, întâlniri protocolare, activităţiculturale şi serbări populare cu participarea a mii decetăţeni de pe întreg teritoriul republicii, mai puţin înTransnistria. În ansamblul acestor acţiuni, SalonulInternaţional de Carte şi Presă (SIC) ocupă un locspecial prin importanţa participărilor şi impactul luiasupra oamenilor.Festivitatea de deschidere a avut loc în faţa sediului BiblioteciiNaţionale străjuită de statuia poetului românVasile Alecsandri, în prezenţa oficialităţilor, a numeroşioameni de cultură şi a publicului iubitor de lectură......SIC şi-a deschis porţile în câteva săli din incintaBibliotecii Naţionale. În marele hol de la parter şiîn alte săli s-au inaugurat câteva expoziţii: «15 anide independenţă a Republicii Moldova», expoziţia«Donaţia de carte a preşedintelui Republicii Moldova,Vladimir Voronin», expoziţia «Mihail Bulgakov»,expoziţia artiştilor plastici Vladimir Frumusachi şiMihail Grecu; «Primele ziare din Moldova», «ImagineaRepublicii Moldova în străinătate», «Evoluţiaartei muzicale şi Moldova în anii de independenţ㻺i expoziţii virtuale 2006 ale Bibliotecii Naţionale.Expoziţiile adună documente şi imagini relevante pentruevoluţia tinerei republici sau a culturii sale.Expoziţia de carte propriu-zisă a prezentat peste 3000de titluri din peste 200 de edituri şi redacţii din 23 deţări. Au fost prezente, alături de gazde, impunătoareprin numărul de titluri şi calitatea lor, edituri din alteţări precum: Belarus, Cehia, China, Franţa, Germania,Grecia, India, Italia, Japonia, Letonia, Marea Britanie,Rusia, Spania, SUA şi bineînţeles România. Uneledin aceste ţări au fost reprezentate de ambasadelelor, altele, cele mai multe, au avut expozanţi direcţi peproducătorii de carte. Impresionanta ofertă de carte şiatenţia cu care marele public o urmăreşte întăresc opiniilecelor ce văd o lungă existenţă a cuvântului tipăritîn devenirea omenirii....Ziua bibliotecilor la SIC a avut ca întotdeauna olargă deschidere spre aspectele modernizării bibliotecilor.Cu acest prilej a fost prezentat proiectul «BibliotecaNumerică europeană», ca şi proiectul Tel-me-mor– de către Vera Osoianu, Dumitru Daniliuc, SvetlanaBarbei. Discuţiile, conduse de Alexe Rău au relevatpreocupări şi dezvoltări biblioteconomice în spaţiulBasarabean, interesat tot mai mult de viitoarea sa integrareeuropeană.... Salonul Internaţional de Carte şi Presă 2006 a consolidattrendul pozitiv al editării cărţii româneşti înRepublica Moldova, a dezvoltat legăturile cu vatraculturală română din vecinătate şi a lărgit dialoguriîntre creatorii celor două părţi, dar şi cu altepopoare ale lumii. Semn al deschiderii către Europa şicătre o pozitivă integrare, SIC susţine spiritualitatearomânească din Basarabia să se dezvolte în ariile eifireşti, istorice şi naţionale”.14 Imaginea Republicii Moldova în străinătate

ReligieМеждународный проект «Материальная и духовная культурав мировом историческом процессе». VIII МеждународнаяКрымская конференция по религиоведению, Севастополь,15-20 мая 2006 г. Религиозное мировоззрение вдревнем и современном обществах: праздники и будни:Тезисы докладов и сообщений. – Севастополь, 2006. – 76 с.Rezumatele tezelor conferinţei de la Sevastopol cuprindmateriale referitoare la viaţa religioasă a lumiidin perioada Antichitate – Evul Mediu. Câtevacomunicări sunt mai aproape de perioada modernăşi cea contemporană, adică secolele XIX-XX. Uneledintre acestea sunt: Религиозные праздники начерноморском флоте и крепости Севастополь вконце XIX – начале XX в. (Крестьянников В.В.– Севастополь); Религиозная обрядность у караимови крымских татар в условиях реформированияроссийской государственной системынародного образования тюркоязычных народовКрыма во второй половине XX в. (Прохоров Д.А.– Симферополь); Приходно-расходные книги Свято-ВладимирскогоХерсонесского монастыря какуникальный исторический источник второй половиныXIX – начала XX в. (Терещук Н.М. – Севастополь);К вопросу о степени религиозностинаселения СССР в годы “хрущевского десятилетия”(Горшков С.В. – Екатеринбург).Проклятие как средство для защиты церковной собственностив средневековой МолдавииБакуменко, Людмила; Пырнэу, Раду, Институт АрхеологииРеспублики Румыния, ЯссыИзвестно, что в делах большой важности господарьи его двор нуждались в Церкви. Поэтому всредневековье господари жаловали церкви и монастырямсела, пасеки, пруды и т. д., способствуя укреплениюсобственности молдавской Церкви. Дляобеспечения незыблемости своих пожалований, нои применения постановлений наследниками престоладарственные и подтвердительные грамотыподкреплялись сакральной формулой (sanctio),которая указывала на формы наказания: poenaspiritualis, т.е. проклятие и земное наказание(poena temporalis). Проклятие / заклятие – этоакт словесной магии, противостоящий благословению,основанный на суеверном представлении,что сквозь силу произнесенного (или написанного)слова приводятся в действие высшие силы противтого, кто не послушается и попытаетсянарушить и изменить пожалование господаря.Действенность проклятия зависела от многихобстоятельств: субъекта, времени (будни-праздники)и места произнесения. По верованию, произнесениипроклятия в «сакральное» время, т.е. вдень большого праздника, противопоставленноеповседневному, «профанному», времени, укреплялодействие высших сил. Материальное наказаниебыло менее распространенным в формулировкезаклинания.Формула проклятия, расположенная в концедарственных грамот, содержит два тесно связанныемежду собой положения, т.е. условие и вытекающееиз нее следствие: а кто попытаетсянарушить и изменить наше пожалование и подтверждениесвятому монастырю, тот да будетпроклят Господом Богом, сотворившим небо иземлю, и Пресвятой Его Матерью, и святымиапостолами Петром и Павлом и другими, и 318святыми, да примет участь Иуды и трижды проклятогоАрия, и других иудеев, распявших господанашего Христа, кровь его на них и на детях их,как есть и будет вовеки.16 Imaginea Republicii Moldova în străinătate

ReligieОсманские монеты из погребальных комплексов КэприянскогомонастыряБолдуряну, Анна, Национальный Музей Археологии и ИсторииМолдовы, КишинэуАвтор представляет обзор находок османских монетXVII – XVIII веков, обнаруженных в ходе археологическихраскопок в двух захоронениях на территорииКэприянского монастыря, основанного вХV веке. Первая, найденная в 2002 году в некрополецеркви Успения Пресвятой Богородицы, состоит из24 османских монет – пара. Из них к самым раннимотносятся 8 монет, чеканенных в Константиние впериод правления султана Махмуда I (1730-1754), 15экземпляров относятся к периоду правления ОсманаIII (1754-1757) (14 монет) и Мысыре (1 монета).Одна монета, чеканенная в Константиние, относитсяк периоду правления Абдулхамида I (1774-1789). Возможно, эти монеты, расположенные возлеостанков, являются, согласно православной религии,платой за воздушные мытарства, которые встречаетдуша по пути в рай.Вторая находка была найдена в другом захоронениивблизи вышеназванной церкви. Монеты находилисьв металлической коробочке со стекляннойкрышкой и представляют собой 82 османскиеэмиссии (80 экземпляров – пара и 2 экземпляра -икилык) и одна австрийская. К самым ранним относятся5 монет, чеканенных во время правлениясултана Ахмеда III (1703-1730) в Мысыре и Стамбуле,а самыми поздними являются 16 монет, чеканенныепри Абдулхамиде I (1774-1789), из которых3 чеканены в Константиние, 11 – в Мысыре и2 – с неопределенным чеканным двором.Монетные находки, обнаруживаемые в результатеархеологических раскопок, дают возможностьболее точной датировки памятников, позволяютэтнографам полнее изучить особенности ритуальныхобычаев в различные исторические периоды,а для нумизматов они являются важнымиисточниками в изучении различных денежных феноменов.Коллекция церковных медалей с изображением иконПресвятой БогородицыКирошка, Аделаида, Национальный Музей Археологии иИстории Молдовы, КишинэуВ фондах Национального Музея Археологии и ИсторииМолдовы хранится богатая коллекция церковногопроисхождения. В ней особенно отмечаютсямедали, медальоны и жетоны, на которыхзапечатлены лики святых преподобных, святыхдев и великих чудотворцев. Особое место срединих занимают медали, которые своим содержаниемвоспроизводят образы чудотворных икон.Таким образом, следует упомянуть Почяевскую,Озерянскую, Ново-Афонскую иконы Божьей Матери,а также иконы Скорбящей Божьей Матери,Божьей Матери Избавительницы и, наконец,икону Божьей Матери с Предстоящими.Оборотные стороны этих медалей изображаютсвятых преподобных и святых великомучеников,известных всему миру своим благочестием,а также непоколебимым вероисповеданием. Всвязи с этим, отмечаем образ Святого НиколаяЧудотворца, Святого Великомученика Пантелеймона,Святого Преподобного Иова и СвятыхПреподобных Антония и Феодосия.Большинство этих экземпляров были закупленыу известных коллекционеров: В. Заборовского, И.Зайдмана, Г. Монастырского и др. На этих медаляхграфические и иконографические изображениягармонично сочетаются и взаимодополняются.Эти медали по праву являются для исследователейвдохновенными источниками в изучении историихристианства.Imaginea Republicii Moldova în străinătate 17

PoliticăSerebrian, Oleg.Dicţionar de geopolitică. – Iaşi: Polirom, 2006. – 340 p.începutul secolului XXI în lume există mai puţinde zece volume intitulate „dicţionar de geopolitică”ilustrează acea lipsă de claritate privind imaginea şiconţinutul acestor dicţionare, unele dintre ele fiindcurând dicţionare de drept internaţional, iar alteleseamănă prea mult cu un anuar politico-geografic.Oleg Serebrian face o încercare de a oferi informaţiegenerală despre termenii geopolitici, principaleledoctrine geopolitice şi cei mai cunoscuţi autori geopoliticieniîn Dicţionar de geopolitică, editat la Iaşiîn 2006.Evenimentele internaţionale de prim rang ne suntaduse regulat în atenţie prin intermediul mass-media.Dar câţi dintre noi pot trece dincolo de frapantulimediat, de şocul evenimenţial, pentru a înţelege dinamicilegeopolitice de lungă durată implicate?În Moldova geopolitica a devenit modă abia în ultimii10-12 ani. Acest termen este vehiculat la ora actualăaproape că de toată lumea şi, în primul rând, decătre politicieni de speţă nouă, care recurg la el oride câte ori doresc să explice, mai bine zis încearcă săexplice, ceva inexplicabil: orice chestiune sofisticată,care depăşeşte cadrul raţionalului şi are tangenţe cuinteresele globale, devine „geopolitică”.Ce este totuşi geopolitica? Potrivit celei mai simpledefiniţii, geopolitica studiază relaţiile dintre spaţiu(în toată diversitatea de sensuri ale acestui cuvânt)şi politică: ce influenţă exercită factorul spaţial asuprapoliticii şi asupra comportamentului oamenilorpolitici, cum este aplicat factorul spaţial ca atare decătre liderii politici?Deşi noţiunea de geopolitică există mai bine de unsecol, nici până în ziua de azi nu s-a impus o poziţieunanimă cu privire la ce este geopolitica – o ştiinţăindependentă, o metodă de cercetare, un sinonim algeografiei politice, un sinonim al teoriei relaţiilor internaţionalesau o şcoală de gândire interdisciplinarăîn ştiinţele socioumane. Această lipsă de claritate ereflectată şi în cele câteva dicţionare de geopoliticăexistente la ora actuală. De altfel, însuşi faptul că laOleg Serebrian a studiat istoria şi dreptul la UniversitateaPedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinăuşi relaţiile internaţionale la Institutul Europeande Înalte Studii Internaţionale din Nisa. A urmatapoi specializări la Universitatea din Edinburgh şila Institutul Internaţional pentru Administraţie Publicădin Paris. În 1998 şi-a susţinut doctoratul înştiinţe politice. În 1998-1999 a fost şeful Direcţieianaliză politică din cadrul Ministerului de Externeal Republicii Moldova şi purtător de cuvânt al ministrului,iar între 1999 şi 2002, prorector al UniversităţiiLibere Internaţionale din Moldova. Începândcu 1998 a fost profesor invitat la diverse centre universitaredin SUA şi Europa, inclusiv la UniversitateaHarvard, Universitatea din Varşovia, Institutul Europeande Înalte Studii Internaţionale din Nisa, Universitatea„Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca etc. Dinmartie 2005 este deputat în Parlamentul RepubliciiMoldova. Este autorul volumelor Geopolitica spaţiuluipontic (1998, 2006), Politosfera (2001) şi Politica şigeopolitica (2004), precum şi al mai multor studii îndomeniul geopoliticii şi al geografiei politice. În anul2000 pentru meritele sale în dezvoltarea ştiinţelorpolitice a fost decorat de preşedintele României cuOrdinul „Steaua României” în grad de ofiţer.Prin cele peste 400 de articole ale sale în Dicţionar... se analizează termenii ce ţin de geopolitică şi dinunele domenii de cercetare cu care geopolitica seintersectează frecvent, cum ar fi geografia, dreptulinternaţional, religia ş.a.Dicţionarul dat este însoţit de o listă bibliograficăextinsă, în care se includ cele mai importante lucrăricu caracter geopolitic.Fără îndoială, acest mic Dicţionar de geopolitică nu aputut oferi decât o informaţie telegrafică despre subiecteleabordate, dar ele pot fi un punct de reperpentru cei interesaţi de acest domeniu. Vă invităm săfaceţi cunoştinţă cu unele subiecte:18 Imaginea Republicii Moldova în străinătate

Politică“Alianţa interstatalăAsociere contractuală între două sau mai multe stateîn vederea promovării unui scop comun sau apărăriiunor interese comune. În principiu, este sinonimă cunoţiunea de bloc sau coaliţie, deşi calificativul «bloc»se aplică mai curând alianţelor militare politice, iartermenul «coaliţie» se utilizează în cazul unei alianţemai largi. (p. 13)Ape teritorialeParte a Oceanului Mondial situată la cel mult 12 milemarine (cca 22 km) de la ţărmul unui stat şi care, înconformitate cu Convenţia ONU din 1982 privinddreptul maritim, este considerată parte integrantă ateritoriului naţional al statului respectiv. (p. 20)Minoritate naţionalăGrup social care se consideră parte a altei naţiuni decâtmajoritatea populaţiei din ţara în care locuieşte (deexemplu, ungurii din România, ucrainenii din RepublicaMoldova, germanii din Polonia). Deşi frecventutilizat, termenul nu e lipsit de echivoc, mai ales dincauza lipsei unei definiţii clare a «naţiunii». Conformanumitor opinii, minoritatea naţională ar desemnaun grup de rezidenţi permanenţi dintr-o ţară (deseorichiar născuţi în această ţară) care au cetăţenia (naţionalitatea)unei alte ţări (cazul majorităţii turcilor dinGermania sau al unei părţi considerabile a populaţieiarabe din Franţa).Minorităţile naţionale pot fi factor destabilizator importantîn cazul în care ponderea lor în totalul populaţieieste destul de mare, iar cadrul juridic (autonomieculturală sau chiar teritorială) este inadecvat (cum e încazul albanezilor din Republica Macedonia). (p. 179)PericlavăParte nedetaşată a teritoriului unui stat. Comunicareainternă cu aceasta e posibilă doar traversând teritoriulunei ţări vecine. În majoritatea cazurilor, asemeneasituaţii se datorează unor bariere fizico-geografice(mlaştini, lanţuri muntoase, lacuri etc.).Un exemplu clasic de periclavă este aşa-numitul NorthwestAngle, o mică porţiune a teritoriului americandin nordul extrem al statului Minnesota, a cărui comunicareterestră cu restul SUA, din cauza Lacului Pădurilor,poate fi făcută doar trecând prin Canada.Până la construcţia podului de la Zatoka şi concesionareade către Republica Moldova a unei porţiuni dedrum la nord de Nistru, o periclavă în cadrul Ucraineiera sudul Basarabiei. (p. 222)SuveranitateIndependenţa deplină a unui stat în raport cu alte stateîn politica externă şi deplina lui libertate în promovareapoliticii interne. Statutul ONU stipulează respectulfaţă de suveranitatea statelor, acesta fiind principiulfundamental al dreptului internaţional. Sub aspectgeopolitic, suveranitatea este privită frecvent ca o noţiuneideală şi declarată, statele mici având deseori osuveranitate limitată sau chiar falsă. Un alt fenomenla care asistăm în ultimii ani este cel al concesionăriibenevole a unei părţi a suveranităţii în favoarea uneiinstituţii supranaţionale, Uniunea Europeană fiind unexemplu concludent în acest sens. (p. 273)”Transitions : La Moldavie : entre deux mondes? – Universitateadin Geneva: Institutul European, 2006. – 240 p.Volumul cu titlul Transitions este o publicaţie bianuală,având la început statutul de revistă cu titlulRevista Ţărilor de Est, editată de Institutul de Sociologieal Universităţii Libere din Bruxelles în colaborarecu Institutul European al Universităţii dinGeneva. Volumul XLV (2) al lucrării este dedicat înîntregime Republicii Moldova. Aspectele discutateîn volum ţin mai mult de politica perioadei post-sovietice:dificultăţi ale tranziţiei, campaniile electoraleşi reprezentanţii acestora, partidele politice, identitatepolitică, problema Transnistriei etc. Găsim înrevistă atât studii în limba franceză, cât şi în engleză,iar semnatarii sunt cetăţenii noştri sau străini, lectorişi cercetători ai instituţiilor noastre de învăţământ,cât şi specialişti, doctoranzi, profesori ai institutelorşi universităţilor de peste hotare, precum cele de laParis, Otawa, Vancouver, Bruxelles etc.După destrămarea URSS au apărut statele independentecare formau împreună imperiul rus, toate diferitedin punct de vedere istoric, etnic, religios, cultural,politic, economic. Fiecare dintre aceste statesolicită studii aprofundate pentru a fi înţelese viaţaactuală şi dificultăţile din calea democratizării, cărorale-a fost şi le va fi dedicat câte un număr special alacestui prestigios studiu de peste hotare.În amalgamul acesta de state, Republica Moldova reprezintăun caz particular. Ea se confruntă nu doarImaginea Republicii Moldova în străinătate 19

Politicăcu probleme de felul trecerii la economia de piaţă,formarea de instituţii democratice, ci şi a identităţiipopulaţiei, problema transnistreană, orientarea geopoliticăetc.Aspecte ale vieţii, precum războiul civil, declinuleconomic, veniturile mici, lipsa democraţiei, o slabăsocietate civilă sunt cauzele unei migraţii masive apopulaţiei republicii în ţările de vest. Drept consecinţeapar îmbătrânirea populaţiei, încetinirea reformelor,cea mai gravă fiind traficul de fiinţe umane.Una dintre zonele cele mai importante unde se practicătraficul şi contrabanda în toate formele sale esteTransnistria, a cărei frontieră e situată în afara controluluiChişinăului. Viitorul acestui teritoriu este subiectuldezbaterilor între adepţii integrării europeneşi cei pro CSI. Pe de o parte cu trupele armate ruseîn Transnistria şi dependenţa economică de Rusia,Republica Moldova rămâne mereu într-o legăturăstrânsă cu fostul centru al imperiului, iar, pe de altăparte, odată cu integrarea României, Chişinăul are ofrontieră directă cu UE, ceea ce provoacă şi va provocaurmări dintre cele mai diferite.Numărul respectiv al revistei şi-a propus prezentareaşi analiza lacunelor pe care Republica Moldovatrebuie să le rezolve, luând în consideraţie contextulîn care se realizează construirea statului şi a naţiunii.Autorii aduc noi reflecţii asupra problemei de formarea unui stat în contextul nonoccidental, dar şi întroregiune cu o anumită tensiune etnică şi identitară.Revista şi-a preconizat să combine studiile teoreticeşi empirice pentru a înţelege viaţa politică a RepubliciiMoldova şi să prevadă evoluţiile din viitor.“Retracer dans ses grandes lignes le cadre législatif de laréforme foncière et la restructuration des exploitationsagricoles collectives est nécessaire pour situer l’ensembledes changements dans les campagnes. Une esquisse del’histoire de la paysannerie et de son difficile rapport àla terre est retracée au travers de la chronique villageoise:le paysage agraire moldave d’aujourd’hui comportetoute une série de particularités qui le différencientde celui de ses voisins immédiats ou plus lointains del’Europe Orientale et de l’ex-URSS. L’héritage socio-cultureljoue un rôle déterminant sur le mode de privatisationdes terres, sur la prédisposition de tous les acteursquant au nouveau modèle à mettre en place.La forte densité de population dans les campagnes etla concentration de la production dans de très grandesexploitations agricoles – regroupant bien souvantplusieurs villages, sont autant de casse-tête pour lesautorités moldaves dans les choix à faire pour la promotionde la réforme agraire. En 1991, l’idée d’une privatisationrapide ne fait pas l’unanimité au Parlementoù la majorité est détenue par d’anciens dirigeants dekolkhozes et de cadres du Parti Démocratique Agraire,plutôt hostiles à toute idée de réforme agraire. Le paysest depuis confronté à un long processus de transformationglobale de son agriculture et des rapports fonciers:supprimer le monopole des kolkhozes et ses sovkhozes,redistribuer des terres entre ses nouveaux propriétaires,partager le patrimoine non-foncier, élaborer différentesformes de droit de propriété, réorganiser des entreprises-successeursainsi qu’élaborer un cadastre.En Moldavie, la privatisation des terres a été véritablementconçue comme une répartition générale, égalitaire,des biens fonciers et nonfonciers entre les anciensmembres et travailleurs, puis entre tous les acteursde la vie sociale et culturelle dans le village: tous lesayants-droits avaient gagné le droit de posséder les terreset une partie du patrimoine non-foncier qu’ils ontcontibué à développer. Le code foncier est très rapidementsuivi d’une multitudes d’amendements, dont lesmodifications les plus importantes datent de 1995 lorsquele gouvernement, dans l’impossibilité de payer sesfonctionnaires ou de verser les retraites, étend à tousles travailleurs ruraux le droit à 50 % d’une quote-partde terre. Cette répartition générale marque plus quejamais son caractère égalitaire, mais aussi le désengagementde l’Etat dans les campagnes et le renoncementà un projet, celui d’une agriculture moderne. Pour unmédecin ou un instituteur l’exploitation d’un lopin deterre est une question de survie.” (p. 47)20 Imaginea Republicii Moldova în străinătate

PoliticăBran, Mirel.Les Moldaves aux portes de l’Europe // Le Point. – 2006. – 23février.Este plin de importanţă pentru basarabeni evenimentulintegrării României în UE, fapt reflectat şide periodicele din străinătate încă înainte de acceptareaei în acest organism european. Una dintreediţiile care menţionează acest fapt este parizianulLe Point. Republica Moldova, numită de Mirel Branîn articolul de faţă „vechi teritoriu românesc”, anexatîn 1940 Uniunii Sovietice, s-a bucurat de o atitudinespecială din partea Bucureştiului pe parcursul multorani. Totuşi încă cu 10 luni înainte de aderareala UE România a fost nevoită să se pregătească deînchiderea frontierelor estice, pe care până nu demultbasarabenii le puteau trece cu uşurinţă. Dinmomentul aderării, basarabenii au nevoie de o viză.Spre regretul ambelor părţi, în special al cetăţenilorRepublicii Moldova, introducerea sistemului de vizeeste o condiţie a Uniunii Europene. Până atuncirămâne speranţa ca într-o zi Moldova va lua o altăcale de dezvoltare, o altă atitudine, iar ca rezultat i sevor deschide porţile Europei.„A dix mois de son adhésion à l’Union européenne,prevue pour le 1er janvier 2007, la Roumanie s’apprêteà fermer ses frontiers orientales avec la Moldavie. Ancienterritoire roumain annexé par l’Union soviétiqueen 1940 et devenu indépendent en 1991, la Moldavie abénéficié d’un traitement preferential de la part de Bucarest,les deux tiers des 4 millions de Moldaves étantroumanophones. Néanmoins, à partir du 31 dècembre2006, les Moldaves auront besoin d’un visa pourse render dans le pays frère, où ils pouvaient aller enprésentant une simple pièce d’identité. «Cette mesurerépond aux exigences de l’Union européenne, que Bucarestcompte intégrer le 1er janvier 2007», a declaré leminister roumain des Affaires étrangères, Mihai Ungureanu,en visite à Chisinau le 17 février. La Roumanieespère toujours que l’UE ouvrira un jour les portes àsa petite sœur. D’ici là, les Moldaves devront renoncerau commerce de frontière et aux voyages en Roumanie,sésame vers l’espace Schengen”.Bran, Mirel.La ruée des Moldaves // Le Point. – 2006. – 22 juin.Ziarul francez Le Point prezintă integrarea Românieiîn UE în evoluţia evenimentelor de pregătire în vedereaacestei acţiuni de mare importanţă ce avea săintre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2007. Astfel,cu 10 luni înainte, Mirel Bran consemna despre pregătireaRomâniei de a închide frontierele de la Prut.De această dată putem citi în ziarul parizian despreacţiunile moldovenilor care nu vor să rămână separaţide România şi, prin aceasta, departe de Europa.Vorba e despre inventivitatea moldovenilor care i-afăcut să invadeze oraşul Ungheni, deloc „un eldorado”.Motivul e apropiata aderare a României la UE.De la 1 ianuarie 2007 viza avea să fie obligatorie pentrucei care vor să treacă Prutul. Doar moldoveniicare locuiesc la mai puţin de 30 km de hotarul deest vor face excepţie. Din această cauză Ungheniulde la marginea ţării este atât de căutat şi de atractivpentru toţi cetăţenii republicii. Autorul francezremarcă creşterea rapidă a populaţiei oraşului, careîn câteva luni s-a mărit cu câteva mii. Cumpărareaapartamentelor la Ungheni a provocat o explozie apieţei imobiliare de la 3 mii la 30 mii euro, în condiţiileîn care salariul mediu e de 80 de euro. Făcândabstracţie de aceste condiţii vitrege, basarabenii auîncercat să întrevadă şi la Ungheni un sezam pentruEuropa.“Le petit bourg moldave d’Ungheni, près de la frontièreavec la Roumanie, n’a rien d’un eldorado. Pourtant,depuis quelques mois, il est l’objet d’un veritableengouement, la Roumanie voisine attirant un nombrecroissant de Moldaves en raison de sa prochaine adhesionà l’Union européenne. Mais, après son integration,celle-ci ne sera plus accessible qu’avec un visa, seuls lesMoldaves qui habitant à moins de 30 kilomètres de lafrontière en seront dispenses.C’est ainsi qu’Ungheni est devenu si attractif aux yeuxdes Moldaves qui cherchent un sesame pour l’Europe.En l’espace de quelques mois, sa population a augmentéImaginea Republicii Moldova în străinătate 21

Politicăde plusieurs milliers d’habitants, ce qui a fait exploserle marché immobilier. Un appartement de deux piecesqui valait 3000 euros en 2000 sevend aujourd’huidix fois plus cher. “Pour des logements dépourvis d’eauchaude, c’est exorbitant”, deplore un jeune entrepreneurqui vient d’emménager. D’autant plus exorbitant que lesalaire mensuel moyen n’est que de 80 euros.”Petit République... qui fait peur а l`ogre européen // Lesnouvelles de Roumanie. – 2006. – Nr. 37. – P. 4.Din paginile revistei Les nouvelles de Roumanie cititorulaflă că Republica Moldova evoluează în ceea cepriveşte apropierea de Uniunea Europeană, de faptîi este determinat şi locul – în anticamera Europei.Ţara noastră împreună cu Albania, se pregăteau laacel moment să fie admise în Centrul European pentruComerţ Liber, acesta având un rol de pregătirepentru o compatibilitate economică. Ediţia periodicădin străinătate se întreabă dacă Moldova îşi are loculei în UE. Reacţiile provocate de acest subiect suntdiferite. Există însă şi o unanimitate într-un punct,anume: problema nu poate fi dezlegată atâta timp,cât situaţia din Transnistria, regiune separatistă,condusă de cercuri mafiote, susţinute de Moscova,nu este reglată. Atunci când e vorba despre integrareaeuropeană a acestei ţări, observatorii occidentali parnedumeriţi. Aderarea Moldovei la UE i-ar permitesă se ridice de la nivelul subdezvoltării în care zaceacum. Acesta e avantajul pentru Republica Moldova.Ar fi în câştig şi UE, deoarece Republica Moldovai-ar acorda securitate şi stabilitate în partea de Est.Preşedinţia UE acordă votul său pentru ţara noastrăşi pentru pregătirea acesteia în vederea aderării laUE. Însă trebuie să ţină cont şi de atitudinile „contra”.Cei care fac parte din categoria de la urmă sunt foarteprudenţi şi rezervaţi în privinţa lărgirii spaţiului european.Părerea generală e că Chişinăul are de parcursun drum lung până va ajunge să devină membrucu drepturi egale al organizaţiei europene. Esemnalat şi faptul că unica susţinătoare în eforturileMoldovei de a-şi croi drum spre Europa este „sora eimai mare” – România. Acest sprijin e numit de ziarulfrancez „obligaţie istorică şi morală”, deşi recunoaşteşi Bucureştiul faptul că Republica Moldova trebuiesă întreprindă mai multe reforme pentru a ajunge lastandardele europene.„La petite Moldavie a-t-elle sa place dans l’UnionEuropéenne? La question agite de plus en plus les cerclesdiplomatiques du Vieux Continent, provoquantdes réactions souvent tranchées. L’unanimité existe ce-pendant sur un point: le sujet n’est pas d’actualité tantque la situation de la Transnistrie, région sécessionistedirigée par une nomenklatura mafieuse soutenue parMoscou, ne sera pas réglée. D’autant plus que la vocationeuropéenne de ce pays est très récente, datantde l’année passée, à la suite de la détérioration de sesrelations avec la Russie et l’Ukraine d’avant les dernièresélections, mais elle n’en est pas moins authentiqueet décidée.Nombre d’observateurs occidentaux sur place haussentles épaules quand on évoque les frayeurs de la VieilleEurope à l’idée d’intégrer ce territoire à peine plusgrand que la région Auvergne. Comment imaginer quel’absorption d’un poucet de 3 millions d’habitants puisseprovoquer l’indigestion d’un ogre qui va avoisiner ledemimillard de citoyens après l’entrée de la Roumanieet de la Bulgarie? Et de plaider le bon-sens: la Moldavien’est pas l’Ukraine et ses 50 millions d’habitants;l’adhésion à l’UE lui permettrait de sortir de son sousdéveloppement,mais apporterait aussi à l’Europe unesécurité et une stabilité sur son flan Est où les dérives àla Yougoslave ne sont pas une simple vue de l’esprit.La Finlande, qui doit assumer la présidence de l’UEpour les six prochains mois, plaide en ce sens. Mais elledoit compter avec les eurofrileux du «non» à la constitutioneuropéenne, logiquement repliés sur leur situationacquise et très réservés face à l’élargissement. Unégoïsme qu’exprime sans ambages le secrétaire d’Etatnéerlandais Atzo Nicolai, pour lequel «il faut fairetout pour prévenir le moindre pas de l’Ukraine et de laMoldavie vers l’intégration». La ministre des Affairesétrangères autrichienne, Ursula Plassnik, dont le paysassumait la présidence tournante de l’UE jusqu’en juin,se montre également prudente, insistant sur la longueroute qui reste à faire pour voir Chisinau devenir unjour membre à part entière et paraissant se contenterde la politique actuelle de bon voisinage mise en applicationpar Bruxelles.”22 Imaginea Republicii Moldova în străinătate

PoliticăJeunesse des PECO / alcătuitor Franck Lepage. – Paris : OrganisationInternationale de la Francophonie, 2006. – 304 p.Volumul apărut la Paris este dedicat tinerilor şivorbeşte despre tinereţea şi politica tinerimii dinţările Europei Centrale şi Orientale, ţări ce suntmembre ale francofoniei. Acesta este un programal Agenţiei Interguvernamentale ale Francofoniei,care şi-a propus o acţiune de ajutor faţă de politicilenaţionale ale tineretului în beneficiul a cinci dinţările sale membre: Albania, Bulgaria, Macedonia,Moldova, România.Lucrarea are ca motivaţie necesitatea Sectorului tineretal Organizaţiei Internaţionale a Francofonieide a contura mediul în care trăiesc tinerii ţărilordin Europa Centrală şi Orientală, cu scopul stabiliriiunor operaţii de cooperare, în favoarea dezvoltăriipoliticii de sector a tineretului.Volumul nu e un raport de evaluare, ci o sintezădocumentară, ce include documente, articole, interviuri,a căror selecţie a fost solicitată unui expert înproblemele tineretului în persoana lui Franck Lepage.Conţinutul acestora nu antrenează OrganizaţiaInternaţională a Francofoniei, nici nu reflectă vreopoziţie diplomatică a organizaţiei. Cartea reprezintănu doar un punct de vedere, ci mai multe, uneoricontradictorii, care pot fi obiectele controverselor.Volumul este rezultatul unei explorări documentare,prin studiu, cercetare, inclusiv pe Internet.În conformitate cu cele studiate de autorii materialelorcare formează lucrarea, punctul comun careuneşte România, Bulgaria, Albania, Macedonia, Moldovaeste dubla transformare: economică, prin trecereala economia de piaţă, şi politică, prin trecereala un regim democratic. Această dublă transformare,numită tranziţie, e un proces, după părerea autorilor,contradictoriu.Evaluând situaţia generală, se poate afirma, în bazainvestigaţiilor, că în zece ani puterea de cumpărarea românilor a scăzut cu 50%, şomajul în Macedoniaa crescut cu 40%, în Albania au apărut prostituţiaşi traficul de copii, în Bulgaria, în special tinerii, viseazăla plecarea din ţară, la fel e şi în Moldova, adăugându-sedetaşarea de la principalul său partener,România, prin frontiera spaţiului Shengen. În acesteţări rata natalităţii a scăzut la un nivel critic, iar ramuraîn dezvoltare e din nou sectorul agricol, intelectualiicautându-şi drum peste hotare.Având în vedere aceste condiţii, documentele adresatePECO, privitoare la tineret par asemănătoare. Seîntâlnesc aceleaşi formule, cuvinte inspirate de UniuneaEuropeană. Totuşi modul de rezolvare a problemelorsus-menţionate diferă de la o ţară la alta.„L’économie dépend en grande mesure de l’agriculture.Les ressources énergétiques sont importée en majoritéde Russie. La crise énergétique qui est survenue aprèsla dissolution de l’URSS en 1991 a contribué au déclinde la production industrielle. Le gouvernement apromu des réformes pour redresser la situation – privatisation,monnaie stable – qui ont déterminé des résultatspositifs tels qu’une économie bi sectorielle, unsecteur privé qui a contribué à plus de 60 % au PIB, lacréation des structures pour le bon fonctionnement dumarché. La répartition du PIB est de 48 % pour l’agriculture,28 % pour l’industrie, et 24% pour les services.Les réformes économiques en Moldavie sont soutenuespar des organisations économiques et financières internationales.En 1992 quand la Moldavie a adhéré auFMI, à la Banque mondiale et à la BERD, elle a bénéficiéde nombreux investissements de leur part ainsique de pays comme la Roumanie, la Russie, les ÉtatsUnits, l’Allemagne, le Japon et d’autres. La Moldavieest, avec l’Albanie le pays le plus pauvre d’Europe. Malgréune croissance de 4,8 % du PIB et un taux de chômagepeu élevé (6,8 %) en 2002, le PIB n’a pas dépassé2,5 milliards de dollars. Toutefois, entre 2000 et 2003,l’économie a commencé à croître. Une bonne partie desdifficultés du pays sont attribuables au conflit persistanten Transnistrie, à la dépendance continue du paysà l’égard de la Russie comme principal marché d’exportationet à sa difficulté à diversifier son économie. Lespricipaux partenaires commerciaux du pays sont laRussie et les pays de la CEI, puis l’UE. L’essentiel desexportations de la Moldavie sont des produits agricoleset les textiles. La Moldavie importe du gaz naturel, dupétrole, des équipements et des moyens de transport.Le complexe énergétique moldave est actuellement enphrase de décentralisation et de privatisation.”Imaginea Republicii Moldova în străinătate 23

PoliticăMillot, Lorraine.Ukraine – Moldavie : frontière sous surveillance européenne// Liberation. – 2006. – 19 oct.Ziarul francez Liberation se referă la trecerea frontierelorMoldovei în direcţia Ucrainei, odată cu modificarearegulamentului de trecere a graniţelor careintră în vigoare la începutul anului 2007, în legăturăcu extinderea spaţiului Uniunii Europene.Pentru evitarea neregulilor în spaţiul european, acolounde pleacă la muncă cetăţenii Republicii Moldovaşi, totodată, în România, ţară ce avea să fie acceptatăîn Uniunea Europeană în scurt timp, au fostintroduse vizele din partea României, frontiera fiindîntărită şi supravegheată la celălalt hotar, al Ucrainei,de vameşii Uniunii Europene încă din luna noiembrie2005. Autoarea articolului trece în revistă aglomeraţiade la Palanca, punctul de trecere spre Ucraina,unde tot felul de mijloace de transport aşteaptăcontroalele vameşilor.Scopul prezenţei vameşilor europeni este de a exercitao presiune asupra autoproclamatei Transnistrii,susţinută de Rusia şi bănuită de trafic de arme şi altfel de contrabandă. Nu a fost înregistrată vreo încercareîn acest sens, în schimb s-a remarcat un înfloritortrafic de carne de pui, congelată, venită dinAmerica. Observatorii străini au confirmat permeabilitateafrontierelor. Pe de altă parte, este semnalatăşi corupţia vameşilor de o parte şi de cealaltă. Înfinal, autoarea îi urează Bruxelles-ului să reuşeascăsă instaleze ordinea pe această frontieră, în aşa fel caputerea mafiotă să nu reziste presiunii.„Des bus croulants, des amoncellements de sacs plastiqueet des files de petits porteurs qui attendent desheurs que les douaniers palpent toutes leurs babioles.Palanka, entre Moldavie et Ukraine, ressemble àn’importe quel point frontière de l’ex-URSS... Jusqu’ àl’arrivée d’un 4 x 4 bleu étoilé de l’Union européenne,d’où descendent un policier français des frontières etune douanière polonaise, tous deux en uniforme bleu.Depuis novembre 2005, à la demande de l’Ukraine etde la Moldavie, l’UE patrouille sur cette frontière, àquelque 300 km de ses propres confins.Basculement gèopolitique. Une centaine de douanierset gardes-frontières, venant de 17 pays de l’UE, observentet assistent le travail de leurs collègues molda-ves et ukrainiens: une petit mission baptisée EUBAM(European Union Border Assistance Mission), encorepeu connue, mais qui pourrait bien aider à accélérer lebasculement géopolitique de la région. Ces douanierseuropéens-la ont une pression très significative sur lapetit république autoproclamée de Transdniestrie, quioccupe depuis 1990 l’est de la Moldavie avec le soutiende la Russie et qui est depuis longtemps soupçonnée detrafics d’armes et autres contrebandes.Depuis bientôt un an qu’ils patrouillent le long deces 1220 km, dont 460 km entre la Transdniestrie etl’Ukraine, les douaniers européens n’ont guère constatéde contrebande d’armes mais découvert un beau traficde poulets. Durant les six premiers mois de la mission,40 000 tonnes de poulets ont été livrées depuisl’Ukraine (le poulet arrive d’Amérique, congelé, par leport ukrainien d’Odessa) vers la Transdniestrie. Ce quicorrespondrait à une consommation de 70 kg de pouletpar habitant de Transdniestrie, quand les Allemandsen mangent moins de 6 kg par an. «En Transdniestrie,le poulet n’est taxé que 150 dollars la tonne, contre 900s’il était importé de façon réglementaire en Moldavie»,expliquent les douaniers EUBAM. Dédouané en Transdniestrie,le poulet repart ensuite clandestinement enUkraine ou en Moldavie, soupçonnent les douanierseuropéens, qui ont observé des trafics semblables avecla viande de porc et le sucre. Mi-août, un cortège decinq camions transportant 40 tonnes de sucre et 105tonnes de blé a été intercepté alors qu’il tentait de ressortirde Transdniestrie vers l’Ukraine par un cheminde terre.A l’initiative des Européens, des fossés ont été creuséspour couper ces chemins de contrebande, mais des complicesles avaient nivelés au bulldozer, ce qui supposedéjà une belle organisation. «La frontière reste encoretrès perméable», avoue Jean-Pierre A., garde-frontièrefrançais qui surveille le tronçon Transdniestrie-Ukraineet décèle souvent des traces de passages clandestins.«Nos collègues ukrainiens ou moldaves en sont encoreà l’idée de garder la frontière: enregistrer tous les passages,sans faire la différence entre bons et mauvais,compare ce Français. En Europe, nous en sommes à lagestion des frontières: on essaye d’adapter nos moyensaux risques, de concentrer nos efforts sur les personnes24 Imaginea Republicii Moldova în străinătate

Politicăou les zones à risques.»Ce samedi encore, au poste de Palanka, les douaniersmoldaves retiennent pendant plus d’une heure les buschargés de petits sacs de vêtements: les moldaves de larégion vont acheter des frusques sur marché d’Odessamais n’ont droit de ramener que 200 euros de marchandiseset chaque sac est soigneusement examiné. «Dansl’autre sens, de Moldavie en Ukraine, ça vaut le coupde porter des fruits ou des légumes. Mais nous n’avonsdroit qu’ à 2 kg de chaque sorte et 50 kg total, racontel’un de ces petits porteurs, qui fait souvent l’aller-retour.Depuis que les Européens sont là, les contrôles sontplus sévères, déploret-il en choeur avec ses camaradesde bus. L’Europe ferait mieux de nous accueillir plutôtque de nous contrôler!»Nikolaï Babine, solide douanier moldave, assure nevoir que des avantages à la présence de ces collègueseuropéens: «Au moins, ils ne nous gênent pas, s’esclaffet-il.Et ils peuvent donner de bons conseils: par exemplenous montrer toutes les caches possibles dans les voitureoccidentale que nous connaissons mal. Nous n’avonsqu’un seul chien renifleur pour dix postes frontières.Donc il faut bien se débrouiller!»Blocus économique. Gardes et douaniers ukrainiensou moldaves, qui touchent moins de 200 euros parmois, ont encore la réputation d’être très corrompus.«Depuis que EUBAM a dénoncé le trafic de poulets,les quantités livrées en Transdniestrie n’ont d’ailleurspas diminué», observe Iwona Nurek, douanière polonaise.L’arrivèe des gardes bleus est loin d’avoir encoreenrayé la contrebande, mais semble avoir déjà rendunerveuses les autorités de Transdniestrie, qui crient au«blocus» économique. Si Bruxelles tient bon et réussità remettre un peu d’ordre sur cette frontière, le pouvoirmafieux mis en place par la Russie en Transdniestriepourrait être sérieusement ébranlé.”Soloviov, Vl.Petits et grands secrets d’un pays fantôme // Courrier international.– 2006. – 7 juin. – P. 44-45Autorul articolului din Courrier international sereferă la situaţia din Transnistria pe care o numeşte,pe bună dreptate, „o bucată de Rusie în sânul Moldovei”.În mare parte, autorul vorbeşte despre acţiunilece le-a întreprins pentru a declanşa un război politicşi economic nu doar contra Moldovei, ci şi a Ucrainei.Motivul este că la începutul lunii martie, Ucraina,pe baza exemplului Republicii Moldova a stabilitnoi reguli la vamă pentru produsele din Transnistria,ceea ce a provocat indignarea Tiraspolului. Imediatau început a fi căutate metodele de ripostă faţă deChişinău. Astfel, printr-o şedinţă a deputaţilor a fostvotată desfăşurarea unui referendum până la fineleanului, ce vizează independenţa regiunii. „Republica”transnistreană care în 2005 încă a început săreducă dependenţa sa faţă de Moldova în domeniulenergetic şi a obţinut dreptul să încheie acordurilelivrărilor de gaz direct cu Rusia; în 2006 Tiraspolula ieşit aproape total de sub controlul Moldovei,pentru a trece sub tutela Moscovei. Atunci când adeclarat interzicerea importului de vin moldovenesc,Moscova anunţă Transnistria că interdicţianu se aplică şi asupra producţiei de aici. Nimic nupărea să ameninţe independenţa economică dinaceastă regiune. Dar noile reguli vamale de la hotarulei stabilite de Republica Moldova şi apoi deUcraina, prin care ucrainenii nu lasă să treacă marfaprodusă în Transnistria, decât pe baza prezentăriiactelor vameşilor moldoveni, i-au perturbat liniştea.Această măsură împiedică orice schimb clandestinîntre Transnistria şi Ucraina. Chiar dacă Ucrainan-a blocat în totalitate traficul, totuşi Tiraspolul eîntr-o stare de alertă. O atare stare de lucruri, credeautorul, îi convine foarte mult Rusiei. Aceasta nu areniciun interes ca Transnistria să fie independentă.Statutul actual al regiunii transnistrene permiteprezenţa militară rusă pe lângă Ucraina şi Moldovacu care Rusia nu se prea are de bine. Pe lângă acestea,statutul ţării e necesar lumii afacerilor ruseşti.Recunoaşterea oficială a Transnistriei, ar însemna unrisc pentru afacerile ruse, deoarece ar putea pierdetot ce a câştigat cu ajutorul regimului Smirnov. Înplus, prezenţa Moscovei ar putea fi luată drept o misiunede menţinere a păcii.Acum vă acordăm posibilitatea de a face cunoştinţăcu unele fragmente ale articolului respectiv:“Le peuple de Transdniestrie ne veut pas d’un’avenirradieux, dans une Moldavie unifiée! Les dirigeantsde Chisinau ne poseront pas un orteil sur la terre deTransdniestrie! Seule l’appartenance de la RMT (répu-Imaginea Republicii Moldova în străinătate 25

Politicăblique moldave de Transdniestrie) à la communautéinternationale en tant que sujet de plein droit peut garantirla protection de nos intérêts! Telles sont, depuistrois mois, les unes des journaux de Transdniestrie. Etpour cause: début mars, l’Ukraine a suivi la Moldavieet instauré un nouveau régime douanier pour lesproduits de Transdniestrie, ce qui a soulevé à Tiraspol(capitale de la Transdniestrie) une indignation sansbornes.Aprè avoir entendu la voix du peuple et consultéMoscou, les autorités ont cherché comment riposter àChisinau. C’est ainsi que 600 députés de tous les echelons,réunis pour un VI e Congrès extraordinaire, ontdecide à l’unanimité de procéder, avant la fin de cetteannée, à un référendum sur l’indépendance de la Républiqueautoproclamée. L’idée de ce plebiscite revientà Evgueni Chevtchouk, président du Soviet suprême deTransdniestrie, considéré comme le succeseur probabledu president Igor Smirnov, aujourd’hui affaibli. Chevtchoukest allé chercher un soutien international auprèsde la Douma russe, apportant lui-même la résolutionen vue d’engager le processus de reconnaissance de laRMT. Chaque fois que les négociations avec la Moldaviepatinent, Tiraspol randit cette même menace. Lorsdu référendum de 1995, 81 % des Transdniestriens ontsoutenu le projet de nouvelle Constitution, qui prévoyaitl’indépendance, et 90 % se sont prononcés pourune adhesion à la CEI. Pourtant, cela n’a rien changéau statut de la République (p. 44).Son indépendence économique n’avait jamais été sigrande. Rien ne semblait pouvoir menacer sa prospérité.Mais, début mars, le mécanisme imagine parMoscou a commencé à se détraquer. Sous la pressionde l’Occident, Kiev s’est rangé aux côtés de Chisinauet a accepté d’instaurer un nouveau régime douanierà la frontière avec la Transdniestrie. Depuis le 3 mars,les Ukrainiens ne laissent passer les marchandises produitesen RMT que sur présentation de documents desdouanes moldaves. Cette nouvelle mesure perturbeavant tout les échanges clandestins entre la Transdniestrieet l’Ukraine, la région d’Odessa en particulier.L’Ukraine n’est pas encore parvenue à bloquer complètementles traffics, mais la tension monte à Tiraspol”(p. 45).Millot, Lorraine.La Transnistrie à pas ferme vers Moscou // Liberation. –2006. – 18 sept.Despre aşa-numitul „referendum” din Transnistriadin 17 septembrie consemnează ziarul francez Liberation.Ilustrat chiar şi cu o fotografie ce redă evenimentulnominalizat, acesta este considerat în străinătate, dealtfel, ca şi în articolul de faţă, o parodie. Autoareatrece în revistă elementele referitoare la pregătireaşi desfăşurarea acestei acţiuni. De exemplu, pe străzile„republicii” autonome panourile publicitare expuncâmpurile şi scenele de luptă din războiul de peNistru din 1992, televiziunea transmite fără încetareimagini din război şi slogane contra „fascismuluimoldovenesc”. Cei aproximativ 500 mii de locuitori,chemaţi la urnele de vot, au fost invitaţi să spună da„independenţei”, de fapt, un da ataşării şi loialităţiifaţă de Rusia şi nu Moldovei. Autoarea menţioneazăcă nici „republica”, nici „referendumul” cu rezultatelesale nu sunt luate în serios de nicio organizaţieinternaţională şi nu sunt recunoscute de niciunstat din lume. Trimişii speciali ai ţărilor străine auremarcat campania electorală neechitabilă, aluzia laun potenţial da pentru Moldova al alegătorilor fiindtotal exclusă. Nicio campanie în favoarea reîntoarceriiîn ţară n-a fost tolerată de regimul condus de foştiagenţi KGB.Totuşi, în toată ostilitatea autorităţilor „republicii independente”este percepută nervozitatea autorităţilorlocale, înconjurate de două ţări care îşi dau toatăsilinţa să fie integrate în Uniunea Europeană: Moldovaşi Ucraina. De fapt, şi locuitorii, şi cei veniţi dinafară afirmă că viaţa aici este dură, „ghetoul” devineimposibil, este un chin traiul în această închisoaresub cerul liber. Cu susţinerea Rusiei păstrarea acestuiteritoriu rusofil devine tot mai costisitoare.„Devant un HLM de Tiraspol, un modèle de bulletinde vote a été collé: rempli oui à la Russie, non à laMoldavie. Au pied des immeubles, Galina et Valentina,deux grands-mères ukrainiennes, énumèrent tout cequ’elles ont reçu d’ «aide humanitaire» de Moscou cetteannée: une bouteille d’huile, 2 kilos de farine, 2 kilos desucre, 2 kilos de riz. Galina fond en larmes parce que sa26 Imaginea Republicii Moldova în străinătate

Politicăretraite équivalente à 38 euros et son vieux passeportsoviétique ne lui permettent pas d’aller rendre visite àsa famille en Russie. Puis se reprend: «Merci la Russie,merci, merci pour toute l’aide qu’elle nous apporte.»Plus de 90 % des électeurs de Transnistrie devraientune nouvelle fois vote, dimanche, pour l’ «indépendance»de leur république et pour son rattachement à laRussie, selon les résultats provisoires qui devaient êtreannoncés hier soir. Chiffres qu’aucune organisation internationalene veut prendre au sérieux, la républiquede Transnistrie n’étant reconnue par aucun Etat aumonde, pas même la Russie.”Bran, Mirel.Querelle russo-moldave sur le statut de la Transnistrie// Le monde. – 2005. – 2 sept.În articolul apărut în ziarul francez Le monde MirelBran ia în discuţie statutul Transnistriei, cea maidurută parte a ţării şi, respectiv, neînţelegerile careapar între Republica Moldova şi Rusia, referitoarela această regiune. La prima vedere, fiind un muzeusub cerul liber al comunismului sovietic, „republica”merge mai departe şi refuză să se includă în circuitulevoluţiei pe care o marchează continentul europeandupă căderea regimurilor comuniste. Această bucatăde pământ le dă multă bătaie de cap diplomaţilor,care dezbat cu omologii lor din Rusia statutul juridical regiunii. Autorul afirmă că Moscova, adevăratulstăpân al Transnistriei, ar vrea să facă din ea ocolonie. Această perspectivă însă nu aranjează niciWashingtonul, nici Bruxelles-ul. Reglementarea statutuluijuridic al Transnistriei, e de părere autorul,este foarte necesar, atât pentru Chişinău, cât şi pentruEuropa. Vorba e că după aderarea României laUE scena conflictelor transnistrene se află la hotareleorientale ale Europei. Moldova devine astfel o cheiepentru securitatea europeană. În cele din urmă, înpofida numeroaselor angajamente, Rusia refuză să-şiretragă armata şi nu întreprinde nimic pentru securitateaarsenalului militar, care putrezeşte în depoziteleconstruite încă după al Doilea Război Mondial.“A première vue, la Transnistrie n’est que le musée à cielouvert du communisme soviétique. Cette région sécessionnistesituée à l’est de la Moldavie, petit pays enclavéentre la Roumanie et l’Ukraine, a depuis longtemps tournéle dos à l’histoire. Dirigée par un «soviet suprême»contrôlé par le dictateur Igor Smirnov, cette Républiquesoviétique autoproclamée, pays indépendant en 1992refuse de se connecter aux évolutions qui marquent lecontinent européen depuis la chute des régimes communistes.Ce bout de terre, habité par quelque 700 000russophones, Ukrainiens et Moldaves roumanophones,est devenu un véritable casse-tête pour les diplomateseuropéens et américains qui se heurtent à leurs homologuesrusses sur la question de son statut juridique.Moscou, qui a le véritable contrôle de la Transnistriegrâce à la présence sur place de la XIV-e armée soviétique,voudrait en faire une enclave selon le modèlede Kaliningrad. Une perspective qui n’arrange ni Washington,ni Bruxelles. Les Etats-Unis souhaitent queles révolution «rose» et «orange», qui ont fait basculerla Géorgie et l’Ukraine dans la sphère d’influence occidentale,contaminent aussi la Transnistrie. Certes, laMoldavie, qui a traversé l’epreuve des élections législativesen mars, a préféré rester sous l’emblème «rouge» descommunistes mais ce sont les communistes eux-mêmesqui ont viré vers l’Occident et aspirent aujourd’hui àfaire entrer leur pays dans l’Union européenne.Le règlement du statut juridique de la Transnistrie,qui n’est reconnue par aucun pays au monde, est indispensableaussi bien pour Chisinau, la capitale moldave,que pour Bruxelles. La raison en est simple: aprèsl’adhesion de la Roumanie à l’UE, qui devrait avoirlieu au 1-er janvier 2007, le foyer des conflicts transnistréensse trouvera aux futures frontières de l’Europe.La Moldavie devient ainsi une clé pour la future sécuritéeuropéenne.Ancien territoire roumain, la Moldavie a été englobéepar l’Union Soviétique après la seconde guerre mondiale.Devenu pays indépendant après la chute de l’URSSen 1991, elle a dû faire face en 1992 à une guerre internequi s’est soldée par la sécession de sa partie orientale,la Transnistrie. Alors que la Moldavie est habitéepar deux tiers de roumanophones et un tiers russophones,la Transnistrie comte deux russophones pour unroumanophone. Sanctuaire de tous les trafics, elle estconsidérée par Moscou comme un avant-poste de laRussie aux marges de l’Occident.Malgré plusieurs engagements solennels pris par Moscou,depuis 1999, lors des sommets de l’Organisation pour lasécurité et la coopération européenne (OSCE), la Russierefuse toujours de retirer ses 1500 soldats de Transnistrie.En outre, Moscou n’entreprend rien pour sécuriserun gigantesque arsenal militaire qui comprend plusieursdizaines de milliers de tonnes d’armes et de munitions etpourrit dans des dépôts construits par l’armée soviétiqueaprès la seconde guerre mondiale.”Imaginea Republicii Moldova în străinătate 27

PoliticăNodé-Langlois, Fabrice.En jouant sur les separatismes de la region, la Russie trahitson évolution néo-impériale // Le Figaro. – 2006. – Sept.Ecouri ale aşa-numitului „referendum” din Transnistriade pe 17 septembrie 2006 cu privire la statutulde „independenţă” şi ataşare la Rusia a regiunii suntîntâlnite şi în ziarul francez Le Figaro. Este uimitoarepentru autorul articolului această situaţie fără precedent,când locuitorii unei regiuni a fostului imperiusovietic îşi exprimă dorinţa, în proporţie de 97 %,pentru aderarea la Federaţia Rusă. În lipsa unor regulielementare de democraţie, „referendumul” n-afost validat de niciun stat şi nicio organizaţie internaţională.Totuşi, în condiţiile în care nici „republica”,nici acţiunile sale nu sunt recunoscute, consecinţelesunt simţite întotdeauna. Împreună cu alte trei regiuniproblematice – Osetia de Sud, Abhazia, Karabahul deMunte, Transnistria face parte din lista „conflictelorîngheţate ale URSS”. Acestea au şi fost subiectul discuţiilorîntre J. Chirac şi V. Putin la întâlnirea din septembrie2006. Sunt şi motive de tensiune între SUA şiRusia. Autorul remarcă faptul că la Moscova anumitecercuri politice şi economice au interesul să menţinăstarea de „nici război, nici pace” ale celor patru regiuni,în aşa fel încât să fie baricadată calea spre vest.Iarăşi printr-un paradox, Ministerul Afacerilor Externeal Rusiei n-a recunoscut oficial rezultatele referendumului.Pe de altă parte, a declarat că trebuiesă se ţină cont de această realitate. Şi o altă revelaţie:unul dintre „oficialii” Transnistriei a declarat ziaruluiLe Figaro că Kremlinul însuşi a fost iniţiatorul acestuireferendum. Este dificilă întrevederea unui rezultat şiîncă a unuia favorabil în aceste conflicte înrădăcinatede 15 ani. Unii din „diplomaţii” Transnistriei afirmăcă nu poate fi regulă fără dezvoltarea democraţiei şifără progres economic. Pe de altă parte, UE şi OSCEsemnalează lipsa acestora şi percep aici un teren marede muncă în sensul convertirii acestei mici regiuni laregulile Europei.“C’est une situation sans précédent depuis la dislocationde l’URSS: les citoyens d’une ancienne région del’empire soviétique ont affirmé massivement leur volontéde rejoindre la Fédération de Russie. Les quelque400 000 électeurs de la «République moldave de Transnistrie»se sont prononcés à 97 %, dimanche dernier,pour le rapprochement avec Moscou.La Transnistrie? Un territoire en forme de serpent de4000 km², coincé entre l’Ukraine et la Moldavie, séparéde facto de ce dernier pays depuis un conflit sanglanten 1992. Ses 550 000 habitants se répartissent presqueà parts égales entre Moldaves, Russes et Ukrainiens.Aucun pas, ni aucune organisation internationale, n’areconnu cet État autoproclamé ni son régime néosoviétiquedirigé par Igor Smirnov. Et en l’absence desrègles élémentaires de démocratie, le référendum du 17septembre n’a été validé par aucun État ni aucune organisationinternationale.Or, il est claire qu’ à Moscou, certains milieux politiqueset économiques ont intérêt à faire perdurer la situationde «ni guerre ni paix» des quatre régions placées,au regard du droit international, sous la souverainetéd’États de plus en plus tournés vers l’Ouest (Géorgie,Moldavie, Ukraine). Dans le cas de la Transnistrie, leministère russe des Affaires étrangères n’a pas officiellementreconnu les résultats du référendum. Tout endéclarant qu’il faudrait compter avec cette réalité. Faitrévélateur: un haut représentant du ministère russe desAffaires étrangères avait rendu publique cette positionlors d’une conférence de presse organisée le 7 septembreà Moscou par Vladimir Jirinovski, vice-président de laDouma et leader du Parti Nationaliste LDPR. Assis àcôté du haut fonctionnaire, le trublion de la Douma adéfendu sans détour ses frères slaves de Transnistriecontre «le régime fasciste» de Moldavie. Le mélangedes genres en dit long. D’ailleurs, de l’aveu du «ministredes Affaires étrangères» de Transnistrie, Valéri Litskaï,fait au Figaro, corroboré par des propos implicites duprésident Smirnov, le Kremlin serait à l’origine mêmede ce référendum.En attendant, des organisations claniques, voire mafieuses,prospèrent aux commandes de ces entitésrégionales non reconnues. Par contraste, les populationsreléguées au plus bas niveau de vie du continentn’aspirent qu’ à la tranquillité et au développementéconomique. À Tskhinvali ou Tiraspol (respectivement«capitale» de l’Ossetie du Sud et de la Transnistrie),l’homme de la rue explique le plus souvent que le conflitn’est qu’affaire de politiciens et que sa famille estdispersée de part et d’autre des frontières redessinées aufil des guerres et des humeurs de Staline.Quelle issue possible pour ces conflits enracinés maintenantdepuis quinze ans? Même s’il s’agit sans do-28 Imaginea Republicii Moldova în străinătate

Politicăute seulement d’un discours de façade, Valeri Litskaï,le diplomate de Tiraspol, affirme qu’il n’y aura pasde règlement sans développement de la démocratieet sans progrès économique. L’Union européenne etl’Organisation pour la cooperation et la sécurité en Europe(OSCE) y travaillent. Mais à écouter la propagandeunivoque organisée à Tiraspol pour le référendumde dimanche, avec le soutien de Moscou, on mesureque le chemin sera long.”Soloviov, Vladimir.Qui est réellement aux commandes à Tiraspol ? // Courrierinternational. – 2006. – 14-20 sept.Pe paginile revistei franceze Courrier internationala fost preluat un articol din ziarul rus Kommersantvlasti referitor la partea de est, problematică, a ţării,numită Transnistria, republică separatistă, susţinutăde Rusia. Subiectul atenţiei au fost alegerile ,,preşedintelui”care trebuia sa fie în câştig faţă de noulconcurent. Mai întâi trebuia stabilit statutul regiuniicu privire la autoadministrare prin referendumuldin 17 septembrie, iar în decembrie aveau loc alegerileprezidenţiale. Autorul ţine sa menţioneze căIgor Smirnov care îşi pregăteşte campania pentru apatra oară, este susţinut de Kremlin, iar candidaturasa le convine majorităţii înalţilor demnitari, deoareceposturile responsabile sunt ocupate de oameniajunşi la putere prin el. Pe lângă acestea, „preşedinţia”lui Smirnov satisface complet şi conducerea dela Moscova, pentru că a ştiut să protejeze intereseleacesteia în lumea afacerilor, dar actionând şi ca unaliat fidel al Kremlinului faţă de Chişinău. Dacă rezultatulreferendumului nu lasă loc de indoială, campaniaelectorală a fost diferită de cele precedente. Situaţiaeconomică degradată datorită schimbării regimuluide documente, responsabilitate a vameşilormoldoveni, a creat probleme desfăşurării alegerilor.Autorul afirma totuşi că, neglijând condiţiile vitrege,serviciile secrete ruse, în frunte cu preşedinteleţării, au elaborat un plan de susţinere şi finanţare acampaniei electorale a lui Smirnov. O particularitatea acestei campanii însă a fost prezenţa unui adversarserios Evgheni Şevciuk, un politician tânăr şi ambiţios,pentru că în celelalte campanii contracandidaţiinu prezentau nicio ameninţare. Pericolul acestuicandidat a fost simţit de Moscova care i-a sugeratsă-şi retragă candidatura. Peste puţin timp au avutloc şi atentatele din vara 2006. Concluzionând, autorulsusţine că jocurile de la Tiraspol nu sunt nici pedeparte terminate.,,A la veille d’importantes échéances, les attentats decet été ont ébranle les fragile fondements de la Transd-niestrie [deux attentats à la bombe dans les transportspublics ont faire dix morts]: le 17 septembre aura lieuun referendum sur l’autodétermination, et, en décembre,ce sera le tour de l’élection présidentielle. Indéboulonnable,Igor Smirnov s’apprête à faire campagne pourla quatrième fois. Aujourd’hui, sa candidature convientà la plupart des hauts fonctionnaires, puisque les postesà responsabilité sont occupés par des hommes arrivésau pouvoir avec lui. Le président Smirnov satisfait égalementla Russie. Il a su gagner les bonnes grâces deMoscou non seulement en protégeant les intérêts russesdans le monde des affaires (au moment des privatisationsen Transdniestrie, les businessmen russes ontacquis les plus grosses entreprises), mais aussi en agissantcomme un allié fidèle du Kremlin face à Chisinau[capitale de la Moldavie].Alors que l’issue du référendum fait peu de doute (la Transdniestrieoptera certainement pour l’«independance», àsavoir le droit de rejoindre la Fédération de Russie),la campagne présidentielle va être très différente desprécédentes.Tous d’abord, ces derniers mois, la situation économiques’est fortement dégradée. En mars, la Moldavie etI’Ukraine ont établi de nouvelles normes douanières àl’intention de Tiraspol et, depuis, toutes les importationset exportations de produits ne peuvent se faire qu ‘avecdes documents douaniers moldaves. Le ministère del’Economie estime que le budget national a ainsi perduplus de 250 millions de dollars. Cette situation pourraitcompliquer la réélection de Smirnov. Des stratèges moscovitessont donc venus au secours de leur «poulain» duDniestr. D’après nos informations, le Conseil de sécuritérusse et le FSB [services secrets russes] auraient élaboréun plan de soutien au régime et l’auraient soumis à VladimirPoutine. Ce plan prévoirait un don d’un montantde 20 millions de dollars et le financement de la campagneélectorate de Smirnov, qui devrait couter plusieursdizaines de millions de dollars.Imaginea Republicii Moldova în străinătate 29

PoliticăLA SOCIÉTÉ SHERIF SE MET À LA POLITIQUEMais, s’il a l’assurance d’une aide extérieure, le presidenten place se heurte désormais à de sérieux problèmesintérieurs. Après les incidents tragiques de cet été,beaucoup se sont demandé, à juste titre, pourquoi lepouvoir était incapable d’assurer la sécurité de ses citoyens.Si, lors des précédentes élections, les autres candidatsne représentaient pas une grande menace, cetteannée, le président Smirnov a un sérieux adversaire,Evgueni Chevtchouk, un politicien jeune et ambitieux,soutenu par un entrepreneure local, la société Sherif.Fondée en 1993 par d’anciens agents des services secrets,cett société a mis la main sur tout ce qui rapportede l’argent en Transdniestrie. Elle possède une chaînede supermarchés et d’entrepôts, contrôle le commercedes produits pétroliers, le business des jeux et des télécommunications,et possède une équipe de foot dont lebudget n’a rien à envier à celui d’un club international.Sherif a également monté un puissant empire médiatique– un sérieux concurrent pour les médias d’Etat – etdispose de services de sécurité bien équipés.A mesure que ses affaires se développaient, cette sociétévoyait ses relations avec le pouvoir se dégrader àtoute vitesse. Pour promouvoir ses intérêts, Sherif s’estalors lancée dans la politique, fondant un mouvementnommé Renouveau, qui a remporté une bell victoirelors des législatives de l’année dernière, obtenant 23des 43 sièges du Parlement local. Cela lui a permisd’installer un homme lige à la présidence du «soviet»(deuxième poste de la République). Cet homme n’estautre qu’Evgueni Chevtchouk; au passage, l’un des fondateursde Sherif, Ilia Kazmaly, a été élu député.Moscou a bien pris conscience de la menace que lesoligarques représentaient pour Smirnov. En juin, Chevtchoukaurait été invité â Moscou, où on lui auraitdemandé avec insistance de ne pas se hâter de présentersa candidature à la présidence. Peu après sa visiteà Moscou, un premier attentat a eu lieu à Tiraspol.Au moment du second, Chevtchouk était en vacancesà l’étranger, mais il a commenté l’événement, se faisantle porte-parole des habitants de la Transdniestrie. Il aégalement promis que le Parlement, compte demanderdes comptes aux services de sécurité. Ces derniersse sont alors empressés d’annoncer l’arrestation d’unsuspect et ont promis des mesures de sécurité «exceptionnelles»à la rentrée. Les jeux sont loin d’être faits àTiraspol».Igor Smirnov réélu à la tête de la Transnistrie, en Moldavie// Nouvel observateur. – 2006. – 11 dec.Despre „alegerile” prezidenţiale din decembrie 2006consemnează şi ştirile site-urilor din străinătate, unuldin acestea fiind cel pe care îl prezentăm de pe Club.obs.com în limba franceză. Astfel, în ştiri se anunţă că„preşedintele” propus Igor Smirnov a fost ales pentrual patrulea mandat pe o perioadă de cinci ani de82,4% din electorat. „Preşedintele” însuşi e caracterizatca o persoană dură, ce exclude orice compromisşi tinde spre integrarea în cadrul Rusiei, care maimenţine trupe militare în Transnistria.„La région séparatiste russophone de Transnistrie, enMoldavie, a réélu dimanche le dirigeant pro-russe IgorSmirnov pour un quatrième mandat de cinq ans, annoncele chef de la commission électorale centrale.Agé de 65 ans, Smirnov, au pouvoir depuis 1990, a recules suffrages de 82,4 % des électeurs de cette étroitebande de terre des rives du Dniestr, indépendante defait depuis 16 ans, mais qui n’est pas reconnue par lacommunauté internationale.Le taux de participation a été de 66,1%. En septembredernier, plus de 97 % des transnistriens s’étaient prononcéspour le maintien de l’indépendance et pour unfutur attachement à la Russie, dont la région est territorialementséparée par l’Ukraine. Smirnov, ancien directeurd’usine, est considéré comme un dur qui excluttout compromis avec le pouvoir moldave et souhaitel’intégration de sa région à la Russie, laquelle maintientun contingent militaire en Transnistrie.”30 Imaginea Republicii Moldova în străinătate

PoliticăThedrel, Arielle.Transnistrie, terre de tous les traffics // Le Figaro. – 2006. –24 mart.Un alt ziar francez care consemnează evenimentelece se desfăşoară în republica separatistă este Le Figaro.De această dată accentul e pus pe regiune ca local tuturor felurilor de trafic, pe lângă preudoreferendumulşi pseudoalegerile prezidenţiale semnalate dealte ediţii periodice.De la bun început sunt observate “racket-ul” şicorupţia, încă până a ajunge la aşa-numitele hotare. Eobservabil faptul că acestea sunt deja instituţionalizate.Cei câţiva vizitatori străini nu pot trece fără 100$ ofrontieră, nerecunoscută de nici un stat. Inexistentădin punct de vedere legal, republica transnistreanăe calificată ca „o îngrijorătoare gaură la uşa UniuniiEuropene lărgite”. Cele mai atractive manifestăridin această rămăşiţă sovietică sunt paradele militaredin faţa statuii lui Lenin. Autorul remarcă dirijareaunei operete comandate de Kremlin prin pumnulde fier al lui Igor Smirnov, într-un moment în careimperiul sovietic îşi începea descompunerea. El estede părerea că Transnistria a ajuns să fie un paradispentru reţelele politico-mafiote, care prosperă în ex-URSS. Datorită traficului de alcool, ţigări, arme etc.Este amintită şi staţionarea armatei ruse, în pofidadeclaraţiei Rusiei de a o retrage.De fapt, Transnistria în întregimea sa, este o afacereprosperă. Asistenţa tehnică a Uniunii Europenevenită la frontieră este menită să stabilească un picde transparenţă în cele desfăşurate la hotarul opac alTransnistriei.„A Tiraspol, la capitale, les parades militaires au piedd’une statue de Lenin constituent la seule attraction decette réserve soviétique. La république d’opérette est dirigéed’une poigne de fer par Igor Smirnov, un directeur d’usineparachuté dans la région par le Kremlin lorsque l’empiresoviétique entamain sa décomposition. Sous sa houlette,la Transnistrie est devenue un paradis pour les réseaux politico-mafieuxqui prospèrent dans l’ex-URSS.C’est une première dans les pays de l’ex-espace soviétique.Composée de cinquante douaniers ou policierset d’un état-major de 19 membres basé à Odessa, lamission, prévue pour durer deux ans, devrait permettredans un premier temps d’installer un peu de transparenceà ce qui se passe aux frontières opaques de laTransnistrie. A plus long terme, elle pourrait aussi faciliterles négociations pour un règlement de ce conflitgelé.”Contrebande, fraude, trafics en tous genres: les autorités ontfort à faire aux frontières entre l’ Ukraine et la Moldavie // Lesnouvelles de Roumanie. – 2006. – Sept.-Oct. (Nr. 37). – P. 5.Ediţia periodică franceză Les nouvelles de Roumanieanunţă şi ea realitatea de la hotarul Transnistriei,unde e vorba mereu despre trafic, contrabandă, nereguli,corupţie, rânduri de maşini şi ore de aşteptare,în general lucruri nedorite la o frontieră. Din aceastăperspectivă aderarea Republicii Moldova la UE arputea fi posibilă doar într-un timp foarte îndepărtat.O particularitate deosebită a imaginii de la frontieră,este prezenţa observatorilor UE, având drept sarcinăajutorul şi concilierea autorităţilor locale. Aşa cumgăsim şi în alte periodice, şi aici e adus la cunoştinţăfaptul că aceasta e o măsură în vederea asigurării buneifuncţionări a controalelor la frontierele Ucraineişi Moldovei. Prezenţa colaboratorilor europeni permiteambelor ţări să lupte cu eficacitate împotrivacontrabandei, fraudei şi a traficului variat, pe lângăacestea să amelioreze munca de la frontiere, apropiind-ode normele europene. Activitatea în comunde la frontiere reprezintă o perspectivă de integrareeuropeană. De fapt, intrarea europeană e o cooperare,nu o adeziune, oferită în numele politicii devecinătate ţărilor din fosta URSS.„Aux frontières de la République de Moldavie, où sedéroulent de nombreux trafics et que l’UE surveille,dans l’optique d’une adhèsion, même si celle-ci paraîtImaginea Republicii Moldova în străinătate 31

Politicălointaine. Dans le port ukrainien d’Odessa, qui fut jadis,au temps du cuirassé Potemkine, un haut lieu del’agitation révolutionnaire, des files de camions attendentpatiemment que leur chargement soit passé auxrayons X avant d’être autorisés à poursuivre leur route.Des chiens viennent ranifler les conteneurs pour détecterl’éventuelle livraison clandestine de drogue. Les gardes-frontièreset les douaniers font leur travail, commedans tout les ports du monde, vérifiant marchandiseset documents. Rien de particulier à signaler, sinon laprésence, aux côtés des fonctionnaires ukrainien, d’observateursde l’Union Européenne, chargés d’aider et deconseiller les autorités locales.La situation est compliquée, sur une partie de la frontière,par la sécession d’une province moldave, la Transnistrie,devenue une zone tampon entre les deux payset, selon un rapport de la Commission, une «plaquetournante» pour toutes sortes de trafics illicites commele trafic d’armes, d’êtres humains et de drogue. La RépubliqueMoldave autoproclamée de Transnistrie, soutenuepar la Russie, s’est donné sa propre administation.La mission d’assistance aux frontières – il en existe uneautre au point de passage entre Gaza et l’Egipte – fontpartie des opérations de gestion de crise, militaires ouciviles, que mène l’UE dans différentes parties du monde.Ces opérations visent à la fois à renforcer l’imagede médiateurs que veulent se donner les Européens et àtenter d’apaiser les conflicts qui pourraient, un jour oul’autre, les déstabiliser.”Venettis, Colin J.„Am mers la Cernobîl să constat valoarea vieţii” // Ziarul degardă. – 2006. – 27 iul. – P. 5.Ieşit din comun pentru o perioadă de timp la redacţiaZiarului de gardă a fost prezenţa unui tânăr din SUAîn calitate de stagiar al publicaţiei. A fost intervievatde echipa ziarului, iar impesiile referitoare la ţară,popor, obiceiuri etc. au fost redate pe paginile ziarului.Înainte însă de a le expune, oferim câteva datebiografice despre autorul acestora.La 1 iunie la redacţia ziarului a sosit Colin J.Venettis,un tânăr de 21 de ani din Statele Unite. În 2006 aabsolvit Universitatea din Michigan, Facultatea deIstorie şi Ştiinţe Politice.Tânărul afirmă că părinţii l-au privit cu puţină uimireatunci când, după absolvire, a declarat că pleacăîn Moldova, dar l-au încurajat totuşi.Aşa cum îl caracterizează colegii de la ziar, Colin ecuminte, ca un fiu de ţăran şi modern ca un tânăreuropean.Departe de casă, Colin şi-a găsit o familie «adoptivă»,care a împărţit cu el masa şi casa. Aşa cum gazdelenu vorbesc engleza, a fost nevoit oaspetele să înveţecâteva zeci de cuvinte în română. Fiica gazdelor, soralui prin alianţă, Sanda, a fost ghidul său, arătându-ioraşul şi explicându-i ce e Moldova.O impresie generală despre ţară e cuprinsă înafirmaţia tânărului: „E interesant la Chişinău, pen-tru că oamenii sunt foarte deschişi şi primitori. Astae foarte important. Aici nu te poţi simţi străin”. S-a arătat a fi un om bun şi un coleg apreciabil, lucruafirmat de echipa redacţiei unde îşi începusemunca: “Colin e un coleg ideal, munceşte în tăcere,nu fumează, nu face abuz de cafea, nu dă telefoane înSUA fără rost, nu deranjează pe nimeni.”O perioadă Colin s-a ocupat de varianta engleză aZiarului de gardă. Pe lângă acestea, a semnat un articoldespre vinuri, “«Auriu de Mileşti» la nunta deaur a preşedintelui american”, care relatează desprefaptul că însuşi ex-preşedintele SUA, Jemmy Carter,a primit pentru nunta sa câteva mii de sticle de vindin Moldova. În aprecierea Ziarului de gardă undeşi-a desfăşurat activitatea, prin subiectul tratat, dar,în primul rând, prin decizia de a veni să munceascăla un ziar din Moldova, Colin a apropiat puţinChişinăul de Michigan şi Moldova de SUA.Reproducem un mic fragment din discuţia dintrecolaboratorii Ziarului de gardă şi tânărul american.- „De ce un tânăr din SUA ar alege să efectueze unstagiu la un ziar din RM?- Cu un an înainte de a veni în Moldova, am călătoritprin Europa de Est şi am reuşit să-mi creez o imaginedespre această parte a lumii. În 2005 am studiat timp32 Imaginea Republicii Moldova în străinătate

Politicăde jumătate de an la Sankt Petersburg. Reuşisem săvizitez şi alte oraşe. Între timp, am învăţat rusa, încercândastfel să înţeleg modul de viaţă al oamenilorex-sovietici. Pentru vara aceasta mi-am propus săacumulez o experienţă diferită, dar şi relativ similară.Moldova mi-a părut un loc ideal, căci e situată cumvaîntre două zone de influenţă: polul rusesc e foarte puternicaici, iar totodată Europa e destul de aproape. Nuam avut dubii nici pentru o clipă că vreau să petreco perioadă de timp în această ţară. De ce am venit la«Ziarul de gardă»? Mi-am dorit să ajung la o publicaţieunde s-ar vorbi şi puţină engleză şi unde aş avea şi eucum să-mi aplic cunoştinţele. «Ziarul de gardă» are oversiune engleză, se pare că este singurul care e tradusîn engleză în Moldova, deci nu am ezitat şi mi-a părutbine să fiu util aici. În plus, cum ai putea să cunoştimai bine o ţară, decât fiind jurnalist şi mergând la evenimente,călătorind şi cunoscând oameni, comunicândcu alţi jurnalişti, urmărind ce scriu ei despre viaţa lor.- Înainte de a veni în Moldova, te-ai documentat despreceea ce se întâmplă aici. Ce s-a adeverit şi ce nu,atunci când ai ajuns?- Sursa cea mai relevantă despre Moldova a fost paginaweb a Guvernului SUA. De acolo am aflat despreTransnistria, despre situaţia economică, precum şi despreconfruntarea moldo-rusă de aici. În mare parte, toates-au confirmat, fiindcă nu cunosc aceste evenimentedoar din relatări seci, ci dintr-o experienţă proprie.Mi-au părut destul de traumatizante relaţiile dintrevorbitorii de limbă română şi cei de limbă rusă. Prinoraş, deseori am auzit oameni insultându-se reciprocpentru faptul că nu cunosc o limbă sau alta. Am mersla meciurile de fotbal care erau vizionate în public.Mereu se discutau motivele din care meciul e transmissau comentat în rusă sau în română. Mi-a părut stresant,căci toţi sunt oameni şi trebuie să convieţuiascăîn aceeaşi societate. Aici tensiunile persistă mereu.”Millot, Lorraine.La Moldavie a le vin triste depuis que la Russie la boude //Liberation. – 2006. – 28-29 oct.Cunoscuta şi mediatizata interdicţie a vinurilormoldoveneşti de către Rusia pe piaţa sa a avutecouri nu doar în presa de la noi şi cea rusă. Ziarelefranceze consemnează, la fel, acest eveniment. Dinmartie 2006 Rusia nu a mai dorit pe piaţa sa vinurilemoldoveneşti şi cele georgiene sub pretextul că elear conţine pesticide şi metale grele. De obicei apreciate,vinurile moldoveneşti erau exportate în Rusia înproporţie de 76 %. Firma “Acorex Vin” de la Cricovaexporta 86 % din întreaga producţie. După anunţareainterdicţiei asupra vinurilor moldoveneşti, 200 mii desticle au făcut cale întoarsă în ţară în aşteptarea zilelorcând vor fi din nou solicitate. În ceea ce priveştepesticidele ce intră în componenţa vinurilor, existăfapte care se contrazic. Pe de o parte, trofee, medalii,distincţii, un trofeu datând chiar din luna februarie2006, pe de altă parte, interzicerea tuturor vinurilordeja în luna martie, cauza fiind pesticidele pe care leconţin. Niciun document care să demonstreze celeafirmate de Rusia nu i-a fost prezentat sau transmisRepublicii Moldova. Dimpotrivă, o dovadă a aprecieriiacestui produs moldovenesc, sunt două scrisoriale guvernului rus, datând din 2000 şi 2002 prin caremulţumeşte directorului firmei “Acorex Vin” pentruvinurile distinse. Autorul este de părere, aşa cum sepresupune în general pe marginea acestei probleme,că interdicţia e de natură politică, fiind o măsurăde pedeapsă pentru evoluţia Moldovei în direcţieoccidentală. Astfel din partea Moldovei s-a adăugatcontrolul mai riguros de la frontiera transnistreanăşi invitaţia observatorilor UE. Reacţia de răspuns dinpartea Rusiei a fost lovitura peste una dintre ramurileînfloritoare ale economiei moldoveneşti, vinurile,care alcătuiesc 20 % din PIB. Din cauza acestui embargo,la care se adaugă şi creşterea preţului pentrugazul din Rusia, a avut de suferit economia republicii,nivelul ei scăzând de la 6 la 4 %. Deşi aceastăsituaţie a fost cauza falimentului câtorva firme vinicole,cele rămase au fost nevoite să-şi caute alte pieţede desfacere, care găsite cu greu, aparţin ţărilor occidentale.Iar pentru a compensa pierderea pieţeiruse întreprinderile moldoveneşti au încercat să-şimărească exportul în alte ţări din fosta URSS, unsucces considerabil în această privinţă obţinându-lîn Kazahstan. Oricum, vinurile moldoveneşti sunt decalitate înaltă şi se găsesc pe rafturile supermarketuriloroccidentale, atâta timp cât Rusia şi-a pierdutpentru o perioadă gustul.“Les deux lignes d’embouteillage sont rutilantes. «Voyez,nous sommes aussi modernes qu’en Europe!», montreVeronika Budeeva, chef des contrôles de qualité, dansImaginea Republicii Moldova în străinătate 33

Politicăun sursaut de fierteé. Mais les rares employés visiblescet après-midi dans l’usine Acorex Wine, l’un des plusgrands producteurs de vin de Moldavie, se tournent lespouces. Depuis mars, la Russie a interdit tout importationde vin moldave (et géorgien) sous prétexte qu’ilscontiendraient des «pesticides» et des «métaux lourds».Le marché russe, habitué aux délicieux vins moldavesdepuis l’époque soviétique, absorbait 76 % de toute laproduction de vin du pays. Le Firme Acorex Wine deCricova, un grande vignoble tout près de la capitale,Chisinau, exportait même 86% de toute sa productionvers son grand voisin et ex-frère soviétique. Depuismars, la Russie ne veut plus rien boire de moldave. Sixwagons, contenant 200.000 bouteilles, ont été renvoyésà l’expéditeur et attendent dans les caves d’Acorex desjours meilleurs.Pesticides. Dansla salle des médailles de l’usine, GemmaPopic, directrice du marketing, montre un trophéeremporté en février à la foire Prodexpo de Moscou.«Et en mars, tout non vins étaient interdits pour pesticides!Sans que jamais un seul document prouvantla trace de substances toxiques ne nous ait été fourni»,soulignet-elle. Au côté de se grand prix, deux lettres dugouvernement russe datées de 2000 et 2002 remercientle directeur d’Acorex Wine pour ses vins appréciés, disent-elles,lors des cérémonies d’inauguration du présidentPoutine et autre réceptions «des organes les plusélevés du pouvoir et de l’appareil du gouvernement deRussie».Faillites. L’interdiction russe est toute politique: elleest venue sanctionner l’évolution pro-occidentale dela Moldavie. Depuis mars, avec le soutien de l’Unioneuropéenne, la Moldavie a réussi à imposer un contrôlerenforsé des frontières de la Transnistrie, sa régionde l’est qui se prétend, avec le soutien dela Russie,indépendant depuis 1990. En rétorsion, Moscou afrappé un des points forts de l’économie moldave: le vinreprésentait jusqu’alors près de 20 % de PIB de se petitpays encore très pauvre, selon l’agence Moldovanin. Acause de cet embargo russe – et d’autres facteurs conjoncturels,tels que l’augmentation des prix du gaz importéde Russie – le gouvernement moldave a revu àla baisse ses prévisions de croissance économique: 4 %,contre 6 % ces dernières années.Grande classe. Comme beaucoup d’autre vins moldaves,les produits d’Acorex Wine sont déjà de grandeclasse et n’ont pas grand-chose à nombre de bouteillessur les rayons des supermarchés occidentaux. Poutineayant décidé de s’en passer, reste à le faire savoir...”34 Imaginea Republicii Moldova în străinătate

Artă. PicturăOlga PavlovaTalentata artistă plastică Olga Pavlova se arată a fidintre cele mai active, mobile, inventive şi reprezentativepersonalităţi ale culturii noastre, în special înceea ce priveşte activitatea, materializată în numeroaseleexpoziţii on-line sau tradiţionale organizatepeste hotarele ţării, ceea ce dă o impresie în receptareaimaginii ei. Pictoriţa este născută la 2 octombrie1972, talentul fiindu-i consolidat de profesionalismca rezultat al absolvirii Facultăţii de Pictură şi Graficăa UPS, “Ion Creangă”.Despre meseria sa şi talentul ca o parte componentăsemnificativă a artei plastice, pictoriţa a vorbit înurmătorii termeni: „Un pictor bun e acela care aducepermanent lucruri noi, semnificative în creaţia sa,chiar dacă şi-a format deja propria viziune stilisticăşi şi-a definit concepţiile asupra fenomenului culturalartistic.Stilul este un indice al individualităţii artistului.Stilul se formează ca rezultat al unei munci asidue,insistente şi apare oarecum de la sine; mult mai importanteste să-ţi elaborezi o gândire artistică proprie.Doar astfel izbuteşti să eviţi locurile comune şi să deviicreator din punct de vedere artistic.”Castle, oil on canvas, 50x60 cmGolden Autumn, watercolor, pastel, paper, 20x30 cmprecum şi de una abstractă:Şi în anul 2006 a avut realizări frumoase, muncindasupra picturilor şi organizând expoziţii personalesau în colaborare cu cineva în ţară şi peste hotareleei. Tablourile care urmează au fost create în 2006 şiexpuse în galerii obişnuite şi virtuale spre administraţiaîntregii lumi, lucrări a căror frumuseţe dorimsă o împărtăşim cu cititorii almanahului nostru.Acestea ţin atât de o percepţie mai tradiţională:Lillies, oil on canvas, 50 x 60 cmBefore the rain, watercolors, pastel, paper. 24.5 x 37 cmFish, oil on canvas, 50 x 60 cmImaginea Republicii Moldova în străinătate 35

Artă. PicturăWinter Lace, ink, watercolor, paper, 30 x 42 cmInspirată de călătorie a reprodus realitatea prin prismasufletului său de artist:Miracle of Giza, 24,5x37 cm, watercolor, paperRed sea, 20x30 cm, watercolor, pastel, paperÎn 2006 artista a călătorit în Egipt, prezentând prinimaginile realizate acolo locurile memorabile aleacestei ţări.Sharm-eli-Sheikh, 24,5x37, watercolor, pastel, paperTrecem în revistă cele mai importante evenimentelegate de activitatea şi personalitatea apreciatei pictoriţemoldovene.36 Imaginea Republicii Moldova în străinătate

Artă. PicturăÎn martie 2006 artista a luat parte la Mişcarea artisticăinternaţională, rezultatul acesteia fiind întruchipatîntr-o expoziţie virtuală cu acces nelimitat.A participat în mai 2006 la o expoziţie în Budapesta(Ungaria) cu titlul Artists of Golden Heart, apoi laexpoziţia „Art on the Line” ce a avut loc la Galeria„Kalina” din oraşul Regen, Germania, eveniment reflectatîn ziarul german Baerwald Bote.Webism - Kunst aus sieben Landern auf der Leine.– Baerwald Bote (Donnerstag). – 2006. – 8 iun.Regen (jf). Sie nennt sich “Webism”, die internationaleKünst er-Gemeinde, die sich mit Vorliebe übers Internetaustauscht. Insofern ist die Ausstellung “Kunstauf der Leine”, die derzeit in der Galerie Kalina zusehen ist, eher untypisch zustande gekommen. DennKalina Svetlinski schrieb zwar ihre Idee im Internetaus, die Werke forderte sie aber per Post an. Von zwölfKünstlern hat sie 24 Bilder bekommen, in ganz unterschiedlichenTechniken, aber alle so kompakt, dass siein den beiden Galerierdumen wirklich an der.Wäscheleine hängen können. Klassische, feine Aquarell-Miniaturen sind darunter, Fotokunst auf Schwarzweißfilm,digital verfremdete Fotos, aber auch Kunst,die komplett am Computer entstanden ist.Ihre eigene Welt ist das Letztere nicht, sagt KalinaSvetlinski, die selbst auch mit winzigen Leinwandbildernauf der Leine vertreten ist.“Ich brauche das Gefühl, einen Pins el in der Handzu haben, das Bild muss auch körperlich entstehen”.Umso mehr begeistert sie die Gelegenheit, so viele unterschiedlicheSichtweisen von Kunst ohne große Umständein einer Ausstellung zusammenzuführen. Undsiefreut sich auch, dass die Idee in der Galerie-Szeneschon Beachtung gefunden hat - etwa durch einenHinweis im Online Auftritt der Londoner “SaatchiGallery”.Auf den Leinen der Galerie Kalina sind noch bis SOJuni Künstler aus Australien, den USA, Iran, Kanada,Jamaica. Moldawien und Deutschland zu sehen.Die Galerie ist Dienstag bis Freitag von 14 bis 18 Uhr,Samstags von 10 bis 13 Uhr geöffnet.În august, acelaşi an, pictoriţa Olga Pavlova a participatla expoziţia, „Autograful lumii” desfăşurată înincinta Muzeului Internaţional al Păcii şi Solidarităţiidin Samarkand (Uzbekistan). Organizatorii expoziţieiau creat o colecţie unică de fotografii cu autografe,scrisori şi mesaje personale, viziuni, concepţii,opere semnate de cei care au contribuit la făurireaunei păci mai durabile pe planeta noastră. Olga Pavlovaa participat la această expoziţie, pe lângă altecreaţii expunând şi tablourile de mai jos.Ea afirmă: „Arta plastică este o limbă universală caredeschide uşa spre diferite culturi, restabileşte pacea şiînţelegerea. În secolul stresului oamenii suferă de suprasolicitareşi temeri, se formează un vacuum spiritual.Pictorii se străduiesc să acopere acest vacuum.Sunt fericită să-mi aduc micul aport în această cauzămăreaţă”.În septembrie 2006 Centrul American al Biografiilora nominalizat-o pe Olga Pavlova pentru titlul “Femeiaanului 2006”.Aproape concomitent, Centrul Biografic Internaţionaldin Cambridge (Marea Britanie) a anunţat includereabiografiei Olgăi într-o ediţie anuală, cu titlulDicţionarul biografiilor internaţionle (ediţia a 34-a).Imaginea Republicii Moldova în străinătate 37

SportБологан, Виорел.Ступени или как стать гроссмейстером. Мемуары шахматиста.– Москва: Астрель, 2006. – 253 с.logan îşi descrie treptele de dezvoltare. Deseorişahmatiştii-juniori îşi dau întrebarea: «Cum să deviiMare Maestru?» Răspunsul îl găsim în aceastăcarte care relatează despre căile de perfecţionare amăiestriei, despre greutăţile creşterii şi cuceririi vârfuluiOlimpic.Viorel Bologan povesteşte, de asemenea,despre copilărie, despre primii paşi făcuţi în lumeafeerică a jocului de şah alături de Veaceslav Cebanenco,despre anii de studenţie la Moscova, undeîi avea alături pe Zigurd Lanka şi Mark Dvoreţki.Aceşti oameni şi-au adus contribuţiile sale în formareapersonalităţii lui Viorel Bologan şi dezvoltarealui ca şahmatist.Recent, la editura moscovita “Astrel” a ieşit de subtipar cartea compatriotului nostru, remarcabilul jucătorde şah, Viorel Bologan cu titlul Ступени иликак стать гроссмейстером.Numele maestrului mondial Viorel Bologan estecunoscut în lumea şahiştilor. În 1991 i s-a conferittitlul de Mare Maestru (pentru prima dată în istoriajocului de şah din Moldova). Timp de două deceniiViorel Bologan a avut succese formidabile pe arenamondială a şahului.În 2003 Viorel Bologan a reuşit să atingă apogeul succesuluisportiv repurtând о remarcabilă victorie la superturneulde la Dortmund (categoria a 19-a a FIDE)cu 6,5 puncte din 10 posibile. Cei mai de vază jucătoride şah din lume ca G. Kasparov, A. Karpov, M. Dvoreţki,Z. Lanka – preţuiesc talentul lui Viorel Bologan pentruînţelegerea multilaterală a jocului de şah.În epoca tehnologiilor informaţionale, e о raritate caun jucător de şah să scrie о carte, pentru că e un lucrugreu, anevoios. Dar lui Viorel Bologan i-a reuşit. Ascris о carte sinceră, o carte-meditaţie, о carte-spovedanie.«Писать про себя одновременно и просто,и нелегко. C одной стороны, лучшее, что выходит,из-под пера писателя, это всегда – еголичный, глубоко прочувствованный опыт. С другой– тяжело сохранять объективность, когдаречь идет о себе любимом. И все же я решился!”(р. 7)Cartea este dedicată tuturor celor care sunt pasionaţide şah. Este о carte autobiografică, unde Viorel Bo-Un interes deosebit îl au citatele din jurnalul său, încare autorul relatează nu numai evenimentele legatede joc, dar şi trăirile lăuntrice, emoţiile. Iată unul dinele, scris la 20 martie 1990.„Ну что я могу сказать? Пока я никто. Собой яне то чтобы доволен, но меня устраивает, какразвиваются события. Правда, сейчас передомной встала во весь рост дилемма: учитьсяли дальше в Москве или переводиться в Кишинев?Xочется больше в Кишинев, там лучше.Просто тоска по родине! И в то же время свойотъезд в Кишинев я сам посчитаю поражением.Поэтому не знаю. Надо бyдет посоветоватьсяс людьми, узнать, каковы там условия.38 Imaginea Republicii Moldova în străinătate

SportСейчас у меня щекотливое положение и винституте и в шахматном плане. Буду работать,хоть и звучит это банально. Ho то чтоэто необходимо, я убеждаюсь с каждым разомвсе больше и больше. Сейчас надо подтянутьфизическое состояние, обязательно включитьсяв какой-то турнир, контролироватьобстановку в институте.” (р. 35)În carte sunt descrise 52 de partide de şah şi la toateeste făcută о descriere amplă. Acestea sunt luptele deneuitat dintre Viorel Bologan şi V. Ananda, A. Şirov,P. Svidler, V. Zveaghinţev şi alţi titani ai jocului deşah. Important este faptul, că după fiecare analiză ajocului autorul face concluzii, sinteze.Prefaţa cărţii este scrisă de marele maestru Garri Kasparov.Reproducem un fragment din prefaţa dată: “Ядумаю, что книгу должны прочитать все шахматисты,которые хотели бы продолжитьсвое совершенствование. В первую очередь, конечно,это касается шахматистов молодых,которые уверены, что все шахматные знанияони могут скачать в Интернете или найти всовременных шахматных базах. На самом деле,ничто не может заменить печатного слова,потому что для совершенствования необходимопонимание того, что было сделано ранее, атакже умение полученную информацию перерабатыватьк своим стилевым особенностями особенностям шахматного характера”.„... В книге представлены разноплановые партии,начатые самыми разнообразными дебютами.Сейчас модно расширять свой репертуар, включаяв него разные, зачастую противоречащиедруг другу по структуре дебюты, а в этойкниге можно получить рекомендацию, какправильно, с точки зрения автора, выбиратьдебют. Автор рассказывает о методе принятиярешения и о той конкретной философии,которая стоит за каждым из подобных решений.Это могут быть элементы шахматнойпсихологии, связанные с конкретнымсоперником, какие-то изменения творческихвзглядов вследствие сотрудничества с темили иньм тренером, это может быть простосоответствие современной шахматной моде,потому что любой шахматист, даже самыйтворческий, обязан внимательно следить заразвитием шахматной мысли и стараться неотставать, находиться всегда на переднихрубежах современного шахматного развития.И здесь практически в каждой партии можнонайти общие рекомендации, «приспособленному»к конкретным особенностям той или инойпозиции. Думаю, это наиболее ценные советы,потому что сам по себе общий совет, не раскрытыйна конкретном примере, теряет большуючасть своей практической пользы.” (р. 5)Imaginea Republicii Moldova în străinătate 39

Ştiinţa literaturiiCimpoi, Mihai.Secolul Bacovia. – Bucureşti : Fundaţia Culturală IdeeaEuropeană, 2005. – 180 p.La Editura “Ideea Europeană” a apărut o carteincitantă despre unul dintre cei mai mari poeţi interbelici,numit pe nedrept de către G. Călinescu dreptun poet minor, cu titlul Secolul Bacovia. Studiul estesemnat de cunoscutul exeget literar Mihai Cimpoi,preşedinte al Uniunii Scriitorilor din RepublicaMoldova, membru al Academiei Române.Cartea, nefiind prea extinsă ca volum, este de faptun comprimat al operei lui Bacovia, cuprinzând, pelângă cele cinci capitole de bază, şi două compartimentede Addendă. Adenda II inventariază, se pare,toate preocupările de ultimă oră a cercetătorului înmaterie de Bacovia, acest apendice incluzând, întrealtele, şi un dialog al lui M.Cimpoi cu Brenda Walker(Anglia). Tot aici a fost adiţionat şi studiul introductivla volumul de versuri în limba engleză Poems andselected prose of George Bacovia transpus în englezăde bine cunoscuta traducătoare şi Stelian Apostolescu.Într-o informaţie marginală ni se spune căvolumul Poems and selected prose of George Bacoviaurmează să apară la Editura Institutului CulturalRomân. O fi apărut?În Argumentul cărţii, “De ce Bacovia?”, criticul îşiexplică opţiunea de a scrie despre unul dintre ceimai comentaţi scriitori români: “Autorul Plumbuluiboicotează istoria, ducând o existenţă retrasă, cenuşie[«La Bacău cenuşiul e o culoare frecventă. Existândîn natură, s-a strecurat necalculat în versurile mele»,recunoştea undeva poetul], fără evenimente biograficespectaculoase, egală cu sine, departe de Centrul magmatical ei şi de cursul magistral aducător de noi vânturi,direcţii, etape, vârste (hegeliene)”. Această fugăde toţi şi de toate (“de intensitatea privirii”) consacrăantinarcisismul bacovian, cum îl numeşte MihaiCimpoi, fenomen poate devastator pentru viaţa şiimaginea artistului, nu însă şi pentru opera sa.Mihai Cimpoi redeschide de fapt dosarul Bacovia, unsubiect foarte mult studiat de cercetători, dar departede a fi clasat. Ceea ce propune criticul şi istoricul literar,este o nouă lectură a poetului, care depăşeştecadrul strict al criticii literare, pătrunzând spre zonede adâncime ale poeziei bacoviene, spre viziuneaei, spre mitoetica ei. Criticul vine dintr-o direcţieinedită – filozofia culturii – , opera poetului fiindcercetată până în prezent mai mult cu instrumentetradiţionale. De aici şi gradul de noutate a cărţii, darşi poticnelile ei. Accentul se pune pe fiinţial, mod deabordare în care autorul Secolului ... a excelat maiales în tema Eminescu. Eminescologul Mihai Cimpoipoate discuta despre divergenţa vizionară între poeziabacoviană şi cea eminesciană, ceea ce înseamnăun imens pas înainte în evaluarea lui Bacovia, carepoate fi privit acum dintr-o perspectivă similară cuprivirea ce îl scrutează pe Eminescu într-o anumitălatură a sa, cea a concepţiei despre univers, cosmos,fiinţă, fiinţă umană, centru, divinitate, metafizică etc.“Gândirea eminesciană îşi reprezintă un centru divizibilîn infinit care nu pierde însă nimic prin diviziune, elrămânând un punct matematic constant”, în vreme ce“Bacovia este departe de a concepe o astfel de divizibilitateinfinită cu un punct unic indivizibil. Centrul bacovianeste mai degrabă cel labirintic, învăluit în taină;este o margine, care desistematizează şi dezaxează”(p.11). Iată, spre exemplu, cum mai vede Mihai Cimpoiraportul de succesiune Eminescu – Bacovia, subiectcare la alţi critici lua forma unei simple corelări amotivelor sau ritmurilor (literare) comune. Exegetulmerge spre literar şi literaritate (altfel care ar fi rosturilesă vorbim despre un poet şi poezia lui?), dardintr-o perspectivă ontologică: “Dacă la Eminescudăm de un abis ontologic, la Bacovia găsim un abispsihic”(p. 93). În filozofie şi simbolistică, subliniazăautorul, Centrul “este, eminamente, obârşie, temei, încare se adună contrariile” (p. 10). Dacă primul aparesub semnul “devenirii întru fiinţă”, atunci “Bacoviaface dovada unei dialectici răsturnate, începutul purnefiind pentru el fiinţa, ci nefiinţa” (p. 8). Decadentul,de fapt, “identifică fiinţa neantului” (p. 12). Deaici moartea absolută a eului bacovian, “un eu vidatde conţinut”, de aici “marginarismul” şi golul ca“abis originar”, ambele generând “golul verbal” (p.27), adică formele goale bazate pe refrene şi repetiţiicare reflectă colapsul fiinţial: “Singur, singur, singur,...Nimeni, nimeni, nimeni,... Tremur, tremur, tremur”.Dacă Eminescu are respiraţie de maratonist (el“desfăşoară existenţialii – angoasa, disperarea, melancolia,singurătatea”), atunci Bacovia “îi punctează şi-iemblematizează”. Plânsul Demiurgului, melancoliaeminesciană ia proporţii universale, extinzându-sela scară cosmică, pe când plânsul material la Bacovia“este o senzaţie auditivă «locală»”, melancolia40 Imaginea Republicii Moldova în străinătate

Ştiinţa literaturiibacoviană rămânând doar un moment nevrotic. Deaici şi “distanţele” literare parcurse de cei doi: Eminescuare suflu epopeic, proiectând mari poemepanoramice, Bacovia e al momentelor şi stanţelor,al poemului-miniatură. Există însă şi o serie de elementecomune, care îi induc lui Mihai Cimpoi ideeacă bacovianismul este, de fapt, o prelungire a eminescianismului,dar un eminescianism extremal, duspână în pânzele cenuşii ale neantizării bacoviene.Concluzie mai mult decât plauzibilă – demonstratăcu multă aplicare de critic.Corespondenţele lui Bacovia cu Eminescu, Cioran,Blaga, Heidegger, Nichita Stănescu, Brâncuşi, suntchiar pasionante pentru lector. Punerea faţă în faţă alui Bacovia cu Cioran e incitantă: „unul scrie lirică petextul filozofic al celuilalt, cel de al doilea scrie filozofiepe textul liric al celui dintâi”. Pentru că, spune în altloc autorul studiului: „Lirica lui Bacovia este, în fond,o rapsodie a Neantului. Acordurile monotone, cântatetotuşi într-un alegro susţinut, se contopesc contrapuncticîntr-o astfel de componenţă simfonică unitară”.Nici “Bacovia şi Blaga sub zodia lui Saturn” nu eun subcapitol mai puţin interesant. Aparent, totulîi desparte pe cei doi poeţi, şi totuşi, Mihai Cimpoidescoperă similitudini convingătoare ca şi deosebirigrăitoare.Concluziile studiului despre Bacovia fac obiectul ultimuluicapitol, Bacovianismul, capitol cel mai interesantal cărţii nu este doar un corolar al Secolului..., cişi un bilanţ la zi al ideii de Bacovia. Accentuând asupraunicităţii fenomenului Bacovia, caracterizat prinlimbaj arhetipal, originalitate, “identitate originalăîntre sinceritate şi artificialitate”, repetivitate, marginarism,vacuitate etc., Mihai Cimpoi va conchide:„Bacovianismul se manifestă, în definitiv, ca neputinţă,ca eşec sisific al omului nimerit într-o gaură neagrăexistenţială”.Resursele ontologicului, ale existenţialului, la careapelează Mihai Cimpoi, lărgesc întrucâtva definiţiabacovianismului, o deplasează într-un fel din sferastrictă a literaturii în cea mai largă a cunoaşteriiumanistice. Poetul e recalificat, dintr-un provincialînchis în interbelic între limitele unui simbolism fărăieşire, defunct, într-un exponent al gândirii moderne(“Bacovianismul e existenţialism pur”, p. 18), în planestetic vizându-se chiar absurdul: „Teatrul lumii eplin de figuranţi care se învârt mecanic într-un dute-vinoderizoriu” (p. 119).Svetlana Paleologu-Matta vorbea chiar de „occidentalitatea”lui Bacovia, teză catalogată în Secolul Bacovia,poetul fiind un occidental deoarece are un demersabsolut citadin, dar şi o predispoziţie geneticăpentru asta: „Occidentalismul de margine bacovianeste generat de ratarea istorică a destinului; Bacovia e«strigătul dispariţiei întregii Moldove anterioare: Bacoviaînseamnă întreaga Moldovă de Jos, decadenţa saistorică, întrebare resimţită biologic prin însuşi corpul,din punct de vedere auditiv prin sonurile sale dezarmonioaseşi false, din punctul de vedere vizual de asemeneaprin glob, fum, ruşine»”(citat de Mihai Cimpoidupă Svetlana Matta, p. 115).Mihai Cimpoi face concluzia: „Evident, chiar dacăilustrează una din aceste orientări literare (simbolism,romantism, expresionism, suprarealism, postmodernism),Bacovia este un poet cu o identitate absolutneîncadrabilă în vreo convenţie. Nu ancorează la niciun «ţărm», ci se află mereu în derivă, rătăcirea, deambulareadelitantă fiindu-i datul esenţial”(p. 113).Mihai Cimpoi este mai mult decât un critic înzestrat:e un critic înnăscut. Vivace, curios, profund, captivatde aventura spirituală a descifrării, el face din poezialui Bacovia un teritoriu al său, o lume a sa, în careva trăi atâta vreme cât scrie, asumându-şi-o total, nudoar prin judecată critică, ci şi prin sensibilitate şisimţuri.Cartea Secolul Bacovia este o carte integrală, totală,iar de ai vrea cu dinadinsul să polemizezi cu ideileei, nu ai putea s-o faci decât propunând o altă nouăviziune critică asupra lui Bacovia.Deci, Secolul Bacovia este un volum consistent, carefructifică în mod creator bogata bibliografie despreBacovia, formează judecăţi şi sentimente remarcabile,obligatorii de acum încolo pentru exegeţii opereibacoviene.Imaginea Republicii Moldova în străinătate 41

Ştiinţa literaturiiCorobca, Liliana.Poezia românească din exil. – Bucureşti: Institutul CulturalRomân, 2006. – 403 p.portante în peisajul literar românesc, volumele lor fiindelogiate şi premiate. Alţi scriitori care au îmbogăţitpoezia exilului cu versurile lor, «marginalizaţi» saunecunoscuţi în Romania, se vor afirma în afara hotarelorei. Miron Kiropol debutează, aproape neobservat,volumele lui cele mai importante fiind scrise în limbafranceză; Alexandru Lungu, versurile căruia erauaduse ca exemplu de poezie «decadentă şi afectată demorbul putreziciunii burgheze», va publica neobosit înexil, din 1980 până în 1989, 16 plachete de versuri înlimba română” (p. 11).Consecvent misiunii sale de promovare a patrimoniuluicultural naţional, Institutul Cultural Românoferă cititorilor un instrument esenţial de cunoaşterea fenomenului poetic românesc din exil.Antologia realizată şi prefaţată de Liliana Corobcareuneşte între coperţile ei aproape cinci decenii decreaţie lirică. Pe această cale publicul va putea descoperio dimensiune ignorată a istoriei literaturii noastre,încercând să recupereze şi să redea literaturiiromâne câţiva autori mai puţin sau deloc cunoscuţi.De la Ştefan Baciu până la Dorin Tudoran, generaţiileexilului se regăsesc reflectate prin intermediul acesteiselecţii.În afară de tradiţionalul criteriu valoric ce stă la bazaoricărei antologii, cei 31 de autori selectaţi au publicatîn exil, în limba română, cel puţin un volum deversuri între anii 1945-1989.„Mulţi poeţi, înainte de a ajunge în exil, erau numecunoscute în ţară. Înainte de 1945, Aron Cotruş, Al.Ciorănescu, Al. Busuioceanu, Vintilă Horia publicaserămai multe cărţi, erau preţuiţi în mediul literar oriştiinţific. De asemenea, mulţi dintre autori care vinmai târziu, Ion Caraion, Dorin Tudoran, Ilie Constantin,Gabriela Melinescu sunt nume consacrate şi im-Aproape toţi poeţii exilaţi au avut de înfruntatnenumărate obstacole. Imaginea exilaţilor e umbrităde sărăcie, descurajare, ratare:„În port, în tavernă săracă şi murdară,Ca într-un panoptic, stau exilaţii în scaune încremeniţiPeste chipurile îmbătrânite şi galbene ca de ceară,Îşi fâlfâie aripa hulubii amintirilor, obosiţi”.S. Gorova (Nicolae Ştefănescu), Exilaţii, p. 154)Un sentiment de inutilitate îi stăpâneşte, uitareaneîndurătoare îi pândeşte:„Dar cine are nevoie de aceştitrândavi? Silnic ei bâjbâieîn marea unde sfârşeşte orice ţărm,într-un pustiu noroios de uitare.”Ilie Constantin, Poeţii exilului, p. 121Tulburătoare şi tragică e dorinţa exilaţilor de a-şirevedea ţara înainte de moarte:„Câţi oare, Doamne, dintre noi,de-aici de la soare-apune,s-or mai întoarce cândva înapoi,duşi val-vârtej de năbădăi nebun”, se întreabă retoricAron Cotruş.Deşteptare, p. 141.„Ceva în mine îmi spunea că n-am să ajung, voi fimort,Când va suna ora cea sfântă de eliberare”.N.S. Govora, Înserare la Palma de Mallorca, p. 156„Întoarcerea, întoarcerea. Când nebunesc al amareineputinţi.Timpul s-a consumat. Distanţa-i pulbere, ca anii42 Imaginea Republicii Moldova în străinătate

Ştiinţa literaturiiMarii despărţiri. Definitivele rupturi zac în noi......Nostalgia, nebunia întoarcerii, erau poate gata săfacă concesii,Un dureros «totuşi» era dispus să arunce magice punţiDar e prea târziu”.George Uscătescu, Poemele tăcerii, p. 372.Experienţa exilului, dureroasă, religioasă, metafizică...,a fost resimţită ca o înfrângere, o imensă dezamăgireşi o profundă dramă existenţială:„Ceva-n inima noastră se frângeun arc prea întinsStăm în apus ca la marginea lumiiŞi privim cerul de glorii funebre aprins”.A. Busuioceanu, Eroică tristă, p. 54.Autorii apar în volum în ordinea alfabetică şi poemeleurmează succesiunea apariţiei cărţilor şi ordineacronologică a revistelor. Notele bibliograficeînregistrează, în mod special, cărţile de poezie scriseîn limba română.Fiii risipitori ai exilului se întorc acasă. Umilită,îndărătnicită, tristă, înţeleaptă, demnă, complexă,naivă, resemnată etc., poezia lor bate acum la uşilenoastre. Să deschidem...Imaginea Republicii Moldova în străinătate 43

BeletristicăPoezia dispune neîngrãdit, dupãbunul ei plac, de suferinţã şi dorinţã – de plãcere şidurere – de eroare şi adevãr – de sãnãtate şi maladie.”NovalisÎn Revista de cultură poetică “Poezia” (Iaşi), ediţia de vară, revistă ce îşi propune publicarea poeziei româneşticontemporane, a poeziei universale în hainã româneascã, eseuri pe teme de creaţie şi de culturã poeticã, aapărut poemul lui Alexe Rău “Această salcie”.Alexe RĂUACEASTĂ SALCIE„această salcie cu cetina-n bernăsobră şi nobilă ca o stareţăfăptura-nchinată asupra apeica să nu piardă din ochi rădăcinileaceastă salcie – arătare a sufletuluicea mai fragilă dintre toţi copaciiun susur de gând ţine-n ea locul lemnuluiîn verde se pierde de parcă trup n-aredar nu cu ochiul – cu duhul priveşte-oea cel mai tare arbore esteun capăt de lemn din ea de rămâneîl pui şi se prinde şi salcie creştedacă-i sădită lângă-a ei apăcăci e fiinţa ce locul nu-şi schimbăchiar de gorunii cu umbră-o-mpresoarăc-atuncea ea însăşi lumină devinecu-a ei suflaremorţii sunt viişi-mpreună ne ţinemcum apele-n maluriCerul printr-însacoboară la noipământul nostruprin ea la Cer suieaceastă salcie călugăriţăcu jerbe de verbe prinse-n cunună –cununi de cuvinte îi sunt coroană –păzindu-şi de soare tainele saleşi de aceea lui închinându-seprivindu-1 în apă pe Dumnezeuaceastă salcie plăpândă şi-eternăeste Limba Maternă”.44 Imaginea Republicii Moldova în străinătate

BeletristicăCiobanu, Vitalie.Anatomia unui faliment geopolitic : Republica Moldova. –Iaşi : Polirom, 2005. – 408 p.Pentru românii din România situaţia din RepublicaMoldova este încărcată de clişee şi prejudecăţi. Înproblema prezentului Republicii Moldova, studiileserioase şi aprofundate se lasă aşteptate. Din acestmotiv, e important să receptăm favorabil şi să fimdeschişi pentru tot ce ar putea fi analiza îndrăzneaţăşi precisă a situaţiei din republică.Vitalie Ciobanu oferă publicului o cale de înţelegerea realităţilor Republicii Moldova, publicând recent laEditura “Polirom” o astfel de carte. Înainte de a trecela prezentarea cărţii lui Vitalie Ciobanu, apărută în2005 la Iaşi, pentru că nu a apărut încă pe paginileAlmanahului nostru, vom expune elementare datebiografice, multora fiindu-le cunoscută activitateaautorului din revista Contrafort.Vitalie Ciobanu este născut la Floreşti pe 4 mai 1964.Îşi face studiile la Universitatea de Stat, Facultatea deJurnalism, a cărei licenţiat devine. Îşi începe carieraîn calitate de scriitor, critic, traducător. În perioada1986-1993 este redactor, apoi redactor-şef la Editura“Hyperion”. Din 1994 e redactor-şef al revistei Contrafort,de pe ale cărei pagini este cunoscut cel maibine cititorului interesat de ţară, naţiune, cultură, literatură,calitate, autenticitate... Sumând activităţilecunoscute ale Domniei Sale, obţinem: poet, scriitor,eseist, critic literar, ziarist, publicist, comentator laRadio Europa Liberă. Activitatea sa intelectuală afost materializată în volumele: Schimbarea din stradă(Chişinău: Ed. „Hyperion”,1991), Frica de diferenţă(Bucureşti: Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1999),Zilele după Oreste, nuvelă publicată în România literarăîn anul 2000, Valsul pe Eşafod (Chişinău: „Cartier”,2001), la fel în antologiile Momentul adevărului(Cluj-Napoca: Ed. „Dacia”, 1996), Europaexpress.Ein literarisches Reisebuch (Berlin: Eichborn, 2001).Unele aprecieri cu privire la preocupările literare:colaborează şi la revistele 22, Dilema, România literară,Observator cultural, Viaţa românească, Cultura,Lettre internationale, la cotidienele România liberă şiEvenimentul zilei, precum şi la publicaţiile Interval,Apostrof, Steaua, Timpul, Convorbiri literare, Sud-Estş.a. Au fost luate în consideraţie meritele sale princâteva premii şi distincţii, precum: Premiul pentrudebut al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova,1991; Premiul pentru eseu al Uniunii Scriitorilor dinRomânia, 1999; Premiul pentru critică şi eseu al UniuniiScriitorilor din Moldova, 2001 şi 2005.Volumul semnat de Vitalie Ciobanu, pe care intenţionămsă-l prezentăm în cele ce urmează, poartă titlulAnatomia unui faliment geopolitic: Republica Moldova.În această carte Vitalie Ciobanu face o radiografierenecruţătoare lumii culturale şi politice din Basarabia.Autorul însuşi deschide volumul astfel: „Carteacronometrează agonia unei iluzii: adică a ceea ce s-avrut Republica Moldova în zorii independenţei sale.Prăbuşirile din ultimii cinci ani – 1999 -2004 – asupracărora mi-am fixat obiectivul, compromiterea rapidăa tuturor valorilor naţionale, declamate solemn la 27august 1991, până la recăderea acestui stat, un deceniumai târziu, în braţele unui regim comunist dogmatic şiromânofob justifică din plin folosirea cuvântului «faliment»”(p. 8).Adoptând o perspectivă critică, Vitalie Ciobanu deconstruieşteşabloane şi încearcă să stopeze marotelenefericite ale unei societăţi pentru care, la cinsprezeceani după desprinderea de URSS, deriva nu s-asfârşit încă.De fapt, prezentul volum de eseuri este construit,în parte, din articole publicate între 1999 şi 2004 înContrafort, 22, Dilema, Observator cultural, Românialiberă etc. Lucrarea în întregime redă societatea basarabeanăîntr-o indeterminare: de la o fericire supremăoferită de redobândirea independenţei, pânăla reîntoarcerea semiconştientă la un trecut ce păreaa fi rupt, şters şi uitat din istoria ţării, deci, la aceeaşiguvernare comunistă, asmuţirii contra limbiiromâne, indiferenţă faţă de cultura naţională etc. Defapt, Basarabia mai este încă sub povara ruinelor şiinfluenţelor uriaşului imperiu sovietic. Plus la toate,şi stilul în care se scrie este semnul grandorii, amărăciunii,importanţei celor abordate.Prin volum se prezintă fidel atmosfera fiecărui segmentde timp din 1989 încoace şi analiza cauzeipenru care s-a ajuns la acel „faliment” sus-menţionatde autor. „Aceste cauze, afirmă Vitalie Ciobanu,s-au dovedit mereu mai profunde, cu rădăcini într-oImaginea Republicii Moldova în străinătate 45

Beletristicăistorie mai veche şi mai complicată a Basarabiei, decâtconexiunile de suprafaţă ale evenimentelor derulate înepoca postsovietică” (p. 8).Textele au fost selectate după capacitatea lor de a exprimaîntocmai „planul înclinat” pe care „continuă sălunece comunitatea românească dintre Prut şi Nistru”(p. 8). Dintre punctele culminante este evenimentuldin 2003, când „autorităţile de la Chişinău au fost laun pas de a semna planul rusesc de federalizare – citeşte:de lichidare a Republicii Moldova” (p. 8).Cartea lui Vitalie Ciobanu atinge problema “trădării”şi a abdicării intelectualilor basarabeni. Comuniştiin-ar fi avut un asemenea succes electoral dacă nus-ar fi produs falimentul intelectualilor şi al partidelorpretins democratice, incapabile “de a desăvârşi unprogram de transformări autentice, fapt ce a încurajatrecrudescenţa comunismului în Republica Moldova şiumilinţele la care este supusă azi limba română”. Suntoferite câteva exemple: Mihai Cimpoi (premiat deC.V.Tudor, “fără să fie deranjat de lumina dezonorantăîn care aruncă întreaga breaslă a scriitorilor basarabeni”),Ion Druţă (susţinătorul “moldovenismului”),Grigore Vieru; se discută despre cazul ziarului Literaturaşi arta, prea absorbit în răfuieli grobiene, incapabilăsă vadă proiectul general de apropiere dintreRomânia şi Republica Moldova, fără să fie lezaţi cetăţeniiruşi din Republica Moldova.“Este adevărat că tonul schimbărilor politice la sfârşitulanilor ‘80, în Basarabia, l-au dat intelectualii. Maibine zis, ei au recepţionat primii semnalul liberalizăriigorbacioviste. Elanul acelor zile mai stăruie în amintireamultora dintre noi: adunări incendiare la UniuneaScriitorilor, articole de presă în care s-au rostitpentru prima oară public, după 1945, între Nistru şiPrut, marile adevăruri despre identitatea moldovenilor,despre limba română şi istoria naţională. Am trăitun adevărat delir al recuperărilor, într-o perioadăcând România încă mai gemea sub regimul Ceauşescu.Atunci au ieşit în prim-plan câteva figuri: Gr. Vieru, L.Lari, D. Matcovschi, N. Dabija, M. Cimpoi etc., iar celmai popular săptămânal devenise «Literatura şi arta».Din păcate – am spus-o şi mai devreme – , intelectualiibasarabeni n-au reuşit să impună un program detransformări radicale ale cadrului politic, economic şisocial pe care să-l controleze” (p. 27).“Este o mare dramă faptul că în Basarabia, noi, intelectualii,în loc să ne aplecăm cu responsabilitate şi cupasiune asupra acestui atribut care transcende naţionalulîn accepţiunea lui imediată şi tradiţională, darcare, în egală măsură, defineşte fiinţa umană, pentrucă valorează universalul din noi şi multiplele înfăţişăriale «eului» – în loc să privim aşadar dincolo de limitelecondiţionărilor noastre de spaţiu şi timp, de religieşi limbă, trebuie să ne războim, cu stafiile unui trecutdamnat, cu apetitul necrofil al unor valeţi ideologicipe care nu am ştiut să-i punem la punct la momentulpotrivit, din laşitate, comoditate şi vanitate măruntă”(p. 74).Vitalie Ciobanu îşi încheie volumul cu un excelenttext intitulat “De ce are nevoie România de Basarabia”,unde oferă o analiză comparativă a inadecvărilordintre Bucureşti şi Chişinău. Se aminteşte de calitateadiplomaţilor trimişi să reprezinte România laChişinău – “personaje mediocre, veleitare, proveninddin vechea pepinieră de cadre ceauşistă, au ales (ca şicum ar fi ascultat un ordin!) calea minimei rezistenţe,a comodităţii sinecuriste, îndeletnicindu-se cu actesimbolice de o rezonanţă insignifiantă şi cu organizareaunor «chermeze patriotice» înecate în vorbă multăşi goală” (p. 389).Volumul Anatomia unui faliment geopolitic: RepublicaMoldova are meritul de a ne arăta că RepublicaMoldova nu este o ţară a nimănui, dimpotrivă, esteun ţinut pe care, dacă nu-l vom trata superficial şiegoist, ar putea să fie un partener al României spreintegrarea europeană.Gârneţ, Vasile.Intelectualul ca diversiune : Fragmente tragicomice de inadecvarela realitate. – Iaşi : Polirom, 2005. – 257 p.Trecând în revistă cele mai sugestive date biografice,menţionăm că Vasile Gârneţ e născut în anul 1958la Hănăşenii Noi, jud. Lăpuşna. Este absolvent alFacultăţii de Ziaristică a Universităţii de Stat în anul1983. Este membru al Uniunii Scriitorilor din RepublicaMoldova şi din România. A fost redactor-şefla Editura „Hyperion”, din 1994 – director al revisteiContrafort, publicaţie a tinerilor scriitori din Repub-46 Imaginea Republicii Moldova în străinătate

Beletristicălica Moldova. Are o intensă activitate publicistică,atât la Chişinău, cât şi în România. Pe lângă acesteactivităţi, este poet, fiind încadrat în mai multe antologiiliterare din România şi peste hotarele ei. Textelepoetice au fost traduse în limba engleză, germană,italiană, rusă, franceză, portugheză, spaniolă etc.Este autorul volumelor: Martorul (Chişinău: „LiteraturaArtistică”, 1988), Peisaje bolnave (Chişinău: „LiteraturaArtistică”, 1990), Personaj în grădina uitată(Chişinău: „Hyperion”, 1992), pentru care s-a alescu Premiul Uniunii Scriitorilor din România, CâmpiaBorges (Bucureşti: Editura „Vinea”, 2002), pentrucare a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din RepublicaMoldova.Basarabeanul Vasile Gârneţ oferă publicului o cale deînţelegere a realităţilor Republicii Moldova în carteapublicată recent la Editura „Polirom” Intelectualul cadiversiune.Volumul semnat de Vasile Gârneţ cuprinde mai multearticole apărute în perioada 1994-2002 şi paginide jurnal. Lucrarea este centrată pe aflarea continuă(în sensul căutării) a propriei identităţi: în situaţiaunei inerţii actuale.Intelectualul nu trebuie să-şi permită indiferenţa,remarcată de atâtea ori faţă de evenimentele din toatesferele vieţii din ţară, iar sprijinul unor proiectecondamnate la faliment, ruşinoase şi cu repersiunipe ani înainte, cauză a suferinţei şi a generaţiilor cevin este „un delict asemănător cu trădarea”. Astfel,cartea reprezintă o imagine oglindită a societăţii şia politicii din Basarabia la momentul trecerii prinacele evenimente. Aceasta e un apel al intelectualilorla autoanaliză şi la redefinirea propriului rol în procesultranziţiei de la moravurile postsovietice (bizantine)către o lume a transparenţei şi a dezbateriidemocratice.Volumul este prezentat într-o formă concentrată deautorul însuşi.„Titlul volumului – Intelectualul ca diversiune – fixeazăpoate şocant şi, cred, polemic teza potrivit căreia principalulvinovat pentru deriva postsovietică a Basarabieieste intelectualitatea naţională. Pentru că, dincolode expresiile siropoase şi delirant-artistice care au delectat(mai exact ar trebui spus «ameţit») publicul, însetat– la începutul anilor ‘90 – de un discurs patrioticbine rostit, s-a ajuns la un rezultat dezastruos: intelectualiiau fost învinşi. Iar cel învins, mai ales dupăce angajează pe acelaşi traseu, sub faldurile inspiraţieisale civice, atâta lume, este şi vinovat” (p. 5).Secvenţele care urmează vă invită să reflectaţi asupraproblemelor dezvăluite în acest volum.„La zece ani de la declararea independenţei, RepublicaMoldova este o corabie cu busola stricată. Degringoladainstituţiilor, insecuritatea cetăţeanului, adâncireadisparităţilor sociale – care nu reflectă inegalităţilenaturale dintre oameni, ci răsturnarea scării de valoriîn favoarea tupeului şi hoţiei şi în detrimentul munciioneste – absenţa unui sentiment al solidarităţii civice şidescompunerea conştiinţei naţionale creează o stare defapt dezolantă, pe care datele statistice nu reuşesc decâtsă o confirme. R.M. este în acest moment un imenspoligon de încercare unde se aplică diverse tehnici demanipulare din care statul şi cetăţenii săi nu au nimicde câştigat. Într-un moment când s-a deschis sezonulregrupărilor geopolitice, la capătul căruia hărţile Europeivor căpăta o nouă configurare, R.M. apare ca opată albă, o terra incognita, care nu răspunde adecvat(adică în conformitate cu reflexele unui organism normal)semnalelor lansate spre ea. O asemenea atitudinetrezeşte nedumerirea şi dezamăgirea occidentului, carear dori să ne ajute, dacă ar avea cu cine să discute,dacă cei susceptibili de asistenţă ar şti să-şi articulezenevoile” (p. 13-14).„Cum lesne se observă, spiritul de baricadă, de confruntaredirijată şi... (uneori bine remunerată) a impregnatacest tip de reacţie a intelectualilor basarabeni, care audevenit – pe neobservate, cumulând mici compromisiunişi laşităţi – o masă de manevră la cheremul maimarilorzilei. Tradiţionalele şi totodată ruşinoasele listecu semnături pentru susţinerea cutărui sau cutărui potentatsunt o dovadă că lucrurile s-au degradat până lanivelul cel mai de jos posibil. Întrebarea care se pune estece fac spiritele independente, care refuză contingenţa şiînregimentarea, încăpăţânându-se să practice reflecţiacritică – singura care defineşte un adevărat intelectual?Ele nu se pot regăsi în nicio tabără, pentru că au curajulsă privească în faţă şi să formuleze propria relaţiecu ea, chiar dacă aceasta postură le condamnă adeseala însingurare.Pentru a nu se trăda pe sine însuşi, cred că un intelectualar trebui să susţină idei, nu persoane sau interesede clan. Să-şi pună inteligenţa în serviciul cuiva numaiîn măsura în care acesta îi reprezintă, îi întruchipeazăideile, având libertatea de a se retrage atunci când«omul său» i-a înşelat aşteptările. Să nu semneze«contracte» cu puternicii zilei, ci să «jure» doar pe propriaconştiinţă. Un intelectual adevărat trebuie să-şipăstreze respectul de sine, ca un capital ce nu poateavea valoare de schimb” (p. 100).Imaginea Republicii Moldova în străinătate 47

BeletristicăMacarevici, Victor.Cu epigrama trecem Prutul. – Bucureşti : Univers ştiinţific,2006. – 120 p.În pofida dominaţiei satirico-umoristice, cartea esteuna tristă. Umorul este tragic. Conform afirmaţiei luiGeorge Corbu „într-o cultură a suferinţei, a revoltei,dar şi a cugetării, a doinei şi a epigramei – aceasta cuvirtuţi evident pamfletate – râsul este contrabalansatde un plâns îndelung mocnit, el ivindu-se cu greu,asemeni soarelui copleşit de nori...”.Victor Macarevici oferă un volum care este o oglindănu atât a defectelor de neam, cât conştiinţa legăturiiprofunde, durabile de-a lungul timpului. Câţiva dintreautorii basarabeni incluşi în antologie sunt IonBerghia, Efim Bivol, Petru Cărare, Mihai Cimpoi, IonCuzuioc, Ion Diviza, Grigore Vieru ş.a.Oferim câteva epigrame semnate de autorii noştri.AGNESA ROŞCAAutorul, profesor de muzică, în cadrul activităţii literare,a adunat într-un volum cele mai reprezentativeepigrame prin care evidenţiază istoria, evoluţia,cultura, care au evoluat separat, distinct. Intenţiaautorului însă este nu cea de separare a poporului şi aculturii sale, ci de apropiere, de eliminare a situaţiilorconflictuale, de evidenţiere a împrejurărilor ce audus la situaţia actuală, în care una dintre cărţi a fostnevoită să ia o altă cale de dezvoltare.Epigrama de la noi şi cea de dincolo de Prut formeazăacel întreg al românităţii care în alte sfere este scindat.Acestea sunt datorate cunoscuţilor creatori degen de pe ambele teritorii româneşti.Deosebit e faptul că epigramele au în vedere un grupanume – moldovenii – prezentându-i cu trăsăturilelor definitorii, devenite proverbiale. Deci, este valorificatun bogat patrimoniu spiritual, fără limite în exploarare,fără prejudecăţi, epigrama fiind una dintrecăile de menţinere a spiritului naţional. Epigramiştiiadunaţi în volum au ca punct de reper afirmaţia „artae limita politicii”. Fiind cultivat şi aici, şi peste Prut,acest gen de poezie menţine regenerarea morală asocietăţii.PotentaţiiChiar dacă lumea s-ar dubla,Trudind ca roiul de albineEi tot nimeni n-ar vedea,Căci ei se văd numai pe sine.Unui protipendistÎntr-un pas cu lumea bună,puzderiiGustul cel ales prinsesei:Ca pe vatra cea străbunăSă tot stai în capul mesei. (p. 48)ION BERGHIAAbsurditate istoricăBasarabie ştefanăDupă graniţă cu mamă,Pari subiect de epigramă;Poanta? Eşti şi azi orfană...Grăniceri la TiraspolMulţi cazaci şi ruşi,Stau la glia strămoşească:Moldovenii din SiberiiCică vin să-i cotropească... (p. 20)48 Imaginea Republicii Moldova în străinătate

BeletristicăCimpoi, Mihai.Prometeu şi Pandora : Eseuri despre Ion Heliade-Rădulescu:Itinerar critic dâmboviţeano-basarabean. – Târgovişte : Bibliotheca,2006. – 132 p.Târgovişte şi Chişinău, realizate prin întâlnirile scriitorilor,cântăreţilor, poeţilor, prin conferinţe, fiinddescrise în paginile multor reviste.Referindu-ne la structura cărţii, aceasta conţine treicapitole. Cel dintâi este dedicat poetului pe careautorul îl are pe post de laitmotiv al volumului – IonHeliade-Rădulescu, „temeiul şi întemeierea”, principiistructurale suverane ale operei şi personalităţiiintelectuale ale poetului. Distinctiv e faptul că I.H.-Rădulescu îl anticipă şi îl anunţă pe Ion Barbu printr-opoetică mitică şi prin „mari viziuni cosmicizate”,căci limbajul lui Heliade mimează o rotare cosmică,o mişcare cerească din ce în ce mai rapidă. Este analizatîn acest capitol şi fenomenul pe care l-a declanşatpoetul – heliadismul, caracterizat de mişcare, ascensiuneşi cădere, amplitudine, nelimitare.Apariţia lucrării lui M. Cimpoi în România, sprijinităde Editura „Bibliotheca”, a fost prilejuită de frumoasaocazie a Zilelor Chişinăului la Târgovişte în perioada19-23 octombrie 2006.Volumul este unul de eseuri despre Ion Heliade-Rădulescu, în aprecierea autorului „un mare poet alFiinţei”. Tot aici găsim şi secvenţe despre alţi câţivascriitori dâmboviţeni şi basarabeni.Alegerea titlului cărţii este justificată de autorul însuşi:Prometeu şi Pandora a fost denumirea preluată dela Heliade, pentru că pare cea mai sugestivă „într-ovreme demonizată şi caragializată când avem nevoiede un echilibru între antiteze”.Pe lângă nume răsunătoare, precum cel al lui G. Bacovia,M. Cimpoi, le evocă şi pe cele mai puţin cunoscutecititorului. Deci, a fost înscris în context valoricunul dintre scriitorii dâmboviţeni necunoscuţi,Dragomir Petrescu, director al revistei literare sudbasarabeneBugeacul.Culegerea de eseuri a apărut ca rezultat al contractelorculturale deosebite care s-au stabilit întreÎn capitolul doi este analizat un alt poet fundamentalal românilor şi efectul lăsat în forma unui curent: Bacoviaşi bacovianismul – poetul fiind unul singuratic,melancolic, un veşnic damnat, fenomenul produs –teatralitate, absurditate existenţială, manifestându-seca neputinţă, ca eşec „sisific al omului nimerit într-ogaură neagră existenţială”. Tot aici este vorba şi despreVladimir Streinu, figură „aparte” în contextulcriticii literare româneşti, la fel despre Radu Petrescu,prozator şi „cel mai comprehensiv cercetător aloperei bacoviene şi al bacovianismului”. Un alt critical operei bacoviene, actualizat pe paginile lucrării,este V. Fanache, iar lucrarea acestuia Bacovia – rupturade utopia romantică (Cluj, 1994), caracterizatăca „una dintre cele mai bune lucrări critice despreautorul Plumbului”. Este adus în discuţie şi scriitorulDragomir Petrescu, prezentat, atunci când era vorbadespre Domnia-Sa, doar ca publicist. Datele biograficeşi activitatea profesională fiindu-i, în mare, puţincunoscute, se ştie că a fost scriitorul ce reprezintăliteratura basarabeană dintre cele două războaie şiare meritul „de a fi susţinut şi dinamizat mişcareaculturală din sudul Basarabiei”, iniţiind din 1935 revistade cultură şi literatură Bugeacul.În cel de-al treilea capitol autorul vorbeşte despreliteratura din Basarabia, care „s-a scris sub semnulImaginea Republicii Moldova în străinătate 49

Beletristicătrăirii într-un cerc închis, sacrificând adesea esteticulîn numele culturalului, etnicului, socialului”. Scriitoriibasarabeni au fost într-un „exil interior” şi întreagacultură de aici a avut „rădăcini ascunse”.„Prozatorii basarabeni, ca şi cei moldoveni în ansamblu,sunt povestitori prin definiţie şi întreţin cultulpovestirii. Romancierii propriu-zişi sunt extrem depuţini, romanul fiind, în spaţiul literar al Basarabiei, oadevărată rara avis. Lirismul şi modul lirico-simbolicnarativ de speţă crengiano-sadoveniană se impun ca omarcă ontologică inevitabilă, ca o pecete a fatumului.S-ar putea spune că derivă direct din marea ontologieromânească dominată de mioritism, de aerul tragic alfatalităţii ce impregnează meleagurile basarabene marginalizate,vitregite, înstrăinate mereu de Centru, încâtdrumul spre casă, spre Ithaca, asemeni drumului spreCentru (Vatra şi Centrul contopindu-se într-o singurăţintă mitică a căutării) devin obsesii arhetipale. Regionalismulcultural, un spiritul loci accentuat materializatîn topoii drumului, casei, izvorului, rădăcinii,ataşamentul afectiv faţă de omul locului care a rămasmult timp ca un om arhaic, un arhetip constant, derivădin aceste două drumuri încrucişate sau suprapuse.Prozatorul se identifică total cu acest personaj arhetipalal său care este omul organic încadrat în natură,omul satului (ţăranul, în special ţăranul bătrân, moşul,de unde şi fenomenul moşionologiei, al inflaţiei demoşi-ioni, care avea bineînţeles şi o raţiune polemică:ei i se opuneau acelui homo sovietikus, pe care-l cereaaşa-zisa metodă a realismului socialist)” (p. 111).Hadârcă, Ion.Arta obsesiei : Versuri. – Iaşi : Editura Fundaţiei CulturalePoezia, 2005. – 112 p.Personalitate proteică, afirmată în genuri diferite,precum poezia, publicistica, Ion Hadârcă, scriitorulbasarabean aflat în primele rânduri ale emancipăriiromânilor, a obişnuit cititorul cu verbul său acid, uşordezabuzat, dar plin de înţelesuri şi durere. Sub platoşaironică se ascunde un timid funciar menţinut deasupraliniei de plutire doar de capacitatea sa înnăscutăde a nu a lua viaţa în tragic. Moralist şi insurgentde ocazie, poetul are căderi melancolice în partituragravă a meditaţiei asupra eternităţii sau nimicului.Simţul parodic e vraja sa de deturnare a dificultăţilorspre un modus vivendi cu o lume dificilă, ce încearcăsă-l ejecteze dincolo de uman. De aici rezultă dimensiuneaambivalentă a demersului său liric şi tonul inconfundabilce-i însoţeşte fiecare apariţie editorială.Arta obsesiei, volum de versuri apărut la edituraieşeană, duce mai departe această dualitate a gândului-simţiriisale, încercând o conciliere între ludic şiangoasă întru salvarea fiinţei. Obsesia transgreseazăpsihicul pentru a deveni artă, gest de eliberare printr-uncatharsis modern, ceea ce se mărturiseşte, numai răneşte. Încercarea ascunde o dramă cu rădăcinietno-istorice profunde atât de lapidar exprimateÎntr-o vară cu scăieţi:„într-o vară cu scăieţim-am născut bătrân şi verdeîn afara casei melenici tu uşă nici tu geamnici tu cântece de leagănfraţii mei în tren de vitealăptau pe rând murireaiar bunicul cu bunicadintr-un ţurţure de gheaţămă chemau la săniuşfrate focului i-am zisvino măcar tu pe limbăînsă focul orb şi negrualerga nebun prin sate” (p. 10) şi continuă în Aici sunt50 Imaginea Republicii Moldova în străinătate

Beletristicăcodri şi ciuperci, Imnul fără limbă sau Fără cuvinteîncearcă să pună în parametri suportabili o dramăaproape fără ieşire:„fără cuvintene-nţelegemşi fără sensne investimsuntem din ţarafără ţarădin trupulfără viitorfără originifără numesuntem copii cărunţilăsaţi la colţde lumedar cu părinţiipropriiîncă nenăscuţi” (p. 37).Chintesenţa acestui sentiment este poate cel maibine sintetizat, în poezia Scrisoarea Scrisorii I cătreScrisoarea a III-a, în care meditaţiile eminescienedevin suport parodic de deviere a unei istorii sprederizoriu şi instinct:„însă cu visul sultanului nu avu dreptatecăci Freud în Interpretarea viselor aşarăstălmăceşte visul lui Bismark: un astfelde vis de victorie şi cucerire este adesea mantauacare acoperă o dorinţă de cucerire erotică,înţeles-ai? Adică, ori Turcia vrea taresă intre în UE ori UE la Istanbuluite-aşa, păcat că genul nostru degradeazăte sărut pe ghilimele şi salut lui Ţepeş, pa” (p. 5).Deseori, Ion Hadârcă revine, prin Arta obsesiei la durerilelui vechi şi adânci. Slut la Prut: „slut la Prutşi atunci îţi zicepod de florisărută grăniceriiîntre două bombe huţageneralul beatslut la Prutşi-atunci din pod adusesemnătura tatei –de la podul ursuluipe tratatul frateluinumai semnăturii îmbârligateslut la Prutşi-atunci îţi leagăpaşapoartele de sârmă –alio, îi răspundepe firul de sârmăSiberiaslut la Prutşi atunci miroase leulleuştean de NATOşi moare lângă izvoarejumătate – frumos la trupjumătate – slut la Prut” (p. 32)Cu toate acestea, tonul grav, meditaţia adâncă seconstituie ca o dimensiune perenă a acestei poezii.Confruntarea cu timpul devine dramatică:„înainte aveam zileşi iubiri aveamşi banişi părinţişi un nuc la poartăşi un câine credinciosce strică nucalătrândînainte-aveamo ţarăînainte-aveamo lumeînainte aveamzileacum staucu noaptea-n faţă” (Înainte aveam zile, p. 89)Falsele pudori, amăgitoarele bucurii rămân trucuride trecut prin viaţă. La judecata de apoi, poetul nuse amăgeşte:„câtă vreme părintecâtă vremeşi câtă durerevom fluierafericiţi fără scopatâta vremenu se va ştiţinta în zbora lor noastre făpturiprecum păsări rănitede dorulluminilor Talese întâlnescpe linii de tensiune înaltăImaginea Republicii Moldova în străinătate 51

Beletristicăşi fără nici o vorbădeplină de siguranţăîşi dau foc / îşi vorbescmai pe scurtcircuit.” (Câtă vreme, părinte, p. 73)Ion Hadârcă îşi decontează obsesiile într-o lirică dominatede confruntarea cu absolutul:„ceva din Orfeu şi din Hadessimt simultanatunci când mişc nemişcărileşi astfel la nemişcaremişcările firii condamnpentru că în faptulfiinţei de euîn clipa supremăcerşită zeilorCe vede Orfeu?nu chipul dragosteide care nimic nu-l desparteci esenţa saltuluidin moarte-n nemoarte.” (Ceva din Orfeu, p. 110)Prin Arta obsesiei scriitorul Ion Hadârcă face un saltliric, de la poezia civică, la poezia savant-ludică, cutrimiteri şi conexiuni culturale, nu mai puţin socialpolitice,care ţin de cotidian.Cititorul nostru, are prilejul să revină asupra acestorpagini de poezie adevărată, scrisă de Ion Hadârcă.Christi, Aura.Labirintul exilului. – Bucureşti : Fundaţia Culturală IdeeaEuropeană, 2005. – 384 p.Cartea de eseuri a Aurei Christi este o abordareteoretică a fenomenului poetic în continuarea demersurilorpractice ale poetei. În Labirintul exilului,eseista teoretizează pe marginea operei unorpoeţi români sau ruşi în principal, iar aceşti poeţideveniţi obiect de studiu sunt în mare măsură reprezentativipentru însăşi orientarea poetei. Poeţii aleşidrept material de investigaţie eseistică indică astfeldeopotrivă concepţia din interiorul căreia autoareaîşi scrie poeziile.Eseurile, în intenţia lor ostentativă de a judeca criticapologeticoperele autorilor aleşi, devin în subtext52 Imaginea Republicii Moldova în străinătateprofesiuni de credinţă ale poetei, datorită caracteruluilor autoreferenţial. Prin urmare, autorii tematizaţisunt selectaţi pentru a servi drept suport al teoriilorAurei Christi şi, prezentaţi ca nişte iubiri livreşti aleautoarei, devin instrumente de autodefinire. În Introducereşi în Addenda cu interviuri ale volumului,aceştea îşi exprimă teoria în termeni „hard”, legitimându-şidiscursul prin apelul la formule ultime:poezia este definită drept „realitatea de oţel” a poetei;aceeaşi poezie o învaţă pe autoarea ei să-şi afle „eulabsolut” sau să-şi îmblânzească moartea. Aforismede genul „dacă poezie nu e, nimic nu e” acordă poezieistatutul ontologic dincolo de care nu mai existănimic. Aura Christi trăieşte în şi prin turnul de fildeşautocreat, asumându-şi orgoliul de a echivala trăireaexistenţială cu trăirea poetică. Această convingere,oarecum reducţionistă, încearcă să recuperezecredinţe poetice (romantice, moderniste) preluate caartă poetică. În contextul actual al postmodernismului,convingerile pretins “absolute” ale Aurei Christipar anacronice şi exclusiviste întrucât se formuleazăprin acceptarea fundamentării pe o contradicţieneîndeajuns conştientizată: „Poezia, pentru mine celpuţin, este o experienţă pe care şi-o asumă marii singuraticice au curajul nebunesc, curajul superior dea trăi faţă în faţă cu moartea, de a exista în intimitateamorţii. Poezia, desigur, este un spaţiu artificial;ea este destin. Ştiu că fiece vers scris de mine, vai, mise întâmplă în realitate, în ceea ce este şi în ceea ceobişnuim noi să numim realitate. De aceea nu-i înţeleg

Beletristicăpe unii prieteni, amici, critici ce susţin că poezia meaeste autobiografică” (p. 19)Poeta are pretenţia metafizică de a consacra mituriliterare prin „exerciţiile de deificare” ale graţiei poetice.Intenţia este de a scrie un „poem adevărat”, „unpoem ce te apropie de Fiinţă”:„...eu, în cei peste zeceani de când scriu poezie, cred că am avut prilejul de atrăi spăimoasa fericire că ating ceva, un areal, o insulăsacră, un teritoriu necunoscut de propria-mi făptură”(p. 393).Unele aprecieri ale teoreticienei sunt pertinente, demersulcritic funcţionând atât ca marcă a exhaustivismului,cât şi ca dovadă a capacităţii de sintetizarea autoarei. În chiar acest fapt stă valoarea „culturală”a cărţii. Însă majoritatea aprecierilor dovedescaderenţa la o critică impresionistă, subiectivitateaautoarei umbrind evaluarea obiectivă. Autoriloranalizaţi de Aura Christi li se înalţă statui adeseorinemeritate, iar opera acestora este interpretată încheie entuziastă, afină cu însăşi poezia. În linii mari,eseurile volumului par o culegere de citate comentate,însă ce le lipseşte este o motivaţie critică credibilă.Volumul tratează tema exilului în literaturile europene(cu predilecţie cea română, franceză, germanăşi rusă), constituind un manual indirect de literaturăaxat, în special, pe tema exilului artistic. Scriitori ca,de pildă, Rainer Maria Rilke, Marina Ţvetaeva, NichitaStănescu, Nicolae Breban, Gabriela Melinescuş.a. fac parte, în percepţia autoarei, din confreriaaleşilor meniţi să reprezinte ţara tinereţilor departede graniţele acesteia. Cartea se adresează elevilor,studenţilor, precum şi publicului de cititori.„Ne cutremurăm când suntem izbiţi de zidul morţii, neclătinăm până la suferinţă, o suferinţă ce ne macină, neizolează, ne sileşte cu brutalitate să ne revedem altfel,în lumina orbită, puternică, a geniului nostru, abandonatîn alergarea zilnică. Atunci, în acele clipe, ceasuri,zile, când cineva psalmodiază în sângele nostru, redimensionându-neexistenţa, răscolindu-ne, întărâtat deo haită de zei, brusc, orbitor, vedem, întorcând în urmăprivirile în căutarea autorităţii paterne, cât de mici şilaşi, cât de egoişti şi mărunţi suntem, am fost, am pututfi... Dacă am avea puterea să oprim pentru câteva clipe,neglijându-i scârţâitul, Roata Divină invocată de Platon,dacă... am avea geniul să trăim, ţinând imagineamorţii în faţă; dacă am avea forţa să ne reducem viaţala esenţe... Dacă ne-am putea încarcera în frumuseţe,în idealurile noastre... Dacă am avea curajul lucid alsuferinţei deificatoare care să ne investească în cărţilenoastre...”Bârlădeanu, Lucreția.Dialoguri pariziene. – Chişinău : ARC, 2005. – 124 p.La Editura ARC a ieşit de sub tipar volumul Dialoguripariziene semnat de Lucreţia Bârlădeanu.Cartea cuprinde o serie de interviuri cu cei mai deseamă reprezentanţi ai exilului românesc de la Paris,dar şi cu literaţi francezi antrenaţi direct în culturaromânească.Dialoguri pariziene este cartea unei experienţede viaţă. Destinul i-a oferit Lucreţiei Bârlădeanuocazia de a se afla mai mult timp la Paris, şansăpe care scriitoarea basarabeană nu a ratat-o, ci avalorificat-o, îndreptându-se către o “lume aparte,cu principiile, morala, valorile ei” – cea a exiluluiromânesc din Franţa. Printre intervievaţi îi regăsimpe Monica Lovinescu, critic literar de o notorietateincotestabilă, care întruchipează “simbolul tenace alluptătorului împotriva comunismului”; Sanda Stolojan,traducătoare, poetă şi critic literar care a avutrelaţii de prietenie cu M. Eliade, E. Cioran, E. Ionescoşi C. Noica; Aurora Cornu, scriitoare, care i-a fostsoţie lui Marin Preda; dramaturgul Matei Vişniec,actorul basarabean Victor Voinicescu-Soţchi, ziaristulNicolae Lupan, singurul expulzat politic din fostaRSSM, stabilit în Occident ş.a.Imaginea Republicii Moldova în străinătate 53

Beletristică“A ţi se oferi posibilitatea să intri în casa unorpersonalităţi remarcabile care au alimentat timp decâteva decenii speranţa românească spre un alt viitor,oameni care şi-au făcut un sens al vieţii din nobila ideede a lupta prin opera lor împotriva comunismului şi dea ajunge să-l vadă răpus a fost ceva nemaipomenit”,mărturiseşte scriitoarea.“Solicitând opiniile personalităţilor de origine românăîn diferite domenii – politică, literatură, teatru, film,istorie etc. – am încercat să conturăm împreună, dinmozaicul fragmentelor, o imagine a lumii moderneaxată pe ideea românismului. Care e faţa după carene cunoaşte lumea? Cum ar trebui s-o primenim?Unde mergem? Cum?... Acestea şi atâtea alte neliniştiadunate în interviurile pe care vi le propunem înpaginile acestei cărţi vin să ne sugereze o implicareimediată şi plenară pentru a smulge de la viaţă certificatulde a fi Om” (p. 6), notează autoarea în argumentulcărţii. Menţionăm că, în fiecare interviu, LucreţiaBârlădeanu, mânuind arta dialogului, a stăruit cuîntrebări legate de tematica basarabeană. În acest fel,din carte se desprinde o imagine a receptării realităţiibasarabene prin optica românilor aflaţi la Paris.Să ne oprim puţin la eroul interviului de mai jos VictorVoinicescu-Soţchi.“Victor juca în epocă pe scenele teatrelor din Chişinăurolul lui Romeo, al lui Benedicte şi al lui Don Juan dinpiesele lui Shakespeare, al prinţului Iusupov din «Complotulîmpărătesei» de Tolstoi, al Actorului din piesalui Gorki «La fund», a lui Don Alberto din «Omul şiGentilomul» de Eduardo de Filippo şi încă în alte vreo40 de piese.Începând cu 1964 şi până la desţăţarea sa, se filmeazăîn 22 de filme artistice.Plecarea definitivă în Franţa în 1985 a avut pentruVictor Voinicescu-Soţchi o motivaţie personală, care afost alimentată şi de dorinţa de a ajunge într-o marecultură, dar nu a putut evita dramele unui emigrant,printre care cea mai dureroasă, impusă de regimulcomunist, era riscul să nu te poţi întoarce niciodată înţară”(p. 99).“Lucreţia Bârlădeanu:− Locuiţi de şaisprezece ani la Paris, adică în inimacapitalei culturale a Europei, dacă nu şi a lumii; ceînseamnă pentru Dumneavoastră statutul unui actormodern?Victor Voinicescu-Soţchi:− Lumea e în continuă mişcare şi schimbare. Mai alesdupă căderea Zidului de altădată dintre cele două Europeaceastă mişcare a devenit mai pregnantă. A evoluatmult şi profesia de actor. Astăzi a fi numai actoreste imposibil. Afirm acest lucru pentru că l-am trăitpersonal. În viaţă se pot întâmpla multe lucruri imprevizibile:îţi poate surâde fericirea de după o cotitură,ori nenorocirea de la alt colţ. Nefiind destul de suplu,practicând doar o singură profesie într-o societate careevoluează în galop este destul de riscant. Actorul nuimplică doar persoana sa; el depinde de public, de teatru,de regizor, de economie etc.... Astăzi, în societatea modernă de aici, dar şi de acolo,contractul e cel care determină, într-un fel, viitorultău. Dacă ai nenorocul să nu te «prindă» un rol, oriîl joci fără mare dăruire, contractul ţi se poate întrerupeşi tu poţi rămâne fără mijloace existenţiale. Ori,să zicem, din anumite motive, n-ai prea plăcut publicului– fii sigur, la următoarea stagiune nu mai eştiinvitat. Trebuie să fii mereu pregătit de orice. Cândeşti încă tânăr, când viaţa abia se deschide în faţa ta,toate se pot aranja, multe nereuşite se pot recupera lao altă stagiere, într-un alt teatru, dar începând cu oanumită vârstă nu-ţi mai poţi permite acest lux. Dealtfel, lucrurile despre care vorbesc bănuiesc că suntproprii acum şi pentru Moldova în aceeaşi măsură caşi pentru Franţa” (p. 101).54 Imaginea Republicii Moldova în străinătate

BeletristicăBorn in Utopia : An Antology of Modern and ContemporaryRomanian Poetry / edited by Carmen Firan and PaulDoru Mugur with Edward Foster ; introd. by Andrei Codrescu,Afterwords by Nicolae Manolescu and Virgil Nemoianu.– New Jersey : Talisman House Publisher, 2006. – 356 p.„Cea mai bună literatură română este poezia sa.”Virgil NemoianuÎn acest an a apărut în America o Antologie de poeziemodernă şi contemporană românească „Born in Utopia”(„Născut în utopia”), editată de Carmen Firan,Paul Doru Mugur şi Edward Foster şi publicat la Editura„Talisman” din New Jersey. Această antologieînglobează în paginile sale o sută de ani de poezie,adunând traduceri ale versurilor aparţinând poeţilorromâni din secolul XX. Proiectul este rezultatul efortuluicomun al editorilor, poeţilor, traducătorilor, criticilorşi profesorilor, majoritatea lor de naţionalitateromână, dar care trăiesc în SUA.Impozantul (356 pagini, format mare) şi elegantulvolum cuprinde între copertele sale prezentarea a 66de poeţi din generaţii diferite, de la Tudor Arghezi(născut 1880) la Adina Dabija (născută 1974). Într-ocronologie, care respectă evoluţia curentelor literare,sunt expuse poeme ce aparţin simbolismului, modernismuluişi postmodernismului. În paginile cărţiise regăsesc traduse versurile poeţilor Tudor Arghezi,George Bacovia, Gellu Naum, Nichita Stănescu,Marin Sorescu, Ana Blandiana, Mircea Dinescu,Mircea Cărtărescu, Matei Vişniec, Simona Popescu.Poezia românească din Basarabia este reprezentatăde Vasile Gârneţ şi de Emilian Galaicu-Păun. Descriereapoeţilor include şi o fişă biografică, şi scurtereferinţe critice. Ca orice apariţie de acest fel, Antologiaeste – aşa cum subliniază în cuvântul înainteeditorii – subiectivă şi restrictivă, limitată de spaţiultipografic, dar şi foarte atentă şi dependentă de „traductibilitatea”versurilor.Lucrarea beneficiază de comentariile profesorilorAndrei Codrescu, Nicolae Manolescu, Virgil Nemoianuşi de notele critice ale lui Liviu Georgescu şiAdam Sorkin.Dar să revenim la autorii noştri, care ne-au dus faimaţării noastre şi peste ocean: Vasile Gârneţ şi EmilianGalaicu-Păun.Vasile Gârneţ vine pe paginile acestei Antologii cupoeziile „Print VI”, „Learning russian...”, „About happiness”şi „My father was quietly pottering about aship”, traduse de Alina Savin.Vă aducem la cunoştinţă aceste poezii.PRINT VII saw people on waste ground talking politics– it was one of those many unfit details in a picture –and I felt such a sharp need to wash myself of my historyand to abandon this feeling of livingamong children(I think that they don’t even know what a beautifulpoemI wrote todaythey never knew and they will probably never knowwhatit meansto be vainly and essentially lonely as a poetwho defends himself by covering his existence withreadingsfrom Borges and Proust)but here it is never too latemy Basarabia looks today like a cemeterywhich cannot enlighten our memory anymore. (p. 289)ABOUT HAPPINESSto be overwhelmed by the music’s watersto listen to Vivaldi and to Mario Lanzato rain heavily and quietlymeanwhile you read Proust and you look atthe lonely tree in the gardenyou have a greed of the senses, an appetitefor unrestrained expressionto seek refuge in rare wordsfor example to use mannerist adjectivesto be touched by beautiful ambiguitiesto think unhurriedly – on, «the patient detourof the knowledge! – and to pushyour thought till the state of dreamingto slide serenely through the corridors of the memoryImaginea Republicii Moldova în străinătate 55

Beletristicăand to see there the zinc arena whereyou bathed happily when you were a child. (p. 291)MY FARHER WAS QUIETLY POTTERING ABOUTA SHIPI remember him standing at the windowfacing the riverI don’t know, did he look at the future or at the past?...he was spreading such a silent statelinesshe was tall, beautiful and shy as a peasant in a theatrehousehe had just passed the forties whendeath bite from his flesh− he had buried his first childon Sundays he was silently pottering about a shipa silence that i could have filledwith so many questions. (p. 292)LEARNING RUSSIAN...as the prayer or the meditationcan never be boringin the same way I was watching Tarkovsky’s moviesin the years of my soviet student years(those days his movies were a form of resistancethrough culturewhich we were embracing happily and vainly, inanonymous crowds)I remember that we were gathering surreptitiously inthe pubs of thedistant suburbs– obscure spaces with rough and thick wallsreassembling totorture chambers (I think that I once heardthe scream of an agonizing being, but I did notconfess itto anyone, saying to myself that it was maybea bare reflex of my imagination or areminiscence of some reading – oh, how much I wasreading those days! –I paid only some rubles for an entry ticketand an ancient teacher of scientifical atheismMogilnyi was name –was always making a short introduction to the movieadvising usto see – to feel – to understand – to formulatesince then I keep some definitionswhich give a measure to my formative agitationand constitute themselves in an elliptical summary ofwhatI found to be the best in the Russian spirit:«Andrey Rublev» – the theology of beauty,«stalker» – the necessity to leave behind allprejudices,«Mirror» – the importance of the memory,«Nostalgia» – the oscillation of the intellectualbetween the East and the West...down the page other fugitive notes− «to find Arsenyi's poetry ..., to listen to someBach, his Passions maybe, to watch Bruegel's snows»...and this line as a poem's linea poem I have never written:«a frozen Sibiria through which I walk crying...» (p.290-291)Emilian Galaicu-Păun vine pe paginile Antologiei cupoemul „The poem of the immaculate conception”,„From «V Acc A~»” traduse de Adam J. Sorkin şi CristinaCîrstea.THE POEM OF THE IMMACULATE CONCEPTIONsingularly alone in the night when she spreads open herlegs, one more withoutbeginning and end than the other, like two worldwars – transcribed between them those twenty-oneyears of his when he enteredher, the interwarperiod, he cuts the precise measure of her gait, the lineof the thigh, the bird inspace of air in the emptiness betweenthe legs, as, with a german das ewig weibliche, hisfrench pronunciationgets polished (chercher la femme)/ a comparison whichwill be of inspirationto him owing to the birthmarkin the form of a tank along the flesh inside her shank,its barrel pointed straightup, aiming at her sex(a story of gesture: a hand applied to the belly of theyoungmath teacher exactly at lesson time when, dividing itin two,a column of soviet tanks had entered the village, so asto safeguard her pregnancy/ the fetus in the maternalturret of cha(i)r twitching forthe first time at her touch,she who, at the blackboard, a stick of chalk between herfingers – herself as ifcoated with lime explains:“two parallel lines never intersec...”)in her maidenhood, the girl curses damn my mama’sbirth/prays O Lord,Mother of God. She lets her name be Tanka eventhough it’s Mary. In the name ofThe Holy Virgin, she wears the twowars – the left with the waricose vein! – through thevery heart of town,graceful and indifferent to time’s passing – zebra crosswalkof56 Imaginea Republicii Moldova în străinătate

Beletristicăwhite days and black – under the oblique fire of men’sglances – my mamaalways said, “from catand man you must separate yourself upon your entrance,otherwise you can’tescape either” – as if crossinga minefield without a map, closed within her own shell– tank-woman fronbirth – like a goddess robed in armor. Iron –clad by her mama’s birth ! carelessly as if her motherhad never been pregnanwith her northe Virgin Mary with the One born but not conceived(a story of love: how theemptinessbetween his legs took as wife her emptiness, mistress ofall, in the sense that likeattracts like).History proceeds with a woman’s gait< in ’89, on the7 th of November,duringthe military parade, bedded beneath the tanks, besidethe hundred others inthe carriageof the officer Ulysses spending himself according to his( how many?)horsepower up to his epaulettes: “this man treads lightly,not f…!;raised upright in ’91, at the same time as the state, goleminscribed/ traced witha finger in the dust, fitted solely for the name’ (w)(o)rm”; so as not to seethe mark of the beast? the warix? on the legs, blackearth clinging to boots drawnover the eyes (Requiescat in pace !); on the roads (nota road leads to romeexcept via Albania!) in recent years; in-gatheredwith knees drawn up to the mouth, as if rocking a pairof twins just torn awayfrom her nipples.In her power – conception; only writing has been grantedfor his handiwork.and then, after he enters under her skin, it comes aboutthat, in the tankalong the inside her shank, the engines start, the pistonsthrust, he shoots,aiming at her sex (the poem of the immaculate conceptiontears itselfFrom the lips: “open me!” (p. 326-327)FROM «V Acc A~»Our Father who art in heaven you are the iron stakeas I on earth am2.which rope is a predicate because: 1) it shows what thesubject is doing and 2) it answersthe question what’s going on? The family school taughtmethat the subject is “cow”: it pulls out –the active voice – the stake. as a child they cowed me byvaccinating me anti-God: for me they pulled out the stakemy earthly father the puppeteer brought it to the junkyardhe took me by the ropeand led me to school like an ox on a lead to learntogether with other milksops and mooncalves to askthe question I knew the answer to. I was on the point ofcoming back like a cow. oh innocence lost together withthe first “why is it?”and as to a child who surprised his parentsmaking love, so truth showed itself to me. I recognizedit: I must mooveon to the next world! it was as if I’d been born again:I tugged onmy bedsheets though I remained motionless, only therope moovibrated and its vibration filled the air withcircumvolutions. “there’s no lightanywhere…” since then I’ve had dark circles under myeyes. Always readyto tie myself to the rope moo – the reflexivevoice around my neck. for a long time since then it’sbeen only knots. as I tried toget to its point it passed through my handslike a string of rosary beads: a lot of the time merely“why is it?” and again thesame “why?”until the words perhaps are melted together – the passivevoice –by the rope moo I will be led to him. like he who staysand wants toswallow the moon as in that poem in versesTibi vero gratias agam quo clamore? Amore more orereI swallow a letter until it sticks in my throat ore re –3.ality: with four legs an udder horns a tail on the tip ofwhichquotation marks make a whiskbroom, oh, when I wasa wee lad following alongat the cow’s tailnever was I sent to tent the cow – my relation withthe quadruped being established by this association: asa little kidwhen I played a prank my grandmother yelled at meImaginea Republicii Moldova în străinătate 57

Beletristică“you pharaoh!” my flesh – sever white cows fat withmilk eaten up by sevenblack and ill favored – since thenit’s a frightful nightmare from which I wake up – tointerpretit – and send for the priest. and the priest sends forthe bell ringer. and he sends for the gravedigger. at thecommand “one two threeup! They pickthe slave right out of his prison cell (it goes withoutsayingthey didn’t have a clue about what anton pavlovichsaid: “ everydayyou have to squeeze the slave out of you” and they hurriedlypresent him to me.his wordsstrike my ears as through a stethoscope:4.A poem is – exactly the same as an empire. what isan empire? Exactly the same as the stomach of a bovine– singalong with us the cow grazesthe grass so green... - with two larders: the bigger oneis like a storehousewhere grass lies down in its green nightshirt and nightwakes up in coarse striped twill in the littlelarder, which in fact sustains digestion. (´don’tbe sad, ‘father said, ‘you’re leavinga larger prison for a narrower one’) I builta fifth of the country/ singalong with us the flowersflourish in the fields ... - and I locked it up in the littlelarder, we putguards all around, we put on a dog collar ofelectricity and I threw the muzzle away. I sicced it onandset it loose at the barbed wire and (‘...butyou won’t be happy when you get out, ‘he went on saying,‘you’ll just changea narrower prison for a larger one’) in this waywe handed out handouts and we had the upper hand.repeatalong with us: a poemis – exactly the same as an empire. it has the stomachof a bovine: hardly has it swallowed words when itstartsto digest them: its milkwe ourselves drink it the evening we drink it at noon inthe morning we drink itand at night we drink itand we drink it. Signed: Iosif vis –5.Sarionovich and his brothers. An expansive poetry anendless poetry just likelatitude 66º33’ north the poem goes round and round.We have been deported beyond the arctic circle ofthought we subjects with warmblood in our hearts where transcendence descends fromthe sky along thousandsof rope moos in the likeness of snow and hangslike a marionette in the heavens where spacemakes one with time: wildly stripping off the auroraborealis as if a shirt for which they cast lots. From thisno escape exists. Only writing an expansive poetry anendless poetry just likelatitude 66º33’ north youlet yourself be convinced by the words to run awaywith them. A “cow” – apoem.” (p. 329-330)N-au fost incluşi mulţi poeţi importanţi ca CezarIvănescu, Virgil Mihaiu, Aurel Pantea, Andrei Bodiuetc., iar din spaţiul basarabean s-ar mai fi putut selectaîncă 4-5 poeţi, care n-ar fi „stricat” deloc peisajul.Poate că o nouă ediţie a acestei Antologii va recuperanumele absente şi va contabiliza poeţi reprezentativişi din ultimele valuri de creatori veniţi pe scenaliterară. Până atunci, echipa de editori condusă deCarmen Firan merită toată aprecierea şi mulţumirilenoastre.58 Imaginea Republicii Moldova în străinătate

IstorieŢurcanu, Ion.Istoria : Receptare, cercetare, interpretare. – Iaşi : Junimea.– 2006. – 404 p.şi prezentul istoric nu pot să nu aibă repercusiuni,istoria nu poate să nu înveţe nimic, deci se abordeazăaspecte ale viitorului. Astfel, primele trei capitoleale studiului, din cele patru, tratează despre raportulistoriei cu trecutul, pentru că, de regulă, între aceştidoi termeni nu se face o deosebire clară. Autorul trateazăistoria şi ca ceea ce se întâmplă şi, important,conştientizarea celor întâmplate. Aceasta trebuievăzută şi în virtualitate, dincolo de ce s-a întâmplat.Astfel, valoarea ei instructivă şi „înţelepciunea ei trebuiescoase nu numai din ce a fost, ci totodată şi dince ar fi putut să fie”.Volumul reprezentativ al basarabeanului Ion Ţurcanu,apărut la Iaşi, este o cercetare privind istoriaatât ca meditaţie-eseu, cât şi ca metodologie. Autorulpune mai întâi problema esenţei (ce este?) acesteiramuri ale ştiinţei. Lucrarea cuprinde evenimenteledin Republica Moldova, începând cu anexarea Basarabieidin 1812, trecând în revistă istoria Moldoveisovietice, până la faptele care alcătuiesc istoria lamomentul de faţă, chiar şi metodele prin care estepredată aceasta. Caracterizând-o succint, cartea e unstudiu despre „istorie ca expresie a devenirii umane”şi o atitudine faţă de istorie ca ştiinţă sau formă acunoaşterii, totodată un manifest faţă de istoria pecare o avem, tendinţele de interpretare ideologică,este studiat fenomenul, obiectul, noţiunea de „istorieintegrată”. Autorul porneşte de la faptul că „în regimuriletotalitare, istoria scrisă, ca tentativă de exprimarea istoriei – proces existenţial, a fost confundatăcu propaganda, iar istoricul era socotit un meşter, latot soiul de scorneli”. În aceste condiţii însă istoriciinu s-au arătat receptivi, adâncind drama. De aceeanu s-a făcut, nici nu s-a vrut să se facă diferenţa întrescrierea istorică serioasă de „kitch-ul istoricist”,studiul obiectiv, nepărtinitor al trecutului de falsulistoric, acestea uneori inconştiente, uneori voite.În carte se revine deseori la relaţia timp-istorie, latimpul cu cele trei dimensiuni ale sale, trecut, prezentşi viitor. Autorul accentuează ideea că trecutulIstoria presupune realizarea a trei sarcini fundamentale:conceptualizarea ca o categorie ontologică,cunoaşterea ştiinţifică a trecutului, studierea cadisciplină didactică. Şi aceste sarcini au dictat structuracărţii. În primele două capitole sunt examinateaspectele principale ale istoriei ca manifestare a deveniriiumane şi ca ştiinţă. În capitolul trei a fost descrisspecificul cercetării istorice în situaţii diferite.În al patrulea capitol este discutat procesul de studiual istoriei în Republica Moldova.Cu mare regret, remarcă autorul, în Moldova, „predareaistoriei este speculată direct şi fără nicio jenăîn scopuri politice, exact aşa cum se practică subdominaţie moscovită”. Prin aceasta s-a anihilat conştiinţanaţională românească a moldovenilor, s-a instalato distanţă politică şi spirituală între Basarabiaşi România. Luând în consideraţie faptele respective,au fost prezentate şi explicate unele aspecte didacticeale cunoaşterii istorice.În cele din urmă, unul dintre scopurile lucrării a fostcontribuţia la formarea personalităţii unui cetăţeanconştient şi activ şi educarea lui în spiritul ataşamentuluila ţara în care trăieşte şi la poporul de careaparţine.„Ideea istoriei integrate nu este nouă şi nu a apărutdin interese politice şi ideologice: ea vizează inserareaistoriei naţionale în canavaua procesului istoric universal.Dar guvernanţii comunişti de la Chişinău auvăzut în ea mijlocul cel mai potrivit de a se debarasade istoria românilor, de aceea s-au grăbit să impună înînvăţământ o istorie generală, în care să fie strecurat peImaginea Republicii Moldova în străinătate 59

Istorieici-colo câte ceva şi despre Moldova, de preferinţă doardespre Moldova de la răsărit de Prut.Cursul de istorie integrată pune în lumină duplicitatea,dar şi zăpăceala, actualilor guvernanţi comunişti.Întrucât ei se chinuie să-şi convingă supuşii că întremoldoveni şi români nu este nicio legătură şi că moldoveniiau propria lor istorie, deosebită categoric de ceaa românilor, ar fi normal ca ei, comuniştii, să cultivemândria naţională a moldovenilor şi deci să promovezeo educaţie în baza istoriei proprii a Moldovei. Darnu o fac, pentru că nu ştiu cum s-o facă. Ei nu potrăspunde la o întrebare extrem de simplă: de ce ţara pecare o conduc se numeşte Moldova? Tocmai de aceeas-au grăbit să îmbrăţişeze găselniţa aşa-zisei istorii integrate:li s-a părut cât se poate de potrivită pentru aascunde de elevii moldoveni istoria lor adevărată, caredemonstrează, fără putinţă de tăgadă, originea lor comunăşi legătura lor etnică şi spirituală indestructibilăcu toţi ceilalţi români.Ceea ce îmi propun însă să discut aici este manualulde istorie integrată pentru clasa a V-a (Ed. “Lumina”,2005. autori C. şi A. Popovici), care deja se introduce înşcoală sub presiunea brutală a Ministerului Educaţiei,acest minister fiind strâns, la rândul său, în chingilepropagandei comuniste antinaţionale şi ameninţat mereude bâtă „ştiinţifică” a unui oarecare Stepaniuk, careasmute asupra şcolii, profesorilor şi elevilor o întreagăcohortă de fizionomii dubioase, care sunt totdeaunagata să se vândă oricât de ieftin (Roman, Nazaria, Haheu,Gavriliţă, Popovici...), numai să se poată băga câtmai credibil, adică mai slugarnic, sub guvernanţi” (p.376).Bârlădeanu, Lucreţia.Secolul nomazilor. Itinerar literar român-francez. – Chişinău:Epigraf S.R.L., 2006care, stabilită de câţiva ani buni la Paris, revine adeseoripe meleagurile noastre mioritice, încercând sădescopere aici semne ale spiritualităţii universale, alevoinţei de integrare în civilizaţia europeană modernă.Postura ei de mesager şi conductor, spre şi dinspreculturile română şi franceză, o face să scruteze celedouă spaţii cu un ochi comprehensiv şi sensibil.Noul volum al Lucreţiei Bârlădeanu, Secolul nomazilor,proaspăt apărut la Editura “Epigraf” dinChişinău constituie o sinteză a reflecţiilor autoareivizavi de complexele societăţii basarabene ce-şicaută cu disperare o cale de propulsare spre viitor,destinul spaţiului pruto-nistrean devenind obiect deanaliză geopolitică, sociologică, literară în paginileacestei cărţi scrise într-un limbaj accesibil, febril darconcis, nelipsit de savoarea stilistică şi de curajoaseluări de atitudine. În Secolul nomazilor e descris itinerarulliterar român-francez al Lucreţiei BârlădeanuAutoarea ne prezintă în primul capitol al cărţii, intitulat“Moldova văzută din Franţa”, cele mai importantelucrări ştiinţifice privind istoricul şi actualitateastatului moldovean, publicate de diverse editurifranceze şi româneşti, precizând că în ultimul timp“imaginea ţării noastre începe să-şi contureze profilulde Vest” (p. 5). Citim cu o vie curiozitate comentariilescriitoarei la studiile de referinţă axate pe problematicabasarabeană, realizate de istorici, savanţişi politologi francezi: Anexarea Basarabiei la Rusia:1774-1828 de George F. Jewsbury, apărută în versiunearomânescă în 2003 la Editura “Polirom”, Iaşi,“Lucrarea ... abordează relaţiile umane care s-au stabilitîn acel îndepărtat veac între reprezentanţii celordouă popoare: unul cotropit şi altul cotropitor. Savantulnu abordează intrarea Basarabiei în Imperiul Rus înmod tradiţional, ci tratează încorporarea acestui nouteritoriu ca pe un studiu de caz al problemelor administrativeale expansiunii. Expansiunea, în sensul largal cuvântului, înseamnă, în opinia autorului, mai mult60 Imaginea Republicii Moldova în străinătate

Istoriedecât dobândirea de noi pământuri, presupunând, deasemenea, consolidarea regiunii şi populaţiei locale(p. 6). Analizând cauzele pentru care politica ruşilora eşuat în Basarabia, George F. Jewsbury aminteşteîn primul rând faptul că ruşii nu-i respectau pe basarabeni:«Şovinismul rus, condiţiile grele şi presiunilepolitice anulau o mare parte din ceea ce ar fi pututruşii să îi înveţe pe români. La un moment sau altuldin perioada de autonomie, în Basarabia s-au aflatunele dintre cele mai luminate minţi ale imperiului,însă atitudinea lor negativă a umbrit şi puţinul pe careîl realizaseră»” (p. 10).O altă carte scrisă şi concepută în Vest la care seopreşte Lucreţia Bârlădeanu este Radio EuropaLiberă şi exilul românesc scrisă de René Al. de Flers,apărută la Editura “Vestala” din Bucureşti în 2005.“Cartea este dedicată acelor români care, în perioadarăzboiului rece, îşi aplecau urechile la emisiunilepostului de radio Europa Liberă, riscând şi bruma delibertate ce o mai aveau (p. 11). René Al. de Flers îşiaminteşte că pe atunci la Europa Liberă nu se sufla ovorbă despre provincia românească, aflată la acea orăîn componenţa Uniunii Sovietice. Aflase apoi de la colegică Basarabia era o temă tabu, pentru că există unordin de la New York, prin care se interzicea ca aceastasă fie menţionată. Ordinul aparţinea unui oarecareYarrow, originar din Basarabia şi care la ora respectivăavea funcţia de vicepreşedinte la Free Europe Committee.Când, în cadrul unei vizite pe care Yarrow o faceala München, autorul cărţii l-a întrebat care este motivulcă nu se pomeneşte nimic despre Basarabia, acestai-a tăiat-o scurt: «Nu este treaba dumitale. Basarabian-a fost niciodată românească şi nici ruşii n-au dreptulla ea»” (p. 12).Aceiaşi termeni gravi referitor la destinul poporuluimoldav sunt folosiţi şi de Jean Nouzille chiar în titlulunei alte cărţi: La Moldavie, histoire tragique d’une regioneuropéenne („Moldova, istoria tragică a unei regiunieuropene”) (Editura “Bieler”, 2004). „Această incursiuneîn trecutul Moldovei a fost determinată, dupăcum menţionează autorul în introducerea cărţii, de numeroaseleprobleme cu care se confruntă actualmenteRepublica Moldova în ceea ce priveşte relaţiile interetnice,prezenţa trupelor şi a armamentului militar rusescpe teritoriul ţării, rusificarea învăţământului, limitarealibertăţii de expresie şi dificultăţile funcţionăriiMitropoliei Basarabiei” (p. 16).Scenariile evoluţiei evenimentelor din această zonăest-europeană, formulate de tânărul cercetător francezFlorent Parmentier (absolvent al Institutului de StudiiPolitice din Paris) în cartea sa La Moldavie à la croiséedes chemins (Editura „Universitoo”, 2003) suntpe cât de relevante, pe-atât de neliniştitoare, cel maioptimist abia admiţând „un model de asociere caresă favorizeze dezvoltarea economică şi democratizarea”,astfel devenind posibilă „reabilitarea Moldoveide către Uniunea Europeană”. „Perspectivele Moldoveidepind de capacitatea Uniunii Europene de a-şi securizafrontierele, în special cele ale României şi Moldovei,prin propunerea unui model de asociere, care să favorizezedezvoltarea economică şi democratizarea. Estevorba de găsirea unei soluţii globale pentru Europa deSud-Est, conturul mediteranean şi statele postsovietice,evitând izolarea Rusiei” (p. 15).Ultima carte pe care o prezintă Lucreţia Bârlădeanueste Perspectives roumaines („Perspectivele româneşti”),apărută în 2004 la Editura „L’Harmattan”. „Carteainserează opiniile, deseori controversate, ale unui grupde experţi americani, francezi şi români, venind din domeniidiferite: antropologie, economie, istorie, ştiinţepolitice, privind cei cincisprezece ani bulversanţi(1989-2004) ai tranziţiei româneşti. Spre satisfacţianoastră, ea cuprinde şi două materiale cu referire laRepublica Moldova. Primul aparţine Angelei Demianşi se intitulează «Logici identitare, logici etatice. Relaţiiîntre România şi Republica Moldova». Studiul conţineun material foarte interesant în domeniu... Dar cumscopul nostru este de a reconstrui chipul Moldovei dinperspectiva franceză, vă invit să contemplăm împreunăun «Tablou al unei scurte călătorii în Republica Moldova»al lui Claude Karnoouh” (p. 19). Studiul semnatde Claude Karnoouh „are un stil sintetic, specific unuijurnal de călătorie, care e acompaniat adesea de remarcişi concluzii sociopolitice sclipitoare” (p. 19).Aceşti autori ne oferă argumente şi impresii elocventepenru „destinul deturnat” al provinciei basarabene– un teritoriu românesc, care şi-a ratat revenirea lanormalitate după 1989, o dramă naţională pe careîncep să o cunoască din ce în ce mai bine şi intelectualiidin Occident.Mai putem citi în Secolul nomazilor articole eseisteconsacrate unor scriitori români din exil, precumVirgil Tănase, Bujor Nedelcovici, Matei Vişniec, VirgilIerunca, Ilie Constantin, fiecare dintre aceştialăsând în operele lor mărturii despre experienţe artisticeşi umane excepţionale.Astăzi tema exilului aparţine istoriei literare cunenumăratele sale probleme care urmează să fie elucidate.Rămâne cert însă efortul care trebuie făcut înacest domeniu pentru cunoaşterea operei scriitorilorromâni din afara graniţelor ţării şi pentru integrareaImaginea Republicii Moldova în străinătate 61

Istorieacestora în ierarhia de valori naţionale, penru că,vorba lui Virgil Ierunca, „...orice discriminare ni separe o strâmbătate”. De remarcat şansa ce i se oferăcititorului prin lecturarea literaturii exilului – oexperienţă umană excepţională. Asimilarea istoricăa acestui fenomen reprezintă o punte care faceaccesibilă intrarea literaturii noastre în Occident, înlesnindprocesul de europenizare şi mondializare aculturii actuale. Pe de altă parte, fără reconstruireaacestei valoroase moşteniri, istoria literaturii românear fi incompletă, mult mai săracă, mai lipsită de demnitatemorală. Misiunea noastră este de a o cunoaşteşi păstra în toată complexitatea şi amploarea ei.Suscită interesul publicului şi notele admirativela adresa unor scriitori basarabeni ca Liviu Damian,Vitalie Ciobanu sau opiniile tranşante referitoarela moldovenismul lui Ion Druţă, autoarea păstrândtotuşi echidistanţă faţă de oamenii de litere evocaţiîn volumul său şi punând pe prim-plan rigorileprofesionale, tonalitatea echilibrată a discursului,transparenţa ideilor prin care încearcă să ne apropiede mult visata Europă.62 Imaginea Republicii Moldova în străinătate

Apariţii editorialeAPARIŢII EDITORIALEFragilă, cu un aer de copil matur, accentuat de miopie,gata să-şi consume până la ultima fibră iubireade literatură, având puterea de-a vedea binele şiacolo unde nu s-a arătat încă, fanatică şi consecventăapărătoare a cuvântului scris, Aura Christi îşiconstruieşte destinul de autor, cu o voinţă de fierşi cu acea nebunie fără de care multe lucruri ar devenibanale şi inutile. Cărţile ei de poezie, eseistică,proză, premiile cu care a fost răsplătită, febrilitateacu care întocmeşte număr de număr revista Contemporanulcare a fost de multe ori în moarte clinică,Editura Fundaţiei Culturale Ideea Europeană pe carea înfiinţat-o şi în care e singură alături de fratele eişi, nu în ultimul rând respectul pe care-l are faţă deconfraţii de breaslă, tineri şi mai puţin tineri, facdin Aura Christi, cum singură se autodefineşte: “Unom viu, viu până la destrămare”. “Destrămarea” eiînseamnă fascinaţia literaturii şi puterea de-a ieşi defiecare dată din labirint, conştientă de sine.Vă oferim posibilitatea de a face cunoştinţă cu unelecărţi apărute recent la Editura Fundaţiei CulturaleIdeea Europeană.Christi, Aura.Banchetul de litere. – Bucureşti : Fundaţia Culturală IdeeaEuropeană, 2006. – 364 p.O carte-eveniment, alcătuită din dialoguri cu AnaBlandiana, Nicolae Breban, Augustin Buzura, IonIanoşi, Gabriela Melinescu, Irina Petraş, DumitruRadu Popa, Alex Ştefănescu şi Ion Vianu. Un manualindirect de istorie, realizat de cunoscuta scriitoare(romancieră, poetă şi eseistă) în baza mărturiilor unoroameni de cultură de prima mână, posibile modeleeuropene, care – în falsa tranziţie interminabilă– aleg, iar şi iar, vocaţia, atipică meseriei de scriitor,rămânând – martori imparţiali şi atenţi – mereuîn prim-plan. O carte extrem de densă, actuală, unfragment dintr-o posibilă istorie a mentalităţilor.“Această carte a apărut din nevoia de prietenie; a fostadunată, treptat-treptat, în ritmurile felului meu de afi, uneori – adeseori, catastrofic de încet. Interlocutoriimi i-am ales, i-am căutat, am încercat să-i «tachinez»cu întrebări, temele discuţiilor convergând, firesc, defiecare dată, spre o arie de preocupări, care ne unescmai mult decât ne despart. Fie că dialogăm cu IonIanoşi, fie cu Nicolae Breban, fie cu Ana Blandiana,fie cu Augustin Buzură, fie cu un alt interlocutor, defiecare dată, voiam să aflu – folosind ca instrument, iaruneori ca armă (din apanajul retoricii, de bună seamă)întrebările; unele dintre acestea, da, naive, stângace, înschimb vii, mereu vii! – cum a rezistat fiecare dintreei, cum a reuşit să-şi construiască un destin, cum aizbutit să fie, să rămână el însuşi / ea însăşi şi să nu seprăbuşească, cum a izbutit fiecare să nu renunţe la luptapentru sine însuşi, pentru cultura română? Cu uneledintre personajele acestei cărţi – dacă acceptăm ca fiecarescriitor e un personaj, iar literatura este o singurăcarte unică – vreau să cred că m-am împrietenit, descoperindu-le,redescoperindu-le de fiecare dată; îmiplace să cred că fiecare, aproape fiecare dintre invitaţiimei – într-un fel sau altul – m-a marcat, m-a făcutsă mă reapropii altminteri de literatură, de lectură, decarte, să văd altminteri câteva lucruri nelipsite pentrumine de greutate, sau – şi mai important! – m-a ajutat(uneori, fără să ştie!) să rămân aceeaşi, adică să nu măschimb. Adesea, căutând prezenţa scriitorilor, de faptcăutam o calitate la care întunecata, intortocheata demine ajunge greu, câteodată, foarte greu: seninătatea.Apoi...căutam oameni de litere vii, scriitori în carne şioase – cum spuneam în adolescenţă, şi, iată, mai spunşi la cei circa patruzeci de ani – cărora nu le este străinImaginea Republicii Moldova în străinătate 63

Apariţii editorialecultul prieteniei, cultul vocaţiei, cultul lucrului binefăcut, al lucrului «rotund», cum afirmă un personajdin unul din romanele mele. Apoi...da, nu ascund,căutam ceea ce se numeşte «complicitate» într-o lumeculturală postdecembristă pestriţ-amară, despărţităîn grupuri, biserici, pui de catedrale. Marea majoritatea protagoniştilor acestei cărţi de altminteri suntmari lupi singuratici; şi mi-a făcut plăcere să-i îndemnsă vorbească despre felul în care tratează solitudinea,viaţa, literatura, contemporaneitatea.”Christi, Aura.Celălalt versant. – Bucureşti : Fundaţia Culturală IdeeaEuropeană, 2006. – 350 p.Poeta, eseista şi prozatoarea Aura Christi propune o“radiografiere” a vieţii literare şi a celor mai interesantecărţi apărute în ultimul deceniu literar. Cartease adresează elevilor, studenţilor, precum şi publiculuilarg de cititori.“De fiecare dată când trebuie să ies din casă, măpregătesc sufleteşte pe îndelete, de parcă urmează să plecîntr-o călătorie prelungită. Ieşind din casă, intru într-oaltă lume ce-mi este din ce în ce mai străină: lumea dinafara mea e o altă planetă. Ceilalţi alcătuiesc pentrumine o altă planetă, pe măsură ce eu devin tot maimult eu însămi. Ce este, ce poate fi acest «eu însămi»?Un vis? O himeră? Un artificiu? Toate laolaltă şi nimicdin ce-am spus. Acest «eu însămi» este, evident, o altăidentitate a mea, pe care o construiesc metodic, grav,şi în care ţin să mă instalez. De ce? − iată o întrebarecopilăroasă şi vie. Pentru că, deşi această identitateîmi este cu desăvârşire străină, pare simt că ea îmi estecasă; o casă ce se vrea locuită dincolo de voinţa mea,întoarsă cu faţa spre un soi de postromantism lucid.Poate acea casă este corespondentul, vehicolul euluiideal, al eului absolut, al eului profund (Proust). Poateacea casă – sora geamănă cu imposibilul întemeietor– este o instanţă auctorială superioară, net superioarămie, făpturii de carne şi oase care sunt. Poate acea casăeste Vocea care mă foloseşte ca instrument. Nu suntdecât un biet autor. Nu sunt decât instrumentul.”Christi, Aura.Marile jocuri. – Bucureşti: Fundaţia Culturală Ideea Europeană,2006.Un roman al crimei, al dezmăţului şi al erotismuluimaladiv, eşuând – în siajul stoicilor – într-un suicid,tratat drept o împlinire prin moarte. Un romanîntunecat, cu vinovaţi pierduţi în hăţişurileamoralităţii, cu fraţi incestuoşi şi sfinţi învinşi demoartea celor dragi, psalmodiind, în ciuda acestora– din subteranele întunecatelor suferinţe – voinţa deputere, voinţa de a crede într-o lume cariată, pierdutăîn valea unui declin fără sfârşit.Un tur de forţă acest roman, acest poem epic alexistenţei şi morţii, al credinţei şi visului, al trădăriişi iubirii. Un veritabil montagne russe, având casupratemă relaţia maestru-ucenic şi revendicânduseexplicit din ilustra tradiţie a marilor romancieri aiepocii de aur a literaturii ruse. “…cititorul îndrăgostitde intrigă, de acţiune va urmări cu sufletul la gurăhăţisul epic propriu-zis – cel în care se urăşte, se iubeşte,se ucide, se moare, în care încap încetul, trădarea, fap-64 Imaginea Republicii Moldova în străinătate

Apariţii editorialeta, în care se întâmplă lucruri de povestit mai departe,cu mâna la gură a uimire, a curiozitate «dramatică»”.Acest roman este un bildungsroman ambiţios, cumari secvenţe excelente despre complicata relaţiemaestru-discipol; despre nevoia de autonomie lafel de acută ca aceea de apartenenţă – tânărul fiindhărţuit deopotrivă de chemări tulburi ale fiinţei saleneterminate şi de nevoia de a păşi pe urme sigure;despre arta ca modus vivendi, despre auroral şi crepuscular,despre muritudine şi cuvintele ei, desprelegăturile de sânge şi de gând, mereu imponderabile.Pe fundalul unei intrigi strânse, palpitante, pe carecititorul o va putea descoperi cu încântarea iubitoruluide poveşti, Marile jocuri ale Aurei Christi sunt,încă o dată, copleşitoare.Christi, Aura.Problema evreiască. – Bucureşti : Fundaţia Culturală IdeeaEuropeană, 2006. – 320 p.Cartea este rezultatul anchetelor în paginile revisteiContemporanul – anchete ce au abordat o problemădelicată, ocolită de nu puţini cărturari: problemaevreiască. Se pronunţă pe marginea acestei disputateteme actuale personalităţi ca, de pildă, DumitruŢepeneag, Matei Călinescu, Ion Vianu, IrinaCajal, Ion Ianoşi, Nicolae Breban, şi nu puţini alţiimportanţi actanţi ai vieţii sociale, politice şi culturaledin România de azi. Cartea este un manual indirectde istorie, care este destinată studenţilor, elevilor,profesorilor, precum şi publicului larg de cititori.Imaginea Republicii Moldova în străinătate 65

Bibliografie1. ANGHELESCU, HERMINA. Libraries in the Republic of Moldova /Hermina Anghelescu // Encyclopediaof Library and Information Science. – New York : Marcel Dekker, 2006.2. ANGHELESCU, HERMINA. National Library of Moldova Old Legacies and New Identities / HerminaAnghelescu // Alexandria : Journal of National and International Library and Information Issues. –2004. – Nr.16(1).3. BÂRLĂDEANU, LUCREŢIA. Dialoguri pariziene / Lucreţia Bârlădeanu. – Chişinău : ARC, 2005. – 124 p.4. BÂRLĂDEANU, LUCREŢIA. Secolul nomazilor. Itinerar literar român-francez / Lucreţia Bârlădeanu.– Chişinău : Epigraf, 2006. – 104 p.5. BOLOGAN, VIOREL. Stupeni ili kak stat ’ grossmejsterom : Memuary šahmatista. – Moskva : Astrel’, 2006.– 253 p.6. BRAN, MIREL. La ruée des Moldaves / Mirel Bran // Le Point. – 2006. – 22juin.7. BRAN, MIREL. Les Moldaves aux portes de l’Europe / Mirel Bran // Le Point. – 2006. – 23 febr.8. BRAN, MIREL. Querelle russo-moldave sur le statut de la Transnistrie / Mirel Bran // Le monde. – 2005.– 2 sept.9. CHRISTI, AURA. Banchetul de litere / Aura Christi. – Bucureşti : Fundaţia Culturală Ideea Europeană,2006. – 364 p.10. CHRISTI, AURA. Celălalt versant / Aura Christi. – Bucureşti : Fundaţia Culturală Ideea Europeană, 2006.– 350 p.11. CHRISTI, AURA. Labirintul exilului / Aura Christi. – Bucureşti : Fundaţia Culturală Ideea Europeană,2005. – 384 p.12. CHRISTI, AURA. Marile jocuri / Aura Christi. – Bucureşti : Fundaţia Culturală Ideea Europeană, 2006.13. CIMPOI, MIHAI. Prometeu şi Pandora : Eseuri despre Ion Heliade-Rădulescu : Itinerar critic dâmboviţeano-basarabean/ Mihai Cimpoi. – Târgovişte : Bibliotheca, 2006. – 132 p.14. CIMPOI, MIHAI. Secolul Bacovia / Mihai Cimpoi. – Bucureşti : Ideea Europeană, 2005. – 180 p.15. CIOBANU, VITALIE. Anatomia unui faliment geopolitic : Republica Moldova / Vitalie Ciobanu. – Iaşi:Polirom, 2005. – 408 p.16. Contrebande, fraude, trafics en tous genres: Ies autorites ont fort à faire aux frontières entre l’Ukraineet la Moldavie // Les nouvelles de Roumanie. – 2006. – Sept-Oct. (Nr. 37). – P. 5.17. COROBCA LILIANA. Poezia românească din exil / Liliana Corobca. – Bucureşti: Institutul Cultural Român,2006. – 403 p.18. GÂRNEŢ, VASILE. Intelectualul ca diversiune : Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate /Vitalie Gârneţ. – Iaşi : Polirom, 2005. – 257 p.19. HADÂRCĂ, ION. Arta obsesiei : Versuri / Ion Hadârcă. – Iaşi : Editura Fundaţiei Culturale Poezia, 2005.– 112 p.20. Igor Smirnov réélu à la tête de la Transnistrie, en Moldavie // Nouvel observateur. – 2006. – 11 dec.21. Jeunesse des PECO ⁄ Alcătuitor: Franck Lepage. – Paris : Organisation Internationale de la Francophonie,2006. – 304 p; Le Point. – 2006. – 22 juin.22. MACAREVICI, VICTOR. Cu epigrama trecem Prutul / Victor Macarevici. – Bucureşti: Univers Ştiinţific,2006. – 120 p.23. Meždunarodnyj proekt „Material’naâ i duhovnaâ kul’tura v mirovom istoričeskom processe”. VIII MeždunarodnaâKrymskaâ konferenciâ po religiovedeniû, Sevastopol’, 15-20 maâ 2006 g. Religioznoe mirovozreniev drevnem i sovremennom obŝestvah : prazdniki i budni : Tezisy dokladov i soobŝenij. – Sevastopol’, 2006.– 76 s.24. MILLOT, LORRAINE. La Moldavie a le vin triste depuis que la Russie la boude / Lorraine Millot // Liberation.– 2006. – 28-29 oct.25. MILLOT, LORRAINE. La Transnistrie à pas ferme vers Moscou / Lorraine Millot //Liberation. – 2006.– 18 sept.26. MILLOT, LORRAINE. Ukraine - Moldavie: frontière sous surveillance européenne / Lorraine Millot //Liberation. – 2006. – 19 oct.27. NODÉ-LANGLOIS, FABRICE. En jouant sur les separatismes de la region, la Russie trahit son évolutionnéo-impériale / Fabrice Nodé-Langlois // Le Figaro. – 2006. – Sept.28. Petit République... qui fait peur à l’ogre européen // Les nouvelles de Roumanie. – 2006. – Nr. 37. – P. 4.29. RĂU, ALEXE. Această salcie / Alexe Rău // Poezia : Revistă de cultură poetică. – 2006. – Anul XII.– Nr. 2(36).66 Imaginea Republicii Moldova în străinătate

Bibliografie30. RĂU, ALEXE. Nacional’naâ programma „Pamât’ Moldovy” : Ètapy razrabotki i realizacii / Alexe Rău //Programma UNESCO „Pamât’ mira” : deâtel’nst’ bibliotek, arhivov, muzeev po sohraneniû dokumental’nogonaslediâ. – Minsk, 2007. – p. 51-56.31. RĂU, ALEXE. SIBIMOL : Baze de date catalografice / Alexe Rău, Andrei Suşcov // Revista română debiblioteconomie şi ştiinţa informării. – 2006. – Anul II. – Nr. 1. – P. 21-33.32. SEREBRIAN, OLEG. Dicţionar de geopolitică / Oleg Serebrian. – Iaşi : Polirom, 2006. – 339 p.33. SOLOVIOV, VLADIMIR. Petits et grands secrets d’un pays fantôme / Vladimir Soloviov // Courrierinternational. – 2006. – 7 juin. – P. 44-45.34. SOLOVIOV, VLADIMIR. Qui est réellement aux commandes à Tiraspol? / Vladimir Soloviov // Courrierinternational. – 2006. – 14-20 sept.35. The lie of the land : our correspondent learns of fraud most fowl //The Economist. – 2007. – 18 mai.36. THEDREL, ARIELLE. Transnistrie, terre de tous les traffics / Arielle Thedrel // Le Figaro. – 2006. – 24 mart.37. Transitions : La Moldavie : entre deux mondes?. – Universitatea din Geneva : Institutul European, 2006.– 240 p.38. ŢURCANU, ION. Istoria: Receptare, cercetare, interpretare / Ion Ţurcanu. – Iaşi : Junimea, 2006. – 404 p.39. VASILESCU, EMIL. La Chişinău – Ediţie jubiliară / Emil Vasilescu // Biblioteca. – 2006. – Nr. 8-9. – P. 229-230.40. VASILESCU, EMIL. Magazin bibliologic / Emil Vasilescu // Biblioteca. – 2006. – Nr. 8-9. – P. 267-268.41. VENETTIS, COLIN J. „Am mers la Cernobîl să constat valoarea vieţii” / Colin J. Venettis // Ziarul degardă. – 2006. – 27 iul. – P. 5.42. Webism - Kunst aus sieben Ländern auf der Leine // Baerwald Bote (Donnerstag). – 2006. – 8 iun.Imaginea Republicii Moldova în străinătate 67

SumarBIBLIOTECONOMIE. BIBLIOTECI..................................................................................................................3RELIGIE..................................................................................................................................................................16POLITICĂ...............................................................................................................................................................18ARTĂ. PICTURĂ...................................................................................................................................................35SPORT......................................................................................................................................................................38ŞTIINŢA LITERATURII.......................................................................................................................................40BELETRISTICĂ.....................................................................................................................................................44ISTORIE..................................................................................................................................................................59APARIŢII EDITORIALE......................................................................................................................................63BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................................................66Bun de tipar: 29.08.08Apărut: 2008Coli de tipar: 8,5Tiraj: 100 ex.Tiparul sub comanda nr. 14,executat la Imprimeria BNRM,str. 31 August 1989, 78 A,Chişinău68 Imaginea Republicii Moldova în străinătate