2011, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Ştiinţe MedicaleLimfom non-Hodgkin 1 4,35Total 23 100Diagnosticul microbiologic s-a efectuat prin însămânţareape medii de cultură, în condiţii aerobe şianaerobe a puroiului obţinut la drenarea cavităţii abceselor.Rezultate pozitive au fost obţinute la 57% pacienţi.Hemocultura a fost pozitivă la 8%, notamente:Staph. Aureus – 3, Staph. epidermidis – 4, E. Coli– 1. Din grupul total de bolnavi, anaerobi în monoculturisau asociaţii au fost izolaţi la 25/100 (25%),bacterii gramnegative în monoculturi sau asociaţii –la 22 (22%), grampozitivi – la 13 (13%) şi asocieride bacterii grampozitive şi gramnegative la 3 (3,6%).Raportat la numărul de rezultate bacteriologice pozitive(57), s-a stabilit predominanţa netă a anaerobilorşi a bacteriilor gramnegative în puroiul din abceselepulmonare: anaerobi – 25/57 (44%); gramnegativi –22/57(39%); grampozitivi – 13/57 (23%); grampozitivi+gramnegativi – 3/57 (5,3%).Majoritatea pacienţilor (72%) la internare prezentaucomplicaţii, care se manifestau prin simptomeleclinice prezentate în tabelul 6.Tabelul 6Datele clinice la pacienţii cu DPA gangrenoaseSimptomNr. ProcentpacienţiTuse cu spută fetidă 100 100Dureri toracice ipsilaterale 47 47Empiem pleural 12 12Flegmon toracic 14 14Hemoptizie sau hemoragie 7 7pulmonarăDiseminare bronhogenă18 18contralateralăFrisoane 32 32Subfebrili/afebrili 30 30Hipotensiune arterială 21 21Tahicardie 71 71Tahipnee 43 43Leucocitoză 68 68La 31 (31%) din pacienţi cu abcese pulmonaregangrenoase în stare gravă, erau absente semneleinflamaţiei sistemice. Acesta este grupul de bolnavitrataţi îndelungat în spitalele raionale, cu miros fetid,anemici; în acest grup este evidentă discordanţa dintrestarea clinică gravă şi lipsa febrei, a leucocitozei,a tahicardiei etc. Diametrul mediu al cavităţii pulmonare,conform datelor radiologice, a fost 8,81±0,7cm. Investigaţia endoscopică (fibrobronhoscopia) arelevat prezenţa endobronşitei mucopurulente la 66%pacienţi şi a variantei purulente gradul 2 sau 3 la 34%.97Rezultatele studiului demonstrează că, în pofida stăriiclinice grave, la o treime din pacienţii cu DPA, lainternare în SCR, lipseau febra, tahicardia, leucocitoza– fenomen, posibil, provocat de antibioterapiaanterioară, în secţiile terapeutice, care, după părereanoastră, reflectă fenomenul toleranţei la endotoxină.Acest fenomen iniţial a fost caracterizat ca un răspunsadaptiv şi benefic, dar el totodată este un componentsau un marker al dereglării imune.Corelarea antibioterapiei, efectuate în spitaleleraionale la acest lot de pacienţi, cu rezultatele testăriila antibiotice în clinică, a stabilit că în 87% cazuriterapia antibacteriană era discordantă cu datele examenuluibacteriologic. Dintre preparatele chimioterapice,utilizate în spitalele raionale în tratamentul pacienţilordin grupul de studiu, menţionăm: penicilina,streptomicina, gentamicina, ampicilina, lincomicina,metronidazolul, ciprinolul, cefazolina, biseptol, rifampicina,tetraciclina, ceclor. Schema de tratamentaplicată în secţia toracală a SCR a constat din următoarele:1. Drenarea imediată a cavităţii destructive cuprelevarea puroiului pentru analize bacteriologice;drenajul era efectuat prin toracopneumocenteza tipMonaldi sau pneumotomia cu sechestrectomie; înempiem era efectuat drenajul pleural; în cazurile imposibilităţiidrenajului era efectuată microtraheostomiacu îndreptarea dirijată prin endoscop a capătuluimicrotraheostomei în bronhia respectivă de drenaj.2. Terapia antibacteriană iniţială a fost empirică,conform schemelor elaborate în secţie; după stabilireasensibilităţii bacteriilor, preparatele erau modificatedupă sensibilitate sau erau păstrate. În cazul prezenţeianaerobilor, în schema de tratament erau incluse preparatecu acţiune antianaerobă3. Examen obligatoriu endoscopic şi radiologic îndinamică.4. Tratament infusional cu cristaloizi, plasmă, albumină,preparate din sânge.5. Tratament simptomatic.Preparatele cu efect antianaerob (tienam, lincomicina,dalacina/clindamicina, levomicetina succinat/cloramfenicol,metrogil) au fost indicate la 89%din pacienţi. Aplicarea acestei scheme de tratamenta dus la defervescenţă în medie în 4,23+-0,81 zile lamajoritatea pacienţilor.Concluzii1. Studiul a confirmat existenţa problemelor demanagement al destrucţiilor pulmonare acute în practicapulmonologică din Republica Moldova la etapaactuală (durata nemotivată a tratamentului la nivelulprimar, lipsa investigaţiilor radiologice şi endoscopice,deficienţele antibioterapiei empirice).2. S-a stabilit predominanţa netă a anaerobilor şi a