2011, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

94Figura 4. Incidenţa agenţilor patogeni în plăgilepostoperatorii septice, luate în studiu.Tabelul 1Principalele procariote de interes medical(sursa: http://www.scritube.com)Principalele procariote de interes medical(care cuprind specii patogene pentru om)FamiliaGenulMICROCOCCA- Staphylococcus f.a.CEAEMicrococcus a.STREPTOCOC- Streptococcus f.a.CACEAEGemellaf.a.PEPTOCOCCA-CEAEAerococcusPeptococcusf.a.ana.Peptostreptococcus ana.SarcinaBrucellaBordetellaFrancisellaana.coci grampozitivicocobaciligramnegativiaerobiBuletinul AŞMAstfel, infecţia superficială a fost clasificată caproces supurant ce cuprinde ţesutul cutanat şi celsubcutanat. Infecţia profundă a fost definită ca processupurant ce cuprinde straturile subaponevroticeşi musculare. Din totalul de 84 de pacienţi, care auprezentat contaminarea plăgilor postoperatorii, predominantau fost supuşi tratamentului primar 65 depacienţi (77,38%), 12 (14,28%) au fost operaţi pentrurecidiva herniei în urma tratamentului primar, fărăplastia cu material sintetic, şi 7 (8,3%) bolnavi au fosttrataţi pentru recidiva în urma tratamentului primarcu plasa sintetică.Clasificarea pacienţilor din lotul de studiu, dupătipul defectului parietal abdominal, a determinat prevalenţaeventraţiilor postoperatorii primare pe liniamediană anterioară – 39 de pacienţi (46,42%), apăruteîn urma inciziilor chirurgicale pentru alte patologiiintraabdominale. Hernia peristomală a fost întâlinităîntr-un singur caz (1,19%). Hernia inghinală a fost raportatăîn 28 de cazuri (33,33%). Hernia perineală afost tratată la o pacientă, fiind depistată primar dupăsarcină (1,19%). Defect parietal lombar a fost întâlnitîn 5 cazuri (4,76%). Hernia instalată după apendicectomiia fost tratată în 4 cazuri (3,36%). Herniaparaombilicală după intervenţii laparoscopice a fostcorijată în 6 cazuri (8,33%) [tabelul 2].Tabelul 2Clasificarea pacienţilor după tipul hernieiTipul herniei Nr. pacienţi/ cazuri (%)Hernia ventrală 39 de pacienţi (46,42%)Hernia peristomală 1 caz (1,19%)Hernia inghinală 28 de cazuri (33,33%)Hernia perineală 1 caz (1,19%)Hernia lombară 5 cazuri (4,76%)Hernia după4 cazuri (3,36%)apendicectomieDin totalul herniilor luate în studiu, 21 de pacienţi(25%) au fost internaţi în mod urgent. Ei prezentaula internare clinica de hernie complicată cu încarcerare,strangulare, evisceraţie în urma traumatismului cuarma albă etc.În 70,56% din cazuri a fost aplicată plasa sinteticăpentru întărirea peretelui parietal. În toate cazuriles-a aplicat plasa sintetică neresorbabilă, multifilamentdin poliester. Procese supurante ale plăgilor postoperatoriiîn urma tratamentului chirurgical al defectelorperetelui abdominal au avut loc în 17,65% din cazuri.La 14 pacienţi, care sufereau concomitent de diabetinsulinodependent, obezitate gr. II şi III, hipertensiunearterială şi insuficienţă coronariană, supuraţia plăgilora fost raportată în proporţie de 50% (7 pacienţi).La 7 bolnavi care, sufereau de colecistită cronică calculoasă,ateroscleroză obliterantă, BPCO, fumătoriavansaţi, procese supurante s-au instalat în 71,42%din cazuri (5 pacienţi). Din 11 pacienţi ce administraude mai mulţi ani steroide, la 2 a avut loc supuraţiaplăgii postoperatorii. La doi bolnavi ce nu prezentautabloul clinic al vreunei patologii asociate herniei, aavut loc supuraţia superficială a plăgii. Noi explicămapariţia procesului supurant local prin timpul operatoriuprelungit (1 caz – 138 minute, al doilea caz –118 minute). Contaminarea câmpului operatoriu poatefi explicată prin faptul că intervenţiile simultane lavezicula biliară, intestin, strangularea herniară expuncâmpul operatoriu la agenţi patogeni [4].Concluzii. Patologia peretelui anterolateral abdominal,reprezintă o boală cu caracter eterogen [5].Incidenţa bolii creşte odată cu vârsta pacienţilor, aretendinţă spre apariţia complicaţiilor specifice.În urma studiului efectuat, s-a pus în evidenţă