10.07.2015 Views

2011, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

2011, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

2011, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Ştiinţe Medicale93Figura 1. Repartizarea pacienţilor după media <strong>de</strong>vârstă.De asemenea, tratamentul chirurgical al recidivelor,eventraţiilor abdominale reprezintă un factor<strong>de</strong> risc pentru complicaţii supurante [6]. Infecţiile lanivelul plăgilor postoperatorii sunt un factor <strong>de</strong> riscmajor pentru <strong>de</strong>zvoltarea recidivelor şi eventraţiilorabdomenale [4]. În urma examinării clinice şi paraclinicea pacienţilor, s-a constatat că majoritatea celorcu complicaţii septice la nivelul plăgii postoperatoriisufereau <strong>de</strong> boli cronice, cum ar fi: aterosclerozaobliterantă a membrelor inferioare, aterosclerozacoronariană, BPCO, diabetul, hipertensiunea arterială,obezitatea, patologiile pulmonoare cornice [2].Pentru evi<strong>de</strong>nţierea tuturor factorilor ce au predispusplaga postoperatorie la infecţie, au fost studiate <strong>de</strong>taliatfactorii ce ţin <strong>de</strong> etapa intervenţiei chirurgicaleşi <strong>de</strong> pregătirea preoperatorie a pacienţilor, conduitapostoperatorie a bolnavilor operaţi pentru patologiaperetelui abdominal.De asemenea, am incercat să comparăm evoluţiapostoperatorie a pacienţilor trataţi cu implantareamaterialului sintetic cu cea a bolnavilor la care tratamentulherniei s-a efectuat fără aplicarea plasei sintetice.Pacienţii au fost randomizaţi în funcţie <strong>de</strong> tipulherniei abdominale supuse intervenţiei chirurgicale:epigastică, ventrală, omblilicală, peristomală, Spiegeletc. De asemenea, bolnavii au fost clasificaţi dupămetoda chirurgicală <strong>de</strong> tratament aplicată. Factorul<strong>de</strong> risc pentru apariţia complicaţiilor supurante la nivelulplăgii postoperatorii a fost evaluat şi în funcţie<strong>de</strong> statutul chirurgical al pacienţilor. Astfel, tratamentulchirurgical al herniilor şi eventraţiilor complicate,efectuat în mod urgent, a fost statistic mai predispusla complicaţii supurante (cu 7,4% ) <strong>de</strong>cât intervenţiileefectuate în mod programat, în cazul herniilor lipsite<strong>de</strong> complicaţii (figura 2).O parte din pacienţi au fost supuşi intervenţiilorconcomitente. Astfel, plastia peretelui abdominal,combinat cu intervenţii septice, a dus la rata <strong>de</strong> infecţiela nivelul plăgii posoperatorii în medie <strong>de</strong> 11%cazuri. La pacienţii trataţi prin plastia peretelui abdominalcu implantarea materialului sintetic, s-a luat înconsi<strong>de</strong>raţie tipul protezei sintetice utilizate.Intervenţii urgenteIntervenţii planifi cateFigura 2. Clasifi carea pacienţilor după caracterulintervenţiei chirurgicale.În urma examinării perioa<strong>de</strong>i intraoperatorii, amconstatat faptul că riscul <strong>de</strong>zvoltării complicaţiilorseptice <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> direct <strong>de</strong> volumul pier<strong>de</strong>rilor sangvineşi compensarea volemică a<strong>de</strong>cvată a organismului,efectuate în perioada intraoperatorie şi cea postoperatorieimediată. Hipovolemia şi hipoxia celularăpredispun la <strong>de</strong>zvoltarea microorganismelor patogeneîn regiunea plăgii [5]. De asemenea, necorijareapier<strong>de</strong>rilor volemice predispune la <strong>de</strong>zvoltarea altorcomplicaţii grave, cum ar fi trombembolia, infarctulmiocardic, ictusul cerebral, insuficienţa hepatorenală.Instalarea acestor stări patologice grave în perioadapostoperatorie duce la imobilizarea în<strong>de</strong>lungată la pata pacienţilor [1].Din totalul <strong>de</strong> 476 <strong>de</strong> bolnavi operaţi pentru patologiaperetelui abdominal, au fost raportate 17 <strong>de</strong>cese(3,58%). Cauza <strong>de</strong>cesului în perioada postoperatorietimpurie a fost trombembolia arterei pulmonare(2,52%), infarctul miocardic acut (0,84%), progresareainsuficienţei poliorganice (0,21%), în specialhepatorenale, <strong>de</strong>compensarea funcţiei respiratorii(0,21%) (figura 3).Figura 3. Repartizarea pacienţilor după cauza<strong>de</strong>cesului în perioada postoperatorie.Majoritatea infecţiilor chirurgicale sunt <strong>de</strong>terminate<strong>de</strong> 3 grupe bacteriene: coci grampozitivi, baciligramnegativi şi bacterii anaerobe [6]. Clasificareaproceselor supurante la nivelul plăgii postoperatoriis-a efectuat în funcţie <strong>de</strong> agentul patogen şi stratul <strong>de</strong>adâncime a ţesuturilor împlicate în supuraţie (tabelul1, figura 4).

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!