2011, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

86Figura 3. Fundoplicatura Nissen-Rossetti.Figura 4. Fundoplicatura bilaterală Toupet(pe 270°).Figura 5. Fundoplicatura posterioară parţialăToupet (pe 180°).În 7 cazuri de hernii hiatale mixte subtotale, s-apracticat cura herniei cu plasa sintetică prin calea laparoscopică.În practica noastră am folosit plasa sinteticădin polipropilenă cu suprafaţa bifacială siliconatăantiadezivă (Surgimesh). În 10 (4,35%) cazuricomplicate (stenoza peptică – 1 caz, esofagul Barrettcu displazia sevară – 4 cazuri şi cancer gastroesofagian– 5 cazuri) s-a efectuat exterparea esofagului şiplastia cu stomac sau colon.Din 230 de pacienţi care au fost operaţi, perioadapostoperatorie s-a complicat în 20 (8,7%) de cazuri:• 12 cazuri – disfagie postoperatorie tranzitorie(cea mai frecventă complicaţie după fundoplicaturilecomplete), care a fost rezolvată conservator;• 8 cazuri – distensie gastrică tranzitorie (gazbloatsyndrome).Buletinul AŞMRecidiva BRGE a avut loc în 5 (2,17%) cazuri,care au fost reoperate, şi un caz letal după plastie deesofag.În studiul nostru am folosit metoda de evaluarestandartizată a rezultatelor tratamentului chirurgicalla distanţă – “scara Visick”. Dintre 230 de pacienţiexaminaţi la distanţă, rezultat excelent şi bun a fostatestat la 150 (65,2%) de pacienţi, rezultat satisfăcător– la 70 (30,4%) şi nesatisfăcător – la 10 (4,35%)bolnavi.Concluzii:• Aplicând tratamentul conservator, nu trebuiesă uităm că rezultatele primare pot fi iluzorii în mareparte, pentru că substratul morfologic nu este lichidatşi, deci, condiţiile progresării esofagitei de reflux semenţin, iar bolnavul este impus să folosească permanentremedii medicamentoase. Aceasta, însă, atât dinpunct de vedere economic, cât şi psihologic, nu poatefi considerat avantajos.• În lipsa unui efect durabil, tratamentul medicalpoate fi apreciat ca o măsură de pregătire preoperatorie,capabilă să realizeze remisiunea fenomenelorbolii sau să amelioreze situaţiile determinate de patologiilecoexistente. Evident că intervenţia pe un terenpregătit are mai multe şanse de succes, nemaivorbindde condiţiile mai favorabile în care vor evolua proceselede refacere în perioada postoperatorie.• Implementarea tehnicii endoscopice a lărgitsemnificativ diapazonul posibilităţilor operatorii înpractica chirurgiei joncţiunii esofagogastrice, aceastafiind o tehnică operatorie mai menajantă, care a redussemnificativ traumatismul manipulărilor chirurgicaleşi a permis a considera crurorafia posterioară şi fundoplicaturaparţială, efectuată laparoscopic, o metodăelectivă în tratamentul BRGE şi al herniilor hiatale.Bibliografie selectivă1. Abrahao L.J. J.R., Lemme E.M., Carvalho B.B.,etc. Relationship between the size of hiatal hernia andesophageal acid exposure time in erosive and non-erosiverefl ux disease. In: Arq. Gastroenterol., 2006, Jan.-Mar.,vol.43 (1), p. 37-40.2. Alderson D., Welboum C.R. Laparoscopic surgeryfor gastro-oesophageal refl ux disease. In: J. Gut.,1997, vol. 40, № 5, p. 565-567.3. Benassai G., Mastrorilli M., Quarto G., GalloroG. et al. Laparoscopic antirefl ux surgery: indications, preoperativeevaluation, techniques, and outcomes. In: Hepatogastroenterology,2006, Jan.-Feb., vol. 53(67), p. 77-81.4. Castell Donald. My Approach to the diffi cultGERD patient. In: European Journal of Gastroenterologyand Hepatology, 1999, vol. 11 (suppl. 1), S19-S23.5. Kahrilas P.J. Gastroesophageal refl ux disease. In:JAMA, 1996, vol. 276, p. 983-988.