2011, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

74Tabelul 2Microorganismele cele mai frecventeMicroorganismeNr.Stafilococ epidermitis 16Corynebacterium 2Str. veridans 2E. aerogenes 1Flora mixtă 3Bacili gramnegativi 3Creştere de cultură nu se atestă 7Rata de vindecare a fost de 94%, cu aflarea în spitalde 16 zile (interval de 14-21 zile), cu doar un decesla a 20-a zi postoperatorie, cauzat de insuficienţa poliorganicăşi mediastenita seropurulentă. La 2 pacienţis-a dezvoltat osteomielită sternală, care a necesitattratament de lungă durată (3-6 luni). La aceşti doibolnavi, diagnosticul de osteomielită sternală a foststabilit în spitalul raional, la 49 şi 56 zile postoperatoriişi au fost reinternaţi în secţia de cardiochirurgiepentru reoperaţie pe stern. Ambii au avut osteomielităcu fistule purulente, cu afectarea cartilajelor costale.Operaţiile au fost efectuate conform protocolului stabilit.Vindecarea totală a fost obţinută la un pacient.Al doilea a necesitat intervenţii repetate, din cauzaprogresării osteomielitei, inclusiv înlăturarea cartilajelorIV-IX ale rebordului costal drept. Bolnaviioperaţi n-au avut complicaţii trombembolice, prin urmare,utilizarea fraxiparinei şi heparinei pare a fi eficientăpentru a preveni această complicaţie. Nu s-auobservat complicaţii pulmonare. Mai mult chiar, uniidintre pacienţii care au suferit de insuficienţă respiratoriepreoperatorie, în timp ce sternul a fost instabilau avut o îmbunătăţire semnificativă din momentul încare a fost stabilizat sternul.Pacienţii care au avut nevoie de tratament cu anticoagulanteau reluat warfarina sau trombostop a douazi după intervenţia chirurgicală. Dacă se respectă custricteţe protocolul, are loc o recuperare totală. Deasemenea, plasarea corectă a firelor metalice este demaximă importanţă.Concluzii. Dehiscenţa sternală postoperatorieapare atunci când sternotomia mediană este folosităpentru abordarea structurilor mediastinale. Apariţiasa este frecvent asociată cu infecţia, şi anume mediastinitaeste o complicaţie gravă, cu o morbiditate sporită.Protocolul de îngrijire prezentat în acest studiua fost proiectat nu doar pentru a vindeca infecţia, ci şipentru a restabili integritatea sternului.În momentul de reintervenţie, luând în consideraţieadeziunile retrosternale, mobilizarea sternuluise efectuiază cu precauţie. Timpul mediu pentru oBuletinul AŞMasemenea reparaţie este de la 2 până la 3 ore. Operaţiilerepetate pe stern sunt dificile şi pot fi efectuatedoar de chirurgi experimentaţi. Chiar dacă sternuleste ferm stabil după această reparare, este necesar unrepaus la pat, deoarece irigarea este întreruptă la 7-8zile postoperatorii. Dehiscenţa apare mai frecvent lapacienţii obezi, deoarece diagnosticul este dificil dincauza stratului de ţesut subcutanat prea gros, pentrua palpa în mod corespunzător şi a simţi dehiscenţasternului. De aceea, diagnosticul la pacienţii obezi seface prin evaluare clinică.În concluzie putem menţiona că punerea în aplicarepromptă şi corectă a protocolului este eficientă şi,prin urmare, se recomandă pentru pacienţii cu dehiscenţasternală. Aplicarea cu stricteţe a acestei metodeasigură restabilirea integrităţii sternului şi revenireapacientului în starea fizică funcţională.Bibliografie selectivă1. Voss B., Bauernschmitt R., Albrecht W., KraneM., Krцss R., Brockmann G., Libera P., Lange R. Sternalreconstruction with titanium plates in complicated sternaldehiscence. In: Eur. J. Cardiothorac. Surg., 2008, 34, p.139-145.2. Dickie S.R., Dorafshar A.H., Song D.H. Defi -nitive closure of the infected median sternotomy wound:a treatment algorithm utilizing vacuum-assisted closurefollowed by rigid plate fi xation. In: Ann. Plast. Surg., Jun.2006, 56(6), p. 680-685.3. Trouillet J.L., Vuagnat A., Combes A., Bors V.,Chastre J., Gandjbakhch I., et al. Acute poststernotomy mediastinitismanaged with debridement and closed-drainageaspiration: factors associated with death in the intensivecare unit. In: J. Thorac. Cardiovasc. Surg., 2005, 129, p.518-524.4. Molina J.E., Lew R.S., Hyland K.J. Postoperativesternal dehiscence in obese patients: incidence and prevention.In: Ann. Thorac. Surg., 2004, 78, p. 912-917.5. J. Ernesto Molina, Rachel Saik-Leng Lew, KasiJ. Hyland. Postoperative sternal dehiscence in obese patients:Incidence and prevention. In: Ann. Thorac. Surg.,2004, 78, p. 912-917.6. Prabhakar G., Haan C.K., Peterson E.D., CoombsL.P., Cruzzavala J.L., Murray G.F. The risks of moderateand extreme obesity for coronary artery bypass graftingoutcomes: a study from the Society of Thoracic SurgeonsDatabase. In: Ann. Thorac. Surg., 2002, 74, p. 1125-1131.7. Demmy T.L., Park S.B., Liebler G.A., et al. Recentexperience with major sternal wound complications.In: Ann. Thorac. Surg., 1990, 49, p. 458–462.8. The Parisian mediastinitis study group riskfactors for deep sternal wound infections after sternotomy–aprospective, multicenter study. In: J. Tho-