50Buletinul AŞMarterelor coronariene, cu <strong>de</strong>zvoltarea cardiopatiei ischemiceşi disfuncţia ventriculului stâng.Terapia conservativă la pacienţii cu IMI are unpronostic nefavorabil şi se caracterizează printr-o supravieţuire<strong>de</strong> 30-40% la 1 an <strong>de</strong> observaţie.Unele studii au <strong>de</strong>monstrat prioritatea operaţiilorsimultane <strong>de</strong> revascularizare a miocardului cu tehnicile<strong>de</strong> reconstrucţie a complexului valvular mitral,faţă <strong>de</strong> cele <strong>de</strong> by-pass coronarian izolat.Tehnicile chirurgicale au evaluat <strong>de</strong> la efectuareaunei anuloplastii restrictive, până la proce<strong>de</strong>e <strong>de</strong>mobilizare a aparatului subvalvular, excizie <strong>de</strong> cordajesecundare, aplicarea <strong>de</strong> neocordaje, aproximareamuşchilor papilari, tehnici <strong>de</strong> suturare a marginilorlibere a cuspelor valvulare etc. Cu tot efectul benefical acestor operaţii, în supravegherea pe termen lung apacienţilor operaţi sunt î<strong>nr</strong>egistrate cazuri <strong>de</strong> recidivăa patologiilor valvulare. Astfel, un grup <strong>de</strong> autori dinCleavelend (Mc. Gree, 2004) au comunicat <strong>de</strong>spre orecurenţă a insuficienţei mitrale (gr. III-IV) la 28%din 585 pacienţi la care s-a efectuat anuloplastia mitralăsimultan cu revascularizarea miocardului. Faptulacesta confirmă necesitatea studierii mecanismului <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare a IMI, ce inclu<strong>de</strong> o serie <strong>de</strong> semne ce caracterizează:localizarea zonelor <strong>de</strong> infarct miocardic;schimbarea sfericităţii VS; <strong>de</strong>plasarea muşchilor papilari(apical, lateral); <strong>de</strong>plasarea punctului <strong>de</strong> coaptarea cuspelor valvulare.Sunt discutabile indicaţiile operatorii în IMI mo<strong>de</strong>rată(gr. II). Reieşind din postulatul că apariţia IMIare o valoare <strong>de</strong> pronostic importantă în evoluţia cardiopatieisecundare la pacienţii ce au suportat infarctmiocardic acut, întocmirea unui algoritm <strong>de</strong> diagnosticşi tratament al acesteia rămâne una dintre cele maiactuale probleme, la care se axează majoritatea clinicilor<strong>de</strong> specialitate.Materiale şi meto<strong>de</strong>. În studiu au fost incluşi 124pacienţi cu BIC şi IMI operaţi în Centrul <strong>de</strong> Chirurgiea Inimii pe parcursul anilor 2004-2009. La 85 pacienţia fost <strong>de</strong>cisă o tactică activă faţă <strong>de</strong> IMI, efectuânduna dintre tehnicile reconstructive posibile, laceilalţi 39 insuficienţa mitrală fiind până la gradul IIa fost neglijată, astfel formând un lot <strong>de</strong> control. Vârstamedie a pacienţilor – 58,0±7,1 ani. Repartizându-idupă sex, menţionăm prezenţa a 110 bărbaţi şi 14femei. Infarct miocardic în anamneză – 97 (78,2%) <strong>de</strong>pacienţi, <strong>de</strong>şi investigasţiile ulterioare au <strong>de</strong>pistat cicatricepostinfarct la 91 (72,9%) din ei. Infarctul miocardica fost localizat anterior la 48 (50,5%), posteriorla 33 (34,7%), antero-posterior la 14 (14,7%).Anghină pectorală instabilă la adresare prezentau17 (13,7%) pacienţi, ceilalţi -107 aveau semne <strong>de</strong> angorpectoral stabil, clasa funcţională medie (AsociaţiaCanadiană a Cardiologilor) era la nivel <strong>de</strong> 3,1. Conformclasificaţiei NYHA, în clasa funcţională II erau32 pacienţi, III – 81, IV – 11, ceea ce dove<strong>de</strong>şte că92 (74,2%) prezentau semne <strong>de</strong> insuficienţă cardiacăpronunţată.Din bolile concomitente necardiace: diabetul zaharat– 21 (17,1%), boala ulceroasă – 5 (4,1%), aterosclerozăperiferică – 18 (14,6%), boala hipertonică– 87 (70,7%), insuficienţă renală –11 (8,9%), patologiepulmonară cronică – 12 (9,6%).Toţi pacienţii au fost investigaţi ECG. Ritm sinusals-a î<strong>nr</strong>egistrat în 114 (91,9%) cazuri, fibrilaţie orifluter atrial – în 10 (8,1%). Cicatrice postinfarct anteroseptals-a <strong>de</strong>pistat la 91 pacienţi, anteroseptale apical– 37 (31,6), posterobazal – 14 (12,0%), posterolateral– 7 (6,0%). Hipertrofie <strong>de</strong> VS s-a menţionat în98 (81,0%) cazuri, semne caracteristice <strong>de</strong> anevrismal VS s-au stabilit la 7 (6,0%) din numărul total <strong>de</strong>pacienţi.EchoCG – 107 (86,3%) pacienţi în timpul investigaţieise prezentau cu cavităţi cardiace mărite, inclusiv78 (72,9%) din grupul <strong>de</strong> bază si 9 (23,6%) din grupul<strong>de</strong> control (p< 0,001, æ²- 6,8). Semne <strong>de</strong> calcinoză lavalva Ao s-au î<strong>nr</strong>egistrat la 24 pacienţi. InsuficienţaAo <strong>de</strong> gr. II – 21, gr. III – 4, gradientul transvalvularAo a variat în aceste cazuri <strong>de</strong> la 2,0 pînă la 91,0mm Hg (media 16,7 mm Hg). Semne <strong>de</strong> hipochinezieanteroapicală s-au <strong>de</strong>pistat la 40 (33,3%) bolnavi,posterolaterală – la 36 (30,0%). Valva mitrală se prezintăcu un gradient transvalvular mediu <strong>de</strong> 4,9 ± 0,5mm Hg. Gradul mediu <strong>de</strong> regurgitare 2,7 în grupul <strong>de</strong>bază şi 1,92 în grupul <strong>de</strong> control (p< 0,001, æ²- 6,8).Insuficienţa tricuspidă relativă gr. I-II prezentau 110pacienţi, gr. III – 13, gr. IV – 1.Investigaţia <strong>de</strong> bază este angiocoronarografia cuventriculografia, care a permis <strong>de</strong>pistarea stenozelorpe arterele coronariene. După numarul arterelor afectategrupul <strong>de</strong> bază prezenta un număr mai mare <strong>de</strong>artere afectate fată <strong>de</strong> grupul <strong>de</strong> control – în medie2,84 vs 2,57 (p< 0,05,, æ²- 6,4 ).Rezultate. Pacienţii din lotul <strong>de</strong> studiu au fostoperaţi în totalitate în condiţii <strong>de</strong> CEC. Durata CECuluia alcătuit în medie 196±5,8 min., aorta fiindclampată 132±4,7 min.Au fost aplicate 414 pontaje coronariene, inclusiv305 cu venă autologă, 108 cu a. mamară internă şi 1cu a. radială, indicele <strong>de</strong> revascularizare 3,3 pontaje/pacient.Anevrismul <strong>de</strong> VS 25 <strong>de</strong> cazuri: 21 anteroapicaleşi 4 cu localizare posterioară. Marea majoritate a pacienţilorcu anevrism <strong>de</strong> VS au fost din grupul <strong>de</strong> bază(care au necesitat corecţia IMI), respectiv 23 (27,1%)vs 2 (5,1%) din grupul <strong>de</strong> control (P< 0,001, X 2 –9,3), 12 din ei au necesitat înlăturarea maselor tromboticedin sacul anevrismatic. Plastia anevrismului
Ştiinţe Medicale51<strong>de</strong> ventricul stâng s-a efectuat la 25 (20,2%) pacienţi,utilizând următoarele tehnici operatorii: plastia Dor16, Jataine 6, Nair 1, Menicanti 1, liniară 1.Unul dintre indicii ce caracterizează eficacitateaplastiei <strong>de</strong> anevrism ventricular este micşorareaşi remo<strong>de</strong>larea cavităţii ventriculului stâng, pentru areduce suprasolicitarea <strong>de</strong> volum telediastolic, micşorareastresului parietal cu îmbunătăţirea funcţieisistolice a miocardului. Plastia anevrismului <strong>de</strong> VSeste o componentă a tehnicilor chirurgicale aplicatecu ţel <strong>de</strong> micşorare a cavităţilor cordului, înlăturareadisplaziei muşchilor papilari, prevenirea teteringului<strong>de</strong> cuspe, elemente obligatorii fară <strong>de</strong> care plastia <strong>de</strong>valvă mitrală în IMI nu poate fi eficientă.Au fost aplicate diverse tehnici <strong>de</strong> plastie mitralăla 85 pacienţi cu IMI: anuloplastia cu 3 suturi 56(69,1%), anuloplastia Shore 8 (9,9%), anuloplastiacu inel <strong>de</strong> suport 16 (19,6%), suturarea cleftului 20(24,7%), aplicarea neocordajelor 7 (8,6%), rezecţiecordaje gr. II 5 (6,2%), proce<strong>de</strong>ul Alfiery 4 (4,9%).Pentru anuloplastie au fost utilizate inele <strong>de</strong> suport<strong>de</strong> tip Medinj (12), Rosscardix (3), Mix (1). Diametrulacestor inele a fost diferit: N-26 (4), N-28(7), N-30 (2), N-32 (5). În majoritatea cazurilor a fostaplicată o nouă tehnică <strong>de</strong> anuloplastie a valvei mitrale,<strong>de</strong>numită <strong>de</strong> autori „cu 3 suturi”, metodă originală,confirmată prin brevet <strong>de</strong> invenţie. După cums-a menţionat <strong>de</strong>ja, această tehnică permite nu numaiînlăturarea dilatării asimetrice a inelului fibrotic, ci şipăstrarea mobilităţii cuspei posterioare, fapt ce influenţeazădurabilitatea reconstrucţiei valvulare efectuate.În rupturile <strong>de</strong> cordaje şi prolaps <strong>de</strong> cuspe la 7pacienţi au fost mo<strong>de</strong>late neocordaje cu fire Gore-Tex4/0.Suturarea cleftului, cu restabilirea competenţeivalvulare – 20 (24,7%) cazuri. Pentru a micşora tensionareacuspelor (tetering) a fost aplicată rezecţiacordajelor <strong>de</strong> gr. II, metodă aplicată cu succes la 5pacienţi. În cazurile <strong>de</strong> insuficienţă mitrală cu mecanismcomplex al IMI, a fost aplicată şi tehnica cucrearea a 2 orificii (Alfiery) prin suturarea marginilorlibere ale cuspelor anterioară şi posterioară – 4 cazuri,finalizând reconstrucţia valvulară obligatoriu cuo anuloplastie cu inel <strong>de</strong> suport. Apoi s-a efectuat, încaz <strong>de</strong> necesitate, anuloplastia valvei tricuspi<strong>de</strong> (DeVega – 24, inel <strong>de</strong> suport – 1).Caracterizând complicaţiile postoperatorii timpurii,putem menţiona că semne <strong>de</strong> insuficienţă cardiacăîn perioada postperfuzională s-au î<strong>nr</strong>egistrat la 83(66,9%) <strong>de</strong> pacienţi. În grupul <strong>de</strong> bază doza diuretică<strong>de</strong> cateholamine s-a administrat la 29 (34,1%) <strong>de</strong> bolnavi,doze cardiotonice – la 51 (60%), comparativ cugrupul <strong>de</strong> control, în care s-au utilizat temporar numaidoze diuretice <strong>de</strong> dopamină la 37 (94,7%) cu stabilizareahemodinamicii în primele ore postoperatorii (P< 0,05, X 2 – 4,4). La 12 (9,6%) pacienţi din grupul <strong>de</strong>bază ISDN a fost utilizat pentru a înlătura stările <strong>de</strong>ischemie a miocardului în perioada <strong>de</strong> reperfuzie (P
- Page 1 and 2: Ştiinţe Medicale1ACADEMIA DE ȘTI
- Page 3 and 4: 3S U M A R СОДЕРЖАНИЕ S U
- Page 5 and 6: 5Ion Balica. Destrucţiile pulmonar
- Page 7 and 8: 7Mihail Borş, Victor Cojocaru, Vir
- Page 9 and 10: 9Veronica Gonţa, Zinaida Alexa,Nat
- Page 11 and 12: 11Angela Peltec. Bine-cunoscută vs
- Page 13 and 14: Ştiinţe MedicaleUn prim pas în r
- Page 15 and 16: Ştiinţe Medicale15Dacă în anul
- Page 17 and 18: Ştiinţe Medicale17SĂNĂTATE PUBL
- Page 19 and 20: Ştiinţe MedicaleFinlandei în Uni
- Page 21 and 22: Ştiinţe MedicaleTabelul 1Componen
- Page 23 and 24: Ştiinţe Medicaleeficacităţii in
- Page 25 and 26: Ştiinţe MedicaleLes sources d’i
- Page 27 and 28: Ştiinţe Medicalea chetuielilor î
- Page 29 and 30: Ştiinţe Medicalenontransmissibile
- Page 31 and 32: Ştiinţe Medicaleохранени
- Page 33 and 34: Ştiinţe Medicaleски, при о
- Page 35 and 36: Ştiinţe Medicale35жизнь, а
- Page 37 and 38: Ştiinţe Medicale”старые
- Page 39 and 40: Ştiinţe Medicale39Tabelul 2Analiz
- Page 41 and 42: Ştiinţe Medicale(p
- Page 43 and 44: Ştiinţe MedicaleVârsta medie a p
- Page 45 and 46: Ştiinţe Medicaledul chirurgical a
- Page 47 and 48: Ştiinţe Medicaleminuat la 1 săpt
- Page 49: Ştiinţe Medicale2006 în secţia
- Page 53 and 54: Ştiinţe Medicalefunctional ischem
- Page 55 and 56: Ştiinţe Medicale551. Trombectomia
- Page 57 and 58: Ştiinţe Medicaletecţia miocardic
- Page 59 and 60: Ştiinţe Medicalecu sânge, el tot
- Page 61 and 62: Ştiinţe Medicalere ale valvei, da
- Page 63 and 64: Ştiinţe Medicaleticul de DSV cu s
- Page 65 and 66: Ştiinţe Medicale8. Sidi D. Maladi
- Page 67 and 68: Ştiinţe Medicale67reconstructivă
- Page 69 and 70: Ştiinţe Medicale69dă la întreba
- Page 71 and 72: Ştiinţe Medicaleţesuturi, în ac
- Page 73 and 74: Ştiinţe Medicalebilizarea ţesutu
- Page 75 and 76: Ştiinţe Medicalerac. Cardiovasc.
- Page 77 and 78: Ştiinţe Medicale77tanil 1-2 mkg/k
- Page 79 and 80: Ştiinţe MedicaleThe technique of
- Page 81 and 82: Ştiinţe Medicale81Indicaţia prin
- Page 83 and 84: Ştiinţe MedicaleConcluzii1. Atitu
- Page 85 and 86: Ştiinţe Medicale1. Examene radiol
- Page 87 and 88: Ştiinţe Medicale6. Dallemagne B.,
- Page 89 and 90: Ştiinţe Medicalede datele noastre
- Page 91 and 92: Ştiinţe Medicale3. Dual Mesh; 4.
- Page 93 and 94: Ştiinţe Medicale93Figura 1. Repar
- Page 95 and 96: Ştiinţe Medicalefaptul că utiliz
- Page 97 and 98: Ştiinţe MedicaleLimfom non-Hodgki
- Page 99 and 100: Ştiinţe Medicale99strumentale sau
- Page 101 and 102:
Ştiinţe Medicale6. David J.K., Bo
- Page 103 and 104:
Ştiinţe Medicale103la debutul bol
- Page 105 and 106:
Ştiinţe Medicale105DIALIZA ŞI TR
- Page 107 and 108:
Ştiinţe Medicale14. Weinberger H.
- Page 109 and 110:
Ştiinţe MedicaleFigura 3. Durata
- Page 111 and 112:
Ştiinţe Medicaleas the threshold
- Page 113 and 114:
Ştiinţe Medicale6. Basha J., Dewi
- Page 115 and 116:
Ştiinţe Medicaleconstituie 46%. C
- Page 117 and 118:
Ştiinţe Medicale15. Klotz T., Sac
- Page 119 and 120:
Ştiinţe Medicaleucocitar s-a depi
- Page 121 and 122:
Ştiinţe Medicale2010, în secţia
- Page 123 and 124:
Ştiinţe Medicaleoperaţi deschis,
- Page 125 and 126:
Ştiinţe Medicalemm Hg versus valo
- Page 127 and 128:
Ştiinţe Medicaleдавление,
- Page 129 and 130:
Ştiinţe Medicale129Dimensiunile c
- Page 131 and 132:
Ştiinţe Medicale(ESWL) etc. Litot
- Page 133 and 134:
Ştiinţe Medicalerata de succes a
- Page 135 and 136:
Ştiinţe Medicale135ORLCHISTUL BRA
- Page 137 and 138:
Ştiinţe Medicaleces in adult case
- Page 139 and 140:
Ştiinţe Medicalea fost ablaţia c
- Page 141 and 142:
Ştiinţe MedicaleMaterial şi meto
- Page 143 and 144:
Ştiinţe MedicaleMETODE DE MIRINGO
- Page 145 and 146:
Ştiinţe Medicale145PRIMA EXPERIEN
- Page 147 and 148:
Ştiinţe Medicalepostoperatorie.
- Page 149 and 150:
Ştiinţe Medicale149donat. Mastoci
- Page 151 and 152:
Ştiinţe Medicale151OFTALMOLOGIEPA
- Page 153 and 154:
Ştiinţe MedicaleCapsulorexis circ
- Page 155 and 156:
Ştiinţe Medicalerecesie muscular
- Page 157 and 158:
Ştiinţe Medicalebismus in adults-
- Page 159 and 160:
Ştiinţe Medicaleîşi va demonstr
- Page 161 and 162:
Ştiinţe Medicalene receptors, and
- Page 163 and 164:
Ştiinţe MedicaleHipotensiune 37 9
- Page 165 and 166:
Ştiinţe MedicaleTratamentul medic
- Page 167 and 168:
Ştiinţe MedicaleРезюмеМе
- Page 169 and 170:
Ştiinţe Medicale169Tabelul 3Valor
- Page 171 and 172:
Ştiinţe Medicale171apare tromboza
- Page 173 and 174:
Ştiinţe MedicaleTNF, IL6, IL1 şi
- Page 175 and 176:
Ştiinţe MedicaleDatele obţinute
- Page 177 and 178:
Ştiinţe MedicalePrincipalele tipu
- Page 179 and 180:
Ştiinţe MedicaleANESTEZIA REGIONA
- Page 181 and 182:
Ştiinţe Medicaleretrobulbar a fos
- Page 183 and 184:
Ştiinţe Medicale183terapie sau î
- Page 185 and 186:
Ştiinţe MedicaleSEDAREA MONITORIZ
- Page 187 and 188:
Ştiinţe Medicalefără a ne teme
- Page 189 and 190:
Ştiinţe Medicale189TERAPIE. STUDI
- Page 191 and 192:
Ştiinţe MedicaleExaminarea organe
- Page 193 and 194:
Ştiinţe Medicaleobiectivelor stud
- Page 195 and 196:
Ştiinţe MedicaleBibliografie sele
- Page 197 and 198:
Ştiinţe MedicaleConcluzii:1) Afec
- Page 199 and 200:
Ştiinţe Medicalea relevat o creş
- Page 201 and 202:
Ştiinţe Medicalede pacienţi, din
- Page 203 and 204:
Ştiinţe Medicaleantele poliarticu
- Page 205 and 206:
Ştiinţe Medicale7 mm/h. Valoarea
- Page 207 and 208:
Ştiinţe Medicale207p < 0.05primar
- Page 209 and 210:
Ştiinţe Medicale4. Rudwaleit M.,
- Page 211 and 212:
Ştiinţe Medicaleonat valorile nor
- Page 213 and 214:
Ştiinţe MedicaleFitness, Arthriti
- Page 215 and 216:
Ştiinţe Medicaleterapie este foar
- Page 217 and 218:
Ştiinţe Medicaleca inductor al r
- Page 219 and 220:
Ştiinţe Medicaleи чувстви
- Page 221 and 222:
Ştiinţe Medicale221(de 4-5 ori ma
- Page 223 and 224:
Ştiinţe Medicale13. Sperberg K.,
- Page 225 and 226:
Ştiinţe Medicale225GASTROENTEROLO
- Page 227 and 228:
Ştiinţe Medicale227Remisiune comp
- Page 229 and 230:
Ştiinţe Medicalecolitis in remiss
- Page 231 and 232:
Ştiinţe Medicale• un grup nou -
- Page 233 and 234:
Ştiinţe MedicaleIndiferent de rez
- Page 235 and 236:
Ştiinţe MedicaleRezultatele obţi
- Page 237 and 238:
Ştiinţe Medicale2. Bianco A.C., S
- Page 239 and 240:
Ştiinţe Medicaleciroză Child-Pug
- Page 241 and 242:
Ştiinţe Medicale241menstrual estr
- Page 243 and 244:
Ştiinţe Medicalecu gradul disfunc
- Page 245 and 246:
Ştiinţe Medicalecineticii transam
- Page 247 and 248:
Ştiinţe Medicale247NEFROLOGIEEVAL
- Page 249 and 250:
Ştiinţe Medicaleteracţiunea cu f
- Page 251 and 252:
Ştiinţe Medicalevilor la tratamen
- Page 253 and 254:
Ştiinţe Medicalediafi ltration. I
- Page 255 and 256:
Ştiinţe Medicale255Tabelul 1Difer
- Page 257 and 258:
Ştiinţe Medicale5. Lohman T., Kel
- Page 259 and 260:
Ştiinţe MedicaleLa pacienţii cu
- Page 261 and 262:
Ştiinţe MedicaleINTERRELAŢIILEDI
- Page 263 and 264:
Ştiinţe Medicale5. Jespersen B.,
- Page 265 and 266:
Ştiinţe Medicalevârstnic este ad
- Page 267 and 268:
Ştiinţe Medicale267ALERGOLOGIEREZ
- Page 269 and 270:
Ştiinţe MedicaleRezultate şi dis
- Page 271 and 272:
Ştiinţe Medicale după începutul
- Page 273 and 274:
Ştiinţe Medicale273PULMONOLOGIEAS
- Page 275 and 276:
Ştiinţe Medicale3. Blot F., Rayna
- Page 277 and 278:
Ştiinţe Medicale277unilor prepond
- Page 279 and 280:
Ştiinţe MedicalePacientul s-a pre
- Page 281 and 282:
Ştiinţe Medicaleby the abnormal a
- Page 283 and 284:
Ştiinţe Medicaleprima dată ca o
- Page 285 and 286:
Ştiinţe Medicale285CARDIOLOGIECUM
- Page 287 and 288:
Ştiinţe Medicale287Mediile ajusta
- Page 289 and 290:
Ştiinţe Medicalein the European P
- Page 291 and 292:
Ştiinţe Medicaletoda imunoferment
- Page 293 and 294:
Ştiinţe Medicalediovascular înal
- Page 295 and 296:
Ştiinţe Medicale295DIVERSESTRESUL
- Page 297 and 298:
Ştiinţe MedicaleLa fel şi procen
- Page 299 and 300:
Ştiinţe Medicale• sectorul dat
- Page 301 and 302:
Ştiinţe MedicaleStudiul a fost ef
- Page 303 and 304:
Ştiinţe MedicaleА.И. Неспе
- Page 305 and 306:
Ştiinţe Medicalecazul colonului a
- Page 307 and 308:
Ştiinţe Medicalepentru oncologi l
- Page 309 and 310:
Ştiinţe Medicaleof non-radiated r
- Page 311 and 312:
Ştiinţe Medicale311corpului stră
- Page 313 and 314:
Ştiinţe MedicaleBibliografie sele
- Page 315 and 316:
Ştiinţe MedicaleMetodele radiolog
- Page 317 and 318:
Ştiinţe MedicaleРезюмеНа
- Page 319 and 320:
Ştiinţe Medicaleculare este impos
- Page 321 and 322:
Ştiinţe Medicaleîn regim multipo
- Page 323 and 324:
Ştiinţe Medicaledepistat 20 (24,1
- Page 325 and 326:
Ştiinţe MedicaleCVP, %Diametrul v
- Page 327 and 328:
Ştiinţe Medicaletraţia muşchilo
- Page 329 and 330:
Ştiinţe Medicale329stazei venoase
- Page 331 and 332:
Ştiinţe Medicaleсопрoтивл
- Page 333 and 334:
Ştiinţe Medicale333Figura 3. a -
- Page 335 and 336:
Ştiinţe Medicalecare se caracteri
- Page 337 and 338:
Ştiinţe Medicale9. Tseng Y., Lee
- Page 339 and 340:
Ştiinţe MedicaleН. А. Петр
- Page 341 and 342:
Ştiinţe Medicale341Indici studia
- Page 343 and 344:
Ştiinţe MedicaleРезюмеПр
- Page 345 and 346:
Ştiinţe MedicaleWELL-KNOWN VERSUS
- Page 347 and 348:
Ştiinţe Medicalein cardiovascular
- Page 349 and 350:
Ştiinţe MedicaleDuctul pancreatic
- Page 351 and 352:
Ştiinţe MedicaleCel mai complex s
- Page 353 and 354:
Ştiinţe Medicalepompă devine nes
- Page 355 and 356:
Ştiinţe Medicale355ANIVERSĂRISav
- Page 357 and 358:
Ştiinţe Medicalecilor de urgenţ
- Page 359 and 360:
Ştiinţe Medicale359Lista fondator