2011, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

336Diagnosticul şi tratamentul pancreatitei acutesunt probleme complexe. Fără cunoştinţe privindclasificarea şi opiniile actuale ale altor experţi despreaceastă boală, radiologul nu poate fi un partener adecvatîn echipă. Cu toate acestea, medicul-radiolog areo poziţie foarte importantă, datorită, în primul rând,tomografiei computerizate în diagnosticul acestei bolişi posibilităţilor oferite de tratament minim invazival complicaţiilor timpurii şi tardive. Un punct de cotiturăîn diagnosticarea pancreatitei acute a fost clasificareaBalthazar şi stabilirea mai apoi a (indexuluide severitate pentru boală în baza constatărilor CT,(CTSI) propus de asemenea de Balthazar [10].Pancreatita acută este o boală potenţial severă, cuo morbiditate şi mortalitate ridicate. Istoria naturală apancreatitei acute este caracterizată de un tablou clinicvariabil – de la o boală uşoară şi autolimitare lao formă necrozantă cu diverse complicaţii severe şipotenţial letale. Utilizarea unui diagnostic timpuriu şisigur în detectarea ţesutului necrotic pancreatic asigurăun tratament adecvat de susţinere, iniţiat înainte dedebutul complicaţiilor, cum ar fi infecţii ale ţesutuluinecrotic pancreatic sau insuficienţa multiplă de organ.TC cu contrast este în prezent standardul de aur în detectareanecrozării ţesutului pancreatic. Totodată dincauza unor deficienţe de diagnostic şi dezavantaje aleTC, cum ar fi radiaţiile ionizante şi nefrotoxicitateasubstanţei de contrast, sunt căutate şi alte metode alternative.În special, cu administrarea substanţei decontrast îmbunătăţită IRM poate juca un rol tot maiimportant în viitor în diagnosticarea pancreatitei acute[12].Conform datelor analizei imagistice comparativeprin USG şi TC a 1021 de pacienţi cu sindromde abdomen acut, efectuate de medicii olandezi vanRanden A. et al. [11] sensibilitatea TC în detectareaapendicitei şi diverticulitei a fost semnificativ maimare decât cea a ultrasonografiei: 94% versus 76%(p