2011, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Ştiinţe Medicaletraţia muşchilor orbitari adiacenţi. Devierea septuluinazal. Procedeul Fastovski confirmă destrucţia pereţilorsinusurilor aeriene de faţă din stânga şi infiltrareamuşchilor juxtapuşi. Investigaţia prin rezonanţă magneticăa confirmat diagnosticul.Caz clinic 2. Pacientul B. a fost internat în SpitalulClinic Republican cu acuze de cefalee, exoftalmieprogresivă şi rinoree mucopurulentă. Maladia a debutatcu circa o lună înainte de spitalizare. Radiografiaorbitară simplă, precum şi procedeul Reze a determinatprezenţa piocelului la nivelul sinusului frontalstâng, care au schimbat forma orbitei, deplasând spreinferior peretele orbitar superior. Investigaţia prin rezonanţămagnetică a determinat o formaţiune solidăîn proiecţia sinusului frontal stâng cu dimensiunile4,1x3,0x3,6 cm. Această formaţiune este bine delimitatăşi izointensă în T 1Wşi hiperintensă în T 2W. La atreia zi după intervenţia chirurgicală de corecţie sinusulfrontal rămâne drenat, exoftalmia a regresat.Caz clinic 3. Pacientul C. a fost internat în IMSPSpitalul Clinic Republican cu acuze de cefalee difuzăpermanentă intensivă, fatigabilitate sporită, asteniegenerală severă şi slăbiciune musculară. De asemenea,s-a înregistrat exoftalmie pe stânga. Clişeul radiologica sinusurilor aeriene de faţă, efectuat de urgenţă, a depistato stare postoperatorie de plastie în meningocelprin metoda de autotransplantare a fragmentului osos.A fost depistată opacifierea totală a sinusului frontalstâng, cu defect osos 2 Х 3 mm în peretele posterior,fapt care ne-a permis să presupunem o fistulă şi încontinuare – abces cerebral al lobului frontal stâng.Pe seria de imagini ale tomografiei computerizateîn proiecţia celulelor etmoidale, din stânga se determinăo formaţiune din ţesut moale, care pătrunde încraniu printr-un defect osos al fosei craniene anterioaredin stânga (3,8 X 2,7 cm). Ventriculele cerebrale– cu aspect normal, structurile craniene medianenu sunt deplasate. Bolnavul a fost operat de urgenţă(frontotomie cu drenarea abcesului cerebral). A fostînlăturată o structură “polipoasă”, studiul histologica determinat mucoasa nazală inflamată. Perioadapostoperatorie (2 săptămâni) a decurs fără complicaţii.Investigaţia prin rezonanţă magnetică repetată aevidenţiat zone de glioză în regiunea lobilor frontalibilateral, în special pe stânga. În celulele etmoidale,sinusul sfenoidal pe drepta au fost determinate depuneriproliferative masive, cu acumulări lichidiene cuun conţinut proteic crescut. În osul frontal – defectepostoperatorii. După intervenţie chirurgicală stareapacientului s-a ameliorat şi el a fost externat pentrucontinuarea tratamentului antibacterian conservatorîn condiţii de ambulatoriu.În caz de o afectare tuberculoasă a ţesuturilor orbitarepacienţii în marea majoritate a cazurilor s-au327adresat la medic cu semne de intoxicaţie tuberculoasă.Oftalmologic a fost depistată uveita specifică tuberculoasă(4 cazuri) şi reducerea acuităţii vizuale. 5din 7 pacienţi au avut în antecedente tuberculoză pulmonarătratată cu succes, ceea ce a facilitat procesulde diagnosticare a maladiei. Radiografia pulmonarăîn toate cazurile a determinat prezenţa sechelelor tuberculozeisuportate (2 cazuri) sau tuberculozei nodulareactive (5 cazuri), eventual asociate cu efuziunepleurală metatuberculoasă (3 cazuri). Radiologic afost determinată osteoporoza difuză a orbitei şi calcinateunice fine în muşchii şi tunicile oculare, poziţiacărora se schimba în funcţie de mişcarea ochilor.Pentru aceste modificări patologice este caracteristicăafectarea unilaterală şi localizarea osteoporozei în regiunileadiacente ţesuturilor moi afectate ale orbitei.Tomografia computerizată a depistat rarifierea structuriiosoase a pereţilor orbitari şi incluziuni de calciuîn ţesuturile moi. Granuloamele tuberculoase au fostvizualizate sub formă de inomogenitate a ţesuturilormoi afectate. Aceste modificări coincid cu cele descriseîn literatura de specialitate [6, 7].Concluzii. Procesele inflamatoare intraorbitarecuprind o gamă largă de patologii, care potenţial potafecta toate structurile orbitare şi la unii pacienţi potcondiţiona cecitatea ochiului afectat. Luând în consideraţiemanifestările clinice nespecifice, metodelorimagistice le revine rolul de bază în diagnosticareatimpurie a proceselor inflamatoare intraorbitare.Bibliografie selectivă1. Hoxworth J., Glastonbury C. Orbital and intracranialcomplications of acute sinusitis. In: NeuroimagingClin. N. Am., 2010, 20(4), p. 511-526.2. Pereira F., Velasco e Cruz A., Anselmo-Lima W.,Elias Júnior J. Computed tomographic patterns of orbitalcellulitis due to sinusitis. In: Arq. Bras. Oftalmol., 2006,69(4), p. 513-518.3. Espinoza G. Orbital infl ammatory pseudotumors:etiology, differential diagnosis, and management. In: Curr.Rheumatol. Rep., 2010, 12(6), p. 443-447.4. Gordon L. Orbital infl ammatory disease: a diagnosticand therapeutic challenge. In: Eye (Lond.), 2006,20(10), p. 1196-1206.5. Zimmer A., Reith W. Infl ammatory diseases of theorbit. In: Radiologe, 2008, 48(12), p. 1143-1149.6. Madge S., Prabhakaran V., Shome D., Kim U., HonavarS., Selva D. Orbital tuberculosis: a review of the literature.In: Orbit, 2008, 27(4), p. 267-277.7. Narula M., Chaudhary V., Baruah D., Kathuria M.,Anand R. Pictorial essay: Orbital tuberculosis. In: IndianJ. Radiol. Imaging, 2010, 20(1), p. 6-10.RezumatProcesele inflamatoare intraorbitare cuprind o gamălargă de patologii, care potenţial pot afecta toate structurile