2011, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

316în astfel de situaţii orientează corect clinicianul în alegereametodei de management al pacientului, precumşi în precizarea caracterului intervenţiei chirurgicale.Pot fi evidenţiate 3 etape principale în managementulimagistic al pacienţilor cu mase mediastinale: determinareaoriginii masei mediastinale (intrinsecă sauextrinsecă), presupunerea naturii masei mediastinaleîn funcţie de localizarea ei şi vârsta pacientului, şi acaracterului ei invaziv sau neinvaziv.Determinarea localizării mediastinale a formaţiuniipatologice reprezintă primul pas în procesul dediagnosticare. De obicei, formaţiunile nodulare, cumargini neregulate, au origine pulmonară. Formaţiunilevoluminoase cu baza largă, cu un contur externregulat, cu centrul geometric proiectat în mediastin(regula Lenk) se localizează în mediastin. Tomografiacomputerizată este absolut necesară în stabilirealocalizării formaţiunii patologice, uşor excluzând formaţiunileprovenite din structurile osoase; în caz depleură respectată în 99% cazuri, localizarea mediastinalăpoate fi considerată ca dovedită [3].Ulterior se exclud formaţiunile legate cu tractuldigestiv (diverticule esofagiene, hernii), aorta (anevrisme,kinking) şi ganglionii limfatici (metastaze,sarcoidoză, tuberculoză). Formaţiunile de volum mediastinalese clasifică după compartimentul localizăriiîn anterioare, medii şi posterioare (Felson). Formaţiunilepatologice ale compartimentului superior anteriornecesită diagnosticul diferenţial între timom,chist timic, guşă, limfoame, tumori din ţesut embrionar.Rar depistabile printre formaţiunile din etajulsuperior al mediastinului anterior sunt tuberculoza,sarcoidoza, hemangiomul, chistul hidatic, lipomatozamediastinală [3].După stabilirea diagnosticului sau limitarea patologiilorpână la 2-3 sugestive, este important a evaluaposibilitatea malignizării formaţiunii patologicedepistate: acest fapt poate influenţa critic viitorul pacientului(circa 1/3 dintre formaţiunile mediastinalesunt maligne). Indicele imagistic cu puternică sugestiede malignizare îl constituie invazia ţesuturilor adiacentesau compresia lor (de ex., sindromul obstructiv),irigarea sangvină abundentă. IRM (în special, cuutilizarea substanţelor de contrast cu gadoliniu) şi TC(substanţe de contrast bazate pe iodide) indică gradulde vascularizare a tumorii, fiind relevante în apreciereapotenţialului malign al tumorii determinate.ConcluzieÎn studiul prezentat a fost evaluat rolul diferitelormetode imagistice în procesul diagnosticării formaţiunilormediastinale de volum. Efectuarea clişeurilorradiologice în regim multipoziţional oferă posibilitatede apreciere iniţială a procesului patologic mediastinalşi de stabilire a diagnosticului în cazuri maiBuletinul AŞMuşoare. În funcţie de rezultatele evaluării imagisticeiniţiale, se recomandă efectuarea în continuare a examenuluiprin tomografia computerizată sau prin rezonanţămagnetică. Metodele specializate se aplică înbaza caracteristicilor formaţiunii patologice determinate:structura grăsoasă, hidrică, tisulară, vascularăsau limfadenopatie.Bibliografie selectivă1. Jeung M., Gasser B., Gangi A. et al. Imaging ofcystic masses of the mediastinum. In: Radiographics, 2002,22, p. S79-93.2. Priola S., Priola A., Cardinale L., Perotto F., FavaC. The anterior mediastinum: anatomy and imaging procedures.In: Radiol. Med., 2006, 111(3), p. 295-311.3. Shaham D., Skilakaki M., Goitein O. Imagingof the mediastinum: applications for thoracic surgery. In:Thorac. Surg. Clin., 2004, 14(1), p. 25-42.4. Murray J., Breatnach E. Imaging of the mediastinumand hila. In: Curr. Opin. Radiol., 1992, 4(5), p. 44-52.5. Landwehr P., Schulte O., Lackner K. MR imagingof the chest: mediastinum and chest wall. In: Eur. Radiol.,1999, 9(9), p. 1737-1744.6. Link K., Samuels L., Reed J., Loehr S., LeskoN. Magnetic resonance imaging of the mediastinum. In: J.Thorac. Imaging, 1993, 8(1), p. 34-53.RezumatÎn baza experienţei personale în domeniu, revistei literaturiide specialitate şi căutării în baza de date „PubMed”(au fost identificate 20 de articole), am elaborat algoritmulde aplicare secvenţială a metodelor de diagnostic imagisticla pacienţii cu formaţiuni mediastinale de volum. După evaluareainiţială prin examenul radiologic multipoziţional, încazurile neclare se recomandă efectuarea tomografiei computerizatesau a investigaţiei prin rezonanţă magnetică, încontinuare la necesitate completate de metodele speciale,în funcţie de caracteristica masei de volum (structură grăsoasă,hidrică, tisulară, vasculară sau limfadenopatie).SummaryPersonal experience in the field, special literature reviewsupplemented by the search in medical database PubMed(there were identified 20 relevant articles) contributed tothe elaboration of the algorithm of sequential imagingdiagnosis in patients with mediastinal masses. After theinitial complex X-ray evaluation in dubious cases werecommend to perform computed tomography of magneticresonance investigation supplemented, if necessary, byspecial methods which depend on the mediastinal masscharacteristics (fat, hydric, tissue, vascular structure orlymphadenopathy).