10.07.2015 Views

2011, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

2011, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

2011, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Ştiinţe MedicaleMeto<strong>de</strong>le radiologice convenţionale ne oferă informaţiilimitate <strong>de</strong>spre obiectul <strong>de</strong> studiu. Tehnicile<strong>de</strong> diagnostic noi, bazate pe prelucrarea computerizatăa informaţiei examenului secţional (transversal,coronar sau axial) secvenţional al formaţiunii patologice,ca IRM şi TC (figura 1), adaugă date importanteprivind structura internă a formaţiunii patologice,amplasarea ei spaţială, relaţiile anatomice cu organeleadiacente, inclusiv invazia în ţesuturile vecine. Pentrumasele mediastinale este caracteristică pon<strong>de</strong>rea variatăa diferitelor entităţi patologice în funcţie <strong>de</strong> vârstapacienţilor examinaţi. Tumorile <strong>de</strong> origine neurogenă,tumorile din ţesutul embrionar (teratom, <strong>de</strong>rmoid) şiformaţiunile chistice restante din elementele tractuluidigestiv predomină la copii, iar timoamele (cu virtualămalignizare), formaţiunile patologice ale glan<strong>de</strong>itiroi<strong>de</strong> şi limfoamele sunt mai frecvente la adulţi [2].Liniile mediastinului, care nu sunt constant vizibile,sunt: linia mediastinală posterioară (15%), liniamediastinală anterioară (60%), interfaţa aortică <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>ntă(100%), linia paravertebrală stângă (65%),linia paravertebrală dreaptă (40%), banda paratrahealădreaptă (97%), butonul azygos (98%), banda paraezofagiană(90%).StructuragrsoasInterveniechirurgicalInterveniechirurgicalsauendovascularStructuravascularTC/IRMStructuratisularTEP/ BTPMediastinoscopieInterveniechirurgicalA<strong>de</strong>nopatieStructurahidricInterveniechirurgicalTEP/ BTPMediastinoscopieInterveniechirurgicalFigura 1. Rolul TC şi IRM în evaluarea masei mediastinale.Examenul imagistic al unei mase mediastinalepresupune o caracterizare complexă a formaţiunii patologice:localizarea, numărul, forma, dimensiunile,intensitatea, contururi, extensia, raporturile cu organelevicine (viscerotopie), mobilitatea. Aceste caracteristicisunt evaluate în dinamică în cadrul supravegheriicomplexe.Masele adipoase pot fi <strong>de</strong>pistate în orice compartimental mediastinului. Retrosternal ele se prezintăsub formă <strong>de</strong> lipom, teratom, timolipom sauhibernom. La nivelul unghiului cardiodiafragmaticeventualele mase adipoase includ: lipom, timolipom,315teratom, insuliţe adipoase, hernierea ţesutului grasintraabdominal prin fanta Morgagni. În mediastinulposterior sunt mai rare, cea mai frecventă masă adipoasăfiind hernia hiatului costolombar [4].Noţiunea <strong>de</strong> „mase hidrice” nu este echivalentăcu cea <strong>de</strong> „chist”. Ele pot fi diferenţiate cu ajutorulIRM, având hiposemnal în regimul T 1şi hipersemnalîn T 2[5, 6]. Chistul are următoarele caracteristici:pereţii fini, lipsa vegetaţiilor şi creşterea intensităţiisemnalului în regiunile parietale [1].Este important <strong>de</strong> diferenţiat formaţiunile patologicecu conţinut lichidian. Chisturile cu localizaremediastinală sunt: chistul bronhogenic, cel timic,pleuropericardic, hidatic, neuroenteric şi limfangiomulchistic. Masele mediastinale chistice (hidrice)includ: timomul, teratomul, limfomul, unele tumorineurogene, ADP. Diferenţiere, <strong>de</strong> asemenea, necesităformaţiunile psudochistice <strong>de</strong> volum (chist pancreaticşi chist hematic), limfocelul, meningocelul şi închistările[1].Pentru examenul imagistic mediastinal este caracteristicăabordarea secvenţială. Examenul radiologicpolipoziţional furnizează date <strong>de</strong>spre localizareaformaţiunii patologice prin imaginea mediastinuluidilatat şi/sau <strong>de</strong>plasarea structurilor anatomice adiacente.Posibilităţile caracterizării structurale sunt limitate.Tomografia computerizată este utilă în precizareastructurii formaţiunii diagnosticate. Investigaţiacu contrast oferă posibilitatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>terminare a gradului<strong>de</strong> irigare a formaţiunii patologice <strong>de</strong>pistate. IRMoferă informaţii suplimentare <strong>de</strong>spre structura masei<strong>de</strong> volum şi relaţia ei cu ţesuturile adiacente, <strong>de</strong>seoriavând rolul <strong>de</strong>cisiv în aprecierea calităţilor invaziveale procesului patologic <strong>de</strong>pistat. Contrastarea cu gadoliniuprecizează raporturile formaţiunii patologicecu reţeaua vasculară locală. Tehnicile ecografice cuacces transesofagian sunt utile în evaluarea patologieimediastinale la copii şi în malformaţiile vasculare.Scintigrafia cu iod ajută la aprecierea localizării ţesutuluiglandular tiroid. Angiografia cu contrastareavaselor sangvine actualmente este folosită rareori îndiagnosticul diferenţial al formaţiunilor patologicemediastinale [5, 6]. Biopsia cu un ac fin imagisticghidat <strong>de</strong>pistează structura morfologică a formaţiuniişi este indicată, în special, pacienţilor cu suspecţie laproprietăţi invazive ale formaţiunii. În caz <strong>de</strong> procesepatologice clar <strong>de</strong>limitate, uşor rezecabile, biopsia nueste indispensabilă procesului <strong>de</strong> diagnostic. Pentrupacienţii cu amplasarea procesului patologic în etajulsuperior al mediastinului anterior utilitatea clinică abiopsiei este sporită [2].O problemă <strong>de</strong> diagnostic importantă este diferenţiereamaselor mediastinale <strong>de</strong> formaţiunile <strong>de</strong> volumale altor sisteme şi organe, care mimează formaţiunilemediastinale <strong>de</strong> volum. Diagnosticul imagistic corect

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!