2011, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

308Figura 2. Imagine axială în T2w la nivelul rectului.Calcularea suprafeţei mezorectale.Figura 3. Imaginea sagitală în T2w la nivelul bazinului.AP – distanaţa anteroposterioară.Figura 4. Imaginea coronariană în T2w. LL – distanţalaterolaterală.Buletinul AŞMÎn concluziile IRM au fost obligatoariu indicaţi,în afară de criteriile de bază ale procesului tumoral,cum ar fi extinderea procesului (T), prezenaţa sau absenteţanodulilor limfatici patologic modificaţi (N),invazia vasculară în mezorect, şi distanţa dintre margineainfiltraţiei tumorale în mezorect faţă de fasciamezorectală şi coraportul volumetaric dintre infiltraţiatumorală mezorectală şi mezorect în întregime.Rezultate şi discuţii. Lotul de pacienţi investigaţi,cu cancer rectal stabilit, a fost supus intervenţieichirurgicale de diferit grad de radicalitate, ţinândcont de distanţa dintre marginea procesului tumoraldin ţesutul adipos mezorectal şi fascia mezorectală,şi gradul de afectare a nodulilor limfatici mezorectali,marginea de rezecţie fiind realizată la distanţă faţă deinfiltraţia patologică tumorală, cel mai fecvent coincizândcu linia fasciei mezorectale. Chirurgul a luat înconsideraţie particularităţile anatomice individuale,cum ar fi volumul ţesutului adipos mezorectal, direcţionareainfiltraţiei tumorale – factori decisivi în realizareavolumului şi marginii rezecţiei circumferenţiale.Rezultatele morfopatologice au fost contrapuse cucele imagistice preoperatorii. S-a observat că în cazulextinderii procesului tumoral anterior pe axul AR,acesta implică mai masiv fascia mezorectală. În cazulextinderii pe axul median, LRS şi LRD, fascia mezorectalăeste implicată moderat, iar în cazul extidneriiprocesului posterior pe axul PR, fascia mezorectalănu a fost implicată sau a fost puţin implicată.Concluzii. Morfometria zonei mezorectale estimeazăcert relaţia procesului tumoral cu structurileanatomice mezorectale, în special cu fascia mezorectală.Aportul acestor estimări la elaborarea strategieişi tacticii de tratament chimio-radioterapeutic şi chirurgicalal cancerului de rect, eficacitatea acestora vorfi relevate în studiile de viitor.Bibliografie selectivă1. Elmas N., Killi R. M., Sever A. Colorectal carcinoma:radiological diagnosis and staging. In: Eur. J. Radiol.,2002, 42 (3), p. 206-223.2. Faive J., Bouvier A. M., Boniton-Kopp C. Epidemiologyand screening of colorectal cancer. In: Best Pract.Res. Clin. Gastroenterology, 2002, 16 (2), p. 187-199.3. Quirke P., Dixon M. F. The prediction of local recurrencein rectal adenocarcinoma by histopathologicalexamiantion. In: Int. J. Colorectal Dis., 1988, 2, p. 127-131.4. Kapiteijn E., Van de Velde C. J. The role of totalmesorectal excision in the management of rectal cancer. In:Surg. Clin. North. Am., 2002, 82 (5), p. 995-1007.5. Wiggers T., Van de Velde C. J. The circumferentialmargin in rectal cancer. Recommendations based on theDutch Total Mesorectal Excision Study. In: Eur. J. Cancer,2002, 38 (7), p. 973-076.6. Heald R. J., Hursband E. M., Ryall D. H. The mesorectumin rectal cancer surgery – the clue to pelvic recurrence.In: Br. J. Surg. 1982, 69 (10), p. 613-616.7. Wiggers T., Van de Velde C. J. The circumferentialmargin in rectal cancer. Recommendations based on theDutch Total Mesorectal Excision Study. In: Eur. J. Cancer,2002, 38 (7), p. 973-076.8. Broun G., Radcliffe A. G., Newcombie R. G., DallimoreN. S., Boume M. W., Williams G. T. Preoperativeassessment of prognostic factors in rectal cancer using high-resolutionmagnetic resonance imaging. In: Br. J. Surg.2003, 90 (3), p. 355-364.9. Torkazad M., Lindholm J., Marting A., BlomqvistL. Retrospective measurement of different size parameters