296omului afectat <strong>de</strong> maladie. A treia particularitate esteeroismul cotidian. A patra particularitate constă înfaptul că nu există o altă profesie pentru care erorileşi neglijarea să fie atât <strong>de</strong> dăunătoare ca în cazulmedicului, <strong>de</strong>oarece erorile <strong>de</strong> diagnostic şi tratamentpun în pericol viaţa omului [4].I<strong>de</strong>ntificarea aspectelor empirice, adică a consecinţelorafective ale exercitării profesiei <strong>de</strong> medic şigruparea lor în două categorii-modalităţi <strong>de</strong> coping:eficient şi ineficient atât în raport cu sarcinile profesionale,cât şi faţă <strong>de</strong> starea proprie psihosomatică,se prezintă ca un pas ulterior, care urmează să aducăinformaţie în scopul formulării răspunsurilor-recomandăridin lucrarea <strong>de</strong> faţă.Reieşind din cele expuse, ne-am propus dreptscop i<strong>de</strong>ntificarea şi examinarea anumitor aspecte aleafectivităţii medicilor în funcţie <strong>de</strong> durata profesăriiîn domeniu.Material şi meto<strong>de</strong>. În articolul <strong>de</strong> faţă, <strong>de</strong> rândcu analiza consi<strong>de</strong>raţiilor teoretice privind stresulprofesional la medici şi solicitările faţă <strong>de</strong> profesia<strong>de</strong> medic care favorizează manifestarea lui în cadrulacestei activităţi, prezentăm un studiu al problemeidate. Am pornit <strong>de</strong> la problema-comandă socială, careafirmă că i<strong>de</strong>ntificarea anumitor aspecte ale stresuluiprofesional la medici şi examinarea lor din punct <strong>de</strong>ve<strong>de</strong>re al duratei profesării în domeniu şi dificultateasarcinii profesionale pot oferi informaţie pentrumăsurile <strong>de</strong> profilaxie a stresului profesional, <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>larea unor conduite cu conţinut adaptiv, pe careurmează să le aplice psihologii încadraţi în instituţiilemedicale.Obiectul studiului a fost activitatea profesionalăa medicilor, ca o condiţie favorizantă a stresului profesional.Eşantionul cercetat a cuprins 60 <strong>de</strong> medici<strong>de</strong> la CNŞPMU, cu vârsta cuprinsă între 23 şi 60 <strong>de</strong>ani. În selectarea eşantionului s-a ţinut cont <strong>de</strong> vechimeaîn muncă: 30 medici cu vechimea în muncă <strong>de</strong> la1 la 14 ani şi 30 – <strong>de</strong> la 15 la 35 <strong>de</strong> ani.Pentru aprecierea propriilor stări psihice a fostutilizat testul „Autoaprecierea stărilor psihice” (Eysenck)[1]. În rezultatul aplicării testului au fost obţinutedate pentru compararea a două grupuri separat,care sunt prezentate în figura 1.Realizăm o oarecare diferenţă în manifestarea anxietăţii,agresivităţii, rigidităţii, constatând un spor alvalorilor la primele două stări psihice la medicii cuvechimea în muncă peste 15 ani, iar la rigiditate –pentru cei cu vechimea în muncă până la 15 ani.1210864208,669,27,967,53Buletinul AŞM8,068,7310,13anxietate frustrare agresivitate rigiditate1-14 ani 15-35 aniFigura 1. Prezentare grafi că a mediilor pentru douăgrupuri <strong>de</strong> subiecţi la testul „Autoaprecierea stărilorpsihice” (Eysenck).În tabelul 1 este prezentat procentajul pentru comparaţiea două grupuri <strong>de</strong> subiecţi.Tabelul 1Procentajul pentru două grupuri <strong>de</strong> subiecţi la testul„Autoaprecierea stărilor psihice” (Eysenck)Starea psihică Vechimeîn muncăNiveljosNivelmediuNivelînaltAnxietate 1-14 ani 43,3% 46,7% 10,0%15-35 ani 33,3% 60,0% 6,7%Frustrare 1-14 ani 56,7% 40,0% 3,3%15-35 ani 56,7% 33,3% 10,0%Agresivitate 1-14 ani 46,7% 43,3% 10,0%15-35 ani 43,3% 50,0% 6,7%Rigiditate 1-14 ani 20,0% 63,3% 16,7%15-35 ani 30,0% 56,6% 13,4%Datele din tabel ne arată că grupul cu vechime înmuncă <strong>de</strong> 1-14 ani a acumulat 10,0% – nivel mai înalt<strong>de</strong> cel mediu – la anxietate şi grupul cu vechime înmuncă <strong>de</strong> 15-35 ani au acumulat mai puţin, şi anume6,7%. Astfel, se poate vorbi <strong>de</strong>spre o frecvenţă maimare a persoanelor anxioase în grupul specialiştilortineri – lucru firesc, <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong> necesitatea <strong>de</strong> acumularea experienţei. De fapt, mai anxioşi se prezintăpersoanele cu vechime în muncă până la 14 ani, momentcare ne atenţionează în activitatea <strong>de</strong> asistenţăpsihologică a tinerilor specialişti.Nivel mai înalt <strong>de</strong> medie la frustrare au <strong>de</strong>monstrat3,3% din grupul cu vechimea în muncă <strong>de</strong> 1-14 ani,iar grupul cu vechime în muncă <strong>de</strong> 15-35 <strong>de</strong> ani auacumulat un procentaj mai mare – 10,0%. În acest caz,efectele frustrării se atestă mai frecvent în grupul specialiştilorcu vechime în muncă mai mare <strong>de</strong> 15 ani.Procentajul la agresivitate cu nivel mai înalt <strong>de</strong>medie este în grupul cu vechime în muncă <strong>de</strong> 1-14,ani comparativ cu grupul cu vechime în muncă <strong>de</strong>15-35 <strong>de</strong> ani, respectiv 10,0% şi 6,7%. Probabil,experienţa conduce spre noi strategii <strong>de</strong> rezolvare asituaţiilor dificile profesionale, reducând tendinţeledistructiv-agresive.9,7
Ştiinţe MedicaleLa fel şi procentajul rigidităţii este mai mare lagrupul cu vechimea în muncă <strong>de</strong> pînă la 15 ani, comparativcu grupul cu vechimea în muncă <strong>de</strong> peste 15ani, şi anume 16,7% şi 13,4%, moment care indică,după părerea noastră, la raportul dintre experienţa <strong>de</strong>muncă şi capacitatea <strong>de</strong> a rezolva creativ problemeleprofesionale.Aplicarea meto<strong>de</strong>i „Nivelul ar<strong>de</strong>rii profesionale”(Boico) oferă o caracterizare a diferitelor stări afective,pentru ca în final să se poată <strong>de</strong>duce asupra consecinţeloractivităţii profesionale: lipsa sau prezenţasimptomelor „ar<strong>de</strong>rii emoţionale”. În conformitate cuscopul propus, am efectuat calcule pentru cele douăgrupuri <strong>de</strong> subiecţi (tabelul 2, figura 2).Tabelul 2Mediile pentru două grupuri <strong>de</strong> subiecţi la testul„Nivelul ar<strong>de</strong>rii emoţionale”Retrăirea situaţiilorpsihotraumatizanteInsatisfacţie <strong>de</strong> sineSituaţie <strong>de</strong> „Punere la colţ„Nelinişte şi <strong>de</strong>presieTENSIONARERăspuns select emoţionalina<strong>de</strong>cvatDezorientare emoţionalmoralăExtin<strong>de</strong>rea sferei <strong>de</strong> economiea emoţiilorReducerea obligaţiunilorprofesionaleREZISTENŢĂDeficit emoţionalEschivare emoţionalăEschivare personală(<strong>de</strong>personalizare)Dereglări psihosomatice şipsihovegetativeEXTENUAREVechimeîn muncă Media1-14 ani 14,5315-35 ani 14,101-14 ani 8,7715-35 ani 7,771-14 ani 10,9015-35 ani 6,131-14 ani 9,8015-35 ani 8,571-14 ani 44,0015-35 ani 36,571-14 ani 17,4715-35 ani 16,401-14 ani 9,7715-35 ani 9,631-14 ani 12,9015-35 ani 12,901-14 ani 19,7015-35 ani 15,501-14 ani 59,8315-35 ani 53,471-14 ani 11,6315-35 ani 10,371-14 ani 13,2315-35 ani 10,331-14 ani 13,9715-35 ani 8,631-14 ani 9,6015-35 ani 7,531-14 ani 48,4315-35 ani 36,8760504030201001-14 ani 14,5 8,76 10,9 9,8 44 17,5 9,76 12,9 19,7 59,8 11,6 13,2 14 9,6 48,415-35 ani 14,1 7,76 6,13 8,56 36,6 16,4 9,63 12,9 15,5 53,5 10,4 10,3 8,63 7,53 36,9297Figura 2. Prezentare grafi că a mediilor pentru douăgrupuri <strong>de</strong> subiecţi la testul „Nivelul ar<strong>de</strong>rii emoţionale”.Astfel, putem conchi<strong>de</strong>:• indicii mai înalţi ai insatisfacţiei <strong>de</strong> sine (8,77faţă <strong>de</strong> 7,77), situaţiei <strong>de</strong> a fi „pus la colţ” <strong>de</strong> circumstanţe(10,9 faţă <strong>de</strong> 6,13), neliniştii şi <strong>de</strong>presiei (9,8faţă <strong>de</strong> 8,57) la subiecţii din categoria medicilor cuvechime în muncă <strong>de</strong> până la 15 ani, ne <strong>de</strong>monstreazăo stare <strong>de</strong> tensionare mai pronunţată (44,0 faţă <strong>de</strong>36,57);• la fel, grupul cu vechimea în muncă <strong>de</strong> 1-14 ania <strong>de</strong>monstrat indici mai înalţi la: răspuns select emoţionalina<strong>de</strong>cvat (17,5 faţă <strong>de</strong> 16,4), reducerea obligaţiuniliorprofesionale (19,7 faţă <strong>de</strong> 15,5), <strong>de</strong> un<strong>de</strong>şi rezultă o stare <strong>de</strong> rezistenţă mai pronunţată (59,83faţă <strong>de</strong> 53,5);• indicii mai înalţi pentru <strong>de</strong>ficitul emoţional(11,63 faţă <strong>de</strong> 10,4), eschivarea emoţională (13,23faţă <strong>de</strong> 10,33), eschivarea personală (<strong>de</strong>personalizare)(13,96 faţă <strong>de</strong> 8,63), <strong>de</strong>reglările psihosomatice şi psihovegetative(9,6 faţă <strong>de</strong> 7,53) la medicii cu vechimeîn muncă <strong>de</strong> până la 15 ani, ne mărturisesc <strong>de</strong>spre ostare <strong>de</strong> extenuare mai evi<strong>de</strong>ntă (48,43 faţă <strong>de</strong> 36,9).În tabelul 3 este reprezentat procentajul pentrucompararea a celor două grupuri <strong>de</strong> subiecţi la testul„Nivelul ar<strong>de</strong>rii emoţionale”.Conform rezultatelor expuse în tabel, putem concluzionaurmătoarele:• indici înalţi pentru retrăirea situaţiilor psihotraumatizante(40,0% faţă <strong>de</strong> 36,7%) au <strong>de</strong>monstratgrupul <strong>de</strong> medici cu vechime în muncă <strong>de</strong> peste 15ani;• la fel, pentru insatisfacţia <strong>de</strong> sine grupul cu vechimeîn muncă <strong>de</strong> peste 15 ani a acumulat scor maiînalt (6,7% faţă <strong>de</strong> 0%);• la situaţia <strong>de</strong> a fi „pus la colţ”, grupul cu vechimeîn muncă <strong>de</strong> până la 15 ani a <strong>de</strong>monstrat indicimai înalţi (26,7% faţă <strong>de</strong> 9,9%);• acelaşi grup a acumulat indici înalţi la răspunsulselect emoţional-ina<strong>de</strong>cvat (40,1% faţă <strong>de</strong>33,3%);• pentru extin<strong>de</strong>rea sferei <strong>de</strong> economie a emoţiilorindici mai înalţi au fost atestaţi în grupul <strong>de</strong> su-
- Page 1 and 2:
Ştiinţe Medicale1ACADEMIA DE ȘTI
- Page 3 and 4:
3S U M A R СОДЕРЖАНИЕ S U
- Page 5 and 6:
5Ion Balica. Destrucţiile pulmonar
- Page 7 and 8:
7Mihail Borş, Victor Cojocaru, Vir
- Page 9 and 10:
9Veronica Gonţa, Zinaida Alexa,Nat
- Page 11 and 12:
11Angela Peltec. Bine-cunoscută vs
- Page 13 and 14:
Ştiinţe MedicaleUn prim pas în r
- Page 15 and 16:
Ştiinţe Medicale15Dacă în anul
- Page 17 and 18:
Ştiinţe Medicale17SĂNĂTATE PUBL
- Page 19 and 20:
Ştiinţe MedicaleFinlandei în Uni
- Page 21 and 22:
Ştiinţe MedicaleTabelul 1Componen
- Page 23 and 24:
Ştiinţe Medicaleeficacităţii in
- Page 25 and 26:
Ştiinţe MedicaleLes sources d’i
- Page 27 and 28:
Ştiinţe Medicalea chetuielilor î
- Page 29 and 30:
Ştiinţe Medicalenontransmissibile
- Page 31 and 32:
Ştiinţe Medicaleохранени
- Page 33 and 34:
Ştiinţe Medicaleски, при о
- Page 35 and 36:
Ştiinţe Medicale35жизнь, а
- Page 37 and 38:
Ştiinţe Medicale”старые
- Page 39 and 40:
Ştiinţe Medicale39Tabelul 2Analiz
- Page 41 and 42:
Ştiinţe Medicale(p
- Page 43 and 44:
Ştiinţe MedicaleVârsta medie a p
- Page 45 and 46:
Ştiinţe Medicaledul chirurgical a
- Page 47 and 48:
Ştiinţe Medicaleminuat la 1 săpt
- Page 49 and 50:
Ştiinţe Medicale2006 în secţia
- Page 51 and 52:
Ştiinţe Medicale51de ventricul st
- Page 53 and 54:
Ştiinţe Medicalefunctional ischem
- Page 55 and 56:
Ştiinţe Medicale551. Trombectomia
- Page 57 and 58:
Ştiinţe Medicaletecţia miocardic
- Page 59 and 60:
Ştiinţe Medicalecu sânge, el tot
- Page 61 and 62:
Ştiinţe Medicalere ale valvei, da
- Page 63 and 64:
Ştiinţe Medicaleticul de DSV cu s
- Page 65 and 66:
Ştiinţe Medicale8. Sidi D. Maladi
- Page 67 and 68:
Ştiinţe Medicale67reconstructivă
- Page 69 and 70:
Ştiinţe Medicale69dă la întreba
- Page 71 and 72:
Ştiinţe Medicaleţesuturi, în ac
- Page 73 and 74:
Ştiinţe Medicalebilizarea ţesutu
- Page 75 and 76:
Ştiinţe Medicalerac. Cardiovasc.
- Page 77 and 78:
Ştiinţe Medicale77tanil 1-2 mkg/k
- Page 79 and 80:
Ştiinţe MedicaleThe technique of
- Page 81 and 82:
Ştiinţe Medicale81Indicaţia prin
- Page 83 and 84:
Ştiinţe MedicaleConcluzii1. Atitu
- Page 85 and 86:
Ştiinţe Medicale1. Examene radiol
- Page 87 and 88:
Ştiinţe Medicale6. Dallemagne B.,
- Page 89 and 90:
Ştiinţe Medicalede datele noastre
- Page 91 and 92:
Ştiinţe Medicale3. Dual Mesh; 4.
- Page 93 and 94:
Ştiinţe Medicale93Figura 1. Repar
- Page 95 and 96:
Ştiinţe Medicalefaptul că utiliz
- Page 97 and 98:
Ştiinţe MedicaleLimfom non-Hodgki
- Page 99 and 100:
Ştiinţe Medicale99strumentale sau
- Page 101 and 102:
Ştiinţe Medicale6. David J.K., Bo
- Page 103 and 104:
Ştiinţe Medicale103la debutul bol
- Page 105 and 106:
Ştiinţe Medicale105DIALIZA ŞI TR
- Page 107 and 108:
Ştiinţe Medicale14. Weinberger H.
- Page 109 and 110:
Ştiinţe MedicaleFigura 3. Durata
- Page 111 and 112:
Ştiinţe Medicaleas the threshold
- Page 113 and 114:
Ştiinţe Medicale6. Basha J., Dewi
- Page 115 and 116:
Ştiinţe Medicaleconstituie 46%. C
- Page 117 and 118:
Ştiinţe Medicale15. Klotz T., Sac
- Page 119 and 120:
Ştiinţe Medicaleucocitar s-a depi
- Page 121 and 122:
Ştiinţe Medicale2010, în secţia
- Page 123 and 124:
Ştiinţe Medicaleoperaţi deschis,
- Page 125 and 126:
Ştiinţe Medicalemm Hg versus valo
- Page 127 and 128:
Ştiinţe Medicaleдавление,
- Page 129 and 130:
Ştiinţe Medicale129Dimensiunile c
- Page 131 and 132:
Ştiinţe Medicale(ESWL) etc. Litot
- Page 133 and 134:
Ştiinţe Medicalerata de succes a
- Page 135 and 136:
Ştiinţe Medicale135ORLCHISTUL BRA
- Page 137 and 138:
Ştiinţe Medicaleces in adult case
- Page 139 and 140:
Ştiinţe Medicalea fost ablaţia c
- Page 141 and 142:
Ştiinţe MedicaleMaterial şi meto
- Page 143 and 144:
Ştiinţe MedicaleMETODE DE MIRINGO
- Page 145 and 146:
Ştiinţe Medicale145PRIMA EXPERIEN
- Page 147 and 148:
Ştiinţe Medicalepostoperatorie.
- Page 149 and 150:
Ştiinţe Medicale149donat. Mastoci
- Page 151 and 152:
Ştiinţe Medicale151OFTALMOLOGIEPA
- Page 153 and 154:
Ştiinţe MedicaleCapsulorexis circ
- Page 155 and 156:
Ştiinţe Medicalerecesie muscular
- Page 157 and 158:
Ştiinţe Medicalebismus in adults-
- Page 159 and 160:
Ştiinţe Medicaleîşi va demonstr
- Page 161 and 162:
Ştiinţe Medicalene receptors, and
- Page 163 and 164:
Ştiinţe MedicaleHipotensiune 37 9
- Page 165 and 166:
Ştiinţe MedicaleTratamentul medic
- Page 167 and 168:
Ştiinţe MedicaleРезюмеМе
- Page 169 and 170:
Ştiinţe Medicale169Tabelul 3Valor
- Page 171 and 172:
Ştiinţe Medicale171apare tromboza
- Page 173 and 174:
Ştiinţe MedicaleTNF, IL6, IL1 şi
- Page 175 and 176:
Ştiinţe MedicaleDatele obţinute
- Page 177 and 178:
Ştiinţe MedicalePrincipalele tipu
- Page 179 and 180:
Ştiinţe MedicaleANESTEZIA REGIONA
- Page 181 and 182:
Ştiinţe Medicaleretrobulbar a fos
- Page 183 and 184:
Ştiinţe Medicale183terapie sau î
- Page 185 and 186:
Ştiinţe MedicaleSEDAREA MONITORIZ
- Page 187 and 188:
Ştiinţe Medicalefără a ne teme
- Page 189 and 190:
Ştiinţe Medicale189TERAPIE. STUDI
- Page 191 and 192:
Ştiinţe MedicaleExaminarea organe
- Page 193 and 194:
Ştiinţe Medicaleobiectivelor stud
- Page 195 and 196:
Ştiinţe MedicaleBibliografie sele
- Page 197 and 198:
Ştiinţe MedicaleConcluzii:1) Afec
- Page 199 and 200:
Ştiinţe Medicalea relevat o creş
- Page 201 and 202:
Ştiinţe Medicalede pacienţi, din
- Page 203 and 204:
Ştiinţe Medicaleantele poliarticu
- Page 205 and 206:
Ştiinţe Medicale7 mm/h. Valoarea
- Page 207 and 208:
Ştiinţe Medicale207p < 0.05primar
- Page 209 and 210:
Ştiinţe Medicale4. Rudwaleit M.,
- Page 211 and 212:
Ştiinţe Medicaleonat valorile nor
- Page 213 and 214:
Ştiinţe MedicaleFitness, Arthriti
- Page 215 and 216:
Ştiinţe Medicaleterapie este foar
- Page 217 and 218:
Ştiinţe Medicaleca inductor al r
- Page 219 and 220:
Ştiinţe Medicaleи чувстви
- Page 221 and 222:
Ştiinţe Medicale221(de 4-5 ori ma
- Page 223 and 224:
Ştiinţe Medicale13. Sperberg K.,
- Page 225 and 226:
Ştiinţe Medicale225GASTROENTEROLO
- Page 227 and 228:
Ştiinţe Medicale227Remisiune comp
- Page 229 and 230:
Ştiinţe Medicalecolitis in remiss
- Page 231 and 232:
Ştiinţe Medicale• un grup nou -
- Page 233 and 234:
Ştiinţe MedicaleIndiferent de rez
- Page 235 and 236:
Ştiinţe MedicaleRezultatele obţi
- Page 237 and 238:
Ştiinţe Medicale2. Bianco A.C., S
- Page 239 and 240:
Ştiinţe Medicaleciroză Child-Pug
- Page 241 and 242:
Ştiinţe Medicale241menstrual estr
- Page 243 and 244:
Ştiinţe Medicalecu gradul disfunc
- Page 245 and 246: Ştiinţe Medicalecineticii transam
- Page 247 and 248: Ştiinţe Medicale247NEFROLOGIEEVAL
- Page 249 and 250: Ştiinţe Medicaleteracţiunea cu f
- Page 251 and 252: Ştiinţe Medicalevilor la tratamen
- Page 253 and 254: Ştiinţe Medicalediafi ltration. I
- Page 255 and 256: Ştiinţe Medicale255Tabelul 1Difer
- Page 257 and 258: Ştiinţe Medicale5. Lohman T., Kel
- Page 259 and 260: Ştiinţe MedicaleLa pacienţii cu
- Page 261 and 262: Ştiinţe MedicaleINTERRELAŢIILEDI
- Page 263 and 264: Ştiinţe Medicale5. Jespersen B.,
- Page 265 and 266: Ştiinţe Medicalevârstnic este ad
- Page 267 and 268: Ştiinţe Medicale267ALERGOLOGIEREZ
- Page 269 and 270: Ştiinţe MedicaleRezultate şi dis
- Page 271 and 272: Ştiinţe Medicale după începutul
- Page 273 and 274: Ştiinţe Medicale273PULMONOLOGIEAS
- Page 275 and 276: Ştiinţe Medicale3. Blot F., Rayna
- Page 277 and 278: Ştiinţe Medicale277unilor prepond
- Page 279 and 280: Ştiinţe MedicalePacientul s-a pre
- Page 281 and 282: Ştiinţe Medicaleby the abnormal a
- Page 283 and 284: Ştiinţe Medicaleprima dată ca o
- Page 285 and 286: Ştiinţe Medicale285CARDIOLOGIECUM
- Page 287 and 288: Ştiinţe Medicale287Mediile ajusta
- Page 289 and 290: Ştiinţe Medicalein the European P
- Page 291 and 292: Ştiinţe Medicaletoda imunoferment
- Page 293 and 294: Ştiinţe Medicalediovascular înal
- Page 295: Ştiinţe Medicale295DIVERSESTRESUL
- Page 299 and 300: Ştiinţe Medicale• sectorul dat
- Page 301 and 302: Ştiinţe MedicaleStudiul a fost ef
- Page 303 and 304: Ştiinţe MedicaleА.И. Неспе
- Page 305 and 306: Ştiinţe Medicalecazul colonului a
- Page 307 and 308: Ştiinţe Medicalepentru oncologi l
- Page 309 and 310: Ştiinţe Medicaleof non-radiated r
- Page 311 and 312: Ştiinţe Medicale311corpului stră
- Page 313 and 314: Ştiinţe MedicaleBibliografie sele
- Page 315 and 316: Ştiinţe MedicaleMetodele radiolog
- Page 317 and 318: Ştiinţe MedicaleРезюмеНа
- Page 319 and 320: Ştiinţe Medicaleculare este impos
- Page 321 and 322: Ştiinţe Medicaleîn regim multipo
- Page 323 and 324: Ştiinţe Medicaledepistat 20 (24,1
- Page 325 and 326: Ştiinţe MedicaleCVP, %Diametrul v
- Page 327 and 328: Ştiinţe Medicaletraţia muşchilo
- Page 329 and 330: Ştiinţe Medicale329stazei venoase
- Page 331 and 332: Ştiinţe Medicaleсопрoтивл
- Page 333 and 334: Ştiinţe Medicale333Figura 3. a -
- Page 335 and 336: Ştiinţe Medicalecare se caracteri
- Page 337 and 338: Ştiinţe Medicale9. Tseng Y., Lee
- Page 339 and 340: Ştiinţe MedicaleН. А. Петр
- Page 341 and 342: Ştiinţe Medicale341Indici studia
- Page 343 and 344: Ştiinţe MedicaleРезюмеПр
- Page 345 and 346: Ştiinţe MedicaleWELL-KNOWN VERSUS
- Page 347 and 348:
Ştiinţe Medicalein cardiovascular
- Page 349 and 350:
Ştiinţe MedicaleDuctul pancreatic
- Page 351 and 352:
Ştiinţe MedicaleCel mai complex s
- Page 353 and 354:
Ştiinţe Medicalepompă devine nes
- Page 355 and 356:
Ştiinţe Medicale355ANIVERSĂRISav
- Page 357 and 358:
Ştiinţe Medicalecilor de urgenţ
- Page 359 and 360:
Ştiinţe Medicale359Lista fondator