2011, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

288Consumul de alcool. În acest studiu pacienţiiclasificaţi ca nebăutori sunt cei care se abţin de consumulde alcool de-a lungul vieţii, foştii consumatorişi consumatorii ocazionali (mai puţin de 20 ml/zi).Majoritatea pacienţilor incluşi în studiu au fost nebăutori(53%), cei care consumă mai mult de 50 ml/zi au constituit 26% (37 din 142). Alte studii aratăo proporţie mai mică a persoanelor care consumă ocantitate mică de alcool: într-un studiu englez [17] –numai 33% din participanţi, în studiul din Scoţia [18]– 38%, în studiul italian [19] – 12%, dar aceste studiise referă la populaţia generală, pe când noi evaluămpacienţii cu sindrom metabolic.Lipidele şi lipoproteidele ca factori de risc coronarian.Modificările antiaterogene ale lipoproteudelorreprezintă una dintre cele mai importante motivece explică rolul cardioprotectiv al alcoolului [20]. Lapopulaţia adultă este bine cunoscut efectul dependentde doză între nivelul HDL şi alcool [21, 22]. SchäferC. et al. sugerează că alcoolul influenţează nu numaicreşterea nivelului HDL, ci şi induce modificări calitativeale HDL, prin îmbogăţirea HDL cu fosfolipide,provocând reducerea răspunsului inflamator dincadrul aterogenezei [22]. În ceea ce priveşte nivelulcolesterolului total şi LDL, unele studii arată o diminuaresemnificativă a nivelului CT şi LDL la creştereaconsumului de alcool [23], alte studii [24] nu observăaceste asociaţii. Raportul CT/HDL se reduce odată cucreşterea nivelului de consum de alcool [25]. În lotulnostru de pacienţi nu au fost observate aceste corelaţiiinvers proporţionale privind influenţa consumului dealcool asupra nivelului lipidelor, ceea ce poate fi explicatprin faptul că au fost evaluaţi pacienţi care dejaaveau o patologie, aceasta fiind sindromul metabolic.Riscuri coronariene. Proporţia persoanelor careconsumă puţin alcool dintre cei care au risc înalt dedezvoltare a patologiei coronariene în următorii 10ani (quantila de vârf – riscul mai mare de 15%) estemai mică – 47% (14 din 30), în comparaţie cu cei ceau quantila de jos – risc mic de 5%- 55,5% (25 din45). O creştere a riscurilor coronariene se observă încazul consumului de 20-50 ml/zi, în comparaţie cucei care au un nivel mic al consumului de alcool. Înacelaşi timp, alte studii raportează un efect protectival alcoolului în doze moderate [26, 27].Hipertensiunea. La persoanele care nu au urmattratament antihipertensiv s-a observat diminuarea niveluluiTAS şi TAD în caz de consum de 20-50 ml/zi de alcool, iar la cei ce consumă mai mult de 50 ml/zi de alcool a urmat creşterea nivelelor studiate. Prevalenţahipertensiunii arteriale nu a fost influenţatăde consumul de alcool. Moreira et al. arată asociereanonliniară dintre alcool şi presiunea arterială şi prevalenţahipertensiunii [21]. Subiecţii hipertensivi careBuletinul AŞMsunt trataţi consumă aceeaşi cantitate de alcool ca şicei care nu sunt trataţi; astfel reducerea consumuluide alcool poate fi favorabilă pentru diminuarea niveluluihipertensiunii.Concluzii. Consumul moderat de alcool la pacienţiicu sindrom metabolic este asociat cu creştereariscului de dezvoltare a patologiei coronariene în următorii10 ani, prin creşterea CT şi diminuarea HDLdependente de nivelul consumului de alcool. Niveluloptim al consumului de alcool, care ia în consideraţietoate riscurile şi beneficiile alcoolului, reducând riscurilecardiovasculare, este mai mic de 20 ml/zi.Bibliografie selectivă1. Fuchs C.S., Stampfer M.J., Colditz G.A. et al.Alcohol consumption and mortality among women. In: N.Engl. J. Med., 1995, 332, p. 1245–1250.2. Working Group of the Royal Colleges of GeneralPractitioners, Physicians and Psychiatrists. Alcohol,Cardiovascular Disease, Sensible Limits and PopulationHealth. London: Royal College of Physicians, 1995.3. Thun M.J., Peto R., Lopez A.D. et al. Alcohol consumptionand mortality among middle-aged and elderly USadults. In: N. Engl. J. Med., 1997, 337, p. 1705–1714.4. Mukamal K.J., Chiuve S.E., Rimm E.B. Alcoholconsumption and risk for coronary heart disease in menwith healthy lifestyles. In: Arch. Intern. Med., 2006, 166,p. 2145–2150.5. Gronbaek M., Becker U., Johansen D., GottschauA., Schnohr P., Hein H.O., Jensen G., Sorensen T.I. Type ofalcohol consumed and mortality from all causes, coronaryheart disease, and cancer. In: Ann. Intern. Med., 2000,133, p. 411– 419.6. Gaziano J.M., Buring J.E., Breslow J.L. et al.Moderate alcohol intake, increased levels of high-densitylipoprotein and its subfractions, and decreased risk ofmyocardial infarction. In: N. Engl. J. Med., 1993, 329, p.1829–1834.7. Marques-Vidal P., Ducimetière P., Evans A., CambouJ.-P., Arveiler D. Alcohol consumption and myocardialinfarction: A case-control study in France and NorthernIreland. In: Am. J. Epidemiol., 1996, 143, p. 1089–1093.8. Corrao G., Bagnardi V., Zambon A. et al. A metaanalysisof alcohol consumption and the risk of 15 diseases.In: Prev, Med., 2004, 38, p. 613–619.9. Di Castelnuovo A., Costanzo S., Bagnardi V. et al.Alcohol dosing and total mortality in men and women: anupdated metaanalysis of 34 prospective studies. In: Arch.Intern. Med., 2006, 166, p. 2437–2445.10. Rehm J., Mathers C., Popova S. et al. Global burdenof disease and injury and economic cost attributableto alcohol use and alcohol-use disorders. In: Lancet, 2009,373, p. 2223–2233.11. Behavioral Risk Factor Surveillance SystemQuestionnaire. In: Alcohol Consumption. http://www.cdc.gov/brfss/questionnaires/pdf-ques/2009brfss.pdf.12. Sieri S., Agudo A., Kesse E. et al. Patterns of alcoholconsumption in 10 European countries participating