2011, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Ştiinţe Medicale285CARDIOLOGIECUM SUNT INFLUENŢATE DECONSUMUL DE ALCOOL RISCURILECARDIOVASCULAREÎN SINDROMUL METABOLIC?_______________________________________Angela Peltec 1 , Victoria Ivanov 2 ,Alexandr Pereteatco 3 ,Vlada Dumbrava 1 , Mihail Popovici 21Clinica de Gastroenterologie şi Hepatologie,Clinica Medicală nr. 4, Departamentul deMedicină Internă, Universitatea de Medicinăşi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”; SpitalulClinic Republican; 2 Clinica de Cardiomiopatiişi Miocardite, Institutul de Cardiologie; 3 Clinicade Cardiologie, Spitalul Clinic Central FeroviarIntroducere. Influenţa alcoolului asupra sănătăţiiprovoacă discuţii ce durează mai multe secole.Multe studii au demonstrat că consumul moderat dealcool promovează sănătatea. Sindromul metabolicreprezintă o constelaţie de simptome, incluzând obezitateacentrală, dereglarea metabolismului glucidic,dislipidemia, hipertensiunea arterială, şi este asociatcu dezvoltarea ulterioara a diabetului zaharat de tip2 şi a patologiei cardiovasculare. În mod constant afost raportat un efect protector al consumului moderatde alcool asupra sistemului cardiovascular, dar existădovezi limitate privind influenţa alcoolului asuprafactorilor metabolici. Consumul de alcool are atâtriscuri, cât şi beneficii privind dezvoltarea patologieicardiovasculare.Mai multe studii arată că consumul moderat dealcool este asociat cu o reducere de 20-25% a mortalităţiitotale, în comparaţie cu cei care nu consumă alcool[1-3]. Această diminuare se datorează reduceriide 30-40% a mortalităţii pe contul patologiei coronariene[4]. În schimb, consumul exagerat de alcool esteasociat cu o majorare a mortalităţii totale, în principaldatorită unei creşteri a numărului de decese cauzatede accidentele vasculare cerebrale şi cauzele noncardiovasculare[5].Consumul de alcool corelează cu modificarea maimultor factori vasculari şi biochimici, care au un potenţialbenefic cardioprotector. Reducerea prevalenţeipatologiei coronariene, asociate cu consumul moderatde alcool, este explicată prin efectele cardioprotectiveale alcoolului care sunt: 1) creşterea nivelului fracţieicolesterolice a lipoproteidelor de densitate mare (HDLcolesterol) [6, 7], 2) efectele antitrombotice, cum ar fireducerea agregării plachetare prin inhibarea sintezeiprostoglandinei, diminuarea fibrinolizei şi creştereaactivatorului plasminogenului tisular. Consumul dealcool, în acelaşi timp, poate creşte riscurile de dezvoltarea anumitor tipuri de cancer şi favorizează cirozahepatică [8-10].Scopul acestei lucrări a fost evaluarea riscurilorcardiovasculare în funcţie de cantitatea alcooluluiconsumat la pacienţi cu sindrom metabolic.Materiale şi metode. În studiu au fost incluşi142de pacienţi cu sindrom metabolic, cu vârsta medie de48,15 ± 10.5 ani (37-71 ani), 72% bărbaţi. Toţi pacienţiiau fost examinaţi clinic şi paraclinic. Ei au îndeplinitun chestionar privind antecedentele personale şide familie, consumul de alcool, administrarea de medicamente,inclusiv medicaţia antihipertensivă. Nivelulconsumului de alcool pentru fiecare subiect a fostconstatat în baza „Behavioral Risk Facor SurveillanceSystem (BRFSS) Questionar” [11] şi a chestionaruluialimentar „EPIC” [12]. Întrebările de bază au fost: 1:„Beţi alcool cel puţin o dată pe săptămână?”. „Da/ Nu”. 2. „Dacă da, cât de multe unităţi în medie pesăptămână?”. Apoi se calcula numărul de unităţi întrebuinţatepe lună şi cantitatea de alcool consumatăpe zi. O unitate de alcool este echivalentă cu 500 mlde bere, 150 ml de vin sau 50 ml de băuturi spirtoase.Consumul de alcool a fost clasificată în trei nivele: Inivel – consumul minimal: 50 ml/zi(consumul înalt). Antropometria a inclus măsurareamasei corporale şi a taliei. Am calculat indicele maseicorporale (IMC) după formula masa (kg) împărţităla talia la pătrat (cm 2 ). Tensiunea arterială sistolică(TAS) şi diastolică (TAD) a fost măsurată de trei oricu ajutorul unui sfigmomanometeru-standard. Hipertensiuneaarterială (HTA) a fost definită ca TAS>140mm Hg şi/sau TAD>90 mmHg şi/sau administrareamedicamentelor antihipertensive. O probă de sângevenos (15-20 ml) a fost luat din braţul nondominantîn condiţii de post alimentar. Biologic au fost evaluatecolesterolului total (CT), lipoproteinele cu densitatemare (HDL) şi cu densitate mică (LDL), raportul CT/HDL, trigliceridele, glicemia. Analizele au fost realizatecu ajutorul unui sistem automatizat, LDL a fostcalculată folosind formula Friedewald [13, 14].Profilul riscului cardiovascular a fost măsurat înfiecare dintre cele trei grupuri de pacienţi, în funcţiede aportul de alcool raportat. Riscul de apariţie a evenimentelorcoronariene în următorii 10 ani a fost calculat