2011, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

282Figura 2. Radiografi e toracică posteroanterioarăla 6 luni de la debutul bolii. Aspect normal.Radiografia toracică (figura 1) evidenţiază limfadenopatiehilară bilaterală, accentuarea desenuluipulmonar în câmpurile pulmonare inferioare. În acestecondiţii, medicul de familie solicită consultul ftiziopulmonologului.La cabinetul specialistului pacienta apare la ccao săptămână de la debutul bolii, când la simptomeleenumerate mai sus s-au asociat osalgiile, artralgiileviolente în articulaţiile coxofemurale, genunchilor,coatelor, au apărut erupţii cutanate, pe fundal desubfebrilitate persistentă. La examenul fizic, pe ambelegambe s-au observat erupţii eritematoase, dureroasela palpare, edeme la gambe, mai pronunţatperimaleolar. Adenopatie periferică nu s-a depistat.Hemoleucograma nu a pus în evidenţă vreo anormalitate,cu excepţia VSH majorat (VSH=49 mm/h). Testelebiochimice sangvine (ureea, creatinina, glicemia,lactatdehidrogenaza, antistreptolizina O, proteina Creactivă, factorul reumatoid, acidul uric, calciul seric)Buletinul AŞMerau în limitele normei. Examenul sputei la BAAR –negativ; intradermoreacţia la tuberculină – negativă.Tomografia computerizată pulmonară de rezoluţieînaltă (figura 3) evidenţiază în S1 pe stânga şi înS5 pe dreapta, interstiţial şi subpleural multiple focaremicronodulare, cu îngroşarea septurilor interlobulare,cu semne de confluiere şi modificările desenuluipulmonar de tip „sticlă mată”. În mediastin bilateralşi peribronhovascular se determină multipli ganglionilimfatici măriţi până la 21 mm.Pentru determinarea naturii infiltratelor pulmonare,s-a indicat efectuarea fibrobronhoscopiei pentrubiopsie transbronşică. S-a depistat un infiltrat limfocitarcu început de transformare epitelioidă, sugestivpentru un proces granulomatos. Concomitent, pentrudeterminarea caracterului erupţiilor cutanate pegambe se decide efectuarea biopsiei cutanate care,pe lîngă vasculita infiltrativ-productivă (proliferareaendoteliului, infiltrarea peretelui vascular şi perivascularcu leucocite, limfocite şi histiocite caracteristicepentru eritemul nodos), în unele infiltrate a evidenţiatun început de transformare epitelioidă.Sumând datele clinice, de laborator şi imagistice,pacientei cu poliartralgii, eritem nodos şi limfadenopatiehilară i s-a stabilit diagnosticul de sindromLöfgren. Din cauza severităţii artritei, s-a instituittratament cu 30 mg prednisolon, doza căruia ulteriora fost treptat miscşorată până la anulare. Eritemul nodosşi artralgiile s-au diminuat după 1-2 săptămâni detratament. Radiografia toracică (figura 2) la 6 luni dela debut este absolut normală.Discuţii. Simptomele care definesc sindromulLöfgren au fost iniţial descrise de Sven Löfgren în1953, într-o serie de 113 cazuri [7]: asocierea eritemuluinodos cu limfadenopatia hilară bilaterală şiartralgii sau artrite. Atunci au fost recunoscute pentruFigura 3. Imagine de la HRCT, secţiune frontală. Focare micronodulare cu tendinţă spre confl uiereîn S1 pe stânga subpleural, circumscrise de o zonă de “sticlă mată”. Limfadenopatie hilară şi peribronhovascularăbilateral.