242lani cu colestază experimentală [10]. A fost arătatăinfluenţa prolactinei asupra vitezei fluxului bilei şi aconcentraţiei bilirubinei în bilă. Fenomenele <strong>de</strong>scriseconfirmă existenţa în organism a sistemului metabolic-funcţionalintegru, care cuprin<strong>de</strong> următoarele niveluri:hipotalamus – hipofiză – ovare – ficat. Adiţional,se cunoaşte că ficatul este organul central implicat înhomeostaza colesterolului şi <strong>de</strong>rivaţilor lui. Şi, <strong>de</strong>oarecetoţi steroizii sexuali sunt <strong>de</strong>rivaţii colesterolului,reglarea concentraţiei lor în sânge este indispensabillegată <strong>de</strong> funcţia ficatului.Hormonii sexuali masculini – androgenii. Testiculelesecretă câţiva hormoni sexuali masculini, <strong>de</strong>numiţiintegral androgeni: testosteron, dihidrotestosteron,dintre care testosteronul este cel mai abun<strong>de</strong>ntşi puternic. Testosteronul poate fi consi<strong>de</strong>rat hormonsemnificativ, prepon<strong>de</strong>rent responsabil <strong>de</strong> efectelehormonale sexuale. Testosteronul este produs <strong>de</strong> celuleleinterstiţiale Leydig, situate în interstiţiile dintretubii seminiferi şi constituie 20% din masa testiculeloradultului [2]. Termenul hormoni androgeni inclu<strong>de</strong>şi hormonii sexuali masculini produşi şi în afară <strong>de</strong>testicule. De exemplu, glanda suprarenală secretă celpuţin cinci androgeni, dar activitatea masculinizantăglobală a acestora este în mod normal foarte slabă.În reglarea producţiei <strong>de</strong> testosteron participă doihormoni gonadotropi: HFS şi GH. Celulele interstiţialeLeydig produc testosteron atunci când testiculelesunt stimulate <strong>de</strong> GH-ul hipofizar, iar cantitatea <strong>de</strong>testosteron secretată variază aproximativ direct proporţionalcu cantitatea disponibilităţii <strong>de</strong> GH. Conversiaspermatogoniilor în spermatocite în tubii seminiferieste stimulată <strong>de</strong> HFS din hipofiza anterioară.Procesul numit „spermaţie” rezultă din stimularea <strong>de</strong>către HFS a celulelor Sertoli, care sunt răspunzătoare<strong>de</strong> convertirea spermati<strong>de</strong>lor în spermatozoizi. Totuşi,HFS singur nu poate <strong>de</strong>săvârşi formarea spermatozoizilor.Pentru ca acest proces să se <strong>de</strong>sfăşoarecomplet, trebuie ca celulele interstiţiale să secretesimultan testosteron, care să difuzeze <strong>de</strong> la celuleleinterstiţiale către tubii seminiferi şi să finalizeze maturizareaspermatozoizilor. În general, testosteronuleste responsabil <strong>de</strong> caracteristicile distractive ale organismuluimasculin.Cantitatea <strong>de</strong> testosteron în timpul vieţii variază.În copilărie până la vârsta <strong>de</strong> 10-13 ani acest hormonpractic nu se produce. Apoi, la începutul pubertăţii,producţia <strong>de</strong> testosteron creşte rapid şi persistă la bărbatuladult, scăzând la o treime din valoarea <strong>de</strong> vârf lavârsta <strong>de</strong> 80 <strong>de</strong> ani [7]. În timpul vieţii omului testosteronuleste responsabil <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea şi menţinereacaracterelor sexuale primare şi secundare. Secreţia <strong>de</strong>testosteron după pubertate face penisul, scrotul şi testiculelesă se mărească <strong>de</strong> aproximativ opt ori până laBuletinul AŞMvârsta <strong>de</strong> aproximativ 20 ani [2]. De asemenea, testosteronul<strong>de</strong>termină <strong>de</strong>zvoltarea caracterelor sexualesecundare ale bărbatului: distribuţia părului pe corp<strong>de</strong> tip masculin, efectul asupra vocii, efectul asupra<strong>de</strong>zvoltării musculaturii, asupra creşterii oaselor şiretenţiei <strong>de</strong> calciu, asupra hematiilor, efectul asuprasistemului nervos central – caracter <strong>de</strong> tip masculin.În general, testosteronul stimulează mult producţiaproteică, crescând mai specific proteinele organelorşi ţesuturilor-ţintă, răspunzătoare <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea caracterelorsexuale masculine [7, 11].Cercetările axate pe studierea nivelului hormonilorandrogeni la bărbaţii cu boli cronice difuze aleficatului, inclusiv <strong>de</strong> etiologie virală, se realizează înultimii ani. La bolnavii cu patologie hepatică, în specialcu ciroză hepatică, scă<strong>de</strong>rea nivelului <strong>de</strong> testosteronconduce la reducerea potenţei sexuale, are locatrofia testiculară, dispare distribuţia părului pe corp<strong>de</strong> tip masculin. [12, 13] La circa 5% din pacienţiicu ciroză hepatică este tulburată spermatogeneza,se <strong>de</strong>zvoltă fibroza peritubulară [14], în consecinţăsca<strong>de</strong> calitatea vieţii acestor bolnavi [15]. În cirozahepatică, în special în caz <strong>de</strong> proces hepatic avansat,se modifică raportul estrogeni/androgeni în favoareaestrogenilor, fenomen condiţionat <strong>de</strong> o uşoară creşterea estradiolului, dar şi din contul scă<strong>de</strong>rii niveluluitestosteronului şi dihidrotestosteronului [16].Tratamentul <strong>de</strong> durată cu spironolactonă are caefect scă<strong>de</strong>rea concentraţiei <strong>de</strong> testosteron şi creştereanivelului <strong>de</strong> estradiol [13]. A fost <strong>de</strong>monstrată corelaţiadirectă dintre severitatea bolii hepatice şi gradul disfuncţieisexuale. Există relatări că printre bărbaţii cuciroză hepatică <strong>de</strong> etiologie virală B riscul <strong>de</strong>zvoltăriia<strong>de</strong>nocarcinomului hepatic creşte <strong>de</strong> 7 ori. În opiniasavanţilor, acest fenomen se explică prin modificareanumărului şi funcţiei receptorilor androgenici. Se consi<strong>de</strong>răcă particula virală B conţine sectoare cu afinitatecătre receptorii androgenici ai hepatocitului, formândcomplexe cu funcţie <strong>de</strong> trigger al casca<strong>de</strong>i <strong>de</strong> mecanismecare <strong>de</strong>clanşează modificări la nivelul ţesutuluihepatic, până la <strong>de</strong>zvoltarea cancerului hepatic [17].Disfuncţii sexuale se î<strong>nr</strong>egistrează şi la pacienţiicu maladii cronice ale ficatului, condiţionate <strong>de</strong> infecţiaVHC. Într-un studiu efectuat asupra 350 <strong>de</strong> bărbaţicu hepatită cronică virală C au fost <strong>de</strong>pistate la un numărmare <strong>de</strong> participanţi disfuncţii erectile, tulburări<strong>de</strong> ejaculare şi alte tulburări ale sferei sexuale [18].Un alt factor ce influenţează funcţia sexuală labărbaţi este efectul tratamentului antiviral cu preparate<strong>de</strong> interferon, administrat pacienţilor cu hepatitevirale pentru 6-12 luni [12]. Prin cercetări s-a<strong>de</strong>terminat că interferonoterapia bolnavilor cu hepatităcronică virală C a condiţionat scă<strong>de</strong>rea nivelului<strong>de</strong> testosteron liber, corelând cu nivelul <strong>de</strong>presiei şi
Ştiinţe Medicalecu gradul disfuncţiei sexuale. Încă nu este clarificatdacă tulburările funcţiei sexuale se datorează acţiuniidirecte a preparatului asupra gona<strong>de</strong>lor sau dacăacestea rezultă din afectarea centrilor hipotalamici cufuncţie reglatorie [13]. Rezultatele investigării a 35bărbaţi cu hepatită cronică virală C, care au administratalfa-interferon, au <strong>de</strong>monstrat scă<strong>de</strong>rea niveluluitotal <strong>de</strong> testosteron, dar nu până la hipogonadism, cutoate că concentraţia <strong>de</strong> testosteron liber nu a suferitmodificări.Autorii sunt <strong>de</strong> părerea că tulburările funcţiei sexualela acest contingent <strong>de</strong> bolnavi, mai ales în cazurile<strong>de</strong> afecţiune hepatică severă, pot fi condiţionate<strong>de</strong> creşterea SHBG. Există şi opinii care susţincă apariţia disfuncţiilor sexuale la pacienţii cu VHCtrataţi cu interferon se datorează schimbărilor psihoemoţionalecu fond <strong>de</strong>presiv, dar nu scă<strong>de</strong>rii nivelului<strong>de</strong> testosteron [19].Analiza literaturii relevante din domeniul studiatne permite să <strong>de</strong>ducem că în context clinic şi <strong>de</strong> laboratorpentru fiecare pacient cu boli cronice difuze aleficatului este bine-venită diagnosticarea şi corecţiadisfuncţiilor sexuale.Concluzii1. Ficatul participă activ în metabolismul hormonilorsexuali – androgeni şi estrogeni, progesteronşi prolactină.2. În bolile cronice difuze ale ficatului se <strong>de</strong>regleazălegăturile reciproce dintre starea funcţională aficatului, activitatea centrelor hipotalamo-hipofizareşi funcţia gona<strong>de</strong>lor cu modificarea nivelului hormonilorsexuali în sânge.3. Estrogenii şi progesteronul la femei asigurănu numai funcţia reproductivă, dar posedă şi efectebiologice extraovariene şi extrauterine în care un rolimportant aparţine ficatului.4. Cercetări recente au <strong>de</strong>monstrat că la femeilecu hepatită cronică virală C în perioada reproductivă,comparativ cu bărbaţi <strong>de</strong> aceeaşi vârstă, gradul <strong>de</strong> activitatea procesului hepatic şi gradul <strong>de</strong> fibroză suntmai puţin evi<strong>de</strong>nţiate.5. La femei cu boli cronice difuze ale ficatuluicreşte nivelul prolactinei şi se <strong>de</strong>zvoltă un <strong>de</strong>zechilibruîn sistemul hipofiză-ovare-ficat.6. La bărbaţi cu patologie hepatică se apreciazăscă<strong>de</strong>rea nivelului <strong>de</strong> testosteron, care provoacă <strong>de</strong>reglărisexuale: atrofia testiculară, tulburări <strong>de</strong> spermatogeneză,reducerea potenţei sexuale etc.Bibliografie selectivă1. Prough R.A., Lin<strong>de</strong>r M.W., Pinaire J.A., XiaoG.H., Falkner K.C. Hormonal regulation of hepatic enzymesinvolved in foreign compound metabolism. In: FASEBJ., 1996, 10(12), p.1369-13772432. Guyton Arthur G., FIZIOLOGIE. Fiziologia umanaşi mecanismele bolilor, Ed. Medicală, Bucureşti, 1997,587 p.3. Логинов А.С. Хронические гепатиты и циррозыпечени. Москва, Медицина, 1987, 269 с.4. Fedorov B.A., Suturina L.V., Sholokhov L.F. et al.Women of reproductive age in Eastern Siberia. XII InternationalCongress on Circumpolar Health Gateway to theInternational Polar Year, 2006, Russia, Novosibirsk. ProceedingsICCHB The Abstract Boock.5. Shimizu J., Rohno N., Tamak K. et al. Famale hepatology;Favorable role of estrogen in chronic liver diseasewith hepatitis B virus infection. In: World J. Gastroenterol.,2007, vol 13, p. 4295-4305.6. Varac S.M., Jahn G.A., The expression of estrogen,prolactin and progesteron receptors in mammary glandand liver of female rats during pregnancy and early thyroidhormones. In: Endocr Res, 2005, v. 31, p. 537-370.7. Hăulică I., Fiziologie umană, Ed. Medicală, Bucureşti,1996.8. Bran<strong>de</strong>bourg T. D., Bown J.L., Ben-Jonathan N.Prolactin upregulates its receptors and inhibits lipolysisand leptin release in male rat adipose tissue. Biochem BiophysRes Commun. 2007 1;357(2), p. 408-13.9. Дж. Теппермен, Х. Теппермен. Физиологияобмена веществ и эндокринной системы. Москва,Мир, 1989, стр.656.10. Bogorad, R. L., Ostroukhova, T. Y., Orlova, A. N.,Rubtsov P. M., Smirnova, O. V. Prolactin receptors in ratcholangiocytes: Regulation of level and isoform ratio issex in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt. BIOCHEMISTRY C/C OF BIOKHIMI-IA. 2006, 71 (2), p.178-184.11. Highleyman. Sex Hormone Receptor may ExplainHigher Risk of Hepatocellular Carcinoma in Men. ScienceTranslation Medicine, 2010. http:// www.hivandhepatitis.com/hep-b/news/2010/0611-2010-b.html.12. Kraus M.R., Schafer A., Bentik T. et al. Sexualdysfunction in males with chronic hepatitis C and antiviraltherapy: interferon-induced functional androgen <strong>de</strong>fi ciencyor <strong>de</strong>pression. J of Endocrinology, 2005, 185, p. 345-352.13. Nguen H.V., Molloson L.C., Taylor T.W. et al.Chronic hepatitis C infection and sex hormone levels: effectof disease severity and recombinant interferon-α therapy.Internal Med Journal, 2006, 36(6), p. 362-366.14. Karagiannis A., Harsonlis F. Gonadial dysfunctionin systemic diseases. European J of Endocrinology,2005, 152(4), p. 501-513.15. Danoff A., Khan O., Wan Dw. et al. Sexual dysfunctionis highly prevelant among men with Chronic hepatitisC virus infection and negatively impactus healthrelatedquality of life. Am J Gastroenterol. 2006, Iun, 101(6), p. 1235-1243.16. Ahmed Abd Allah Selem Mekawy. Pattern ofsex hormones in Male Patients with with DecompensatedChronic Liver Disease. Thesis submited for partial Folfi l-liment of Master Degree in Tropical Medicine. Ain ShamsUniversity, 2009, p. 3.17. Tan El Lyn. Sex hormone explains higher livercancer risk in men. 2010, Hong Kong Wed May 19. http://reuters.com/article/idUSTRE64joIY20100520.
- Page 1 and 2:
Ştiinţe Medicale1ACADEMIA DE ȘTI
- Page 3 and 4:
3S U M A R СОДЕРЖАНИЕ S U
- Page 5 and 6:
5Ion Balica. Destrucţiile pulmonar
- Page 7 and 8:
7Mihail Borş, Victor Cojocaru, Vir
- Page 9 and 10:
9Veronica Gonţa, Zinaida Alexa,Nat
- Page 11 and 12:
11Angela Peltec. Bine-cunoscută vs
- Page 13 and 14:
Ştiinţe MedicaleUn prim pas în r
- Page 15 and 16:
Ştiinţe Medicale15Dacă în anul
- Page 17 and 18:
Ştiinţe Medicale17SĂNĂTATE PUBL
- Page 19 and 20:
Ştiinţe MedicaleFinlandei în Uni
- Page 21 and 22:
Ştiinţe MedicaleTabelul 1Componen
- Page 23 and 24:
Ştiinţe Medicaleeficacităţii in
- Page 25 and 26:
Ştiinţe MedicaleLes sources d’i
- Page 27 and 28:
Ştiinţe Medicalea chetuielilor î
- Page 29 and 30:
Ştiinţe Medicalenontransmissibile
- Page 31 and 32:
Ştiinţe Medicaleохранени
- Page 33 and 34:
Ştiinţe Medicaleски, при о
- Page 35 and 36:
Ştiinţe Medicale35жизнь, а
- Page 37 and 38:
Ştiinţe Medicale”старые
- Page 39 and 40:
Ştiinţe Medicale39Tabelul 2Analiz
- Page 41 and 42:
Ştiinţe Medicale(p
- Page 43 and 44:
Ştiinţe MedicaleVârsta medie a p
- Page 45 and 46:
Ştiinţe Medicaledul chirurgical a
- Page 47 and 48:
Ştiinţe Medicaleminuat la 1 săpt
- Page 49 and 50:
Ştiinţe Medicale2006 în secţia
- Page 51 and 52:
Ştiinţe Medicale51de ventricul st
- Page 53 and 54:
Ştiinţe Medicalefunctional ischem
- Page 55 and 56:
Ştiinţe Medicale551. Trombectomia
- Page 57 and 58:
Ştiinţe Medicaletecţia miocardic
- Page 59 and 60:
Ştiinţe Medicalecu sânge, el tot
- Page 61 and 62:
Ştiinţe Medicalere ale valvei, da
- Page 63 and 64:
Ştiinţe Medicaleticul de DSV cu s
- Page 65 and 66:
Ştiinţe Medicale8. Sidi D. Maladi
- Page 67 and 68:
Ştiinţe Medicale67reconstructivă
- Page 69 and 70:
Ştiinţe Medicale69dă la întreba
- Page 71 and 72:
Ştiinţe Medicaleţesuturi, în ac
- Page 73 and 74:
Ştiinţe Medicalebilizarea ţesutu
- Page 75 and 76:
Ştiinţe Medicalerac. Cardiovasc.
- Page 77 and 78:
Ştiinţe Medicale77tanil 1-2 mkg/k
- Page 79 and 80:
Ştiinţe MedicaleThe technique of
- Page 81 and 82:
Ştiinţe Medicale81Indicaţia prin
- Page 83 and 84:
Ştiinţe MedicaleConcluzii1. Atitu
- Page 85 and 86:
Ştiinţe Medicale1. Examene radiol
- Page 87 and 88:
Ştiinţe Medicale6. Dallemagne B.,
- Page 89 and 90:
Ştiinţe Medicalede datele noastre
- Page 91 and 92:
Ştiinţe Medicale3. Dual Mesh; 4.
- Page 93 and 94:
Ştiinţe Medicale93Figura 1. Repar
- Page 95 and 96:
Ştiinţe Medicalefaptul că utiliz
- Page 97 and 98:
Ştiinţe MedicaleLimfom non-Hodgki
- Page 99 and 100:
Ştiinţe Medicale99strumentale sau
- Page 101 and 102:
Ştiinţe Medicale6. David J.K., Bo
- Page 103 and 104:
Ştiinţe Medicale103la debutul bol
- Page 105 and 106:
Ştiinţe Medicale105DIALIZA ŞI TR
- Page 107 and 108:
Ştiinţe Medicale14. Weinberger H.
- Page 109 and 110:
Ştiinţe MedicaleFigura 3. Durata
- Page 111 and 112:
Ştiinţe Medicaleas the threshold
- Page 113 and 114:
Ştiinţe Medicale6. Basha J., Dewi
- Page 115 and 116:
Ştiinţe Medicaleconstituie 46%. C
- Page 117 and 118:
Ştiinţe Medicale15. Klotz T., Sac
- Page 119 and 120:
Ştiinţe Medicaleucocitar s-a depi
- Page 121 and 122:
Ştiinţe Medicale2010, în secţia
- Page 123 and 124:
Ştiinţe Medicaleoperaţi deschis,
- Page 125 and 126:
Ştiinţe Medicalemm Hg versus valo
- Page 127 and 128:
Ştiinţe Medicaleдавление,
- Page 129 and 130:
Ştiinţe Medicale129Dimensiunile c
- Page 131 and 132:
Ştiinţe Medicale(ESWL) etc. Litot
- Page 133 and 134:
Ştiinţe Medicalerata de succes a
- Page 135 and 136:
Ştiinţe Medicale135ORLCHISTUL BRA
- Page 137 and 138:
Ştiinţe Medicaleces in adult case
- Page 139 and 140:
Ştiinţe Medicalea fost ablaţia c
- Page 141 and 142:
Ştiinţe MedicaleMaterial şi meto
- Page 143 and 144:
Ştiinţe MedicaleMETODE DE MIRINGO
- Page 145 and 146:
Ştiinţe Medicale145PRIMA EXPERIEN
- Page 147 and 148:
Ştiinţe Medicalepostoperatorie.
- Page 149 and 150:
Ştiinţe Medicale149donat. Mastoci
- Page 151 and 152:
Ştiinţe Medicale151OFTALMOLOGIEPA
- Page 153 and 154:
Ştiinţe MedicaleCapsulorexis circ
- Page 155 and 156:
Ştiinţe Medicalerecesie muscular
- Page 157 and 158:
Ştiinţe Medicalebismus in adults-
- Page 159 and 160:
Ştiinţe Medicaleîşi va demonstr
- Page 161 and 162:
Ştiinţe Medicalene receptors, and
- Page 163 and 164:
Ştiinţe MedicaleHipotensiune 37 9
- Page 165 and 166:
Ştiinţe MedicaleTratamentul medic
- Page 167 and 168:
Ştiinţe MedicaleРезюмеМе
- Page 169 and 170:
Ştiinţe Medicale169Tabelul 3Valor
- Page 171 and 172:
Ştiinţe Medicale171apare tromboza
- Page 173 and 174:
Ştiinţe MedicaleTNF, IL6, IL1 şi
- Page 175 and 176:
Ştiinţe MedicaleDatele obţinute
- Page 177 and 178:
Ştiinţe MedicalePrincipalele tipu
- Page 179 and 180:
Ştiinţe MedicaleANESTEZIA REGIONA
- Page 181 and 182:
Ştiinţe Medicaleretrobulbar a fos
- Page 183 and 184:
Ştiinţe Medicale183terapie sau î
- Page 185 and 186:
Ştiinţe MedicaleSEDAREA MONITORIZ
- Page 187 and 188:
Ştiinţe Medicalefără a ne teme
- Page 189 and 190:
Ştiinţe Medicale189TERAPIE. STUDI
- Page 191 and 192: Ştiinţe MedicaleExaminarea organe
- Page 193 and 194: Ştiinţe Medicaleobiectivelor stud
- Page 195 and 196: Ştiinţe MedicaleBibliografie sele
- Page 197 and 198: Ştiinţe MedicaleConcluzii:1) Afec
- Page 199 and 200: Ştiinţe Medicalea relevat o creş
- Page 201 and 202: Ştiinţe Medicalede pacienţi, din
- Page 203 and 204: Ştiinţe Medicaleantele poliarticu
- Page 205 and 206: Ştiinţe Medicale7 mm/h. Valoarea
- Page 207 and 208: Ştiinţe Medicale207p < 0.05primar
- Page 209 and 210: Ştiinţe Medicale4. Rudwaleit M.,
- Page 211 and 212: Ştiinţe Medicaleonat valorile nor
- Page 213 and 214: Ştiinţe MedicaleFitness, Arthriti
- Page 215 and 216: Ştiinţe Medicaleterapie este foar
- Page 217 and 218: Ştiinţe Medicaleca inductor al r
- Page 219 and 220: Ştiinţe Medicaleи чувстви
- Page 221 and 222: Ştiinţe Medicale221(de 4-5 ori ma
- Page 223 and 224: Ştiinţe Medicale13. Sperberg K.,
- Page 225 and 226: Ştiinţe Medicale225GASTROENTEROLO
- Page 227 and 228: Ştiinţe Medicale227Remisiune comp
- Page 229 and 230: Ştiinţe Medicalecolitis in remiss
- Page 231 and 232: Ştiinţe Medicale• un grup nou -
- Page 233 and 234: Ştiinţe MedicaleIndiferent de rez
- Page 235 and 236: Ştiinţe MedicaleRezultatele obţi
- Page 237 and 238: Ştiinţe Medicale2. Bianco A.C., S
- Page 239 and 240: Ştiinţe Medicaleciroză Child-Pug
- Page 241: Ştiinţe Medicale241menstrual estr
- Page 245 and 246: Ştiinţe Medicalecineticii transam
- Page 247 and 248: Ştiinţe Medicale247NEFROLOGIEEVAL
- Page 249 and 250: Ştiinţe Medicaleteracţiunea cu f
- Page 251 and 252: Ştiinţe Medicalevilor la tratamen
- Page 253 and 254: Ştiinţe Medicalediafi ltration. I
- Page 255 and 256: Ştiinţe Medicale255Tabelul 1Difer
- Page 257 and 258: Ştiinţe Medicale5. Lohman T., Kel
- Page 259 and 260: Ştiinţe MedicaleLa pacienţii cu
- Page 261 and 262: Ştiinţe MedicaleINTERRELAŢIILEDI
- Page 263 and 264: Ştiinţe Medicale5. Jespersen B.,
- Page 265 and 266: Ştiinţe Medicalevârstnic este ad
- Page 267 and 268: Ştiinţe Medicale267ALERGOLOGIEREZ
- Page 269 and 270: Ştiinţe MedicaleRezultate şi dis
- Page 271 and 272: Ştiinţe Medicale după începutul
- Page 273 and 274: Ştiinţe Medicale273PULMONOLOGIEAS
- Page 275 and 276: Ştiinţe Medicale3. Blot F., Rayna
- Page 277 and 278: Ştiinţe Medicale277unilor prepond
- Page 279 and 280: Ştiinţe MedicalePacientul s-a pre
- Page 281 and 282: Ştiinţe Medicaleby the abnormal a
- Page 283 and 284: Ştiinţe Medicaleprima dată ca o
- Page 285 and 286: Ştiinţe Medicale285CARDIOLOGIECUM
- Page 287 and 288: Ştiinţe Medicale287Mediile ajusta
- Page 289 and 290: Ştiinţe Medicalein the European P
- Page 291 and 292: Ştiinţe Medicaletoda imunoferment
- Page 293 and 294:
Ştiinţe Medicalediovascular înal
- Page 295 and 296:
Ştiinţe Medicale295DIVERSESTRESUL
- Page 297 and 298:
Ştiinţe MedicaleLa fel şi procen
- Page 299 and 300:
Ştiinţe Medicale• sectorul dat
- Page 301 and 302:
Ştiinţe MedicaleStudiul a fost ef
- Page 303 and 304:
Ştiinţe MedicaleА.И. Неспе
- Page 305 and 306:
Ştiinţe Medicalecazul colonului a
- Page 307 and 308:
Ştiinţe Medicalepentru oncologi l
- Page 309 and 310:
Ştiinţe Medicaleof non-radiated r
- Page 311 and 312:
Ştiinţe Medicale311corpului stră
- Page 313 and 314:
Ştiinţe MedicaleBibliografie sele
- Page 315 and 316:
Ştiinţe MedicaleMetodele radiolog
- Page 317 and 318:
Ştiinţe MedicaleРезюмеНа
- Page 319 and 320:
Ştiinţe Medicaleculare este impos
- Page 321 and 322:
Ştiinţe Medicaleîn regim multipo
- Page 323 and 324:
Ştiinţe Medicaledepistat 20 (24,1
- Page 325 and 326:
Ştiinţe MedicaleCVP, %Diametrul v
- Page 327 and 328:
Ştiinţe Medicaletraţia muşchilo
- Page 329 and 330:
Ştiinţe Medicale329stazei venoase
- Page 331 and 332:
Ştiinţe Medicaleсопрoтивл
- Page 333 and 334:
Ştiinţe Medicale333Figura 3. a -
- Page 335 and 336:
Ştiinţe Medicalecare se caracteri
- Page 337 and 338:
Ştiinţe Medicale9. Tseng Y., Lee
- Page 339 and 340:
Ştiinţe MedicaleН. А. Петр
- Page 341 and 342:
Ştiinţe Medicale341Indici studia
- Page 343 and 344:
Ştiinţe MedicaleРезюмеПр
- Page 345 and 346:
Ştiinţe MedicaleWELL-KNOWN VERSUS
- Page 347 and 348:
Ştiinţe Medicalein cardiovascular
- Page 349 and 350:
Ştiinţe MedicaleDuctul pancreatic
- Page 351 and 352:
Ştiinţe MedicaleCel mai complex s
- Page 353 and 354:
Ştiinţe Medicalepompă devine nes
- Page 355 and 356:
Ştiinţe Medicale355ANIVERSĂRISav
- Page 357 and 358:
Ştiinţe Medicalecilor de urgenţ
- Page 359 and 360:
Ştiinţe Medicale359Lista fondator