2011, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Ştiinţe Medicale241menstrual estrogenii şi progesteronul iniţiază producereaGL.Progesteronul şi estrogenii reprezintă hormoniide bază care asigură funcţia reproductăvă la femei.Adiţional aceşti hormoni posedă şi efecte biologiceextraovariene şi extrauterine. Printre efectele extragenitaleale estrogenilor foarte importantă este acţiunealor asupra sintezei proteinelor specifice în ficat.Efectele estrogenice în caz de tulburare a nivelurilorproteinelor transportatoare de hormoni potcondiţiona dezvoltareea complicaţiilor tromboembolice.Este cunoscut faptul că estrogenii contribuiela reţinerea Na în organism, iar progesteronul stimuleazăeliminarea lui. Estrogenii posedă proprietăţiantioxidante marcate, inhibă resorbţia ţesutului osos,prevenind astfel osteoporoza până la menopauză. Secunosc trei forme de estrogen, existente în organismulfemeii: estradiolul, estrona şi estriolul. Ovareleproduc estradiolul primar – cel mai activ dintre estrogeni.Estrona este secretată de ovare în cantităţimai mici decât estradiolul. În mare parte estrona seformează prin transformarea în ficat din estradiolulcirculant. Estriolul, de asemenea, este produs de ovareîn cantităţi mici la femeile fără sarcină. În cea maimare parte se formează prin transformarea estroneişi, mai puţin, a estradiolului. La femeile cu funcţiamenstruală păstrată sinteza estrogenilor se petrece înovare, dar poate fi localizată şi în alte ţesuturi: ficat,piele, ţesut adipos.În perioada de menopauză sau după înlăturareaovarelor, sinteza extraovariană a estrogenilor devinepreponderentă [4]. Estrogenii şi progesterona naturale,la fel ca şi androgenele, sunt metabolizaţi în ficatprin conjugarea cu acidul glucuronic şi sulfuric, dupăce aceste forme biologic inactive sunt eliminate dinorganism. Estrogenii conjugaţi sunt secretaţi în bilă,eliminaţi în intestin, ulterior reabsorbiţi în sânge şiapoi eliminaţi pe cale renală cu urina. Patologia hepaticăpoate afecta acest mecanism, conducând ladezechilibru hormonal. Prin cercetări recente a fostdemonstrat că la femeile cu hepatită cronică virală C,comparativ cu bărbaţii de aceeaşi vârstă, gradul deactivitate a procesului hepatic şi gradul de fibrozăsunt mai puţin evidenţiate [5]. A fost înaintată ipotezaconform căreia estradiolul inhibă fibroza cu afectareacelulelor hepatice stelate. Prezenţa pe suprafaţa hepatocitelora receptorilor estrogenici specifici (ERs) asigurărealizarea acţiunii estrogenilor asupra ficatului.În menopauză scade semnificativ cantitatea acestorreceptori, pe când la vârsta fertilă numărul suficiental acestora oferă o protecţie femeilor împotriva dezvoltăriicirozei hepatice şi a cancerului de ficat [6].Studiile experimentale au demonstrat că tratamentulcu estrogeni poate inhiba expresia ADN VHB la bărbaţişi mai puţin la femei, comparativ cu grupul decontrol.Progesteronul este un alt hormon produs de ovare.Nivelul progesteronului este fluctuant şi depindede faza ciclului menstrual. După ovulaţie concentraţiade progesteron creşte, pregătind uterul pentru implantareaovulei [7]. Menses (1-a zi) se declanşeazăatunci când nu s-a produs fecundarea şi scade nivelulestrogenilor şi a progesteronului. Progesteronul şiestrogenii se inactivează în ficat. Orice dezechilibruîntre nivelurile HFS, HL, estradiol şi progesteron labolnavii cu boli cronice difuze ale ficatului deregleazăciclul menstrual [4].În bolile cronice difuze ale ficatului hiperestrogenemiapoate fi consecinţa tulburării metabolismuluiestrogenilor şi progesteronului în ficat sau din cauzadereglării de sinteză a proteinelor necesare pentru cuplareaîn sânge a excesulului de estrogeni.Prolactina este indispensabilă pentru organismulfeminin, mai ales în perioada lactaţiei, deoarece acesthormon stimulează secreţia laptelui matern. Secreţiaprolactinei este un proces complex, care implică tireotropinreleasing hormonul (TRH) şi serotonina, maiales în timpul somnului. Pe când dopamina posedăacţiune inhibitoare asupra prolactinei. Paternul comportamentalal femeii este influenţat de nivelul prolactinei,din care motiv prolactina a căpătat numele de„hormon al dragostei materne” [9]. Prolactina circulantăeste compusă din 4 izoforme caracterizate prindiversitate funcţională. Receptori transmembranaripentru prolactină au fost găsiţi în glandele mamare,cord, plămâni, timus, ficat, splină, pancreas, rinichi,glande suprarenale, uter, ovare, muşchi scheletali,piele şi în unele compartimente ale SNC [10].Efectele prolactinei sunt diverse. La femeia însărcinatăconcentraţia înaltă de prolactină este menţinutăde nivelul estrogenic crescut. În perioada postpartum,cantitatea de estrogeni scade, iar secreţia prolactineieste stimulată de excitaţia mecanoreceptorilor mameloanelorglandelor mamare, şi invers, lactogeneza estestimulată de prolactină. Influenţa inhibitoare a prolactineiasupra ovulaţiei se realizează prin inhibiţia HFSşi a gonadotropin-releasing factorului. Prolactina esteimplicată în producerea orgasmului în timpul actuluisexual, posedă efect analgezic slab, participă la formareamielinei. În inflamaţii şi infecţii prolactina areacţiune imunostimulatoare. Sub acţiunea prolactineise reduce nivelul estrogenilor la femei şi a testosteronuluila bărbaţi.Savanţii din Siberia au demonstrat prezenţa dezechilibruluiîn sistemul hipofiză-ovare-ficat la bolnaviicu patologie hepatică [4]. Implicarea prolactineiîn mecanismele reglării funcţiei excretorii a ficatuluia fost demonstrată în cercetarea efectuată pe şobo-