10.07.2015 Views

2011, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

2011, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

2011, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

222Buletinul AŞMtraţia plasmatică a micofenolatului, ce se situează lalimitele terapeutice la adult, ceea ce vorbeşte <strong>de</strong>spreun pasaj placentar important [41]. Acest copil a prezentatla naştere o anemie marcată (hidrops fetal),acompaniată <strong>de</strong> o ascită, un epanşament pleural şi ohepatomegalie.Suspiciunea înaltă <strong>de</strong> efecte teratogene ale micofenolatuluieste justificată la acest moment şi merităsă fie luată în consi<strong>de</strong>raţie în momentul instituiriiunui tratament la o femeie <strong>de</strong> vârstă fertilă; se cereun test <strong>de</strong> graviditate negativ şi prescrierea unei contracepţiieficace pe parcursul întregii durate <strong>de</strong> tratamentşi luna când va surveni oprirea lui. Suspendareamicofenolatului poate fi prevăzută la o pacientă caredoreşte o sarcină, cu utilizarea mijloacelor <strong>de</strong> rezervăterapeutice adaptate. Dacă o graviditate a survenitdin neatenţie la o pacientă tratată cu micofenolat, eleste schimbat cât mai curând posibil. Se va preconizaluarea la evi<strong>de</strong>nţă neonatală pentru cercetarea malformaţiilormai frecvent observate actualmente (urechi,faţă, rinichi şi inimă).8. Leflunomidul este un imunomodulator/imunosupresorcare are efecte antiproliferative, induse <strong>de</strong>mecanismul său <strong>de</strong> acţiune inhibiţia sintezei nucleoti<strong>de</strong>lorpirimidinice şi diminuarea tirozinchinazei. Timpul<strong>de</strong> înjumătăţire este lung (în jur <strong>de</strong> 2 săptămâni).El este teratogen la animale în doze similare cu cele cesunt utilizate la om. Sunt <strong>de</strong>scrise anomalii ale SNCla şobolani (anoftalmii, microcefalii şi hidrocefalii),anomalii osoase la iepuri şi atingeri multiple la şoareci(encefalite, <strong>de</strong>fecte ale palatului dur, anomalii alescheletului axial şi cardiopatii). În plan clinic, existăo experienţă <strong>de</strong> aproximativ 80 <strong>de</strong> paciente expuse. Oserie <strong>de</strong> 64 paciente, la care tratamentul a fost oprit laa 5-a SA, pentru care wash-out a fost efectuat pentru95% dintre ele şi rezultatul sarcinii a fost comparatcu cele din grupul-martor [42]. Pentru restul este vorba<strong>de</strong> observaţii izolate [43, 44]. Sinteza acestor dateclinice nu permite <strong>de</strong> a observa actualmente un riscparticular atribuit leflunomidului. La o pacientă carea dorit o sarcină sau la care graviditatea s-a <strong>de</strong>zvoltatpe fundalul tratamentului, se recomandă un washoutcu colestiramină (sau cărbune) pentru diminuareaconcentraţiei plasmatice <strong>de</strong> leflunomid. Continuareagravidităţii este prevăzută cu o asociere ecograficăconform anomaliilor <strong>de</strong>scrise la animale. Din cauzadatelor insuficiente referitor la profilul <strong>de</strong> siguranţăal leflunomidului, se recomandă a fi stopată administrarealui cu 2 ani înainte <strong>de</strong> conceperea sarcinii, cuefectuarea procedurii <strong>de</strong> wash-out, luând în consi<strong>de</strong>raţietimpul lung <strong>de</strong> înjumătăţire.Concluzii. Este important a convinge pacienta <strong>de</strong>vârstă fertilă, care suportă afecţiuni reumatice şi administreazămedicaţie imunosupresivă sau citostatică,să folosească o metodă sigură <strong>de</strong> contracepţie şi săcomunice medicului <strong>de</strong>spre planificarea unei sarcini.Această <strong>de</strong>cizie trebuie luată <strong>de</strong> comun cu medicul reumatolog,<strong>de</strong>oarece în multe cazuri medicaţia administratăpoate avea efecte teratogene, totodată, stopareaei ar putea duce la acutizări ale maladiei. I<strong>de</strong>al arfi ca tratamentul preconizat pentru perioada sarciniisă fi început înainte <strong>de</strong> concepere, pentru a putea evaluaeficacitatea lui în asigurarea unui control suficiental bolii. Acest lucru poate fi realizat printr-o bună comunicareîntre pacient şi medic, o analiză atentă a opţiunilor<strong>de</strong> gestionare, bazate pe cunoştinţe temeiniceşi o conlucrare interdisciplinară – reumatolog, obstetrician,ecografist, medic <strong>de</strong> familie, neonatolog.Bibliografie selectivă1. Beitiniz I.Z., Bayard F.. Ances I.G., et al. The transplacentarpassage of prednizon and prednizolon in pregnancynear term. In: J. Pediatr., 1972, 81, p. 936-945.2. Kallen B. Maternal drug use and infant cleft lip/palate with special reference to corticosteroids. In: CleftPalate Craniofac J., 2003, 40, p. 624-628.3. Carmichael S.L., Shaw G.M., Ma C., et al Maternalcosticosteriod use and orofacial clefts. In: Am J. Obstet.Gynecol., 2007, 197, p. 585 e1-74. Ng P.C., Wong G.W., Lam G.W., et al. Effect ofmultiple courses of antenatal corticosteroid son pituitaryadrenalfunction in preterm infants. In: Arch. Dis. Child.Fetal. Neonatal. Ed. 1999, 80, F213-6.5. AFSSAPS.htpp://www.afssaps.fr/content/download/17228/206702/version/1/file/lp-090227-grossesseains.pdf.6. Bavoux F., Bodiou C., Carlus C. Fetal toxicity ofnon-steroidal anti-infl ammatory agents. In: Arch. Fr. Pediatr.1992, 49, p. 453-466.7. Koren G., Florescu A., Costei A.M., et al. Non-steroidalanti-infl ammatory drugs during third trimester andthe risk of premature closure of the ductus arteriosus: meta-analysis.In: Ann Pharmacoter 2006, 40, p. 824-829.8. Esbjorner E., Jarnerot G., Wranne L. Sulphasalazineand sulphapyridine serum levels in children to mothertreated with sulphasalazine during pregnancy and lactation.In. Acta Pediatr Scand 1987, 76, p. 137-142.9. Mogadam M., Dobbins 3rd W.O., Korelity Bl., etal. Pregnancy in infl ammatory bowel disease: effect of sulphasalazineand corticosteroids on fetal outcome. In: Gastroenterology1981, 80, p. 72-76.10. Nielsen O.H., Andreasson B., Bon<strong>de</strong>nsen S., et al.Pregnancy in ulcerative colitis. In: Scand J. Gastroenterology1983, 18, p. 735-742.11. Hernen<strong>de</strong>z-Diaz S., Werler M.M., Walker A.M., etal. Folic acid antagonist during pregnancy and the risk ofbirth <strong>de</strong>fects. N. Engl. J. Med., 2000, 343, p. 1608-1614.12. Costedoat-Chalumeau N., Amoura Z., DuhautP., et al. Safetyof hydroxychloroquine in pregnant patientswith connective tissue disease; a study of one hundred thirty-threecases compared with control group. In: ArthritisRherm, 2003, 48, p. 3207-3211.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!