2011, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

208Buletinul AŞMşi dactilitele au fost obiectivizate radiologic în 37.9%cazuri, iar scintigrafic – la 96.5% de pacienţi. Astfel,am constatat – atât în plan clinic, cât şi paraclinic –ponderea manifestărilor periferice la debutul maladiilorprin monoartrită la 29.2% pacienţi, oligoartritas-a întâlnit la 36.2%, poliartrita – în 20.5% cazuri, implicareaasimetrică, preponderant în membrele inferioarefiind predominantă. Entezitele au fost prezenteîn 89.4% cazuri, dactilitele fiind atestate la 34% depacienţi. Am determinat că atât manifestările axiale,cât şi cele articulare periferice, dar şi periartritele aufost determinate cel mai frecvent şi mai complex prinscanarea scintigrafică osoasă. Acest fapt ne-a motivatsă analizăm corelaţia gradului de obiectivizare atuturor manifestărilor clinice vis-à-vis de scintigrafiaosoasă. Am constatat o corelaţie slabă cu dactilitele(valorile coeficientului r plasate între 0.0 şi 0.3 sec),medie cu sacroiliita şi artrita periferică (r fiind plasatîntre 0.3 şi 0.7 sec) şi corelaţie puternică cu entezitele– valoarea r au depăşit 0.7 sec.Pentru a vizualiza mai detaliat aceste evenimenteam suprapus în figura 2 imaginea scintigrafică a unuipacient din lotul de studiu şi poziţionarea punctelorentezice dureroase conform scorului Mander.Discuţii. O serie de publicaţii actuale, consacratespondilartritelor seronegative, au subliniat faptulcă entezitele reprezintă trăsătura clinică şi patofiziologicăfundamentală a acestor maladii [8]. Datelerespective au fost obţinute prin diferite tehniciimagistice de examinare a aparatului locomotar [4,5]. Aceasta a condus la necesitatea de a elabora noicriterii de clasificare de către grupul de lucru ASAS,pentru a evidenţia varietatea clinică de prezentare aspondilartritelor seronegative atât la etapele timpu-Figura 2.rii, cât şi pe parcurs [3]. Prin intermediul studiuluinostru am intenţionat să reflectăm gradul de obiectivizareclinică cu ajutorul radiografiei planice, rezonanţeimagnetice nucleare şi al scintigrafiei osoase.Am optat, în mod special, pentru scintigrafia osoasă,bazându-ne pe complexitatea de examinare a acesteimetode imagistice în planul manifestărilor musculoscheletale.Concluzii1. Spondilartritele seronegative au o prezentareclinică atât axială, cât şi periferică în debut, frecventfiind asociate între ele. Astfel, este necesar un plancomplex de examinări clinico-imagistice.2. Manifestările axiale (sacroiliitele) şi cele periferice(dactilitele, entezitele şi artritele) au fost maipuţin evidenţiate radiografic comparativ cu imagineascintigrafică osoasă, care a exteriorizat zonele de inflamaţieactivă prin acumularea de RF.3. Obiectivizarea periartritelor prin scintigrafiaosoasă constituie o metodă utilă de diagnostic la debutulspondilartritelor seronegative.Bibliografie selectivă1. Amor B., Dougados M., Mijiyawa M. Criteria ofthe classifi cation of spondylarthropathies. In: Rev. Rhum.,Mal. Osteoartic., 1990, (57), p. 85–89 .2. Dougados M., van der Linden S., Juhlin R., HuitfeldtB., Amor B., Calin A., et al. The Europian SpondiloartropathyStudy Group preliminary criteria for the classifi -cation spondyloartropathy. In: Arthritis Rheum., 1991, 34,p. 1218-1227.3. Rudwaleit M., van der Heijde D., et al. The Assessmentof SpondyloArthritis international Society classifi -cation criteria for peripheral spondyloarthritis and forspondyloarthritis in general. In: Ann. Rheum., 2011, 70,p. 25–31.