10.07.2015 Views

2011, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

2011, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

2011, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Ştiinţe Medicale7 mm/h. Valoarea medie a FBR s-a redus <strong>de</strong> la 5,71mg/l la iniţiere la 2,76 mg/l. Valoarea medie PCR s-adiminuat <strong>de</strong> la 52,29 u/l la 7,62 u/l.Concomitent, în grupul pacienţilor care au utilizatsulfasalazină s-au constatat mai multe reacţii adverse,greţuri, anorexie uşoară, apariţia unor pustule tegumentare,care însă au dispărut după scă<strong>de</strong>rea dozei.La o singură pacientă a fost intrerupt tratamentul dincauza apariţiei unor reacţii severe, manifestate prin:erupţii cutanate, dureri abdominale uşoare, greaţă şivomă.Pacienţii trataţi doar cu AINS şi fizioproceduri aurămas activi <strong>de</strong>-a lungul celor şase luni <strong>de</strong> urmărire(BASDAI iniţial 4,47 şi BASDAI final 4,37), darfără o ameliorare semnificativă a statusului funcţional(BASFI iniţial 5,24 vs BASFI final 4,72). Valoareamedie a VSH a scăzut <strong>de</strong> la 49 mm/h la iniţiere la17 mm/h la final. Valoarea medie a FBR s-a redus <strong>de</strong>la 5,11 mg/l la iniţiere la 3,76 mg/l. Valoarea mediePCR s-a diminuat <strong>de</strong> la 48,19 mg/l la iniţiere la 9,32mg/l la final.Concluzii. Tratamentul continuu cu AINS şi fizioprocedurinu controlează bine activitatea bolii, reflectatăprin menţinerea scorurilor BASDAI la valoriînalte, şi nu contribuie la ameliorarea evi<strong>de</strong>ntă a statusuluifuncţional al pacienţilor cu SA, influenţândîntr-o măsură mai mică indicii inflamaţiei.Sulfasalazina administrată concomitant cu AINSşi fizioproceduri bolnavilor cu SA produce: îmbunătăţireascorurilor <strong>de</strong> activitate şi funcţionalitate într-omăsură mai mare, scă<strong>de</strong>rea BASDAI, paralel are locreducerea mai semnificativă a indicilor inflamaţiei,comparativ cu AINS combinate cu fizioproceduri.Chiar dacă tratamentul combinat cu sulfasalazinăa <strong>de</strong>monstrat rezultate mai bune comparativ cu tratamentulcu AINS şi fizioproceduri, reacţiile adversecare pot apărea în timpul terapiei duc la scă<strong>de</strong>rea dozeipreparatului, necomplianţă din partea pacientuluisau chiar renunţarea la tratament.Bibliografie selectivă1. Clegg D.O., Reda D.J., Weisman M.H., BlackburnW.D., Cush J.J., Cannon G.W., et al. Comparison ofsulfasalazine and placebo in the treatment of ankylosingspondylitis: a Department of Veterans Affairs CooperativeGroup. In: Arthritis & Rheumatism, 1996, p. 2004–2012.2. Clegg D.O., Reda D.J., Adbellaitf M. Comparisonof sulfasalazine and placebo for the treatment of axialand peripheral articular manifestations of the seronegativespondyloarthropathies: a Department of Veterans AffairsCooperative Study. In: Arthritis & Rheumatism, 1999, p.2325–2329.3. Dougados M., van <strong>de</strong>r Lin<strong>de</strong>r S., Leirisalo-RepoM., Huitfeldt B., Juhlin R., Zeidler H. et al. Sulfasalazinein the treatment of spondyloarthropathy. A randomized,205multicenter, double-blind, placebo-controlled study. In:Arthritis& Rheumatism, 2002, p. 618–627.4. Garcia J. Seronegative spondyloarthropathies:radiologic features In: Schweiz. Med. Wschr., 1990,v. 120, № 18, p. 649-658.5. Goodmen C.E., Lange R.K., Waxman J. et al. Ankilosingspondylitis in women. In: Arch. Phys. Med. Rehabil.,1980, v. 61, p. 161-170.6. Granfors K. Enveronmental factors. In: Rev. Esp.Rheum., 1993, v. 20, Suppl. 1, p. 280-281.7. Jimenez-Bal<strong>de</strong>ras F., Mintz G. Ankylosing spondylitis.Clinical course in women and men. In: J. Rheumatology,1993, №20, p. 2069-2072.8. Moreland L.W., Russell A.S., Paulus H.E. Managementof rheumatoid arthritis: the historical context. In:Journal of Rheumatology, 2001, p. 1430–1452.9. Scott D.J.I., Ring E.F., Bacon P.A. Problems inthe assessment of disease activity in ankylosing spondylitis.In: Rheum. Rehabil., 1981, v. 20, p. 74-80.10. Şuşuţeanu Şt. , Suta M. Actualităţi în spondilitaanchilozantă şi în artritele reactive. Editura Commandor,Bucureşti, 2000.11. Will R., Callin A., Kirwar J. Increasing age atpresentation for patients with AS. In: Ann. Rheum. Dis.,1992, v. 51, №3, p. 340-342.RezumatSpondiloartrita anchilozantă (SA) este o afecţiunecronică inflamatorie <strong>de</strong> etiologie necunoscută. Antiinflamatoarelenesteroidiene (AINS) se înscriu printre grupurile<strong>de</strong> medicamente mai frecvent utilizate în tratamentulspondiloartritei anchilozante, <strong>de</strong>monstrând un efect foartebun. Pentru pacienţii refractari sau intoleranţi la AINS suntfolosite cu succes droguri antireumatice modificatoare <strong>de</strong>boală (DMARDs). Sulfasalazina este pe larg folosită întratamentul artritei reumatoi<strong>de</strong> şi spondiloartritei anchilozante,fiind cel mai utilizat DMARD, eficacitea rămânândtotuşi neclară. Scopul studiului nostru a fost evaluarea eficacităţiisulfasalazinei şi AINS în tratamentul SA la femei.SummaryAnkylosing spondylitis (AS) is a chronic inflammatorydisease of unknown cause. Non-steroidal inflammatorydrugs have been the main treatment for AS and they havebeen shown to dramatically relieve the symptoms in somepatients. For patients refractory or intolerant to NSAIDs,the disease modifying antirheumatic drugs (DMARDs).Sulfasalazine has been used in rheumatoid arthritis and ASfor <strong>de</strong>ca<strong>de</strong>s. It is the best studied DMARD used in AS, butits efficacy remains unclear. The aim of our study was toevaluate the efficacy of sulfasalazine and NSAIDs for thetreatment in women with AS.РезюмеАнкилозирующий спондилоартрит (АС) – одно изхронических воспалительных заболеваний опорнодвигательногоаппарата неястной этиологии. Нестероидныепротивоваспалительные препараты (НПВП)одни из самых используемых лекарств для лечения

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!