204şi radiologice ale coloanei vertebrale şi insuficienţafuncţiei articulare în primii 10 ani <strong>de</strong> boală, prezenţaantigenului HLA-B27, eficacitatea şi tolerabilitateatratamentului.În cadrul spondiloartritei anchilozante este greu<strong>de</strong> început tratamentul timpuriu din cauza diagnosticuluiîntârziat la bărbaţi cu aproximativ 8,4 ani, iarla femei – 9,8 ani <strong>de</strong> la <strong>de</strong>butul bolii, acest fapt fiindlegat <strong>de</strong> o serie <strong>de</strong> factori subiectivi şi obiectivi.Criteriile modificate New-York, folosite până înprezent pentru diagnosticul spondiloartritei anchilozante,nu permit un diagnostic timpuriu, <strong>de</strong>oarececriteriul obligatoriu <strong>de</strong> prezenţă a sacroileitei radiologicepoate lipsi mult timp. Pentru diagnosticareatimpurie este necesară cunoaşterea particularităţilorsimptomelor clinice ale afectării coloanei vertebraleşi articulaţiilor periferice, abilitatea analizei schimbărilordin articulaţiile sacroileace, precum şi efectuarearezonanţei magnetice nucleare ale articulaţiilorsacroiliace, ceea ce ar putea permite stabilirea unuidiagnostic timpuriu şi iniţierea tratamentului pentrureducerea activităţii bolii şi stoparea progresiei modificărilorradiologice şi funcţionale.În general, terapia SA constă în asocierea terapieimedicamentoase [antiinflamatoare nonsteroidiene(AINS), droguri antireumatice modificatoare <strong>de</strong> boală(DMARDs)], asociate cu tratamente igienodietetice,fizio-kinetobalneoterapice, unele produse terapeuticalternative, cu rezultate discutabile (antimalarice <strong>de</strong>sinteză, săruri <strong>de</strong> aur, d-penicilamină, azathioprină,ciclofosfamidă, salazopirină, mesalazină ş.a.) şi terapiaortopedo-chirurgicală.Corticosteroizii, <strong>de</strong>şi nu au dovedit o eficienţă <strong>de</strong>osebităîn terapia SA, pot fi recomandaţi în utilizarealocală sau sistemică, pentru pacienţii cu rezultate nesatisfăcătoareca urmare a utilizării celorlalte categorii<strong>de</strong> medicamente.Bifosfanaţii pot fi utili în terapia SA, prin eficacitatealor în reducerea procesului inflamator din ţesutulosos.Terapia biologică a dovedit o eficienţă <strong>de</strong>osebităîn direcţia ameliorării entezopatiei, a durerii spinale şia redorii matinale.Fiziokinetobalneoterapia presupune un programcomplex <strong>de</strong> tratament al SA, care inclu<strong>de</strong> factori fizicinaturali şi electrici <strong>de</strong> mişcare coordonată şi supravegheată,pe termen lung, complementară farmacoterapiei.Terapia ortopedo-chirurgicală poate interveni, cuo anumită eficienţă, pentru a trata şi corecta diformităţile,subluxaţiile, fracturile, dislocările, stenozeleî<strong>nr</strong>egistrate la diferite segmente ale coloanei vertebrale.De asemenea, se vor putea realiza intervenţii la nivelularticulaţiei coxofemurale, <strong>de</strong>seori anchilozate.Buletinul AŞMAntiinflamatoarele nonsteroidiene (AINS) se înscriuprintre grupurile <strong>de</strong> medicamente mai frecventutilizate în tratamentul spondiloartritei anchilozante<strong>de</strong>monstrând un efect foarte bun (Dougados, 1995)[3]. Preocupările pentru a reduce riscurile, uneori severe,la nivel gastrointestinal au condus la obţinereaunor noi produse care, <strong>de</strong>şi fără a avea efecte antiinflamatoriisuperioare, pot reduce mult riscul reacţiiloradverse la nivel gastrointestinal. Este vorba <strong>de</strong> grupulCoxibi–Cox-2 (inhibitori selectivi <strong>de</strong> ciclooxigenază-2),reprezentaţi, printre alţii, <strong>de</strong> rofecoxib şi celecoxib.Pentru pacienţii refractari sau intoleranţi la AINSsunt folosite cu succes droguri antireumatice modificatoare<strong>de</strong> boală (DMARDs). Sulfasalazina estepe larg utilizată în tratamentul artritei reumatoi<strong>de</strong>şi spondiloartritei anchilozante, fiind cel mai folositDMARD, eficacitea preparatului rămânând totuşi neclară.S-a efectuat o metaanaliză a cinci trialuri randomizate,care au inclus 272 <strong>de</strong> pacienţi, concluzionândcă sulfasalazina sca<strong>de</strong> semnificativ durerea şiredoarea matinală comparativ cu placebo (Dougados,1995; Clegg, 1996; 1999) [1, 2, 3]. Totodată,la administrarea sulfasalazinei au fost constatate oserie largă <strong>de</strong> reacţii adverse: greţuri, vomă, anorexie,<strong>de</strong>reglări gastrointestinale, reacţii cutanate(Moreland 2001) [8]. Scopul studiului nostru a fostevaluarea eficacităţii sulfasalazinei şi AINS în tratamentulSA la femei.Material şi meto<strong>de</strong>. Am efectuat o analiză aunui lot <strong>de</strong> 50 <strong>de</strong> paciente cu diagnosticul stabilit <strong>de</strong>spondiloartrită anchilozantă, conform criteriilor NewYork, vârsta între 18 şi 60 <strong>de</strong> ani, durata medie a bolii– 7,2±0,3 ani. Lotul a fost <strong>de</strong>spărţit în două subgrupuria câte 25 <strong>de</strong> paciente comparabile după vârstă,durata şi activitatea bolii. Primul grup <strong>de</strong> pacienteau administrat sulfasalazină 2g/zi timp <strong>de</strong> şase luniîmpreună cu AINS (indometacină 25 mg <strong>de</strong> 3 ori pezi) şi fizioproceduri, iar al doilea grup – AINS (indometacină25 mg <strong>de</strong> 3 ori pe zi) periodic în cursuri,fizioproceduri. Răspunsul clinic şi cel funcţional aufost evaluate cu ajutorul scorurilor: Bath AnkylosingSpondylitis Activity In<strong>de</strong>x (BASDAI) şi AnkylosingSpondylitis Functional In<strong>de</strong>x (BASFI), evoluţia paraclinicăcu markerii inflamaţiei: viteza <strong>de</strong> sedimentarea hematiilor (VSH – mm/h), fibrinogenului (FBR –mg/l) şi proteinei C reactive (PCR – u/l).Rezultate. Conform rezultatelor obţinute, 20 <strong>de</strong>pacienţi (80%) din grupul care a folosit sulfasalazinăîmpreună cu AINS şi fizioproceduri se aflau în remisiunedupă tratament, cu BASDAI
Ştiinţe Medicale7 mm/h. Valoarea medie a FBR s-a redus <strong>de</strong> la 5,71mg/l la iniţiere la 2,76 mg/l. Valoarea medie PCR s-adiminuat <strong>de</strong> la 52,29 u/l la 7,62 u/l.Concomitent, în grupul pacienţilor care au utilizatsulfasalazină s-au constatat mai multe reacţii adverse,greţuri, anorexie uşoară, apariţia unor pustule tegumentare,care însă au dispărut după scă<strong>de</strong>rea dozei.La o singură pacientă a fost intrerupt tratamentul dincauza apariţiei unor reacţii severe, manifestate prin:erupţii cutanate, dureri abdominale uşoare, greaţă şivomă.Pacienţii trataţi doar cu AINS şi fizioproceduri aurămas activi <strong>de</strong>-a lungul celor şase luni <strong>de</strong> urmărire(BASDAI iniţial 4,47 şi BASDAI final 4,37), darfără o ameliorare semnificativă a statusului funcţional(BASFI iniţial 5,24 vs BASFI final 4,72). Valoareamedie a VSH a scăzut <strong>de</strong> la 49 mm/h la iniţiere la17 mm/h la final. Valoarea medie a FBR s-a redus <strong>de</strong>la 5,11 mg/l la iniţiere la 3,76 mg/l. Valoarea mediePCR s-a diminuat <strong>de</strong> la 48,19 mg/l la iniţiere la 9,32mg/l la final.Concluzii. Tratamentul continuu cu AINS şi fizioprocedurinu controlează bine activitatea bolii, reflectatăprin menţinerea scorurilor BASDAI la valoriînalte, şi nu contribuie la ameliorarea evi<strong>de</strong>ntă a statusuluifuncţional al pacienţilor cu SA, influenţândîntr-o măsură mai mică indicii inflamaţiei.Sulfasalazina administrată concomitant cu AINSşi fizioproceduri bolnavilor cu SA produce: îmbunătăţireascorurilor <strong>de</strong> activitate şi funcţionalitate într-omăsură mai mare, scă<strong>de</strong>rea BASDAI, paralel are locreducerea mai semnificativă a indicilor inflamaţiei,comparativ cu AINS combinate cu fizioproceduri.Chiar dacă tratamentul combinat cu sulfasalazinăa <strong>de</strong>monstrat rezultate mai bune comparativ cu tratamentulcu AINS şi fizioproceduri, reacţiile adversecare pot apărea în timpul terapiei duc la scă<strong>de</strong>rea dozeipreparatului, necomplianţă din partea pacientuluisau chiar renunţarea la tratament.Bibliografie selectivă1. Clegg D.O., Reda D.J., Weisman M.H., BlackburnW.D., Cush J.J., Cannon G.W., et al. Comparison ofsulfasalazine and placebo in the treatment of ankylosingspondylitis: a Department of Veterans Affairs CooperativeGroup. In: Arthritis & Rheumatism, 1996, p. 2004–2012.2. Clegg D.O., Reda D.J., Adbellaitf M. Comparisonof sulfasalazine and placebo for the treatment of axialand peripheral articular manifestations of the seronegativespondyloarthropathies: a Department of Veterans AffairsCooperative Study. In: Arthritis & Rheumatism, 1999, p.2325–2329.3. Dougados M., van <strong>de</strong>r Lin<strong>de</strong>r S., Leirisalo-RepoM., Huitfeldt B., Juhlin R., Zeidler H. et al. Sulfasalazinein the treatment of spondyloarthropathy. A randomized,205multicenter, double-blind, placebo-controlled study. In:Arthritis& Rheumatism, 2002, p. 618–627.4. Garcia J. Seronegative spondyloarthropathies:radiologic features In: Schweiz. Med. Wschr., 1990,v. 120, № 18, p. 649-658.5. Goodmen C.E., Lange R.K., Waxman J. et al. Ankilosingspondylitis in women. In: Arch. Phys. Med. Rehabil.,1980, v. 61, p. 161-170.6. Granfors K. Enveronmental factors. In: Rev. Esp.Rheum., 1993, v. 20, Suppl. 1, p. 280-281.7. Jimenez-Bal<strong>de</strong>ras F., Mintz G. Ankylosing spondylitis.Clinical course in women and men. In: J. Rheumatology,1993, №20, p. 2069-2072.8. Moreland L.W., Russell A.S., Paulus H.E. Managementof rheumatoid arthritis: the historical context. In:Journal of Rheumatology, 2001, p. 1430–1452.9. Scott D.J.I., Ring E.F., Bacon P.A. Problems inthe assessment of disease activity in ankylosing spondylitis.In: Rheum. Rehabil., 1981, v. 20, p. 74-80.10. Şuşuţeanu Şt. , Suta M. Actualităţi în spondilitaanchilozantă şi în artritele reactive. Editura Commandor,Bucureşti, 2000.11. Will R., Callin A., Kirwar J. Increasing age atpresentation for patients with AS. In: Ann. Rheum. Dis.,1992, v. 51, №3, p. 340-342.RezumatSpondiloartrita anchilozantă (SA) este o afecţiunecronică inflamatorie <strong>de</strong> etiologie necunoscută. Antiinflamatoarelenesteroidiene (AINS) se înscriu printre grupurile<strong>de</strong> medicamente mai frecvent utilizate în tratamentulspondiloartritei anchilozante, <strong>de</strong>monstrând un efect foartebun. Pentru pacienţii refractari sau intoleranţi la AINS suntfolosite cu succes droguri antireumatice modificatoare <strong>de</strong>boală (DMARDs). Sulfasalazina este pe larg folosită întratamentul artritei reumatoi<strong>de</strong> şi spondiloartritei anchilozante,fiind cel mai utilizat DMARD, eficacitea rămânândtotuşi neclară. Scopul studiului nostru a fost evaluarea eficacităţiisulfasalazinei şi AINS în tratamentul SA la femei.SummaryAnkylosing spondylitis (AS) is a chronic inflammatorydisease of unknown cause. Non-steroidal inflammatorydrugs have been the main treatment for AS and they havebeen shown to dramatically relieve the symptoms in somepatients. For patients refractory or intolerant to NSAIDs,the disease modifying antirheumatic drugs (DMARDs).Sulfasalazine has been used in rheumatoid arthritis and ASfor <strong>de</strong>ca<strong>de</strong>s. It is the best studied DMARD used in AS, butits efficacy remains unclear. The aim of our study was toevaluate the efficacy of sulfasalazine and NSAIDs for thetreatment in women with AS.РезюмеАнкилозирующий спондилоартрит (АС) – одно изхронических воспалительных заболеваний опорнодвигательногоаппарата неястной этиологии. Нестероидныепротивоваспалительные препараты (НПВП)одни из самых используемых лекарств для лечения
- Page 1 and 2:
Ştiinţe Medicale1ACADEMIA DE ȘTI
- Page 3 and 4:
3S U M A R СОДЕРЖАНИЕ S U
- Page 5 and 6:
5Ion Balica. Destrucţiile pulmonar
- Page 7 and 8:
7Mihail Borş, Victor Cojocaru, Vir
- Page 9 and 10:
9Veronica Gonţa, Zinaida Alexa,Nat
- Page 11 and 12:
11Angela Peltec. Bine-cunoscută vs
- Page 13 and 14:
Ştiinţe MedicaleUn prim pas în r
- Page 15 and 16:
Ştiinţe Medicale15Dacă în anul
- Page 17 and 18:
Ştiinţe Medicale17SĂNĂTATE PUBL
- Page 19 and 20:
Ştiinţe MedicaleFinlandei în Uni
- Page 21 and 22:
Ştiinţe MedicaleTabelul 1Componen
- Page 23 and 24:
Ştiinţe Medicaleeficacităţii in
- Page 25 and 26:
Ştiinţe MedicaleLes sources d’i
- Page 27 and 28:
Ştiinţe Medicalea chetuielilor î
- Page 29 and 30:
Ştiinţe Medicalenontransmissibile
- Page 31 and 32:
Ştiinţe Medicaleохранени
- Page 33 and 34:
Ştiinţe Medicaleски, при о
- Page 35 and 36:
Ştiinţe Medicale35жизнь, а
- Page 37 and 38:
Ştiinţe Medicale”старые
- Page 39 and 40:
Ştiinţe Medicale39Tabelul 2Analiz
- Page 41 and 42:
Ştiinţe Medicale(p
- Page 43 and 44:
Ştiinţe MedicaleVârsta medie a p
- Page 45 and 46:
Ştiinţe Medicaledul chirurgical a
- Page 47 and 48:
Ştiinţe Medicaleminuat la 1 săpt
- Page 49 and 50:
Ştiinţe Medicale2006 în secţia
- Page 51 and 52:
Ştiinţe Medicale51de ventricul st
- Page 53 and 54:
Ştiinţe Medicalefunctional ischem
- Page 55 and 56:
Ştiinţe Medicale551. Trombectomia
- Page 57 and 58:
Ştiinţe Medicaletecţia miocardic
- Page 59 and 60:
Ştiinţe Medicalecu sânge, el tot
- Page 61 and 62:
Ştiinţe Medicalere ale valvei, da
- Page 63 and 64:
Ştiinţe Medicaleticul de DSV cu s
- Page 65 and 66:
Ştiinţe Medicale8. Sidi D. Maladi
- Page 67 and 68:
Ştiinţe Medicale67reconstructivă
- Page 69 and 70:
Ştiinţe Medicale69dă la întreba
- Page 71 and 72:
Ştiinţe Medicaleţesuturi, în ac
- Page 73 and 74:
Ştiinţe Medicalebilizarea ţesutu
- Page 75 and 76:
Ştiinţe Medicalerac. Cardiovasc.
- Page 77 and 78:
Ştiinţe Medicale77tanil 1-2 mkg/k
- Page 79 and 80:
Ştiinţe MedicaleThe technique of
- Page 81 and 82:
Ştiinţe Medicale81Indicaţia prin
- Page 83 and 84:
Ştiinţe MedicaleConcluzii1. Atitu
- Page 85 and 86:
Ştiinţe Medicale1. Examene radiol
- Page 87 and 88:
Ştiinţe Medicale6. Dallemagne B.,
- Page 89 and 90:
Ştiinţe Medicalede datele noastre
- Page 91 and 92:
Ştiinţe Medicale3. Dual Mesh; 4.
- Page 93 and 94:
Ştiinţe Medicale93Figura 1. Repar
- Page 95 and 96:
Ştiinţe Medicalefaptul că utiliz
- Page 97 and 98:
Ştiinţe MedicaleLimfom non-Hodgki
- Page 99 and 100:
Ştiinţe Medicale99strumentale sau
- Page 101 and 102:
Ştiinţe Medicale6. David J.K., Bo
- Page 103 and 104:
Ştiinţe Medicale103la debutul bol
- Page 105 and 106:
Ştiinţe Medicale105DIALIZA ŞI TR
- Page 107 and 108:
Ştiinţe Medicale14. Weinberger H.
- Page 109 and 110:
Ştiinţe MedicaleFigura 3. Durata
- Page 111 and 112:
Ştiinţe Medicaleas the threshold
- Page 113 and 114:
Ştiinţe Medicale6. Basha J., Dewi
- Page 115 and 116:
Ştiinţe Medicaleconstituie 46%. C
- Page 117 and 118:
Ştiinţe Medicale15. Klotz T., Sac
- Page 119 and 120:
Ştiinţe Medicaleucocitar s-a depi
- Page 121 and 122:
Ştiinţe Medicale2010, în secţia
- Page 123 and 124:
Ştiinţe Medicaleoperaţi deschis,
- Page 125 and 126:
Ştiinţe Medicalemm Hg versus valo
- Page 127 and 128:
Ştiinţe Medicaleдавление,
- Page 129 and 130:
Ştiinţe Medicale129Dimensiunile c
- Page 131 and 132:
Ştiinţe Medicale(ESWL) etc. Litot
- Page 133 and 134:
Ştiinţe Medicalerata de succes a
- Page 135 and 136:
Ştiinţe Medicale135ORLCHISTUL BRA
- Page 137 and 138:
Ştiinţe Medicaleces in adult case
- Page 139 and 140:
Ştiinţe Medicalea fost ablaţia c
- Page 141 and 142:
Ştiinţe MedicaleMaterial şi meto
- Page 143 and 144:
Ştiinţe MedicaleMETODE DE MIRINGO
- Page 145 and 146:
Ştiinţe Medicale145PRIMA EXPERIEN
- Page 147 and 148:
Ştiinţe Medicalepostoperatorie.
- Page 149 and 150:
Ştiinţe Medicale149donat. Mastoci
- Page 151 and 152:
Ştiinţe Medicale151OFTALMOLOGIEPA
- Page 153 and 154: Ştiinţe MedicaleCapsulorexis circ
- Page 155 and 156: Ştiinţe Medicalerecesie muscular
- Page 157 and 158: Ştiinţe Medicalebismus in adults-
- Page 159 and 160: Ştiinţe Medicaleîşi va demonstr
- Page 161 and 162: Ştiinţe Medicalene receptors, and
- Page 163 and 164: Ştiinţe MedicaleHipotensiune 37 9
- Page 165 and 166: Ştiinţe MedicaleTratamentul medic
- Page 167 and 168: Ştiinţe MedicaleРезюмеМе
- Page 169 and 170: Ştiinţe Medicale169Tabelul 3Valor
- Page 171 and 172: Ştiinţe Medicale171apare tromboza
- Page 173 and 174: Ştiinţe MedicaleTNF, IL6, IL1 şi
- Page 175 and 176: Ştiinţe MedicaleDatele obţinute
- Page 177 and 178: Ştiinţe MedicalePrincipalele tipu
- Page 179 and 180: Ştiinţe MedicaleANESTEZIA REGIONA
- Page 181 and 182: Ştiinţe Medicaleretrobulbar a fos
- Page 183 and 184: Ştiinţe Medicale183terapie sau î
- Page 185 and 186: Ştiinţe MedicaleSEDAREA MONITORIZ
- Page 187 and 188: Ştiinţe Medicalefără a ne teme
- Page 189 and 190: Ştiinţe Medicale189TERAPIE. STUDI
- Page 191 and 192: Ştiinţe MedicaleExaminarea organe
- Page 193 and 194: Ştiinţe Medicaleobiectivelor stud
- Page 195 and 196: Ştiinţe MedicaleBibliografie sele
- Page 197 and 198: Ştiinţe MedicaleConcluzii:1) Afec
- Page 199 and 200: Ştiinţe Medicalea relevat o creş
- Page 201 and 202: Ştiinţe Medicalede pacienţi, din
- Page 203: Ştiinţe Medicaleantele poliarticu
- Page 207 and 208: Ştiinţe Medicale207p < 0.05primar
- Page 209 and 210: Ştiinţe Medicale4. Rudwaleit M.,
- Page 211 and 212: Ştiinţe Medicaleonat valorile nor
- Page 213 and 214: Ştiinţe MedicaleFitness, Arthriti
- Page 215 and 216: Ştiinţe Medicaleterapie este foar
- Page 217 and 218: Ştiinţe Medicaleca inductor al r
- Page 219 and 220: Ştiinţe Medicaleи чувстви
- Page 221 and 222: Ştiinţe Medicale221(de 4-5 ori ma
- Page 223 and 224: Ştiinţe Medicale13. Sperberg K.,
- Page 225 and 226: Ştiinţe Medicale225GASTROENTEROLO
- Page 227 and 228: Ştiinţe Medicale227Remisiune comp
- Page 229 and 230: Ştiinţe Medicalecolitis in remiss
- Page 231 and 232: Ştiinţe Medicale• un grup nou -
- Page 233 and 234: Ştiinţe MedicaleIndiferent de rez
- Page 235 and 236: Ştiinţe MedicaleRezultatele obţi
- Page 237 and 238: Ştiinţe Medicale2. Bianco A.C., S
- Page 239 and 240: Ştiinţe Medicaleciroză Child-Pug
- Page 241 and 242: Ştiinţe Medicale241menstrual estr
- Page 243 and 244: Ştiinţe Medicalecu gradul disfunc
- Page 245 and 246: Ştiinţe Medicalecineticii transam
- Page 247 and 248: Ştiinţe Medicale247NEFROLOGIEEVAL
- Page 249 and 250: Ştiinţe Medicaleteracţiunea cu f
- Page 251 and 252: Ştiinţe Medicalevilor la tratamen
- Page 253 and 254: Ştiinţe Medicalediafi ltration. I
- Page 255 and 256:
Ştiinţe Medicale255Tabelul 1Difer
- Page 257 and 258:
Ştiinţe Medicale5. Lohman T., Kel
- Page 259 and 260:
Ştiinţe MedicaleLa pacienţii cu
- Page 261 and 262:
Ştiinţe MedicaleINTERRELAŢIILEDI
- Page 263 and 264:
Ştiinţe Medicale5. Jespersen B.,
- Page 265 and 266:
Ştiinţe Medicalevârstnic este ad
- Page 267 and 268:
Ştiinţe Medicale267ALERGOLOGIEREZ
- Page 269 and 270:
Ştiinţe MedicaleRezultate şi dis
- Page 271 and 272:
Ştiinţe Medicale după începutul
- Page 273 and 274:
Ştiinţe Medicale273PULMONOLOGIEAS
- Page 275 and 276:
Ştiinţe Medicale3. Blot F., Rayna
- Page 277 and 278:
Ştiinţe Medicale277unilor prepond
- Page 279 and 280:
Ştiinţe MedicalePacientul s-a pre
- Page 281 and 282:
Ştiinţe Medicaleby the abnormal a
- Page 283 and 284:
Ştiinţe Medicaleprima dată ca o
- Page 285 and 286:
Ştiinţe Medicale285CARDIOLOGIECUM
- Page 287 and 288:
Ştiinţe Medicale287Mediile ajusta
- Page 289 and 290:
Ştiinţe Medicalein the European P
- Page 291 and 292:
Ştiinţe Medicaletoda imunoferment
- Page 293 and 294:
Ştiinţe Medicalediovascular înal
- Page 295 and 296:
Ştiinţe Medicale295DIVERSESTRESUL
- Page 297 and 298:
Ştiinţe MedicaleLa fel şi procen
- Page 299 and 300:
Ştiinţe Medicale• sectorul dat
- Page 301 and 302:
Ştiinţe MedicaleStudiul a fost ef
- Page 303 and 304:
Ştiinţe MedicaleА.И. Неспе
- Page 305 and 306:
Ştiinţe Medicalecazul colonului a
- Page 307 and 308:
Ştiinţe Medicalepentru oncologi l
- Page 309 and 310:
Ştiinţe Medicaleof non-radiated r
- Page 311 and 312:
Ştiinţe Medicale311corpului stră
- Page 313 and 314:
Ştiinţe MedicaleBibliografie sele
- Page 315 and 316:
Ştiinţe MedicaleMetodele radiolog
- Page 317 and 318:
Ştiinţe MedicaleРезюмеНа
- Page 319 and 320:
Ştiinţe Medicaleculare este impos
- Page 321 and 322:
Ştiinţe Medicaleîn regim multipo
- Page 323 and 324:
Ştiinţe Medicaledepistat 20 (24,1
- Page 325 and 326:
Ştiinţe MedicaleCVP, %Diametrul v
- Page 327 and 328:
Ştiinţe Medicaletraţia muşchilo
- Page 329 and 330:
Ştiinţe Medicale329stazei venoase
- Page 331 and 332:
Ştiinţe Medicaleсопрoтивл
- Page 333 and 334:
Ştiinţe Medicale333Figura 3. a -
- Page 335 and 336:
Ştiinţe Medicalecare se caracteri
- Page 337 and 338:
Ştiinţe Medicale9. Tseng Y., Lee
- Page 339 and 340:
Ştiinţe MedicaleН. А. Петр
- Page 341 and 342:
Ştiinţe Medicale341Indici studia
- Page 343 and 344:
Ştiinţe MedicaleРезюмеПр
- Page 345 and 346:
Ştiinţe MedicaleWELL-KNOWN VERSUS
- Page 347 and 348:
Ştiinţe Medicalein cardiovascular
- Page 349 and 350:
Ştiinţe MedicaleDuctul pancreatic
- Page 351 and 352:
Ştiinţe MedicaleCel mai complex s
- Page 353 and 354:
Ştiinţe Medicalepompă devine nes
- Page 355 and 356:
Ştiinţe Medicale355ANIVERSĂRISav
- Page 357 and 358:
Ştiinţe Medicalecilor de urgenţ
- Page 359 and 360:
Ştiinţe Medicale359Lista fondator