2011, nr. 3 - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei
2011, nr. 3 - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei
2011, nr. 3 - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Ştiinţe Medicale189TERAPIE. STUDII ŞI SINTEZĂREUMATOLOGIEOSTEOPOROZA SECUNDARĂ: VIZIUNICONTEMPORANE ASUPRA BOLII_______________________________________Na<strong>de</strong>jda Ganea, Liliana Groppa,Constantin Babiuc, Sergiu Popa,Ala Pascari-Negrescu, Inga Bodrug,Lia Chişlari, Oxana BujorIntroducere. O problemă <strong>de</strong> amploare a medicineicontemporane este osteoporoza secundară, carereprezintă un component al altor boli sau o complicaţiea tratamentului medicamentos. În literatura <strong>de</strong>specialitate, actualmente sunt <strong>de</strong>scrise o multitudine<strong>de</strong> factori <strong>de</strong> risc cu pon<strong>de</strong>re etiologică semnificativăpentru apariţia şi evoluţia osteoporozei secundare.Poziţiile <strong>de</strong> frunte printre ele le ocupă tratamentulmedicamentos, în special cu glucocorticosteroizi şicitostatice (prepon<strong>de</strong>rent metotrexat). Rămâne totuşiimportant rolul nemijlocit al maladiilor ţesutului conjunctivcare, pe <strong>de</strong> o parte, conduce <strong>de</strong> sine stătător laosteoporoza secundară prin mecanismele patogeneticecomplexe ale bolii, iar pe <strong>de</strong> altă parte, tratamentulutilizat în aceste maladii induce amplificarea pier<strong>de</strong>riimasei minerale osoase.Studierea manifestărilor exprimate din ţesutulosos în maladiile autoimune cu afectare multisistemică,<strong>de</strong> etiologie necunoscută, cu manifestări cliniceşi paraclinice variate, asociate cu producere <strong>de</strong> autoanticorpişi cu un potenţial fatal major, reprezintă undomeniu <strong>de</strong> interes ştiinţific susţinut printr-o problemăcu importante valenţe medico-sociale. Majoritateapacienţilor cu această maladie severă prezintă oevoluţie cronică fluctuantă a bolii, care dacă nu estenetratată, conduce la <strong>de</strong>strucţie osteoarticulară progresivă,<strong>de</strong>formări articulare şi osoase permanente,fracturi patologice la nivelul scheletului axial şi celuiperiferic, însoţite <strong>de</strong> <strong>de</strong>ficite motorii şi reducerea speranţei<strong>de</strong> viaţă.Scopul studiului a constat în studierea particularităţilorclinico-evolutive ale afectării ţesutului osos,a markerilor biochimici ai resorbţiei osoase, scorurilor<strong>de</strong>nsităţii minerale osoase şi aprecierea indicilortimpurii <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a osteoporozei secundare prinprisma viziunilor contemporane.Rezultate şi discuţii. Osteoporoza este o afecţiunece face parte din categoria bolilor „ucigaşe silenţioase”şi care constă în alterarea cantităţii (scă<strong>de</strong>rea<strong>de</strong>nsităţii minerale osoase – DMO) şi calităţii osului(modificarea microarhitecturii oaselor şi a matriceiproteice noncolagene din componenţa lor), care <strong>de</strong>terminăfragilitate osoasă şi risc crescut <strong>de</strong> fracturi.OMS <strong>de</strong>fineşte osteoporoza în condiţiile unei DMOsub -2,5 <strong>de</strong>viaţii-standard, raportat la media persoanelorsănătoase <strong>de</strong> 25 <strong>de</strong> ani (când capitalul osos estemaxim) [1, 9]. Osteoporoza este frecventă la femeileîn postmenopauză, dar poate apărea la orice persoană(inclusiv bărbaţi) cu <strong>de</strong>zechilibre hormonale, bolicronice sau tratamente osteopenizante. Această boalăalterează semnificativ calitatea vieţii pacienţilorafectaţi, din cauza durerilor cronice şi a riscului <strong>de</strong>fracturi. Cauza osteoporozei o constituie <strong>de</strong>zechilibruldintre resorbţia şi mineralizarea osoasă, care seaccentuează pe măsură ce înaintăm în vârstă. Astfel,capitalul osos al unui individ creşte accelerat până lavârsta <strong>de</strong> 25-30 <strong>de</strong> ani (când este maxim), apoi parcurgeun platou până la 45-50 ani, după care începesă scadă cu 0,5-1% anual (pier<strong>de</strong>re legată <strong>de</strong> vârstă);<strong>de</strong>clinul <strong>de</strong>nsităţii minerale osoase este şi mai mare lafemeile în postmenopauză (1-2 %/an), datorită pier<strong>de</strong>riiefectului anabolizant osos al hormonilor estrogeni[2, 6, 7].Factorii <strong>de</strong> risc <strong>de</strong> apariţie a osteoporozei la momentulactual sunt consi<strong>de</strong>raţi: DMO scăzută; vârstăavansată; sexul feminin; etnia (rasa albă, caucazieni);istoric familial <strong>de</strong> osteoporoză; istoric personal saufamilial <strong>de</strong> boală metabolică osoasă; istoric <strong>de</strong> fracturăla traumatisme mici; expunere redusă la soare(principala sursă <strong>de</strong> vitamină D fiind sinteza endogenă,care începe în piele); hipogonadism: la femei– ovarectomie bilaterală, chimioterapie, tratament cuinhibitori <strong>de</strong> aromatază, anorexia nervoasă, amenoreeindusă <strong>de</strong> efort; la bărbaţi – sindromul Klinefelter,orhi<strong>de</strong>ctomie, sindromul Kallman; la ambele sexe –hemocromatoza, disgenezie gonadală, afecţiuni hipofizare,aport scăzut <strong>de</strong> calciu (