186puternic şi 2) un somn medicamentos pe masa <strong>de</strong> operaţie(variante <strong>de</strong> <strong>de</strong>conectare a conştienţei pacientuluisub formă <strong>de</strong> sedare a<strong>de</strong>cvată); în plus, din punctul<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al anestezistului, suplimentar se cere o simpleţea metodicii anesteziei efectuate.Conform clasificării contemporane a tipurilor<strong>de</strong> anestezie, o variantă este supravegherea anestezicămonitorizată (SAM) sau monitored anesthesiacare (MAC). La apariţie a contribuit, pe <strong>de</strong> o parte,mărirea numărului <strong>de</strong> intervenţii chirurgicale miniinvazive,pe <strong>de</strong> altă parte – cerinţele crescute faţă <strong>de</strong>conduita anesteziologică: lipsa durerii şi disconfortuluiîn timpul efectuării intervenţiilor chirurgicale şi adiferitelor manipulaţii.Termenul <strong>de</strong> sedare se aplică, <strong>de</strong> obicei, la utilizareaagenţilor intravenoşi. Administrarea agenţilorinhalatori este consi<strong>de</strong>rată ca parte a anesteziei generale.Frontiera dintre sedare şi anestezia generală nu estebine <strong>de</strong>limitată, ci este progresivă. Clasificarea gra<strong>de</strong>lor<strong>de</strong> profunzime a sedării este esenţială pentru a oferio sedare sigură şi eficientă plus analgezie. Conformghidului ASA <strong>de</strong> apreciere a gra<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> sedare (aprobatîn octombrie 2004, modificat în 2009), s-au <strong>de</strong>finiturmătoarele gra<strong>de</strong> <strong>de</strong> profunzime a sedării [8]:• Sedarea minimă (anxiolysis) – este o stare indusăfarmacologic, în care pacienţii răspund în modnormal la comenzi verbale. Deşi funcţia cognitivă şicoordonarea motorie pot fi afectate, reflexele căilorrespiratorii, precum şi funcţiile ventilatorii şi cardiovascularenu sunt afectate.• Sedarea mo<strong>de</strong>rată / analgezia (“sedare conştientă”)– o <strong>de</strong>presie <strong>de</strong> conştienţă, indusă farmacologic,în care pacienţii pot să răspundă la comenzi verbale,fie spontan, fie la comandă. Nu necesită menţinereafuncţiilor căilor respiratorii, respiraţia spontană estea<strong>de</strong>cvată. Funcţia cardiovasculară este păstrată.• Sedarea profundă / analgezia – o <strong>de</strong>presie <strong>de</strong>conştienţă, indusă farmacologic, în care pacienţii reacţioneazăcu greu la stimularea verbală şi reacţioneazăla stimularea doloră. Capacitatea <strong>de</strong> a menţinein<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt funcţia ventilatorie poate fi afectată.Bolnavii pot necesita asistenţă în menţinerea permeabilităţiicăilor respiratorii, ventilaţia şi respiraţiaspontană pot fi nea<strong>de</strong>cvate. Funcţia cardiovascularăeste, <strong>de</strong> obicei, menţinută.• Anestezia generala – pier<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> conştienţă,indusă farmacologic, în care pacienţii sunt areactivichiar, şi la stimularea doloră. Capacitatea <strong>de</strong> menţinerea funcţiei ventilatorii este a<strong>de</strong>sea afectata. Pacienţii<strong>de</strong>seori necesită asistenţă în menţinerea permeabilităţiicăilor respiratorii, ventilaţia şi presiunea pozitivăar putea fi necesare din cauza ventilaţiei spontane<strong>de</strong>primate sau a <strong>de</strong>presiei funcţiei neuromusculare.Funcţia cardiovasculară poate fi afectată.Buletinul AŞMObiectivul primar al SAM în ORL este <strong>de</strong> a asigurabolnavului confort şi siguranţă în timpul operaţieisub anestezie locală. Aceasta se realizează prin monitorizareaatentă a semnelor vitale şi prin inducerea analgeziei,amneziei, anxiolizei şi sedării, fără alterareafuncţiei cardiorespiratorii sau întârzierea trezirii. Medicamentelefolosite includ benzodiazepine, opioi<strong>de</strong>şi analgezice neopioi<strong>de</strong>, doze scăzute (subanestezice)<strong>de</strong> barbiturice şi propofol, ketamină. Medicamentelese pot administra asociate, din două sau mai multegrupuri; aceasta însă creează riscul <strong>de</strong> interacţiunesinergică, cu <strong>de</strong>presie respiratorie şi cardiovasculară,posibile mai ales atunci când se administrează dozeunice pe cale intravenoasă. Deci, SAM pe fundalulanesteziei locale cuprin<strong>de</strong> majoritatea intervenţiilorchirurgicale cu grad mic şi mediu <strong>de</strong> dificultate.De menţionat că anestezicele generale nu inhibărăspunsul hormonal (apariţia reacţiilor <strong>de</strong> răspuns înurma impulsurilor <strong>de</strong> la sediul intervenţiei, sau celecorticale – psihogene, care duc în ultimă instanţă lacreşterea <strong>de</strong> cortizol, glucagon şi supresia secreţiei <strong>de</strong>insulină), <strong>de</strong>oarece ele suprimă numai percepţia corticalăa durerii, în timp ce modificările neurovegetative<strong>de</strong>clanşate <strong>de</strong> intervenţia chirurgicală se <strong>de</strong>sfăşoară lanivel subcortical. Doar folosirea anestezicelor generaleîn combinaţie cu anestezia locoregională poatepreveni aceste modificări prin suprimarea atât a transmiteriinervoase periferice, cât şi a percepţiei corticale[4].Agentul sedativ i<strong>de</strong>al trebuie „să furnizeze osedare sigură, cu menţinerea căilor aeriene şi efectminim asupra respiraţiei şi circulaţiei, cu recuperarearapidă fără somnolenţă reziduală”. De asemenea,trebuie să fie compatibil cu alte anestezice, să nufie toxic, să nu creeze probleme <strong>de</strong> hipersensibilitateşi, preferabil, să fie hidrosolubil şi stabil sub formă<strong>de</strong> soluţie. Cu scop sedativ, hipnotic, tranchilizantîn SAM se folosesc <strong>de</strong> rutină benzodiazepinele. Celmai pe larg utilizat medicament din această grupă estediazepamul. Însă calităţile pozitive ale acestui preparatcorelează cu o manevrare joasă, <strong>de</strong>oarece duratalui <strong>de</strong> acţiune constituie 24-48 <strong>de</strong> ore, metaboliţii luicirculă în sânge până la 72 <strong>de</strong> ore, nu are formă hidrosolubilă<strong>de</strong> administrare [16].Benzodiazepina parenterală hidrosolubilă cuefect ultrascurt, mult mai populară, este midazolamul.Acest preparat poate fi consi<strong>de</strong>rat aproape i<strong>de</strong>alpentru utilizare în cazul anesteziilor <strong>de</strong> scurtă durată,<strong>de</strong> ambulatoriu [19]. O calitate importantă a midazolamuluieste capacitatea <strong>de</strong> a provoca o amnezie anterogradăexprimată, ceea ce permite utilizarea lui cuscopul sedării în intervenţiile chirurgicale efectuatepe fonul anesteziei locale şi, ce este foarte importantîn chirurgia ORL, păstrarea contactului cu pacientul,
Ştiinţe Medicalefără a ne teme <strong>de</strong> reacţii emoţionale şi amintiri neplăcute[28]. Administrarea se efectuează în doze strictindividualizate la fiecare pacient şi titrate cu o viteză<strong>de</strong> administrare lentă, cu un ritm <strong>de</strong> aproximativ 1 mgîn 30 <strong>de</strong> secun<strong>de</strong>. Doza totală recomandabilă este <strong>de</strong>0,085 mg/kg [10].Propofolul (diprivanul) este un agent cu acţiunerapidă şi sedativ-hipnotică. Propofolul are efecteexcelente, cu o recuperare rapida. Dozajul <strong>de</strong> 0,5-1mg/kg <strong>de</strong> propofol injectat lent înainte <strong>de</strong> injectare<strong>de</strong> anestezie locala asigură menţinerea <strong>de</strong>bitului respiratorşi permite pacientului <strong>de</strong> a tolera preparateanestezice injectabile local. O perfuzie cu propofol,cu o doză iniţială <strong>de</strong> nivel cât mai scăzut (25 mcg/kg/min.) pe parcursul întregii intervenţii, poate oferi anesteziebună şi constantă, cu opţiunea <strong>de</strong> “adâncire” aprofunzimii sedării la momente mai traumatice prinadministrarea <strong>de</strong> bolusuri <strong>de</strong> 50 mcg <strong>de</strong> fentanil, 10mg <strong>de</strong> ketamină [18].Conform datelor literaturii, cu o experienţă <strong>de</strong>ja<strong>de</strong> mai mulţi ani, în cadrul supravegherii anestezicemonitorizate se utilizează <strong>de</strong>xme<strong>de</strong>tomidina – agonistalfa2-adrenergic, ce are proprietăţi <strong>de</strong> anxioliză,amnezie, sedare, efecte analgezice şi <strong>de</strong> simpatoliză.Este permis în utilizare <strong>de</strong> Departamentul SUAFood & Drug pentru sedarea adulţilor în unităţile <strong>de</strong>îngrijire intensivă timp <strong>de</strong> până la 24 <strong>de</strong> ore în timpulventilaţiei mecanice. Busick T., Kussman M. 2008[3] l-au utilizat cu succes în procesul supravegheriianestezice monitorizate la intervenţiile <strong>de</strong> tiroplastie,un<strong>de</strong> verbalizarea în timpul intervenţiei chirurgicaleeste obligatorie.În SAM în chirurgia ORL, cu scop <strong>de</strong> potenţare aanalgeziei locale, <strong>de</strong> rutină sunt folosiţi analgeziceleopioi<strong>de</strong>. Conform studiilor proprii, utilizarea fentanilului1,85 mcg/kg pe fundalul anesteziei local-infiltrativea permis menţinerea permeabilităţii căilorrespiratorii şi nu a dus la <strong>de</strong>presie respiratorie şi cardiovasculară.Însă analgezicii opioizi măresc riscul <strong>de</strong>apariţie a <strong>de</strong>presiei respiratorii, facilitează <strong>de</strong>primareastării <strong>de</strong> conştienţă pe fonul administrării concomitentea benzodiazepinelor şi, ca urmare, imposibilitateapăstrării reflexelor protectoare, inclusiv capacitatea<strong>de</strong> menţinere a libertăţii căilor respiratorii, cu mărireariscului <strong>de</strong> aspiraţie a secreţiilor ce apar în timpuloperaţiei. În acest context, este rezonabilă utilizareaanalgezicului neopioid din clasa AINS ketanov (ketorolactrometamin) 0,5 mg/kg, care permite reducereanecesităţii în analgezici opioizi [11].Concluzie. Diversitatea agenţilor farmacologicişi riscurile utilizării lor, cerinţele faţă <strong>de</strong> protecţia anesteziologicăîn intervenţiile ORL presupun elaborareaunei conduite bine <strong>de</strong>terminate pentru menţinereagradului necesar <strong>de</strong> sedare şi analgezie, precum şi astării a<strong>de</strong>cvate a pacientului.187Bibliografie selectivă1. Bayman E.O., Dexter F., Laur J.J., Wachtel R.E.National inci<strong>de</strong>nce of use of monitored anesthesia care. In:Anesth. Analg., <strong>2011</strong>, 113(1), p. 165-169.2. Binshtok A.M. Mechanisms of nociceptive transductionand transmission: a machinery for pain sensationand tools for selective analgesia. In: Int. Rev. Neurobiol.,<strong>2011</strong>, 97, p. 143-177.3. Busick T., Kussman M., Scheidt T., Tobias J.D.Preliminary experience with <strong>de</strong>xme<strong>de</strong>tomidine for monitoredanesthesia care during ENT surgical procedures. In:Am. J. Ther., 2008, 15(6), p. 520-527.4. Cristea I., Ciobanu M. Noul ghid <strong>de</strong> anestezie terapieintensivă. Editura Medicală, Bucureşti, 1992, 896 p.5. Chadha N.K., Repanos C., Carswell A.J. Localanaesthesia for manipulation of nasal fractures: systematicreview. In: J. Laryngol. Otol., 2009, 123(8), p. 830-836.6. Chiuţu L. Evaluarea critică a tehnicilor anestezicefolosite în chirurgia polului anterior al globului ocular.Teza <strong>de</strong> doctor în medicină, 2002.7. Continuum of <strong>de</strong>pth of sedation: <strong>de</strong>fi nition of generalanesthesia and levels of sedation/analgesia. https://www.asahq.org/8. Cummings D.R., Yamashita D.D., McAndrewsJ.P. Complications of local anesthesia used in oral and maxillofacialsurgery. In: Oral Maxillofac. Surg. Clin. North.Am., <strong>2011</strong>, 23(3), p. 369-377.9. Guţan V. Utilizarea analgezicelor neopioi<strong>de</strong> însupravegherea anestezică monitorizată în chirurgia ORL.Teza <strong>de</strong> doctor în medicină, 2004.10. Guţan V. Evaluarea comparativă a indicilor hemodinamicişi respiratorii în cadrul utilizării ketanovuluişi fentanilului în supravegherea anestezică monitorizată închirurgia ORL. În: Simpozionul Societăţii <strong>de</strong> Anesteziologie-Reanimatologiedin Republica Moldova. Chişinău,2003, p. 45-46.11. Günaydın R.O., Aygenc E., Karakullukcu S., FidanF., Celikkanat S. Nasal packing and transseptal suturingtechniques: surgical and anaesthetic perspectives. In:Eur. Arch. Otorhinolaryngol., <strong>2011</strong>, 268(8), p. 1151-1156.12. Loop T. Monitored anesthesia care and ophthalmicsurgery Challenge or “easy-going”? In: Minerva Anestesiol.,<strong>2011</strong>, May 20.13. Man<strong>de</strong>l J.E. Laryngeal mask airways in ear, nose,and throat procedures. In: Anesthesiol Clin., 2010, 28(3),p. 469-483.14. Majstorović B.M., Simić S., Milaković B.D.,Vucović D.S., Aleksić V.V. [Descriptive analysis of workand trends in anaesthesiology from 2005 to 2006: quantitativeand qualitative aspects of effects and evaluation ofanaesthesia]. In: Srp. Arh. Celok. Lek. 2010, 138(9-10),p. 624-631.15. McClure J.H., Brown D.T., Wildsmith JAW.Comparision of the iv administration of midazolam anddiazepam as sedation during spinal anesthesia. In: BR. J.Anaesth, 1983, 55, p. 1089-1093.16. Mercado P., Weinberg G.L. Local anesthetic systemictoxicity: prevention and treatment. In: Anesthesiol.Clin. <strong>2011</strong>, 29(2), p. 233-242.
- Page 1 and 2:
Ştiinţe Medicale1ACADEMIA DE ȘTI
- Page 3 and 4:
3S U M A R СОДЕРЖАНИЕ S U
- Page 5 and 6:
5Ion Balica. Destrucţiile pulmonar
- Page 7 and 8:
7Mihail Borş, Victor Cojocaru, Vir
- Page 9 and 10:
9Veronica Gonţa, Zinaida Alexa,Nat
- Page 11 and 12:
11Angela Peltec. Bine-cunoscută vs
- Page 13 and 14:
Ştiinţe MedicaleUn prim pas în r
- Page 15 and 16:
Ştiinţe Medicale15Dacă în anul
- Page 17 and 18:
Ştiinţe Medicale17SĂNĂTATE PUBL
- Page 19 and 20:
Ştiinţe MedicaleFinlandei în Uni
- Page 21 and 22:
Ştiinţe MedicaleTabelul 1Componen
- Page 23 and 24:
Ştiinţe Medicaleeficacităţii in
- Page 25 and 26:
Ştiinţe MedicaleLes sources d’i
- Page 27 and 28:
Ştiinţe Medicalea chetuielilor î
- Page 29 and 30:
Ştiinţe Medicalenontransmissibile
- Page 31 and 32:
Ştiinţe Medicaleохранени
- Page 33 and 34:
Ştiinţe Medicaleски, при о
- Page 35 and 36:
Ştiinţe Medicale35жизнь, а
- Page 37 and 38:
Ştiinţe Medicale”старые
- Page 39 and 40:
Ştiinţe Medicale39Tabelul 2Analiz
- Page 41 and 42:
Ştiinţe Medicale(p
- Page 43 and 44:
Ştiinţe MedicaleVârsta medie a p
- Page 45 and 46:
Ştiinţe Medicaledul chirurgical a
- Page 47 and 48:
Ştiinţe Medicaleminuat la 1 săpt
- Page 49 and 50:
Ştiinţe Medicale2006 în secţia
- Page 51 and 52:
Ştiinţe Medicale51de ventricul st
- Page 53 and 54:
Ştiinţe Medicalefunctional ischem
- Page 55 and 56:
Ştiinţe Medicale551. Trombectomia
- Page 57 and 58:
Ştiinţe Medicaletecţia miocardic
- Page 59 and 60:
Ştiinţe Medicalecu sânge, el tot
- Page 61 and 62:
Ştiinţe Medicalere ale valvei, da
- Page 63 and 64:
Ştiinţe Medicaleticul de DSV cu s
- Page 65 and 66:
Ştiinţe Medicale8. Sidi D. Maladi
- Page 67 and 68:
Ştiinţe Medicale67reconstructivă
- Page 69 and 70:
Ştiinţe Medicale69dă la întreba
- Page 71 and 72:
Ştiinţe Medicaleţesuturi, în ac
- Page 73 and 74:
Ştiinţe Medicalebilizarea ţesutu
- Page 75 and 76:
Ştiinţe Medicalerac. Cardiovasc.
- Page 77 and 78:
Ştiinţe Medicale77tanil 1-2 mkg/k
- Page 79 and 80:
Ştiinţe MedicaleThe technique of
- Page 81 and 82:
Ştiinţe Medicale81Indicaţia prin
- Page 83 and 84:
Ştiinţe MedicaleConcluzii1. Atitu
- Page 85 and 86:
Ştiinţe Medicale1. Examene radiol
- Page 87 and 88:
Ştiinţe Medicale6. Dallemagne B.,
- Page 89 and 90:
Ştiinţe Medicalede datele noastre
- Page 91 and 92:
Ştiinţe Medicale3. Dual Mesh; 4.
- Page 93 and 94:
Ştiinţe Medicale93Figura 1. Repar
- Page 95 and 96:
Ştiinţe Medicalefaptul că utiliz
- Page 97 and 98:
Ştiinţe MedicaleLimfom non-Hodgki
- Page 99 and 100:
Ştiinţe Medicale99strumentale sau
- Page 101 and 102:
Ştiinţe Medicale6. David J.K., Bo
- Page 103 and 104:
Ştiinţe Medicale103la debutul bol
- Page 105 and 106:
Ştiinţe Medicale105DIALIZA ŞI TR
- Page 107 and 108:
Ştiinţe Medicale14. Weinberger H.
- Page 109 and 110:
Ştiinţe MedicaleFigura 3. Durata
- Page 111 and 112:
Ştiinţe Medicaleas the threshold
- Page 113 and 114:
Ştiinţe Medicale6. Basha J., Dewi
- Page 115 and 116:
Ştiinţe Medicaleconstituie 46%. C
- Page 117 and 118:
Ştiinţe Medicale15. Klotz T., Sac
- Page 119 and 120:
Ştiinţe Medicaleucocitar s-a depi
- Page 121 and 122:
Ştiinţe Medicale2010, în secţia
- Page 123 and 124:
Ştiinţe Medicaleoperaţi deschis,
- Page 125 and 126:
Ştiinţe Medicalemm Hg versus valo
- Page 127 and 128:
Ştiinţe Medicaleдавление,
- Page 129 and 130:
Ştiinţe Medicale129Dimensiunile c
- Page 131 and 132:
Ştiinţe Medicale(ESWL) etc. Litot
- Page 133 and 134:
Ştiinţe Medicalerata de succes a
- Page 135 and 136: Ştiinţe Medicale135ORLCHISTUL BRA
- Page 137 and 138: Ştiinţe Medicaleces in adult case
- Page 139 and 140: Ştiinţe Medicalea fost ablaţia c
- Page 141 and 142: Ştiinţe MedicaleMaterial şi meto
- Page 143 and 144: Ştiinţe MedicaleMETODE DE MIRINGO
- Page 145 and 146: Ştiinţe Medicale145PRIMA EXPERIEN
- Page 147 and 148: Ştiinţe Medicalepostoperatorie.
- Page 149 and 150: Ştiinţe Medicale149donat. Mastoci
- Page 151 and 152: Ştiinţe Medicale151OFTALMOLOGIEPA
- Page 153 and 154: Ştiinţe MedicaleCapsulorexis circ
- Page 155 and 156: Ştiinţe Medicalerecesie muscular
- Page 157 and 158: Ştiinţe Medicalebismus in adults-
- Page 159 and 160: Ştiinţe Medicaleîşi va demonstr
- Page 161 and 162: Ştiinţe Medicalene receptors, and
- Page 163 and 164: Ştiinţe MedicaleHipotensiune 37 9
- Page 165 and 166: Ştiinţe MedicaleTratamentul medic
- Page 167 and 168: Ştiinţe MedicaleРезюмеМе
- Page 169 and 170: Ştiinţe Medicale169Tabelul 3Valor
- Page 171 and 172: Ştiinţe Medicale171apare tromboza
- Page 173 and 174: Ştiinţe MedicaleTNF, IL6, IL1 şi
- Page 175 and 176: Ştiinţe MedicaleDatele obţinute
- Page 177 and 178: Ştiinţe MedicalePrincipalele tipu
- Page 179 and 180: Ştiinţe MedicaleANESTEZIA REGIONA
- Page 181 and 182: Ştiinţe Medicaleretrobulbar a fos
- Page 183 and 184: Ştiinţe Medicale183terapie sau î
- Page 185: Ştiinţe MedicaleSEDAREA MONITORIZ
- Page 189 and 190: Ştiinţe Medicale189TERAPIE. STUDI
- Page 191 and 192: Ştiinţe MedicaleExaminarea organe
- Page 193 and 194: Ştiinţe Medicaleobiectivelor stud
- Page 195 and 196: Ştiinţe MedicaleBibliografie sele
- Page 197 and 198: Ştiinţe MedicaleConcluzii:1) Afec
- Page 199 and 200: Ştiinţe Medicalea relevat o creş
- Page 201 and 202: Ştiinţe Medicalede pacienţi, din
- Page 203 and 204: Ştiinţe Medicaleantele poliarticu
- Page 205 and 206: Ştiinţe Medicale7 mm/h. Valoarea
- Page 207 and 208: Ştiinţe Medicale207p < 0.05primar
- Page 209 and 210: Ştiinţe Medicale4. Rudwaleit M.,
- Page 211 and 212: Ştiinţe Medicaleonat valorile nor
- Page 213 and 214: Ştiinţe MedicaleFitness, Arthriti
- Page 215 and 216: Ştiinţe Medicaleterapie este foar
- Page 217 and 218: Ştiinţe Medicaleca inductor al r
- Page 219 and 220: Ştiinţe Medicaleи чувстви
- Page 221 and 222: Ştiinţe Medicale221(de 4-5 ori ma
- Page 223 and 224: Ştiinţe Medicale13. Sperberg K.,
- Page 225 and 226: Ştiinţe Medicale225GASTROENTEROLO
- Page 227 and 228: Ştiinţe Medicale227Remisiune comp
- Page 229 and 230: Ştiinţe Medicalecolitis in remiss
- Page 231 and 232: Ştiinţe Medicale• un grup nou -
- Page 233 and 234: Ştiinţe MedicaleIndiferent de rez
- Page 235 and 236: Ştiinţe MedicaleRezultatele obţi
- Page 237 and 238:
Ştiinţe Medicale2. Bianco A.C., S
- Page 239 and 240:
Ştiinţe Medicaleciroză Child-Pug
- Page 241 and 242:
Ştiinţe Medicale241menstrual estr
- Page 243 and 244:
Ştiinţe Medicalecu gradul disfunc
- Page 245 and 246:
Ştiinţe Medicalecineticii transam
- Page 247 and 248:
Ştiinţe Medicale247NEFROLOGIEEVAL
- Page 249 and 250:
Ştiinţe Medicaleteracţiunea cu f
- Page 251 and 252:
Ştiinţe Medicalevilor la tratamen
- Page 253 and 254:
Ştiinţe Medicalediafi ltration. I
- Page 255 and 256:
Ştiinţe Medicale255Tabelul 1Difer
- Page 257 and 258:
Ştiinţe Medicale5. Lohman T., Kel
- Page 259 and 260:
Ştiinţe MedicaleLa pacienţii cu
- Page 261 and 262:
Ştiinţe MedicaleINTERRELAŢIILEDI
- Page 263 and 264:
Ştiinţe Medicale5. Jespersen B.,
- Page 265 and 266:
Ştiinţe Medicalevârstnic este ad
- Page 267 and 268:
Ştiinţe Medicale267ALERGOLOGIEREZ
- Page 269 and 270:
Ştiinţe MedicaleRezultate şi dis
- Page 271 and 272:
Ştiinţe Medicale după începutul
- Page 273 and 274:
Ştiinţe Medicale273PULMONOLOGIEAS
- Page 275 and 276:
Ştiinţe Medicale3. Blot F., Rayna
- Page 277 and 278:
Ştiinţe Medicale277unilor prepond
- Page 279 and 280:
Ştiinţe MedicalePacientul s-a pre
- Page 281 and 282:
Ştiinţe Medicaleby the abnormal a
- Page 283 and 284:
Ştiinţe Medicaleprima dată ca o
- Page 285 and 286:
Ştiinţe Medicale285CARDIOLOGIECUM
- Page 287 and 288:
Ştiinţe Medicale287Mediile ajusta
- Page 289 and 290:
Ştiinţe Medicalein the European P
- Page 291 and 292:
Ştiinţe Medicaletoda imunoferment
- Page 293 and 294:
Ştiinţe Medicalediovascular înal
- Page 295 and 296:
Ştiinţe Medicale295DIVERSESTRESUL
- Page 297 and 298:
Ştiinţe MedicaleLa fel şi procen
- Page 299 and 300:
Ştiinţe Medicale• sectorul dat
- Page 301 and 302:
Ştiinţe MedicaleStudiul a fost ef
- Page 303 and 304:
Ştiinţe MedicaleА.И. Неспе
- Page 305 and 306:
Ştiinţe Medicalecazul colonului a
- Page 307 and 308:
Ştiinţe Medicalepentru oncologi l
- Page 309 and 310:
Ştiinţe Medicaleof non-radiated r
- Page 311 and 312:
Ştiinţe Medicale311corpului stră
- Page 313 and 314:
Ştiinţe MedicaleBibliografie sele
- Page 315 and 316:
Ştiinţe MedicaleMetodele radiolog
- Page 317 and 318:
Ştiinţe MedicaleРезюмеНа
- Page 319 and 320:
Ştiinţe Medicaleculare este impos
- Page 321 and 322:
Ştiinţe Medicaleîn regim multipo
- Page 323 and 324:
Ştiinţe Medicaledepistat 20 (24,1
- Page 325 and 326:
Ştiinţe MedicaleCVP, %Diametrul v
- Page 327 and 328:
Ştiinţe Medicaletraţia muşchilo
- Page 329 and 330:
Ştiinţe Medicale329stazei venoase
- Page 331 and 332:
Ştiinţe Medicaleсопрoтивл
- Page 333 and 334:
Ştiinţe Medicale333Figura 3. a -
- Page 335 and 336:
Ştiinţe Medicalecare se caracteri
- Page 337 and 338:
Ştiinţe Medicale9. Tseng Y., Lee
- Page 339 and 340:
Ştiinţe MedicaleН. А. Петр
- Page 341 and 342:
Ştiinţe Medicale341Indici studia
- Page 343 and 344:
Ştiinţe MedicaleРезюмеПр
- Page 345 and 346:
Ştiinţe MedicaleWELL-KNOWN VERSUS
- Page 347 and 348:
Ştiinţe Medicalein cardiovascular
- Page 349 and 350:
Ştiinţe MedicaleDuctul pancreatic
- Page 351 and 352:
Ştiinţe MedicaleCel mai complex s
- Page 353 and 354:
Ştiinţe Medicalepompă devine nes
- Page 355 and 356:
Ştiinţe Medicale355ANIVERSĂRISav
- Page 357 and 358:
Ştiinţe Medicalecilor de urgenţ
- Page 359 and 360:
Ştiinţe Medicale359Lista fondator