2011, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

164RezumatÎn literatura de specialitate sunt foarte bine descrise formeleclinice ale trombemboliei arterei pulmonare (TEAP).Noi nu am întâlnit însă în literatura accesibilă repartizareabolnavilor cu tromboză pulmonară (TP) după forme clinice.Similitudinea semnelor şi simptomelor clinice caracteristicepentru TEAP/TP în acest context ne-a permis săstabilim variantele clinice ale acestei patologii, care suntextrem de valoroase în determinarea sindromului şi diagnosticareadiferenţială. Este cunoscut faptul că trombozapulmonară are geneză locală (pulmonară), iar TEAP esteun sindrom pulmonar declanşat de cauze extrapulmonare.SummaryIn the literature are well described clinical formsof pulmonary thromboembolism. We have not seen inaccessible literature the distribution of patients withpulmonary thrombosis (PT) after clinical forms. Thesimilarity of clinical signs and symptoms characteristicpulmonary thromboembolism / pulmonary thrombosisallowed us to establish clinical variants of this conditionthat are extremely valuable in determining this syndromeand carrying out the differential diagnosis. We know thatpulmonary thrombosis has local genesis (pulmonary) andthromboembolism of pulmonary artery is a pulmonarysyndrome triggered by extra pulmonary causes.РезюмеВ литературе хорошо описаны клинические формытромбэмболии легочной артерии. Мы не нашли в доступнойнами литературы описание клинических форму пациентов с легочным тромбозом. Сходство клиническихпризнаков и симптомов, характерных для ТЭЛА/ЛТ, позволилo установить клинические варианты легочноготромбоза, которые являются исключительноценными в определении и проведении дифференциальнойдиагностики ЛТ.ANESTEZIA GENERALĂ ÎN CHIRURGIAARTEREI CAROTIDE_______________________________________Ion Taburceanu 1 , medic-anesteziolog;Igor Crucichevici 1 , medic-anesteziolog;Victor Cojocaru 2 . dr. hab. în medicină; prof.univ., şef catedră;Petru Gherghelegiu 1 , şef secţie1Spitalul Clinic Republican2USMF “Nicolae Testemiţanu”.Asistenţa anesteziologică în chirurgia carotidei.Nu există altă disciplină chirurgicală, în careBuletinul AŞMrezultatul intervenţiei cu risc înalt ar depinde în aşamăsură de anestezie, ca în chirurgia vasculară [3].Boala vasculară. Ateroscleroza este un procesdegenerativ, ce constă în formarea de plăci intimale,ca rezultat al acumulării de lipide oxidate, depozite decalciu şi celule inflamatorii. Plăcile de aterom, odatăformate, cresc în dimensiuni, ajungând să obstruezelumenul vaselor, sau la nivelul lor se produc ulceraţiice pot fi o sursă de emboli sau un punct de pornireîn formarea trombilor. Obstrucţia vasculară cea maifrecventă o întâlnim la nivelul arterelor coronariene,bifurcaţiei caroditiene, aortei abdominale infrarenaleşi la nivelul segmentului iliofemural. Peretele vascularateromatos poate suferi dilatări anevrismale, carepot duce la rupturi sau disecţii vasculare.Factorii predispozanţi ai aterosclerozei sunt: profilullipidic alterat, obezitatea, hipertensiunea arterială,fumatul, diabetul zaharat şi vârsta înaintată. Cele maifrecvente boli asociate sunt bolile cardiace: cardiopatiaischemică, insuficienţa cardiacă congestivă, hipertensiuneaarterială necontrolată cu hipertrofie deventricul stâng (decesul perioperatoriu al bolnavuluivascular este cauzat de patologia cardiacă asociată).Alte boli asociate sunt: diabetul zaharat şi maladiilepulmonare ca o consecinţă a fumatului [1].Bolnavul vascular cu boală coronarianăasociată. Găsim o mare incidenţă a bolii coronarienela pacienţii cu maladii vasculare periferice. La vâsrstnicişi la diabetici există posibilitatea patologieicoronariene asociate, asimptomatice, care obligă demulte ori la o investigaţie cardiacă completă.Există trei categorii de bolnavi coronarieni [2]:a. bolnavi cu simptomatologie stabilă, care merg100 m fără angină sau dispnee şi care nu necesităexaminări noninvazive deosebite;b. Pacienţi cu simptomatologie stabilă, darcare la 100 m fac angor sau dispnee şi care necesităexaminări noninvazive: ecografie de stres cudobutamină, ecografie transesofagiană, monitorizareECG Holder, scintigrafie miocardică etc.;c. bolnavi cu angor instabil, la care coronaro-grafia şi ventriculografia sunt obligatorii.Monitorizarea cardiacă perioperatorie pentrudeterminarea ischemiei miocardice la bolnavul vascular.Următoarele investigaţii sunt necesare pentruevidenţierea ischemiei miocardice:a) ECG; înregistrare obligatorie a D2, V5;b) măsurarea presiunii în capilarul pulmonar cusonda Swan-Ganz;c) ecografia transesofagiană pentru urmărireamişcării pereţilor miocardici;d) urmărirea în evoluţie a enzimelor: CK, CK-MB (rezultat fals pozitiv în distrucţii musculare) şitroponina, care are o specificitate mult mai mare [2].