2011, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Ştiinţe MedicaleCapsulorexis circularmodificat (n=82)I. Uveita cronicăII. Cataracta secundarăIII. AstigmatismIV. DescentrareapseudocristalinuluiV. EroareVI. Sindromul Irvine-Gass0 0 12 0 0 0Două cazuri (2,4%) de uveită cronică din grupulîn care s-a practicat capsulorexisul circular tradiţionalau cedat la tratamentul general şi local cu antiinflamatorinesteroidieni şi steroidieni. În grupul dat, la 3pacienţi (3,7%) s-a mai declanşat şi o cataractă secundară,rezolvată prin capsulotomie YAG la 3 luni dela intervenţie. Astigmatismul postoperator peste 2,5D a fost prezent în 13 cazuri (15,8%) la efectuareacapsulorexisului tradiţional şi, respectiv, în 12 cazuri(14,6%) la efectuarea capsulorexisului circular modificat.Descentrarea pseudocristalinului s-a determinatla 8 pacienţi (9,8,% cazuri) numai în lotul cu practicareacapsulorexisului circular tradiţional. Respectiv,la 2 (2,4%) cazuri a existat o eroare de putere a implantului,ceea ce a dus la o miopizare accentuată aglobului respectiv în lotul pacienţilor cu practicareacapsulorexisului circular tradiţional. Sindromul Irvine-Gassla fel a fost depistat la 2 (2,4%) pacienţi lapracticarea unui capsulorexis tradiţional. Cazurile aufost rezolvate după prescrierea preparatelor nesteroidieneîn colir şi în sistem pe parcursul a 30 zile.Discuţii. Complicaţiile postoperatorii imediate(cheratita striată, uveita, hipertonia oculară, hifema,pupila deformată) nu s-au deosebit cert în ambele loturide studiu (cu practicarea capsulorexisului circulartradiţional sau cu practicarea capsulorexisului circularmodificat). O deosebire certă s-a determinat în cadruldepistării descentrărilor pseudocristalinului implantat.Prezenţa cazurilor cu dislocări ale cristalinuluiartificial s-au semnalat numai în lotul cu practicareacapsulorexisului circular tradiţional. În cazurile menţionate,în procesul efectuării capsulorexisului s-auprodus rupturi zonulare (capsulorexisul fiind iregulat).Acest fapt a determinat şi declanşarea unui blocpupilar. În cadrul practicării capsulorexisului circularmodificat la introducerea apovâscului subcapsular s-apăstrat o tensiune uniformă în interiorul sacului cristalinian,facilitând în cele din urmă efectuarea unuicapsulorexis regulat. La fel şi complicaţiile postoperatoriitardive (uveita cronică, cataracta secundară,astigmatismul postoperatoriu, eroarea la calcululpseudocristalinului, sindromul Irvine-Gass) nu s-audeosebit cu certitudine în ambele loturi de studiu (cu153practicarea capsulorexisului tradiţional sau cu practicareacapsulorexisului circular modificat).O diferenţă statistică s-a determinat în ambele loturide studiu la stabilirea descentrărilor cristaliniene.8 cazuri menţionate în cadrul complicaţiilor postoperatoriiimediate s-au determinat şi în complicaţiiletardive în lotul pacienţilor cu practicarea capsulorexisuluicircular tradiţional. Rezultate funcţionale laexternare: acuitatea vizuală (cu corecţie) admisă laexternare a fost cuprinsă între 0,3-0,8 la pacienţii cupracticarea unui capsulorexis cricular modificat şi,respectiv, 0,1-0,8 la cei cu capsulorexis circular tradiţional.E de menţionat faptul că cea mai joasă acuitatevizuală la externare s-a determinat în lotul pacienţilorcu descentrări ale cristalinului, acuitatea vizuală fiindde 0,1-0,2 cu corecţie. Lotul dat corespunde pacienţilorcu capsulorexis circular tradiţional. La 1 an dela intervenţia microchirurgicală, s-a semnalat aceeaşilegitate. Acuitatea vizuală (cu corecţie) fiind de 0,4-1,0 în lotul pacienţilor cu practicarea unui capsulorexiscircular modificat şi respectiv 0,1-1,0 în lotulpacienţilor unde s-a practicat un capsulorexis circulartradiţional. Acuitatea vizuală (cu corecţie) fiind 0,1-0,2 (aceeaşi) în grupul pacienţilor cu descentrări alecristalinelor artificiale.Concluzii:1. Descentrările cristalinului artificial ca niştecomplicaţii imediate şi tardive au fost cu certitudinestatistică (P≤0,001) mai frecvente în cazul capsulorexisuluicircular tradiţional.2. Acuitatea vizuală (cu corecţie) la externare afost mai înaltă în lotul pacienţilor cu practicarea capsulorexisuluicircular modificat (0,3-0,8 şi, respectiv,0,1-0,8). La 1 an de la intervenţia microchirurgicalăacuitatea vizuală în loturile menţionate au fost de 0,4-1,0 şi, respectiv, 0,1-1,0. Acuitatea vizuală la pacienţiicu descentrări de pseudocristalin la externare şi la1 an de la intervenţia microchirurgicală a fost aceeaşi(0,1-0,2).Bbibliografie selectivă1. Cocur I., Klaus V. Cataract surgery in central andEastern Europe. In: Congr. Europ. Soc. Opthal. XIII-th:Final program a. abstract book. Istanbul, 2001, p. 143.2. Elman M.I., Miller M.T., Natalon R. Galactokinaseactivity in patients with idiopatic cataracts. In: Ophthalmology,1986, vol. 93, no.1, p. 210-215.3. Khurana A. K. Ophthalmology, 2003, p. 190-194.4. Mao Wen-Shu, Hu Tian-Sheng. An epidemiologicsurgery of senile cataract in China. In: Chinense MedicalJ., 1982, vol. 95, nr. 11, p. 813-818.5. Stenevi U., Lundstrom M., Thorburn W. A nationalcataract register 1. Description and epidemiology. In:Acta Ophthal. Scaud., 1995, vol. 71, nr. 1, p. 41-44.