100incorect al pacienţilor cu AAA rupt, şocul hipovolemicgrav, <strong>de</strong>zvoltat ca urmare a rupturii anevrismuluişi patologiilor asociate preexistente.Acelaşi indicator în intervenţiile elective (anevrismeleasimptomatice) şi cele urgente (anevrismelesimptomatice), în pofida avansării tehnologiilor <strong>de</strong>evaluare preoperatorie şi monitorizare a pacienţilor,rămâne influenţat <strong>de</strong> patologiile cardiacă, pulmonară,renală şi hepatică coexistente, volumul hemoragiei şiperturbările hemodinamice intraoperatorii, precum şi<strong>de</strong> adresarea tardivă a pacienţilor cu anevrisme simptomatice<strong>de</strong> dimensiuni mari. Toate acestea impun <strong>de</strong>pistareatimpurie şi abordarea unei tactici chirurgicaleactive în cazul pacienţilor cu AAA. Astfel, bolnaviicu vârsta mai mare <strong>de</strong> 50 <strong>de</strong> ani, care au factori <strong>de</strong> riscpentru <strong>de</strong>zvoltarea unui AAA (sexul masculin, fumatul,hipertensiunea arterială, anamneza familială pozitivă)vor fi investigaţi prin USG abdominală. AAAcu diametrul >5 cm la bărbaţi şi >4,5 cm la femeisunt obligatoriu evaluate <strong>de</strong> chirurgul vascular pentrustabilirea conduitei <strong>de</strong> tratament. AAA cu diametrul<strong>de</strong> 4-5 cm vor fi urmărite ultrasonografic la fiecare 6luni. Pacienţii cu AAA simptomatic vor fi internaţi şitrataţi în regim <strong>de</strong> urgenţă în cadrul serviciilor specializate<strong>de</strong> chirurgie vasculară.Este necesară o evaluare clinică exhaustivă preoperatoriea pacienţilor cu AAA necomplicate. Bolnaviiselectaţi pentru operaţia electivă sunt supuşiexaminărilor cardiace, pulmonare, hepatice şi renale,pentru aprecierea corectă a riscului operator. Diminuareariscului pulmonar, hepatic şi renal se realizeazăprin optimizarea tratamentului medical. Rezultatelescreeningului cardiac sunt esenţiale. Pacienţii cu patologiecoronariană necorectată, supuşi rezecţiei unuianevrism, au risc crescut <strong>de</strong> infarct miocardic (5-10%), e<strong>de</strong>m pulmonar din cauza ischemiei (5-10%)şi <strong>de</strong>ces cardiac în 30 <strong>de</strong> zile (5-10%), comparativ curiscul cardiac <strong>de</strong> 1-3% la bolnavii fără patologie coronariană.Ameliorarea rezultatelor tratamentului chirurgicalpoate fi obţinută şi prin instruirea chirurgilorgeneralişti şi anesteziologilor care asigură asistenţachirurgicală <strong>de</strong> urgenţă în ceea ce vizează diagnosticulşi managementul preoperatorii corecte, participarearaţională în tratamentul AAA complicat. Atuncicând această conlucrare este obţinută, iar pacientul cuanevrism rupt al aortei abdominale nu este transportabil,intervenţia chirurgicală urgentă poate fi realizatăcu succes şi în cadrul secţiilor chirurgicale <strong>de</strong> profilgeneral. În aceste cazuri diagnosticul este stabilitprin consult cu chirurgul vascular, care coordoneazămanagementul preoperator al pacientului. Intervenţiaeste realizată cu succes doar prin conlucrarea optimădintre echipa chirurgicală, alcătuită din doi chirurgiBuletinul AŞMvasculari, unul sau doi chirurgi generalişti, şi echipaanesteziologică. În perioada postoperatorie, pacientuleste transportat în secţia <strong>de</strong> chirurgie vasculară pentrusupraveghere şi continuarea tratamentului. Metodareparatorie endovasculară (EVAR) este folosită cuo frecvenţă în creştere la nivel mondial, dar necesităprezenţa utilajului performant, a unui stoc suficient <strong>de</strong>proteze endovasculare şi consumabile şi a specialiştilorexperimentaţi. Rata conversiei variază <strong>de</strong> la 0%până la 29%. Mortalitatea după intervenţia endovascularăreparatorie a anevrismului aortal rupt constituie10-13%, fiind <strong>de</strong>terminată <strong>de</strong> ischemia colonului,complicaţiile cardiace, insuficienţa poliorganică şicontinuarea sau recidiva hemoragiei.Concluzii. Ruptura spontană a AAA (asimptomatic)este o complicaţie catastrofală, cu mortalitate expectativă<strong>de</strong> aproximativ 90% şi postopratorie <strong>de</strong> 41%.Screeningul pacienţilor cu factori <strong>de</strong> risc rămâne a fisingura posibilitate <strong>de</strong> prevenire a <strong>de</strong>cesului prin aceastăpatologie la pacienţii asimptomatici. Este obligatorieevi<strong>de</strong>nţa <strong>de</strong> dispensar a bolnavilor cu AAA necomplicat,cu diametrul < 4,0 cm, şi selectarea pentru operaţiareparatorie electivă a pacienţilor cu factori <strong>de</strong> riscpentru ruptura anevrismului. Cei cu AAA simptomatic,dar fără semne <strong>de</strong> ruptură, trebuie internaţi şi supuşioperaţiei reparatorii <strong>de</strong> urgenţă în secţia specializată<strong>de</strong> chirurgie vasculară. Bolnavii cu AAA rupt trebuiesupuşi operaţiei <strong>de</strong> urgenţă imediată, după indicaţii absolute,cu solicitarea echipei <strong>de</strong> chirurgi vasculari, înstaţionarul chirurgical un<strong>de</strong> sunt internaţi. Atunci cândanevrismul implică şi arterele renale, calea optimă <strong>de</strong>abord al aortei abdominale şi, eventual, al anevrismului,este toraco-frenolumbotomia din stânga (Pokrovsky).Chirurgii-generalişti, care asigură asistenţa chirurgicală<strong>de</strong> urgenţă în secţiile <strong>de</strong> chirurgie generală,trebuie instruiţi pentru un diagnostic şi o conduită preoperatoriicorecte şi participare raţională la tratamentulAAA complicat. Pentru ameliorarea rezultatelortratamentului chirurgical electiv şi <strong>de</strong> urgenţă a AAA,este necesară implementarea intervenţiilor reparatoriiendovasculare (EVAR).Bibliografie selectivă1. Rutherford Robert B. Vascular Surgery, 6 th ed.,2005, Elsevier, p 1409-1596.2. Haimovici’s vascular surgery. 5th ed, 2004, byBlackwell Publishing, p 703-736.3. Liapis C.D. Vascular Surgery, 2007, European Manualof Medicine, Springer, p. 317-341.4. Покровский А.В. Клиническая aнгиология,Москва, Изд. “Медицина”, 2004, том 2, с. 23-53.5. Schaub Timothy A., ASC Surgery, Principles andPractice, 2005, 6: Vascular System, 3: Pulsatile abdominalMass.
Ştiinţe Medicale6. David J.K., Bornstein S.S., Myers L.G., Abdominalaortic aneurysm. Proc (Bayl. Univ. Med. Cent), 2000, Jan.,13(1), p. 89-93.7. Earnshaw J.J., Shaw E., Whyman M.R. et al. Screeningfor abdominal aortic aneurysms in men. In: BMJ,2004, May, 8, 328 (7448), p. 1122-1124.8. Heller J., Weinberg A., Arons R. et al. Two <strong>de</strong>ca<strong>de</strong>sof abdominal aortic aneurysm repair: Have we ma<strong>de</strong> anyprogress? In: J. Vasc. Surg., 2000, 32, p. 1091.9. Bown M.J., Sutton A.J., Bell P.R., Sayers R.D. Ameta-analysis of 50 years of ruptured abdominal aorticaneurysm repair. In: Br. J. Surg., 2002, 89, p. 714.RezumatÎn secţia <strong>de</strong> chirurgie vasculară a IMSP SCR, pe parcursulanilor 1988-2010, au fost operaţi 224 <strong>de</strong> pacienţicu anevrisme ale aortei abdominale, cu vârsta cuprinsă între15 şi 89 <strong>de</strong> ani. 79,5% (178) au fost bărbaţi şi 20,5%(46) femei. Etiologia a fost: ateroscleroza – 94,65% (212),aortoarterita nespecifică – 3,57% (8), sindromul Marfan –1,78% (4). La 18,75% (42) pacienţi anevrismele au fostcomplicate prin ruptură, fiind operaţi în regim <strong>de</strong> urgenţă.În 3 cazuri (1,34%) anevrismul implica şi arterele renale.Metoda <strong>de</strong> tratament a fost intervenţia chirurgicală tradiţională(abord laparotomic). În 3 cazuri calea <strong>de</strong> acces afost toraco-frenolumbotomia din stânga. Mortalitatea înanevrismele rupte a fost <strong>de</strong> 57% (24), iar în cele necomplicate– 8% (18).SummaryIn the vascular surgery <strong>de</strong>partment of the ClinicalRepublican Hospital, between 1988-2010 years was treatedsurgicaly 224 patients with abdominal aorta aneurysm agedfrom 15 till 89 years. Men ma<strong>de</strong> 79,5% (178), wоmen –20,5% (46). The etiology was : atherosclerosis – 94,65%(212), nonspecific аortoarteriitis – 3,75% (8), Marfan`ssyndrome – 1,78% (4). In 18,75% (42) cases aneurysmswere ruptured and imposed an urgent surgical intervention.In 3 cases (1,34%) the kydney arteries have been involvedalso. All patients were operated in the open way, in 3 casesusing for access the left thoracophrenolumbothomy as theoptimal. Death rate in the ruptured aneurysms was 57%(24) and in not complicated – 8% (18)РезюмеВ отделении сосудистой хирургии РКБ, между1988-2010 годами было прооперировано 224 больных саневризмой брюшной аорты в возрасте от 15 до 89 лет.Мужчины составили 79,5% (178), женщины – 20,5%(46). Этиология: атеросклероз – 94,65% (212), неспецифическийаортоартерит – 3,75% (8), синдром Марфана– 1,78% (4). В 18,75% (42) случаев аневризмы былипорваны и потребовали срочной операции. В 3 случаях(1,34%) были вовлечены и почечные артерии. Всебольные были прооперированны открытым способом,101в 3 случаях используя для доступа торакофренолюмботомиюслева. Смертность при порванных аневризмахсоставила 57% (24), а при неосложненных – 8% (18).TIMECTOMIA VIDEOTORACOSCOPICĂÎN STADIILE TIMPURII ALEMIASTENIEI GRAVIS NONTUMORALE_______________________________________Igor Maxim, medic-chirurgIMSP Spitalul Clinic RepublicanIntroducere. Până nu <strong>de</strong>mult, tratamentul chirurgicalal miasteniei gravis (MG) a fost marcat <strong>de</strong>opinia rezervată a comunităţii medicale. Această părereprovenea din două cauze principale: agresivitateaimportantă a procedurii, raportată la caracterul îngeneral benign al patologiei, şi apariţia lentă (pe parcursulcâtorva ani) a efectului terapeutic, fapt foartenecaracteristic pentru intervenţiile chirurgicale care,<strong>de</strong> regulă, aduc beneficii rapi<strong>de</strong>. Din aceste consi<strong>de</strong>rentecâteva <strong>de</strong>cenii pacienţii şi medicii lor curanţi,cel mai frecvent neurologi, nu acceptau timectomiaîn varianta ei convenţională ca tratament <strong>de</strong> elecţieal MG, în pofida faptului că eficacitatea ei este netsuperioară tratamentului medicamentos.Chirurgia vi<strong>de</strong>otoracoscopică (VATS) a revoluţionattratamentul MG. Tehnica chirurgicală miniinvazivă,utilizată în MG, este caracterizată prin morbiditateşi mortalitate joasă, rezultate cosmetice bune,grad mic <strong>de</strong> traumatism <strong>de</strong> acces operator şi eficienţăechivalentă tehnicilor <strong>de</strong>schise. Datorită acestor calităţi,VATS-timectomia <strong>de</strong>vine tot mai populară printremedici-specialişti în domeniu şi este acceptată mairapid <strong>de</strong> pacienţii tineri (majoritatea fiind femei). Înacest context, în prezent se reconsi<strong>de</strong>ră indicaţiilepentru tratamentul chirurgical al MG: se aplică maifrecvent în formele uşoare şi <strong>de</strong> gravitate medie, înstadiile timpurii ale bolii, în MG fără timom, în cazuricu boli asociate severe, la pacienţi pediatrici cu miasteniejuvenilă [1, 2, 3].La momentul actual, timectomia este singuraopţiune terapeutică care oferă ameliorare stabilăsau vin<strong>de</strong>care completă pentru majoritatea pacienţilorsupuşi tratamentului [4]. În pofida lipsei studiilorcontrolate, timectomia la pacienţii cu MG cu şifără timom se practică pe larg. Îmbunătăţirea clinicăpostoperatorie apare treptat, pe parcursul mai multorani. În acelaşi timp, efectul timectomiei este greu <strong>de</strong><strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> efectul medicaţiei imunosupresive, careîn majoritatea cazurilor se utilizează paralel cu tratamentulchirurgical. Totuşi, într-un studiu controlat se
- Page 1 and 2:
Ştiinţe Medicale1ACADEMIA DE ȘTI
- Page 3 and 4:
3S U M A R СОДЕРЖАНИЕ S U
- Page 5 and 6:
5Ion Balica. Destrucţiile pulmonar
- Page 7 and 8:
7Mihail Borş, Victor Cojocaru, Vir
- Page 9 and 10:
9Veronica Gonţa, Zinaida Alexa,Nat
- Page 11 and 12:
11Angela Peltec. Bine-cunoscută vs
- Page 13 and 14:
Ştiinţe MedicaleUn prim pas în r
- Page 15 and 16:
Ştiinţe Medicale15Dacă în anul
- Page 17 and 18:
Ştiinţe Medicale17SĂNĂTATE PUBL
- Page 19 and 20:
Ştiinţe MedicaleFinlandei în Uni
- Page 21 and 22:
Ştiinţe MedicaleTabelul 1Componen
- Page 23 and 24:
Ştiinţe Medicaleeficacităţii in
- Page 25 and 26:
Ştiinţe MedicaleLes sources d’i
- Page 27 and 28:
Ştiinţe Medicalea chetuielilor î
- Page 29 and 30:
Ştiinţe Medicalenontransmissibile
- Page 31 and 32:
Ştiinţe Medicaleохранени
- Page 33 and 34:
Ştiinţe Medicaleски, при о
- Page 35 and 36:
Ştiinţe Medicale35жизнь, а
- Page 37 and 38:
Ştiinţe Medicale”старые
- Page 39 and 40:
Ştiinţe Medicale39Tabelul 2Analiz
- Page 41 and 42:
Ştiinţe Medicale(p
- Page 43 and 44:
Ştiinţe MedicaleVârsta medie a p
- Page 45 and 46:
Ştiinţe Medicaledul chirurgical a
- Page 47 and 48:
Ştiinţe Medicaleminuat la 1 săpt
- Page 49 and 50: Ştiinţe Medicale2006 în secţia
- Page 51 and 52: Ştiinţe Medicale51de ventricul st
- Page 53 and 54: Ştiinţe Medicalefunctional ischem
- Page 55 and 56: Ştiinţe Medicale551. Trombectomia
- Page 57 and 58: Ştiinţe Medicaletecţia miocardic
- Page 59 and 60: Ştiinţe Medicalecu sânge, el tot
- Page 61 and 62: Ştiinţe Medicalere ale valvei, da
- Page 63 and 64: Ştiinţe Medicaleticul de DSV cu s
- Page 65 and 66: Ştiinţe Medicale8. Sidi D. Maladi
- Page 67 and 68: Ştiinţe Medicale67reconstructivă
- Page 69 and 70: Ştiinţe Medicale69dă la întreba
- Page 71 and 72: Ştiinţe Medicaleţesuturi, în ac
- Page 73 and 74: Ştiinţe Medicalebilizarea ţesutu
- Page 75 and 76: Ştiinţe Medicalerac. Cardiovasc.
- Page 77 and 78: Ştiinţe Medicale77tanil 1-2 mkg/k
- Page 79 and 80: Ştiinţe MedicaleThe technique of
- Page 81 and 82: Ştiinţe Medicale81Indicaţia prin
- Page 83 and 84: Ştiinţe MedicaleConcluzii1. Atitu
- Page 85 and 86: Ştiinţe Medicale1. Examene radiol
- Page 87 and 88: Ştiinţe Medicale6. Dallemagne B.,
- Page 89 and 90: Ştiinţe Medicalede datele noastre
- Page 91 and 92: Ştiinţe Medicale3. Dual Mesh; 4.
- Page 93 and 94: Ştiinţe Medicale93Figura 1. Repar
- Page 95 and 96: Ştiinţe Medicalefaptul că utiliz
- Page 97 and 98: Ştiinţe MedicaleLimfom non-Hodgki
- Page 99: Ştiinţe Medicale99strumentale sau
- Page 103 and 104: Ştiinţe Medicale103la debutul bol
- Page 105 and 106: Ştiinţe Medicale105DIALIZA ŞI TR
- Page 107 and 108: Ştiinţe Medicale14. Weinberger H.
- Page 109 and 110: Ştiinţe MedicaleFigura 3. Durata
- Page 111 and 112: Ştiinţe Medicaleas the threshold
- Page 113 and 114: Ştiinţe Medicale6. Basha J., Dewi
- Page 115 and 116: Ştiinţe Medicaleconstituie 46%. C
- Page 117 and 118: Ştiinţe Medicale15. Klotz T., Sac
- Page 119 and 120: Ştiinţe Medicaleucocitar s-a depi
- Page 121 and 122: Ştiinţe Medicale2010, în secţia
- Page 123 and 124: Ştiinţe Medicaleoperaţi deschis,
- Page 125 and 126: Ştiinţe Medicalemm Hg versus valo
- Page 127 and 128: Ştiinţe Medicaleдавление,
- Page 129 and 130: Ştiinţe Medicale129Dimensiunile c
- Page 131 and 132: Ştiinţe Medicale(ESWL) etc. Litot
- Page 133 and 134: Ştiinţe Medicalerata de succes a
- Page 135 and 136: Ştiinţe Medicale135ORLCHISTUL BRA
- Page 137 and 138: Ştiinţe Medicaleces in adult case
- Page 139 and 140: Ştiinţe Medicalea fost ablaţia c
- Page 141 and 142: Ştiinţe MedicaleMaterial şi meto
- Page 143 and 144: Ştiinţe MedicaleMETODE DE MIRINGO
- Page 145 and 146: Ştiinţe Medicale145PRIMA EXPERIEN
- Page 147 and 148: Ştiinţe Medicalepostoperatorie.
- Page 149 and 150: Ştiinţe Medicale149donat. Mastoci
- Page 151 and 152:
Ştiinţe Medicale151OFTALMOLOGIEPA
- Page 153 and 154:
Ştiinţe MedicaleCapsulorexis circ
- Page 155 and 156:
Ştiinţe Medicalerecesie muscular
- Page 157 and 158:
Ştiinţe Medicalebismus in adults-
- Page 159 and 160:
Ştiinţe Medicaleîşi va demonstr
- Page 161 and 162:
Ştiinţe Medicalene receptors, and
- Page 163 and 164:
Ştiinţe MedicaleHipotensiune 37 9
- Page 165 and 166:
Ştiinţe MedicaleTratamentul medic
- Page 167 and 168:
Ştiinţe MedicaleРезюмеМе
- Page 169 and 170:
Ştiinţe Medicale169Tabelul 3Valor
- Page 171 and 172:
Ştiinţe Medicale171apare tromboza
- Page 173 and 174:
Ştiinţe MedicaleTNF, IL6, IL1 şi
- Page 175 and 176:
Ştiinţe MedicaleDatele obţinute
- Page 177 and 178:
Ştiinţe MedicalePrincipalele tipu
- Page 179 and 180:
Ştiinţe MedicaleANESTEZIA REGIONA
- Page 181 and 182:
Ştiinţe Medicaleretrobulbar a fos
- Page 183 and 184:
Ştiinţe Medicale183terapie sau î
- Page 185 and 186:
Ştiinţe MedicaleSEDAREA MONITORIZ
- Page 187 and 188:
Ştiinţe Medicalefără a ne teme
- Page 189 and 190:
Ştiinţe Medicale189TERAPIE. STUDI
- Page 191 and 192:
Ştiinţe MedicaleExaminarea organe
- Page 193 and 194:
Ştiinţe Medicaleobiectivelor stud
- Page 195 and 196:
Ştiinţe MedicaleBibliografie sele
- Page 197 and 198:
Ştiinţe MedicaleConcluzii:1) Afec
- Page 199 and 200:
Ştiinţe Medicalea relevat o creş
- Page 201 and 202:
Ştiinţe Medicalede pacienţi, din
- Page 203 and 204:
Ştiinţe Medicaleantele poliarticu
- Page 205 and 206:
Ştiinţe Medicale7 mm/h. Valoarea
- Page 207 and 208:
Ştiinţe Medicale207p < 0.05primar
- Page 209 and 210:
Ştiinţe Medicale4. Rudwaleit M.,
- Page 211 and 212:
Ştiinţe Medicaleonat valorile nor
- Page 213 and 214:
Ştiinţe MedicaleFitness, Arthriti
- Page 215 and 216:
Ştiinţe Medicaleterapie este foar
- Page 217 and 218:
Ştiinţe Medicaleca inductor al r
- Page 219 and 220:
Ştiinţe Medicaleи чувстви
- Page 221 and 222:
Ştiinţe Medicale221(de 4-5 ori ma
- Page 223 and 224:
Ştiinţe Medicale13. Sperberg K.,
- Page 225 and 226:
Ştiinţe Medicale225GASTROENTEROLO
- Page 227 and 228:
Ştiinţe Medicale227Remisiune comp
- Page 229 and 230:
Ştiinţe Medicalecolitis in remiss
- Page 231 and 232:
Ştiinţe Medicale• un grup nou -
- Page 233 and 234:
Ştiinţe MedicaleIndiferent de rez
- Page 235 and 236:
Ştiinţe MedicaleRezultatele obţi
- Page 237 and 238:
Ştiinţe Medicale2. Bianco A.C., S
- Page 239 and 240:
Ştiinţe Medicaleciroză Child-Pug
- Page 241 and 242:
Ştiinţe Medicale241menstrual estr
- Page 243 and 244:
Ştiinţe Medicalecu gradul disfunc
- Page 245 and 246:
Ştiinţe Medicalecineticii transam
- Page 247 and 248:
Ştiinţe Medicale247NEFROLOGIEEVAL
- Page 249 and 250:
Ştiinţe Medicaleteracţiunea cu f
- Page 251 and 252:
Ştiinţe Medicalevilor la tratamen
- Page 253 and 254:
Ştiinţe Medicalediafi ltration. I
- Page 255 and 256:
Ştiinţe Medicale255Tabelul 1Difer
- Page 257 and 258:
Ştiinţe Medicale5. Lohman T., Kel
- Page 259 and 260:
Ştiinţe MedicaleLa pacienţii cu
- Page 261 and 262:
Ştiinţe MedicaleINTERRELAŢIILEDI
- Page 263 and 264:
Ştiinţe Medicale5. Jespersen B.,
- Page 265 and 266:
Ştiinţe Medicalevârstnic este ad
- Page 267 and 268:
Ştiinţe Medicale267ALERGOLOGIEREZ
- Page 269 and 270:
Ştiinţe MedicaleRezultate şi dis
- Page 271 and 272:
Ştiinţe Medicale după începutul
- Page 273 and 274:
Ştiinţe Medicale273PULMONOLOGIEAS
- Page 275 and 276:
Ştiinţe Medicale3. Blot F., Rayna
- Page 277 and 278:
Ştiinţe Medicale277unilor prepond
- Page 279 and 280:
Ştiinţe MedicalePacientul s-a pre
- Page 281 and 282:
Ştiinţe Medicaleby the abnormal a
- Page 283 and 284:
Ştiinţe Medicaleprima dată ca o
- Page 285 and 286:
Ştiinţe Medicale285CARDIOLOGIECUM
- Page 287 and 288:
Ştiinţe Medicale287Mediile ajusta
- Page 289 and 290:
Ştiinţe Medicalein the European P
- Page 291 and 292:
Ştiinţe Medicaletoda imunoferment
- Page 293 and 294:
Ştiinţe Medicalediovascular înal
- Page 295 and 296:
Ştiinţe Medicale295DIVERSESTRESUL
- Page 297 and 298:
Ştiinţe MedicaleLa fel şi procen
- Page 299 and 300:
Ştiinţe Medicale• sectorul dat
- Page 301 and 302:
Ştiinţe MedicaleStudiul a fost ef
- Page 303 and 304:
Ştiinţe MedicaleА.И. Неспе
- Page 305 and 306:
Ştiinţe Medicalecazul colonului a
- Page 307 and 308:
Ştiinţe Medicalepentru oncologi l
- Page 309 and 310:
Ştiinţe Medicaleof non-radiated r
- Page 311 and 312:
Ştiinţe Medicale311corpului stră
- Page 313 and 314:
Ştiinţe MedicaleBibliografie sele
- Page 315 and 316:
Ştiinţe MedicaleMetodele radiolog
- Page 317 and 318:
Ştiinţe MedicaleРезюмеНа
- Page 319 and 320:
Ştiinţe Medicaleculare este impos
- Page 321 and 322:
Ştiinţe Medicaleîn regim multipo
- Page 323 and 324:
Ştiinţe Medicaledepistat 20 (24,1
- Page 325 and 326:
Ştiinţe MedicaleCVP, %Diametrul v
- Page 327 and 328:
Ştiinţe Medicaletraţia muşchilo
- Page 329 and 330:
Ştiinţe Medicale329stazei venoase
- Page 331 and 332:
Ştiinţe Medicaleсопрoтивл
- Page 333 and 334:
Ştiinţe Medicale333Figura 3. a -
- Page 335 and 336:
Ştiinţe Medicalecare se caracteri
- Page 337 and 338:
Ştiinţe Medicale9. Tseng Y., Lee
- Page 339 and 340:
Ştiinţe MedicaleН. А. Петр
- Page 341 and 342:
Ştiinţe Medicale341Indici studia
- Page 343 and 344:
Ştiinţe MedicaleРезюмеПр
- Page 345 and 346:
Ştiinţe MedicaleWELL-KNOWN VERSUS
- Page 347 and 348:
Ştiinţe Medicalein cardiovascular
- Page 349 and 350:
Ştiinţe MedicaleDuctul pancreatic
- Page 351 and 352:
Ştiinţe MedicaleCel mai complex s
- Page 353 and 354:
Ştiinţe Medicalepompă devine nes
- Page 355 and 356:
Ştiinţe Medicale355ANIVERSĂRISav
- Page 357 and 358:
Ştiinţe Medicalecilor de urgenţ
- Page 359 and 360:
Ştiinţe Medicale359Lista fondator