Ghid practic în Sănătatea Reproducerii pentru ... - UNFPA Moldova

Ghid practic în Sănătatea Reproducerii pentru ... - UNFPA Moldova Ghid practic în Sănătatea Reproducerii pentru ... - UNFPA Moldova

10.07.2015 Views

Infecþiile cu transmitere sexualãAfecþiunea poate fi diagnosticatã prin tabloul clinic, microscopiafrotiurilor native ºi colorate, precum ºi cu ajutorul metodei culturale.3.10.2. TratamentCandidoza vaginalã acutãDe obicei, se administreazã tratament local;• Gyno-travogenum 0,6 ovule vaginale, dozã unicã;• Clotrimazolum, pastile vaginale de 0,1 sau 0,2;• Miconazolum, ovule vaginale 0,1 g, timp de 3-5 zile;• Econazol (Gyno-pevaryl) 150 mg x /zi – 3zile;• Natamycinum (Pimafucinum), ovule 0,1 g, cremã 2%, se administreazã7-10 zile;• Nistatinum 500000 U, ovule x 2/zi – 7 zile.Tratamentul local se efectueazã prin inserþia intravaginalã a cremelorºi a ovulelor sau prin aplicarea pe mucoase ºi piele, timp de 3-7 zile.Candidoza cronicã recidivantã• Orungal (itraconazol) – 0,1, cîte 2 capsule, oral, dozã unicãsau 1capsulã de 2 ori pe zi, timp de 3 zile;• Fluconazol (capsule 0,15; 0,1; 0,05), oral, dozã unicã, 150 mg;• Natamicinã 0,1 g x 4/zi, oral, 7-12 zile.La femeile însãrcinate se administreazã un tratament local, cupreparate de natamicinum, isoconazolum, clotrimazolum.3.11. Herpesul genital3.11.1. CaracteristiciHerpesul este, astãzi, cea mai rãspînditã infecþie în rîndul celorvirale. Mai mult de 90% din populaþia Globului Pãmîntesc estepurtãtoare a virusului herpes simplex I ºi doar 20% poate aveaanumite manifestãri clinice. Virusul HS afecteazã, de cele maimulte ori, pielea ºi mucoasele (în special, zona oro-labialã ºi organelegenitale), dar mai poate afecta sistemul nervos central ºiconjunctiva ocularã. În cazuri rare, VHS I se localizeazã pe organelegenitale. Alt tip al virusului – VHS II – afecteazã organelegenitale, el fiind contractat pe cale sexualã sau în timpul naºterii(nou-nãscutul poate fi contaminat în timpul naºterii). Transmitereavirsului are loc prin contact direct cu leziunile sau secreþiile infectate.Eliminarea asimptomaticã de virus (70%) duce, la fel, la rãspîndireainfecþiei.59

CAPITOLULIIIInfecþiile cu transmitere sexualãFemeile sînt cele care, la infecþia primarã cu herpes, suportãmanifestãri clinice serioase. Acestea se manifestã, de regulã, printr-odureroasã vulvo-vaginitã acutã ºi prurit genital. Pe mucoasa valvarãpot sã aparã buchete de vezicule ºi de eroziuni policiclice, uneleaftoide, ce invadeazã colul ºi vaginul. Erupþia poate fi însoþitã deadenopatie inghinalã, disurie. Vindecarea spontanã dureazã trei sãptãmîni.La bãrbaþi, infecþia primarã este mai puþin severã ºi are aceleaºimanifestãri clinice în cazul ambelor tipuri de virus. În jumãtatedintre cazuri, herpesul primar poate fi neobservat.În majoritatea statelor dezvoltate, herpesul genital recurent estecea mai frecventã cauzã a ulceraþiilor genitale. Herpesul poate recidivaîn acelaºi loc, motivele fiind: depresia imunitarã, alte infecþii prezenteîn organism, stresul, administrarea imunosupresoarelor, menstruaþia,subnutriþia, raporturile sexuale. De cele mai multe ori, recurenþa infecþieieste caracteristicã VHS II. Simptomele recurentului ar fi urmãtoarele:senzaþiile de arsurã ºi pruritul, urmate la scurt timp de apariþiaunei plãgi eritematoase, pe suprafaþa cãreia apar în doar cîteva orevezicule grupate ce se crustificã, dupã care se vindecã.Herpesul genital pe durata sarcinii poate fi cauza unei infecþiigrave a nou-nãscutului, cum ar fi pneumonia herpeticã, ce poate ficontractatã în timpul naºterii ºi care pune în pericol viaþa copilului.603.11.2. DiagnosticDiagnostic paraclinic: tabloul clinic al herpesului este foarte specific,testele de laborator fiind justificate doar în anumite cazuri deherpes atipic.Metode de laborator• Citodiagnostic, efect citopatogen, specific virusurilor herpetice:edem celular ºi celule multinucleate, cu incluziuni eozinofiliceintracelulare;• Imunofloriscenþa, adicã determinarea antigenelor virale cu ajutorulanticorpilor, este rapidã, necostisitoare ºi permite diferenþiereavirusurilor VHS I, VHS II ºi varicelozosterian;• Microscopie electronicã, metodã rapidã, costisitoare, care nudiferenþiazã tipurile de virusuri;• Culturalã, creºterea ºi identificarea virusurilor pe culturi celulare;• Serologicã, depistarea anticorpilor antiherpetici prin reacþie deimunofluorescenþã, nu face deosebire dintre tipurile I ºi II.Serologia clasicã nu este de ajutor în cazul herpesului recidivant.

CAPITOLULIIIInfecþiile cu transmitere sexualãFemeile s<strong>în</strong>t cele care, la infecþia primarã cu herpes, suportãmanifestãri clinice serioase. Acestea se manifestã, de regulã, printr-odureroasã vulvo-vaginitã acutã ºi prurit genital. Pe mucoasa valvarãpot sã aparã buchete de vezicule ºi de eroziuni policiclice, uneleaftoide, ce invadeazã colul ºi vaginul. Erupþia poate fi <strong>în</strong>soþitã deadenopatie inghinalã, disurie. Vindecarea spontanã dureazã trei sãptãm<strong>în</strong>i.La bãrbaþi, infecþia primarã este mai puþin severã ºi are aceleaºimanifestãri clinice <strong>în</strong> cazul ambelor tipuri de virus. În jumãtatedintre cazuri, herpesul primar poate fi neobservat.În majoritatea statelor dezvoltate, herpesul genital recurent estecea mai frecventã cauzã a ulceraþiilor genitale. Herpesul poate recidiva<strong>în</strong> acelaºi loc, motivele fiind: depresia imunitarã, alte infecþii prezente<strong>în</strong> organism, stresul, administrarea imunosupresoarelor, menstruaþia,subnutriþia, raporturile sexuale. De cele mai multe ori, recurenþa infecþieieste caracteristicã VHS II. Simptomele recurentului ar fi urmãtoarele:senzaþiile de arsurã ºi pruritul, urmate la scurt timp de apariþiaunei plãgi eritematoase, pe suprafaþa cãreia apar <strong>în</strong> doar cîteva orevezicule grupate ce se crustificã, dupã care se vindecã.Herpesul genital pe durata sarcinii poate fi cauza unei infecþiigrave a nou-nãscutului, cum ar fi pneumonia herpeticã, ce poate ficontractatã <strong>în</strong> timpul naºterii ºi care pune <strong>în</strong> pericol viaþa copilului.603.11.2. DiagnosticDiagnostic paraclinic: tabloul clinic al herpesului este foarte specific,testele de laborator fiind justificate doar <strong>în</strong> anumite cazuri deherpes atipic.Metode de laborator• Citodiagnostic, efect citopatogen, specific virusurilor herpetice:edem celular ºi celule multinucleate, cu incluziuni eozinofiliceintracelulare;• Imunofloriscenþa, adicã determinarea antigenelor virale cu ajutorulanticorpilor, este rapidã, necostisitoare ºi permite diferenþiereavirusurilor VHS I, VHS II ºi varicelozosterian;• Microscopie electronicã, metodã rapidã, costisitoare, care nudiferenþiazã tipurile de virusuri;• Culturalã, creºterea ºi identificarea virusurilor pe culturi celulare;• Serologicã, depistarea anticorpilor antiherpetici prin reacþie deimunofluorescenþã, nu face deosebire dintre tipurile I ºi II.Serologia clasicã nu este de ajutor <strong>în</strong> cazul herpesului recidivant.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!