Full text PDF (4.6MB) - Jurnalul de Chirurgie

Cazuri clinice Jurnalul de Chirurgie, Iasi, 2007, Vol. 3, Nr. 2 [ISSN 1584 – 9341]- teoria ageneziei nervoase intramurale (Dressman) – etiopatogeneză asemănătoare celei dinacalazia cardiei, megacolon sau megaureter;- teoria atreziei parţiale a căilor biliare (1979);- teoria joncţiunii bilio-pancreatice înalte – canalul comun mai lung permite refluxulsecreţiei pancreatice în căile biliare, cu distrucţia enzimatică a mucoasei biliare, ceea cefavorizează dilatarea, teorie susţinută de prezenţa amilazelor în secreţia biliară; seasociază cu un risc crescut de malignizare;- teoria obstrucţiei distale a CBP printr-un nodul fibros, cudură, afecţiune valvulară sauhipertrofia pancreasului cefalic, care ar explica apariţia afecţiunii la adulţi [1].Tabel IExperienţa românească privind chistul de coledocAutorul Nr. bolnavi Anul publicăriiTh. Economu [5] 2 1957I. Ţurai [cit. 1] 1 1962P. Simici [6] 1 1962Th. Firică [7] 2 1970I. Juvara [4] 1 1975Naftali [cit. 1] 4 1976M. Stăncescu [cit.1] 4 1977Al. Ionescu [cit.1] 1 1982I. Buşu [8] 4 1983S. Duca [3] 1 1988S. Bologa [9] 1 1990E. Târcoveanu [10] 3 1997T. Zamfir [cit 1] 11 1997P.D. Andronescu [cit. 1] 9 1998C. Dragomirescu [11] 2 1999A. Popovici [1] 12 1999E. Târcoveanu [12] 11 2003Din punct de vedere clinic, clasic se descrie triada Seneque – durere colicativă, icter şitumoră palpabilă (prezentă la copii în 60-70% cazuri) [1,3-8]. La adult simptomatologia poatefi confundată cu cea dintr-o afecţiune biliară, ca şi în cazurile noastre.Ecografia este investigaţia imagistică de primă intenţie, care poate orientadiagnosticul. Ecogafia poate stabili diagnosticul încă din viaţa intrauterină. Alte explorăriimagistice importante pentru diagnostic sunt CT, colangiografia i.v. (dacă bolnavul nuprezintă icter), ERCP. Colangiografia intraoperatorie precizează tipul lezional şi ghideazăatitudinea terapeutică. [1-9]În evoluţie, chistul de coledoc se poate complica prin angiocolită, litiază, cirozăbiliară, ruptura chistului, pancreatită acută, compresiune pe structurile învecinate, malignizare[10]. În statistica clinicii, din cele 12 cazuri la 3 bolnavi s-au înregistrat leziuni malign: chistcoledocian malignizat, neoplasm de veziculă biliară stadiul 0 şi adenocarcinom pancreatic.Evoluţia naturală a chistului de coledoc, ca urmare a complicaţiilor posibile, este gravăîn cazurile netratate sau tratate conservator. Ablaţia chistului coledocian imediat după ce estedescoperit, colecistectomia urmată de hepatico-jejunostomie cu ansă jejunală exclusă în Y a laRoux este tratamentul de elecţie [11-13]. În literatură este citată excizia completă a chistuluide coledoc pe cale laparoscopică, urmată de reconstrucţie bilio-digestivă prin hepaticojujunoanastomozătip Roux [14].Tratamentul trebuie individualizat în funcţie de tipul leziunii:- tipul I – excizia completă (realizată în cele două cazuri prezentate);- tipul II – exereza diverticulului coledocian şi sutura implantaţiei coledociene sub protecţiaunui drenaj Kehr;169