Full text PDF (4.6MB) - Jurnalul de Chirurgie

More documents

Recommendations

Info

Articole de sinteza Jurnalul de Chirurgie, Iasi, 2007, Vol. 3, Nr. 2 [ISSN 1584 – 9341]creştere a incidenţei acestei patologii (Tabel I). Diferenţierea cazurilor în funcţie de vârstă arela bază modalitatea prin care causticul a ajuns în organism: accidentală la copii şipredominant voluntară la adult.INGESTIE DE SUBSTANŢĂCAUSTICĂNECROZĂsecundePERFORAŢIE24-72 oreULCERAŢIE14-21 zileFIBROZĂsăptămâni-aniSTENOZĂdeceniiCANCERCATEGORIAPRODUSELORFig. 1 Evoluţia după ingestia de substanţe causticeTabel IIngestia de substanţe de uz casnic în SUA în 1988 şi 2000(după U.S. Poison Control Centers, Washington DC)1988 2000NR.CAZURI< 6ani(%)I.V.(%)DECESE(nr.)NR.CAZURI< 6ani(%)I.V.(%)DECESE(nr.)Toţi produşii deuz casnic137240 64 2 19 206636 58 3 14Substanţe pentrudesfundat instalaţii 2199 24 6 6 5359 15 5 4sanitareSubstanţe pentrucurăţat toaleta4807 61 3 5 6735 57 3 5Diferite substanţealcaline/acide6333 51 2 2 10307 56 2 0Substanţe pentruîndepărtat rugina1550 20 1 1 1275 28 3 2Înălbitori 27863 50 3 0 49020 40 4 3I.V. – ingestie voluntarăETIOPATOGENIA ESOFAGITELOR POSTCAUSTICEGeneralităţiAcizii şi bazele puternice sunt principalii compuşi chimici implicaţi în producerealeziunilor esofagiene şi gastrice postcaustice. Totuşi, primul loc este ocupat de substanţelealcaline (în special hidroxidul de sodiu) responsabile de circa 60-80% din cazuri [8]. Aceşti131
Articole de sinteza Jurnalul de Chirurgie, Iasi, 2007, Vol. 3, Nr. 2 [ISSN 1584 – 9341]agenţi caustici intră în compoziţia unor produse de uz casnic, fiind astfel uşor accesibileingestiei voluntare sau accidentale (de ex.: Mr. Muscolo ® , Domestos ® , Anitra WC ® etc.).O categorie aparte de agenţi caustici este reprezentată de bateriile-buton ce conţin oxidde mercur (30,3%), oxid de mangan (17,6%) şi oxid de argint (30,3%). Ingestia acestor bateriieste grevată de riscul major de perforaţie, de aceea necesită o atenţie şi conduită specială ce vafi tratată ulterior.Caracteristici ale agenţilor caustici ce influenţează leziunile digestiveSeveritatea leziunilor postcaustice depinde de tipul, cantitatea concentraţia şi formade prezentare a substanţei (lichidă sau solidă), precum şi de timpul de expunere a ţesuturilorla acţiunea acesteia.a) Tipul şi concentraţia substanţelor causticeSubstanţele alcalineBazele în contact cu proteinele determină apariţia de proteinaţi, iar în combinaţie cuapa şi lipidele realizează o reacţie de saponificare. Astfel, la locul de contact apare o necrozăde lichefiere. Compuşii rezultaţi din reacţia dintre ţesuturi şi agentul caustic favorizeazăpenetrarea restului de substanţă, prin creşterea solubilităţii acesteia. Astfel, substanţelealcaline determină leziuni profunde ce pot interesa întregul perete al esofagului. Pe lângăacţiunea directă, prin absorbţia lor din lumenul esofagian, substanţele alcaline favorizeazătrombozele vasculare, determinând astfel ischemie locală ce agravează leziunile dejaexistente.La nivelul stomacului, bazele pot fi neutralizate parţial de secreţia gastrică acidă ceeace limitează oarecum leziunile. Totuşi, în cazul ingestiei unor cantităţi mari de agent caustic,leziunile gastrice apar atât prin acţiunea directă, cât şi prin căldura degajată de reacţia deneutralizare. Un alt factor de gravitate pentru leziunile gastrice îl constituie o eventualăaclorhidrie preexistentă.Într-un studiu efectuat pe iepuri [10] se arată că ingestia unei soluţii de hidroxid desodiu 3,8% 1N determină leziuni esofagiene la nivelul mucoasei, submucoasei şi stratuluimuscular intern, iar la o concentraţie de 10,7% tunica musculară este interesată în totalitate.După ingestia unei soluţii de 22,5%, peretele esofagian al animalului de experienţă a fostafectat total.În afară de hidroxidul de sodiu (soda caustică) există şi alte substanţe alcaline ce potdetermina leziuni esofagiene:- înălbitorii sunt produse pe bază de hipoclorit de sodiu folosite pentru albirea rufelor. Deşiau un pH apropiat de cel neutru, soluţiile obişnuite ( 4,5% [14];- unii dezinfectanţi pe bază de fenol determină leziuni severe chiar după ingestia unorcantităţi mici [14];- detergenţii non-fosfatici au o largă utilizare în prezent datorită faptului că sunt nepoluanţipentru mediu, dar provoacă leziuni grave dacă sunt ingeraţi [6]. Aceştia conţin silicaţi saucarbonaţi care determină un pH foarte ridicat, producând leziuni severe la nivelul tractuluiaero-digestiv. Când sunt sub formă de pulbere afectează predominant faringele, aria132
Page 2 and 3: Jurnalul de Chirurgie, Iasi, 2007,
Page 4 and 5: Jurnalul de Chirurgie, Iasi, 2007,
Page 6: Jurnalul de Chirurgie, Iasi, 2007,
Page 10 and 11: Editorial Jurnalul de Chirurgie, Ia
Page 12 and 13: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
Page 60 and 61: Articole originale Jurnalul de Chir
Page 84 and 85: Cazuri clinice Jurnalul de Chirurgi
Page 90 and 91: Anatomie si tehnici chirurgicale Ju
Page 100 and 101:
Articole multimedia Jurnalul de Chi
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Istorie Jurnalul de Chirurgie, Iasi
Page 116 and 117:
Recenzii Jurnalul de Chirurgie, Ias
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
show all

Full text PDF (4.6MB) - Jurnalul de Chirurgie

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?