Articole <strong>de</strong> sinteza <strong>Jurnalul</strong> <strong>de</strong> <strong>Chirurgie</strong>, Iasi, 2007, Vol. 3, Nr. 2 [ISSN 1584 – 9341]anihilarea sau <strong>de</strong>materializarea celor două particule (Fig. 1). Această anihilare se însoţeşte <strong>de</strong>apariţia cvasisimultană a doi fotoni gamma, fiecare cu o energie <strong>de</strong> 511 keV, emişi la 180°unul <strong>de</strong> altul, care vor traversa ţesuturile, părăsind organismul şi fiind <strong>de</strong>tectaţi cu ajutorulgamma camerei [3]. Acest fenomen fizic face posibilă <strong>de</strong>tecţia distribuţiei izotopului emiţător<strong>de</strong> pozitroni din radiofarmaceuticul administrat intravenos pacientului.RADIOIZOTOP EMIŢĂTOR DEPOZITRONI18 F, 11 C, 15 O şi 13 NPOZITRONELECTRONdin ţesuturi2 fotoni gamma, 511 keV<strong>de</strong>tecţie în coinci<strong>de</strong>nţă(interval <strong>de</strong> ordinul a 10 -9 sec.)Modificări esenţiale ale <strong>de</strong>tectorului:- cristal <strong>de</strong> germanat <strong>de</strong> bismut- tuburi fotomultiplicatoare situate în direcţii opuse (dispusecircular sau nu)Fig.1. Principiul tomografiei prin emisie <strong>de</strong> pozitroniGAMMA CAMERA PETDeşi PET se bazează, în esenţă, pe acelaşi principiu fizic <strong>de</strong> <strong>de</strong>tecţie a scintilaţiilor caşi gamma camera „convenţională” sistemele <strong>de</strong> <strong>de</strong>tecţie PET prezintă două modificăriesenţiale: tuburile fotomultiplicatoare trebuie astfel plasate încât să permită <strong>de</strong>tecţia încoinci<strong>de</strong>nţă, <strong>de</strong> jur împrejurul organismului a fotonilor gamma rezultaţi, iar cristalul <strong>de</strong>scintilaţie trebuie să fie dintr-un material care să permită conversia fotonilor gamma cuenergie mai mare <strong>de</strong>cât în cazul scintigrafiei convenţionale (511 keV, în cazul PET, faţă <strong>de</strong>intervalul 100 - 400 keV, în scintigrafia convenţională) în fotoni în domeniul vizibil [4].Ca urmare, camera PET este formată din fotomultiplicatoare dispuse circular, în maimulte coroane <strong>de</strong> blocuri <strong>de</strong>tectoare (între 2 şi 8), iar cristalul <strong>de</strong> scintilaţie este <strong>de</strong> germanat<strong>de</strong> bismut (BGO), cel mai frecvent, sau fluorură <strong>de</strong> bariu (BaF 2 ) spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> gammacamera„convenţională” al cărei cristal este alcătuit din iodură <strong>de</strong> sodiu (NaI).În ultimii ani a fost propusă <strong>de</strong>tecţia în coinci<strong>de</strong>nţă utilizând gamma camere adaptate,cu dublu cap (două <strong>de</strong>tectoare), acestea rămânând totodată utile pentru realizareascintigrafiilor „tradiţionale”. Cele două capuri <strong>de</strong>tectoare sunt plasate <strong>de</strong> o parte şi <strong>de</strong> alta apacientului. Diferenţa faţă <strong>de</strong> gamma-camera „tradiţională” apare la nivelul cristalului <strong>de</strong>scintilaţie: acesta este înlocuit cu unul <strong>de</strong> dimensiuni duble (19 mm în loc <strong>de</strong> 9,5 mm) [11].Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> PET un<strong>de</strong> doza injectată este în jur <strong>de</strong> 500 MBq, utilizând o gamma-cameracu sistem <strong>de</strong> <strong>de</strong>tecţie în coinci<strong>de</strong>nţă doza optimă este <strong>de</strong> 100-200 MBq (pentru eliminareaartefactelor). Imaginea tomoscintigrafică se obţine prin rotirea extrem <strong>de</strong> lentă a celor 2<strong>de</strong>tectoare în jurul pacientului. Secţiunile pot fi apoi reconstruite în 3D. Se încearcă chiar93
Articole <strong>de</strong> sinteza <strong>Jurnalul</strong> <strong>de</strong> <strong>Chirurgie</strong>, Iasi, 2007, Vol. 3, Nr. 2 [ISSN 1584 – 9341]construcţia unei gamma-camere cu 3 <strong>de</strong>tectoare, crescând astfel sensibilitatea <strong>de</strong>tecţiei şi,<strong>de</strong>ci, calitatea imaginii [6].RADIOFARMACEUTICE PET18F- Fluoro<strong>de</strong>oxiglucozaUtilizarea 18 F FDG (Fig. 2) pentru vizualizarea ţesuturilor mari consumatoare <strong>de</strong>glucoză a transformat, neîndoielnic, oncologia nucleară în cea mai inportantă metodă pentru<strong>de</strong>pistarea şi evaluarea evolutivă a ţesutului tumoral.(FDG) este un analog al glucozei, şi, <strong>de</strong>ci, pătrun<strong>de</strong> în celulă în acelaşi mod ca şiglucoza. Odată ajunsă în celulă, FDG este fosforilată şi se acumulează intracelular, nefiindcatabolizată. Absenţa gruparii OH in poziţia 2 <strong>de</strong>termina o blocare enzimatică cu acumulare<strong>de</strong> 18 F FDG intracelular (sub forma <strong>de</strong> FDG-6-PO 4 ), în platou (proporţional cu intensitateaglicolizei) - fenomen cunoscut sub numele <strong>de</strong> trapping [7]. Regiunile în care există o captarecrescută a radiofarmaceuticului corespund, <strong>de</strong>ci, zonelor cu metabolism glucidic ridicat.Fig. 2. Structura 18F-FDG, în comparaţie cuD-glucoza şi 2-<strong>de</strong>oxi-D-glucozaFig. 3. Imagine PET cu 18 F FDG:neoplasm pulmonar primar (lob superior stâng) cumetastaze (paratraheal şi în lobul hepatic stâng)Celulele canceroase au un metabolism crescut şi particular al glucozei [8] prin:creşterea glicolizei anaerobe, creşterea activităţii hexokinazei (HK) şi piruvatkinazei (PK),alterarea numărului, formei şi funcţiei mitocondriilor, creşterea transportului membranar alglucozei (prin creşterea numărului transportorilor, în special GLUT-1 şi GLUT-3). Prinurmare, aceste celule vor acumula 18 F FDG în cantitate mare.Factorii care au impus utilizarea 18 F-FDG ca radiotrasor PET principal (alţiradiotrasori PET sunt utilizaţi în procent <strong>de</strong> 10% din frecvenţa <strong>de</strong> utilizare a FDG) sunt:- captarea 18 F-FDG <strong>de</strong> către celulele tumorale cu activitate glicolitică crescută; majoritateatumorilor maligne (pulmonare, mamare, <strong>de</strong> colon, limfoame, melanoame) pot fi <strong>de</strong>tectatecu 18 F-FDG (9);- timpul relativ lung <strong>de</strong> injumătăţire al radionuclidului ( 18 F) - 110 min;- obţinerea 18 F în cantităţi suficiente în ciclotroane <strong>de</strong> mici dimensiuni.Trasori PET pentru imagistica tumorală, alţii <strong>de</strong>cât 18 F FDGAlături <strong>de</strong> evaluarea metabolismului glucidic, PET permite evaluarea şi a altor tipuri<strong>de</strong> metabolism, folosindu-se alţi radiotrasori (Tabelul I).11 C-metionina şi analogii marcaţi <strong>de</strong> aminoaciziUtilizarea 11 C-L-metioninei în imagistica tumorală se bazează pe observarea transportuluişi utilizării crescute a aminoacizilor în cancere, a activităţii crescute a căilor <strong>de</strong>transmetilare în unele cancere [10]. În mod normal există o captare substanţială a acestui94
- Page 2 and 3: Jurnalul de Chirurgie, Iasi, 2007,
- Page 4 and 5: Jurnalul de Chirurgie, Iasi, 2007,
- Page 6: Jurnalul de Chirurgie, Iasi, 2007,
- Page 10 and 11: Editorial Jurnalul de Chirurgie, Ia
- Page 16 and 17: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 20 and 21: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 22 and 23: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 24 and 25: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 26 and 27: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 30 and 31: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 32 and 33: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 34 and 35: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 36 and 37: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 38 and 39: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 40 and 41: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 42 and 43: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 44 and 45: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 46 and 47: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 48 and 49: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 50 and 51: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 52 and 53: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 54 and 55: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 56 and 57: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 58 and 59: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 60 and 61: Articole originale Jurnalul de Chir
- Page 62 and 63:
Articole originale Jurnalul de Chir
- Page 64 and 65:
Articole originale Jurnalul de Chir
- Page 66 and 67:
Articole originale Jurnalul de Chir
- Page 68 and 69:
Articole originale Jurnalul de Chir
- Page 70 and 71:
Articole originale Jurnalul de Chir
- Page 72 and 73:
Articole originale Jurnalul de Chir
- Page 74 and 75:
Articole originale Jurnalul de Chir
- Page 76 and 77:
Articole originale Jurnalul de Chir
- Page 78 and 79:
Articole originale Jurnalul de Chir
- Page 80 and 81:
Articole originale Jurnalul de Chir
- Page 82 and 83:
Articole originale Jurnalul de Chir
- Page 84 and 85:
Cazuri clinice Jurnalul de Chirurgi
- Page 86 and 87:
Cazuri clinice Jurnalul de Chirurgi
- Page 88 and 89:
Cazuri clinice Jurnalul de Chirurgi
- Page 90 and 91:
Anatomie si tehnici chirurgicale Ju
- Page 92 and 93:
Anatomie si tehnici chirurgicale Ju
- Page 94 and 95:
Anatomie si tehnici chirurgicale Ju
- Page 96 and 97:
Anatomie si tehnici chirurgicale Ju
- Page 98 and 99:
Anatomie si tehnici chirurgicale Ju
- Page 100 and 101:
Articole multimedia Jurnalul de Chi
- Page 102 and 103:
Articole multimedia Jurnalul de Chi
- Page 104 and 105:
Articole multimedia Jurnalul de Chi
- Page 106 and 107:
Articole multimedia Jurnalul de Chi
- Page 108 and 109:
Articole multimedia Jurnalul de Chi
- Page 110 and 111:
Articole multimedia Jurnalul de Chi
- Page 112 and 113:
Articole multimedia Jurnalul de Chi
- Page 114 and 115:
Istorie Jurnalul de Chirurgie, Iasi
- Page 116 and 117:
Recenzii Jurnalul de Chirurgie, Ias
- Page 118 and 119:
Recenzii Jurnalul de Chirurgie, Ias
- Page 120 and 121:
Recenzii Jurnalul de Chirurgie, Ias
- Page 122 and 123:
Recenzii Jurnalul de Chirurgie, Ias