ŞC O A L A D E A P LICAłIEPENTRU A P Ă R A R E N B C

DEAPLICAłIEPENTRUAPĂRAREŞCOALAFondatã la 1 aprilie 1927NBCsub denumirea“ANTIGAZ”Câmpulung-Mai - 2004 -

ªCOALA DE APLICAÞIE PENTRU APÃRARE NBC- CÂMPULUNG -REVISTA DE SPECIALITATE PENTRU ARMAAPÃRARE NUCLEARÃ, BIOLOGICà ªI CHIMICÃsub egidaSTATULUI MAJOR AL FORÞELOR TERESTREFondatã la 1 aprilie 1927, sub denumirea ,,ANTIGAZ”- serie nouã* anul V -AniversãriSUMARCercetare ºtiinþificã ºi aplicativãAbordãri doctrinareArta militarãÎnvãþãmânt*Instruire asistatã de calculatorMentenanþa apãrãrii NBCProtecþia mediuluiTeze de doctoratNoutãþi editorialeRevista APÃRAREA NBC apare semestrial, de regulã, înlunile mai ºi octombrie.Încã nu existã o soluþie care sã permitã efectuarea abonamentelor,conform solicitãrilor cititorilor, la aceastã publicaþie de armã. ªcoalade aplicaþie va hotãrî numãrul de exemplare al fiecãrei apariþii ºi destinaþiilerevistei. Autorii sunt rugaþi sã trimitã articolul pe dischetã ºiun exemplar listat de manuscris, rezumatul fiind scris cel puþin înlimba românã, pe adresa redacþiei, cu fontul TIMES NEW ROMAN-14.Articolele vor fi luate în considerare dacã vor fi primite la redacþiepânã la 1 februarie, respectiv 1 iulie, anual.Manuscrisul va fi pregãtit astfel: titlul lucrãrii, fãrã abrevieri;gradul, numele ºi prenumele autorului; funcþia ºi locul de muncã alautorului; adresa de corespondenþã. Abrevierile ºi bibliografia vor fiscrise corect.Responsabilitatea completã a asumãrii ºtiinþifice a articolelortrimi-se redacþiei aparþine autorilor.4Informaþii se pot obþine la numerele de telefon:0248/533.3410248/512.120 - int.120,142,130fax: 0248/533.3820721.323.210 (redactor-ºef)APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)1

CUPRINSCONSILIUL EDITORIALPREªEDINTEColonel dr.Nicolae POPESCUMEMBRIColonel dr.ing.Ion SAVUColonel ing.Mihai VÃLEANUColonel Gabriel BARBUColonel prof.univ.dr.Ion MITULEÞULocotenent-colonel Constantin GHEORGHELocotenent-colonel Martin CATALocotenent-colonel Tudorel RADUColonel Graþian IONESCULocotenent-colonel Ion BEREVOIANUColonel Dan DUMITRESCULocotenent-colonel Viorel STANCAColonel (r) prof.Mihai GRIGORESCU** *General de brigadã (r) ing.Dumitru PRUNACHEColonel (r) Dumitru GHIÞÃColonel (r) Dumitru BRÂNZEIANIVERSÃRI- 80 de ani de existenþã neîntreruptã a primeiinstituþii de cercetare ºtiinþificã din armataromânãColonel ing. Mihai Vãleanu................................... pag.5CERCETARE ªTIINÞIFICÃ ªI APLICATIVÃ- Caracter de unicitate pe plan naþionalColonel dr.ing. Ion Savu........................................ pag.12ABORDÃRI DOCTRINARE- Noi coordonate ale apãrãrii NBCColonel dr.Nicolae Popescu.................................... pag.18APÃRAREA NBC*ACTUALITATE TE ªIPERSPECTIVÃ- Note de reporter: Forþa-Obiectiv 2007 ºi noilestructuri de apãrare NBCColonel (r)prof.Mihai Grigorescu........................... pag.21REALITATEA TEA ILUSTRATÃTÃ- Echipamente de apãrare NBC din armatelestatelor NATOM.M. Teofil Cernat................................................. pag.33ARTA A MILITARÃ- Planificarea apãrãrii NBC în acþiunilebrigãzii mecanizateColonel prof.univ.dr. Ion Mituleþu......................... pag.35- Planificarea apãrãrii NBC în acþiunilebatalionului de infanterie - proceduri deoperareColonel Graþian Ionescu, Maior Carol Peterfi....... pag.41ÎNVÃÞÃMÂNT*INSTRUIREASISTATÃ TÃ DE CALCULATOR- Aplicaþia asistatã de calculator - formãspecificã de pregãtire în ªcoala de Aplicaþiepentru Apãrare NBCLocotenent-colonel Ion Berevoianu, Maior dr.Traian Nicula............................................................. pag.48EVENIMENT PUBLICISTIC- O prioritate de studiu individual pentrufiecare ofiþer: TRATAT DE TACTICÃMILITARÃ. Forþele Terestre.Colonel (r) prof. Mihai Grigorescu......................... pag.54.2 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

CUPRINSASISTENÞA ªI SPRIJINUL MEDICAL NBC- Radioimagistica stomatologicã, o istorie extinsã în prezentLocotenent dr.Ionuþ Rãdulescu................................................... pag.57MENTENANÞA APÃRÃRII NBC- Mentenanþa echipamentelor ºi materialelor de apãrareNBCMaior ing. Nicolae Niþiºi............................................................ pag.58PROTECÞIA MEDIULUI- Depoluarea fluxurilor gazoase care conþin compuºiorganici volatiliSublocotenent (r)drd. Leonard Vlad Roºca................................. pag.59- Apãrarea nuclearã, biologicã ºi chimicã ºi protecþiamediuluiProfesor Alexandrina Popa, Locotenent colonel ing. MarianPopa...................................................................................... pag.63OPERAÞII ÎNTRUNITE MULTINAÞIONALE- Compania 383 Apãrare NBC în teatrul de operaþii dinGolful PersicM.M. Teofil Cernat..................................................................... pag.67CRONICA INTEROPERABILITÃÞII- Exerciþiu de simulare SIMEXLocotenent-colonel Dan ªchiopu................................................DOCTORATE*TEZE*SINTEZETE*TEZE*SINTEZEAPÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)pag.70- Sinteza tezei de doctorat a colonelului dr.ing. Vasileªomoghi: ,,Contribuþii privind studiul fenomenului decombustie rapidã în sisteme aerodisperse”Colonel dr.ing. Ion Savu............................................................ pag.71MEMORIALISTICÃ- ªcoala Militarã de Chimie din Câmpulung MuscelGeneral de brigadã (r) ing. Dumitru Prunache....................... pag.76- Reglementãri de armã în anii’70 ºi ’80Colonel (r) Dumitru Ghiþã......................................................... pag.82UNIVERS PUBLICISTIC MILITAR- Noutãþi editoriale............................................................. pag.87TOPONOMASTICÃ- Despre numele oraºului Câmpulung ºi semnificaþia saistoricãProf. Traian Vlaicu, Colegiul Naþional ,,Dinicu Golescu”......... pag.88RIDENDO CASTIGAT MORES- CaricaturãLocotenent Gabriel Covaliu........................................................ pag.91POªTA A REDACÞIEI- Dreptul la replicãColonel (r)prof.Mihai Grigorescu............................................... pag.92COLEGIUL DE REDACÞIERedactor-ºefColonel (r) prof.Mihai GRIGORESCUTehnoredactare, ilustraþie copertãS.c.ing. Renata MATEOIUFotografieMaistru militar Teofil CERNATS.c Mihaela NIÞIªIConsultant ºtiinþificProf.Alexandrina POPATraducereProf.Adriana ACHIMOIUProf.Georgiana CONSTANTINESCUDifuzareS.c. Laura PETRESCUADRESAStr.Mãrãºti, nr.48, CâmpulungI.S.S.N. - 1583-4654Tiparul a fost executat laCENTRUL EDITORIAL ALARMATEIC-da: 227/2004B: 30304BUCUREªTI- 2004 -3

CONTENTS80 Years of Existence of the First Scientific Research Institutionin the Romanian ArmyCOL.eng. Mihai VALEANU....................................................................... pag.5Singleness Feature of Scientific Research for NBC DefenceCOL.Ph.D.eng. Ion SAVU.......................................................................... pag.12Discussion: OBJECTIVE FORCE 2007 AND NBC DEFENCECOL. (ret.) PROF. Mihai GRIGORESCU.................................................... pag.21NBC Defence Planning within the Mechanized Brigade ActionsCOL. UNIV.PROF.Ph.D. Ion MITULETU.................................................. pag.35Planning NBC Defence within the Infantry Battalion FightCOL. Gratian IONESCU,MAJ. Carol PETERFI................................................................................. pag.41Application Assisted by Computer - Specific Form of Trainingin the Application School for NBC DefenceLTC. Ion BEREVOIANUMAJ Ph.D.. Traian NICULA..................................................................... pag.48Abstact: Handbook of Military Tactics. Land ForcesCOL. (ret) PROF. Mihai GRIGORESCU.................................................... pag.54Depollution of Gasous Waves which Contain Volatile OrganicComposesPh.D.candidate. Leonard ROSCA.............................................................. pag.59NBC Defence and Environment ProtectionPROF. Alexandrina POPALTC eng. Marian POPA............................................................................. pag.63The 383 rd NBC Defence Company in the Persic Gulf OperationsTheatreWO. Teofil CERNAT.................................................................................. pag.67Synthetis of Doctor's Degree Thesis:"Contribution Concerningthe Study Upon the Rapid Combustion Phenomenon in OurDispersed Systems"COL.Ph.D. eng. Ion SAVU......................................................................... pag.714APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

ANIVERSÃRI80 DE ANI DE EXISTENÞÃ NEÎNTRERUPTÃA PRIMEI INSTITUÞII DE CERCETAREªTIINÞIFICÃ DIN ARMATA ROMÂNÃColonel ing.Mihai Vãleanu- Statul Major General -APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)Abstract:80 Years of Existence of the FirstScientific Research Institution of the RomanianArmy.Scientific Research Centre for the NBCDefence and Ecology, formed în 31 st October, 1924,named "The Chemical Research Laboratory of the Army",is the first scientific research institution of the RomanianArmy.In the interwar period it functioned in theSf.Gheorghe barrack (Malmaison), Bucharest, beingendowed with machines and materials brought fromParis.At the beginning of its existence, in the Chemicalresearch Laboratory had worked chemist scientists ofworldwide notoriousness such as: Ph.D. Costin D.Neniþescu, univ. prof. Ph.D. Dan Rãdulescu, univ. prof. Ph.D.ªtefan Minovici and others.Till the SECOND WORLD WAR, in the ChemicalResearch Laboratory the following activities of scientificand experimental research were carried on : studies onwarfare gases; fighters' collective and individual protection; antigas mask experimentation, of protection anddetection equipments (detectors of warfare gases) andalso of the decontamination means : application of themedical treatments in case of warfare gases intoxication.Among the military researchers with doctor'sdegrees obtained at Paris and in the country, with specialdeserts in scientific activity in the military chemistry areawere: major general Ph.D. eng. Alexandru Ionescu-Matiu,major general Ph.D. eng. Dumitru Balaban, the pharmacistscolonel Ph.D. Filip Popescu, lieutenant-colonel Ph.D.Constantin Hârºovescu, captain Ph.D. Dumitru Ion.After the SECOND WORLD WAR, military dosimetrybecame a top area of scientific and experimentalresearch.In 1965, was founded the 212 th Military DosimetryLaboratory; in 1966 the Chemical Laboratory has changedits name in Scientific Research of Military ChemistryCentre: in 1981 the Military Dosimetry Laboratorybecame a part of the Scientific Research of Military ChemistryCentre. At the end of the 90s, the Research Centre becamethe Scientific research for NBC Defence and EcologyCentre. In 1987, the institution effective was: 263 individuals,from which 57 officers, 9 warrant officers, 10non-comissioned officers, 148 civi-lians and 39 enlistedpersonnel.The main missions of the Scientific Research for NBCDefence and Ecology Centre were: scientific and experimentalresearch of physiopathology and detection of warfarechemical agents; radioactive, biological and chemical(RBC) decontamination; reparation and standardizationof dozimetrical machines; creation of the prototype fornuclear and chemical control machines; RBC decontaminationspecial vehicles; reconnaissance in the smoke areaand in the one of incendiary systems and achievement ofsome smoking systems and of some incendiary means;creation and experimentation of individual protectionmethods, etc. after 1990, other mission had been added,such as: individual ballistic protection; studies on environment(ecology).Starting with the 70s, the activity of ScientificResearch for NBC Defence and Ecology Centre has been developingcontinuously, as till 1990 army endowment withequipment and materials for NBC defence was no moreaddicted to import: nuclear and chemical controlmachines; RBC decontamination special vehicles , NBCprotection equipment ; special vehicles for chemical andradioactive reconnaissance , the ones for smoking andincendiary systems were made inside the nationaldefence industry. There have been created availabilitiesfor export such as NBC defence equipment and materials.The important realizations of the Scientific Researchfor NBC Defence and Ecology Centre from the 70s and the 80shad been accomplished owing to some special engineersand technicians of high class: general professor docentPh.D. Ion Ganea, BG Ph.D. eng. Gheorghe Mitru, BG Ph.D.eng. ªtefan Dogaru, BG Ph.D. eng. Octavian Ciobanu,colonel Ph.D. eng. Ioan Roman, colonel Ph.D. eng. IonSavu and many others.Now the Scientific Research for NBC Defence andEcology Centre is engaged in protection and accomplishmentof a new generation of standardizated, digitizated,multifunctional and modular NBC defence equipmentand materials with performant characteristic, in concordancewith the existent ones from the similar structuresof the NATO states' armies.5

ANIVERSÃRICea dintâi menþiune despre LABORA-TORUL DE CERCETÃRI CHIMICE apare înraportul M.St.M. nr.665 din 31 octombrie 1924,în care se aratã cã SERVICIUL GAZELOR (deluptã, n.r.) are ca elemente de execuþie:Laboratorul de Cercetãri Chimice, ªcoala A.C.G.ºi Atelierul Central de Mãºti.Astfel, prima instituþie de cercetare ºtiinþificãdin armata românã a început sã funcþionezeîn localul destinat din cazarma Sf.Gheorghe(MALMAISON), din Calea Plevnei, Bucureºti, laun loc cu Serviciul Apãrãrii Contra Gazelor(S.A.C.G.), unde prin anii’80 (secolul trecut) seafla Institutul Central de Chimie.Pânã la sfârºitul anului 1924, s-a realizatdotarea cu aparaturã ºi materiale de la Paris,precum ºi încadrarea cu personal, astfel cã -practic - Laboratorul a început sã funcþionezedin anul urmãtor, având ca organizare: un ºef delaborator (director ºtiinþific), un ajutor al ºefuluide laborator, o secþiune de gaze cu trei chimiºti,o secþiune de fiziologie cu trei medici, doi veterinariºi un laborant.La 1 octombrie 1925, s-a înfiinþat în cadrullaboratorului Institutului de Chimie din Clujsecþia GAZE; ulterior asemenea secþiuni Gaze(,,G”), în care lucrau asistenþi G, au fost create ºiîn laboratoarele universitãþilor din Bucureºti,Iaºi ºi Cernãuþi.La 12 mai 1926, în funcþia de director ºtiinþifical Laboratorului de Cercetãri al S.A.C.G.a fost numit profesorul universitar DanRãdulescu de la Institutul de Chimie din Cluj.Între personalitãþile marcante ale chimieimilitare, care au lucrat în Laboratorul deCercetãri Chimice în perioada interbelicã, s-aunumãrat dr.Costin D.Neniþescu, viitorul academicianºi prof.univ.dr.ªtefan Minovici, ºefulLaboratorului de Chimie Organicã al UniversitãþiiBucureºti.Laboratorul ºi-a format însã propriii specialiºti,cu doctorate în chimie, medicinã saufarmacie obþinute în þarã ori la Paris, iar uniidintre aceºti cercetãtori au parcurs toate trepteleie-rarhice militare, pânã la gradul de general,pri-mind funcþii de rãspundere în structuriledecizionale ale armatei sau ocupând posturi deuniversitari în instituþii de învãþãmânt dinBucureºti ºi Iaºi, calitate în care au fost distinºicu numeroase titluri onorifice, de membru deonoare al unor societãþi de chimie din strãinãtate,membru corespondent al unor academiisau cel de profesor emerit.Primul ºef al laboratorului, locotenentcolonelulAlexandru Ionescu-Matiu, laapogeul carierei general-maior, s-a specializat înbio-chimie la Institutul Pasteur din Paris,dobândind titlul de doctor în ºtiinþe fizico-chimice.Alþi cercetãtori militari ºi civili cu meritedeosebite în activitatea de laborator între celedouã rãzboaie mondiale au fost: locotenentcolonelulfarm.dr. Filip Popescu, maiorulfarm.dr.Constantin Hârºovescu, cãpitanulmedic dr. Dumitru Ioan, colonelul dr.Dumitru Bardan (cu doctoratul la Sorbona),colonelul medic dr. Constantin Michãilescu,locotenentul dr. Iancu Balaban, cãpitanii dr.Mihai Cristea ºi dr. Alexiu Leonida, chimistaEmilia Sevastos, inginerul H.Landau ºi alþii.În perioada 1927-1930, s-au preparat înLaborator toate gazele de luptã utilizate înPrimul Rãzboi Mondial, inclusiv iperita ºi lewisitaamericanã; s-au fãcut experienþe pe animaleîn camera de gaze; s-a experimentat pânzaoleatã pentru confecþionarea costumelor contraiperitei; s-au realizat primele mo-dele de mãºtinaþionale (MANAROM-pentru om ºi MAROM-CA -pentru cal); s-au fãcut impregnãri alepieilor ºi þesãturilor; s-a adaptat masca rusã laaparatul Tissot (francez) importat de armatanoastrã;s-au ambalat în fiole cloropicrina ºi bromurade benzil pentru utilizãri în camera degaze.Din 1934, denumirea instituþiei s-a schimbatîn LABORATORUL DE STUDII ªI EXPE-RIENÞE AL ARMATEI.În anii 1939, 1940 ºi 1941 s-au expermentatmai multe modele de detectoare româneºtide substanþe toxice de luptã ºi un dispozitivmecanic de amplificare a sunetului la mascacontra gazelor româneascã; s-a realizat GrenadaNi - Md.41 în cinci variante (fumigenã, incendiarã,antiincendiarã, toxicã ºi de protecþie contragazelor); au fost experimentate diferite prafuridetectoare. Cãtre sfârºitul anilor’30, specia-liºtiilaboratorului ºi-au adus contribuþia la fabricareaaruncãtoarelor de flãcãri portabile, de tip ARGEª ºila realizarea lichidelor inflamabile. De asemenea,în timpul rãzboiului s-au preparat diferiteamestecuri fumigene.Apariþia armei nucleare, a agenþilor chimici6 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

ANIVERSÃRIsupertoxici, experimentarea pe mase mari deoameni a agenþilor biologici în Manciuria înanii '30 ºi în timpul celui de-Al Doilea RãzboiMondial, perfecþionarea metodelor ºi procedeelorde întrebuinþare a agenþilor chimici, biologiciºi radiologici de luptã, ca ºi a vectorilor detransportare la þintã a muniþiilor NBC, au pusnoi probleme de rezolvat cercetãrii ºtiinþifice ºiaplicative în domeniul apãrãrii NBC.Cu toate greutãþile inerente generate desituaþia economicã precarã a þãrii, care s-a refãcutdupã rãzboi anevoios, cu multe lipsuri ºi întimp îndelungat, activitatea Laboratorului acontinuat sã se desfãºoare în funcþie de cerinþeºi posibilitãþi.La 15 decembrie 1949, Laboratorul deStudii ºi Experienþe al Armatei s-a desfiinþat caunitate corp aparte, intrând în subordineaDirecþiei Apãrãrii Antichimice recent înfiinþateºi fiind organizat pe urmãtoarele secþii: substanþetoxice de luptã, protecþie, fiziopatologie,fumigene-incendiare ºi atelierul de reparatmijloace de protecþie.În 1949, Laboratorul era condus de locotenent-coloneluldr. ing. Eugen Soloviu, ulteriorcercetãtor ºtiinþific principal la ICECHIM, iar în1950 de locotenent-colonelul dr. ing. IonGanea, mai târziu general, profesor doctordocent la Academia Tehnicã Militarã ºi ºef alFacultãþii de Chimie Aplicatã.La 1 aprilie 1951, prin reorganizareaDirec-þiei Apãrãrii Antichimice, Laboratorul seseparã de aceasta, transformându-se în corpaparte, cu denumirea de Laborator ChimicCentral. Sub conducerea locotenent-coloneluluidr. chimist Simion Popa, aceastã instituþie afost organizatã pe patru secþiuni: 1) degazare,detecþie, sinteze; 2) mijloace de protecþie; 3)maºini, aparate ºi armament chimic; 4) fiziopatologie.În 1958, în structura Laboratorului s-aintrodus o noua componentã - secþia de protecþieantichimicã ºi cercetare de radiaþie, efectivul acestuianumãrând: 10 ofiþeri, trei subofi-þeri, 22salariaþi civili ºi 11 militari în termen.În anul urmãtor (1959), sub denumirea deLaboratorul Central 124 Chimic, avându-l caºef pe locotenent-colonelul ing. GheorgheDumitrescu, unitatea ºi-a mutat sediul înlocalul Academiei Tehnice Militare din B-dulAPÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)George Coºbuc, sporindu-ºi efectivele la 16ofiþeri, patru subofiþeri, 40 de salariaþi civili ºiopt militari în termen.Colonelul dr. ing. Gheorghe Dumitrescus-a remarcat prin studiile întreprinse în domeniulsintezei organice (prepararea substanþelorradioprotective) ºi al detecþiei substanþelor toxice.Ulterior, acesta a îndeplinit funcþia de directoradjunct al Direcþiei Speciale din cadrulMinisterului Industriei Chimice.În 1964, Laboratorul a fost organizat pepatru secþii: 1)cercetare chimicã ºi degazare;2) cercetare de radiaþie ºi dezactivare; 3)mijloacede protecþie antichimicã ºi antiatomicã;4)teh-nicã, maºini ºi aparate.La conducerea Laboratorului a fost numitlocotenent-colonelul dr. ing.Gheorghe Mitru,autor al unor studii valoroase în domeniul protecþieicãilor respiratorii, concretizate prin asimilareaîn fabricaþie a douã generaþii de mãºticontra gazelor. Dintre toþi comandanþii instituþiei,s-a aflat la conducerea acesteia pe perioadacea mai îndelungatã, din 1964 pânã în 1987.De asemenea, a îndeplinit funcþii de responsabilitateîn Ministerul Industriilor, ajungândpânã la gradul de general de brigadã.În aceastã perioadã, dozimetria militarãavea sã devinã un domeniu de vârf al cercetãriiºtiinþifice ºi o necesitate pentru realizarea aparaturiide control nuclear în þarã.La 25 decembrie 1965, a luat fiinþã Laboratorul212 Dozimetrie Militarã(Laboratorul 212 Aparaturã Dozimetricã,conform ordinului M.St.M. nr. CL 001456 din1968), cu sediul în garnizoana Bucureºti, avândca misiuni: repararea ºi etalonarea aparaturiidozimetrice, cercetarea ºtiinþificã în domeniuldozimetriei ºi crearea de prototipuri privindaparatura de cer-cetare de radiaþie. Conformordinului M.St.M. nr. CL001062/1966, pe 7noiembrie 1966, Labora-torul Central 124Chimic ºi-a schimbat denumirea în Centrul deCercetare ªtiinþificã de Chimie Militarã.În 1981, Laboratorul 212 Aparaturã Dozimetricãa intrat în organica Centrului de Cercetareªtiinþificã de Chimie Militarã.Efectivul instituþiei în anul 1987 totaliza263 de persoane, dintre care 57 ofiþeri, nouãmaiºtri militari, 10 subofiþeri, 148 personalmuncitor civil ºi 39 militari în termen.Conducerea Centrului a fost preluatã în7

ANIVERSÃRIanul 1987 de colonelul dr. ing. ªtefan Dogaru,personalitate a chimiei militare româneºti, culucrãri deosebite în domeniul caracterizãriiagenþilor chimici de rãzboi, reprezentant alMinisterului Apãrãrii Naþionale în diferite organismeinternaþionale.În 1990, a fost numit comandant coloneluldr. ing.Octavian Ciobanu, cercetãtor cu o bogatãexperienþã ºtiinþificã, care a introdus înprofilul de activitate al Centrului, un domeniunou, neabordat la acea vreme în armataromânã, protecþia balisticã individualã. Dupã1997, gene-ralul de brigadã dr. ing.OctavianCiobanu a condus Direcþia Specialã dinMinisterul Industriei ºi Resurselor, apoi AgenþiaNaþionalã pentru Substanþe ºi PreparateChimice Periculoase.Începând cu 15 iulie 1992, Centrul deCercetare ªtiinþificã pentru Chimie Militarã aintrat în subordinea Departamentului pentruÎnzestrare al Armatei.Prin ordinul ministrului apãrãrii naþionalenr. 1/07.01.1998 de creare a Agenþiei deCercetare pentru Tehnici ºi TehnologiiMilitare s-a prevãzut includerea Centrului deCercetare pentru Tehnicã de Protecþie NBC înstructura acesteia, la conducerea instituþieiaflându-se colonelul dr. ing.Ioan Roman.În perioada 1997 - 2000, Centrul a abordatun nou domeniu de activitate - ecologia - , ºianume, efectuarea studiilor de impact ºi abilanþurilor de mediu. Realizãrile Centrului dinaceastã perioada l-au propulsat pe colonelul dr.ing. Ioan Roman în atenþia organismelor internaþionale,devenind membru în Comisia NaþiunilorUnite pentru Monitorizare, Verificare ºiIns-pecþii (UNMOVIC).Trecând în revistã comandanþii instituþiei,precum ºi evenimentele mai importante referitoarela evoluþia, metamorfozele de structurã ºicreºterea rolului misiunilor Centrului de la oetapã la alta, trebuie subliniat cã înapoia progreselorobþinute de aceastã prestigioasã instituþiemilitarã în domeniul de vârf al cercetãrii ºtiinþificeºi aplicative au stat eforturile depuse decolectivul de cercetãtori ºtiinþifici - militari ºicivili - , de ingineri, subingineri, tehnicieni,muncitori ºi de personalul logistic.Despre realizãrile acestora s-a scris pe largîn revista Apãrare NBC nr. 3/2002. Asupracâtorva din acestea vom insista totuºi în continuare.Analizând evoluþia activitãþii de cercetareºtiinþificã ºi aplicativã a Centrului de Cercetareªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie înepoca postbelicã, desprindem urmãtoareleaspecte mai importante:instituþia era moºtenitoarea unor bogatetradiþii fãurite în perioada dintre cele douãrãzboaie mondiale, întrucât în laboratoarele salelucraserã somitãþi ale chimiei româneºti, cadreuniversitare ºi numeroºi cercetãtori militari cudoctorate obþinute în Franþa, Germania ºi înþarã; era beneficiara unei experienþe bogate îndomeniul sintezei, detecþiei ºi decontaminãriiagenþilor chimici de rãzboi, al produceriiechipamentelor ºi materialelor de protecþieindividualã, precum ºi în ce priveºte fiziopatologiaºi terapia gazelor toxice;proiectarea ºi realizarea iniþialã a întregiigame de echipamente ºi materiale de apãrareNBC a avut la bazã modelul sovietic;pânã spre sfârºitul anilor '60 importamaproape în întregime aparatura de control nuclearºi chimic ("DP"-urile, detectoarele, G.S.Purile),mijloacele de protecþie individualã,autospecialele de decontaminare ºi o serie demateriale chimice; la sfârºitul anilor '60 înînzestrarea structurilor armatei existau tehnicãºi materiale asimilate; în toatã aceastã perioadãs-a format o nouã generaþie de cercetãtori, deingineri ºi tehnicieni de chimie militarã, s-a acumulato nouã experienþã, necesarã realizãriiunor prototipuri de tehnicã ºi materiale chimicede concepþie originalã;anii '70 au deschis realizarea primei generaþiide echipamente ºi materiale de apãrareNBC de producþie indigenã, fabricate prin eforturiproprii; baza au constituit-o creºtereapoten-þialului economic al þãrii, progresul generalal ºtiinþei ºi tehnicii româneºti, datoritãcãrora s-a putut crea ºi dezvolta industria naþionalãde apãrare, capabilã sã asigure independenþasta-tului român ºi în domeniul echipamentelormilitare.În Centrul de Cercetãri ªtiinþifice deChimie Militarã ºi în Laboratorul de DozimetrieMilitarã s-au format ºi au lucrat specialiºti,ingineri, tehnicieni ºi muncitori cu înaltã calificare.Treptat, ei au dobândit o experienþãbogatã, competenþã organizatoricã ºi tehnicã,8 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

precum ºi un dezvoltat simþ al responsabilitãþii.Aºa se explicã, în mare, realizãrile notabile îndomeniul echipamentelor ºi materialelor chimicedin anii '70 ºi '80.Urmãtoarele echipamente ºi materialedozimetrice ºi chimice realizate de inginerii ºitehnicienii chimiºti militari români, pentru cares-au acordat brevete de invenþii, au intrat imediatîn producþia de serie în unitãþile industrieinaþionale de apãrare.Astfel, în sfera echipamentelor de protecþieindividualã au fost realizate masca contragazelor md. '74 (1974) ºi masca contragazelor md. '85 (cu dispozitiv de alimentare culichide ºi dispozitiv de amplificare a sunetului,1985). Printre realizatori s-au numãrat coloneluldr.ing.Gheorghe Mitru ºi colonelul ing.NicolaeBota.În domeniul dozimetriei militare ºi alechipamentelor de control nuclear au fostinventate: completul dozimetric termoluminiscent,AD-23 (1978), roentgenometrul de bord cuafiºare cifricã, R.B.A.C. (1985), completul dozimetrictermoluminiscent, AD-24 (1985) ºiradiometrul alfa-beta (1986). Aceste aparate aufost proiectate ºi realizate de ing.VirgilConstantinescu, tehnician ªtefan Chelnãrescu,col.dr.ing.Mihai Stan, chimist Doina ªtefan,col.ing.Florian Titiricã, dr.ing.Mihai Sârbu,cpt.ing. Florin Rusu, tehnician Marin Nãstase,tehnician Gheorghe Petre, tehnician FloreaDumitrescu, lt.maj.ing. Eugen Murgoci,cpt.ing. Mihai Dragomir.Pentru executarea decontaminãrii radioactiveºi chimice urmãtoriiingineri ºi tehnicieni dinCentrul de Cercetare ªtiinþificãpentru Chimie Militarã-col.dr.ing. ªtefan Dogaru,col. dr.ing.IonelBulete, col.ing.Ion Barbulea,lt.col.ing.Virgil Ungureanu,col.ing. Mihai Popescu,col.ing.Florin Bãdilescu,col.ing.Stelian Machim,au proiectat, realizatºi propus (cu succes) pentruomologare o gamã bogatãde prototipuri: soluþia unicã din pachetulde decontaminare, P.A.I.-80 (1980), autospecialeleANIVERSÃRIpentru decontaminare ADTT-3M ºi ADTT-4,autospeciala pentru tratarea termicã a tehniciiATT-1, autospeciala pentru decontaminareaechipamentului ADE-84 (1981).Echipamentele pentru controlul chimicbrevetate ca invenþii au fost: avertizorul automatde compuºi organofosforici, ASTN-1 (1980),avertizorul automat de substanþe toxice neuroparalitice,ASTN-2 (1986), precum ºi diferitetipuri de tubuºoare indicatoare. Inventatoriiacestora au fost: ing.Maria Sãndulescu, chimistAneta Breºug ºi ing.Alina Lauric.Au primit, de asemenea, brevete de invenþiiurmãtoarele categorii de echipamente ºimateriale: compoziþii ºi mijloace pentru producereafumurilor colorate, în 1975(lt.maj.ªerban ªindelaru ºi ing.Rozalia Andrievici);autospeciala de fumizare, în 1979(lt.col.ing.Petre Popescu, lt.col.ing. Jean Avramescu,col.ing.Ion Georgescu); fugasa incendiarãcu explozie aerianã, în 1975 (mr.ing. IoanIliescu, mr.ing. Ion Popescu); lansator degrenade incendiare, în 1982 (lt.col.ing.IoanIliescu, lt.col.Ion Popescu) ºi altele.Începând cu anii '70, au fost realizatenenumãrate inovaþii în domeniul tehnicii ºi materialelorde control nuclear ºi chimic, al decontaminãrii,al mijloacelor de protecþie individualãºi de instrucþie, precum ºi în ce priveºtementenanþa acestora ºi etalonarea aparaturiidozimetrice. S-au urmãrit, în special: îmbunãtãþireacalitãþii materialelor de fabricaþie ºi acaracteristicilor tehnico-tactice ale produselor,creºterea fiabilitãþii ºi uºurinþei în exploatare,scãderea preþuluide cost prin folosireamateriei primeindigene, eliminareaimporturilorºi - odatã cu acestea- creºterea performanþeiºi deci acompetitivitãþii înraport cu echipamentelesimilaredin înzestrarea armatelorstatelorTratatului de la Var-ºovia.Aparatura de control nuclear a fost treptatminiaturizatã ºi digitalizatã. Au fost realizateAPÃRAREA NBC nr.7 (1/2004) 9

ANIVERSÃRIºi perfecþionate detectorul semiautomatpentru identificarea substanþelortoxice de luptã din aer,de pe teren, tehnicã ºifumuri toxice ºi laboratorulchimic decampanie.Pânã lamijlocul anilor'80, care auînsemnat trecereala a doua generaþie deechipamente ºimateriale de apãrareNBC, din producþiainternã, cea mai mareparte din aparatura de cercetareNBC s-a montat pe TAB ºi ARO, iar cea decontrol NBC ºi de decontaminare pe autoºasiuDAC, crescând în acest fel performanþeletehnice de lucru ale acestora. Au fost omologateautolaboratoarele chimice ºi radiodozimetricepentru reparat materiale chimice ºi etalonataparatura dozimetricã (realizatori:col.ing.Florian Titiricã ,ing.Virgil Constantinescu,ing.Mihai Constantinescu,col.ing.Mircea Mireanu,lt.col.ing.Nicolae Ciobanu ,col. ing. GheorgheStãnciugel,lt. col. ing. GheorgheBãlulescu), precum ºisimulatoare pentruautospeciale ºi aparaturade control nuclearºi chimic (realizatori:lt. col.ing. Gheorghe Bãlulescu,dr. ing. Mihai Sîrbu,sing.Violeta Stanciu).Au fost îmbunãtãþite performanþeleechipamentelor de controlnuclear ºi chimic dispuse pe aeronaveºi pe nave fluviale ºi maritime (col. dr.ing. Mihai Stan, ing. Virgil Constantinescu,tehnician ªtefan Chelnãrescu, tehnicianCarmen Iosif).Au fost modernizate pachetele de decontaminareindividuale ºi completele de decontaminare.S-a mãrit gabaritul autospecialelorpentru decontaminare ºis-a realizat multifuncþionalitateaacestora (decontaminarea tehnicii,armamentului, terenului,personalului ºi transvazarealichidelor), fiind totodatãechipate cu agregate deîncãlzire a apei ºi soluþiilor(suspensiilor) de decontaminare;s-au realizat suspensiiºi soluþii polivalentepentru decontaminareachimicã ºi radioactivã.Un progres evident îndomeniul decontaminãriil-a marcatrealizarea autospecialeide decontaminare termicã,ADT-1 (1980) ºimodernizarea autospecialeipentru decontaminarea personaluluiADP-90. De asemenea, a fost modernizatãautospeciala de fumizareAF-90.La rezolvareatuturor acestorprobleme complexedindomeniuldecontaminãriiºi-au adus contribuþiaingineriºi tehnicienide înaltãþinutãprofesionalã:col.ing. IonAlexe, lt. maj. ing.CãlinHentea, ing.ªtefan Ene, lt.col. dr. ing. OctavianCiobanu, mr. ing. Florian Ganea,cpt. ing. Sorin Petrea, ing. VasilePetre, col. ing. Ion Barbulea, col. ing. MihaiPopescu.Dupã 1990, în limita alocaþiilor bugetare(destul de austere) au fost realizate: completulde protecþie individualã pentru toate armele ºipelerina de protecþie de unicã întrebuinþare(mr. ing. Dumitru Burgui, cpt. ing. Mugurel10 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

ANIVERSÃRIAPÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)Gubandru, tehnician Marin Nedelcu, laborantMarinela Cîmpean, laborant Camelia Tudoran,mr.ing.Nicolae Scarlat, cpt.ing.Ioan Safta, ingMihai Taftã, ing.Adriana Bujor, biofizicianMelania Rogoz, dr.ing.Mircea Milici).Alte realizãri notabile au fost: dozimetrulindividual cu afiºare cifricã DIAC; dozimetrulstaþionar DET-2 (realizatori: cpt.ing.Florin Rusu,cpt.ing.Mihai Dragomir).Dacã anii '70 ºi, mai ales, '80 au fost prolificidin punct de vedere al realizãrii echipamentelorºi materialelor de apãrare NBC, în anii'90 se constatã un regres în acest domeniu.Reforma organismului nostru militar, secaracterizeazã prin restructurarea forþelor, diminuareaefectivelor, crearea unor structuri deforþe care prin creºterea profesionalizãrii personaluluiºi modernizarea înzestrãrii sã fie eficienteîn condiþiile actuale ale diversificãrii misiunilorºi interoperabile conceptual, operaþional,tehnic ºi administrativ cu structurile NATO.Actuala abordare doctrinarã a locului,rolului ºi misiunilor structurilor deapãrare NBC implicã, de asemenea,noi sarcini, o nouã orien-tare, înactivitatea de cerce-tare ºtiinþificãºi aplicativã.Actualmente existãîn înzestrarea armateinoastre categorii deechipamente ºi materialede apãrareNBC care pot fi întrebuinþateîn bune condiþiunipentru misiunide controlNBC ºi de decontaminare,performanþeleacestora constândîn: afi-ºarea digitalã ºirapidã a rezultatelorcercetãriiNBC; executarea înregim de lucru semiautomatizata controluluiNBC; mobilitate; posibilitãþide lucru mãrite ºi funcþionalitãþi multiple(decontaminare tehnicã-teren-personal); asigurareaprotecþiei individuale eficiente.Funcþie de valoarea resurselor materiale ºifinanciare la dispoziþie, în perioada urmãtoareva fi modernizatã o parte însemnatã a echipamentelorºi materialelor de specialitate. Tehnicade control NBC va asigura mai multã operativitateîn culegerea, prelucrarea ºi transmitereaautomatizatã a datelor despre situaþiile denaturã NBC; aparatura de control NBC se impunea fi în totalitate digitalizatã, miniaturizatã,standardizatã, micºorându-i eroarea de mãsurare.Unele aparate vor fi achiziþionate prinimporturi.Armamentului incendiar i se va mãri bãtaiaºi puterea de distrugere, echipamentelor deprotecþie individualã NBC li se va spori gradulde confort, eliminând stresul termic produs desupraîncãlzirea corpului. Se va realiza compatibilitateaautospecialelor de decontaminare cucele din înzestrarea NATO, în ce priveºte gabaritulacestora, fiabilitatea, procedeele utilizate ºirandamentul.Pentru realizarea compatibilitãþiiîntre echipamente ºi materiale deapãrare NBC proprii ºi celedin înzestrarea NATOestenecesarãproiectarea ºirealizarea uneinoi generaþii detehnicã ºi echipamenteapãraredeNBCstandardizate,digitizate,multifuncþionaleºimodulare,care sã asigure,cu minimumde personalîndeplinirea cu eficienþã a întregiigame de misiuni de specialitate.11

CERCETAREA ªTIINÞIFICà ªI APLICATIVÃCARACTER DE UNICITATEPE PLAN NAÞIONALColonel dr.ing. Ion SavuComandantul Centrului de Cercetare ªtiinþificã pentruApãrare NBC ºi EcologieAbstract:On October 31 st , 2004, the Scientific Research Center for NBC Defence and Ecology reaches 80 years of activity. Thisinstitution for scientific research is part of the Research Agency for Military Technique and Technology, subordinated to theArmament Department. Within the Ministry of National Defence, it works as an expertise and consultancy body inthe NBC Defence area. At the same time, the institution is accredited by the Military Organization for Certification,Accreditation and Supervision concerning scientific research activities, projection, development, microproduction andtechnical reparation and etalonation, NBC defence materials, pyrotechnical, incendiary, explosive, ballistic and camouflagedevices with military and civilian destination.I Obiective, competenþe, activitãþiCentrul de Cercetare ªtiinþificã pentruApãrare NBC ºi Ecologie face parte din structuraAgenþiei de Cercetare pentru Tehnicã ºi TehnologiiMilitare, subordonatã Departamentuluipentru Armamente.Centrul funcþioneazã ca un organ de consultanþãºi expertizã al Ministerului ApãrãriiNaþionale în domeniul apãrarii NBC, având casarcinã principalã cercetarea ºtiinþificã aplicativãpentru realizarea de tehnologii ºi echipamentespecifice, utilizate de toate categoriile de forþeale armatei, de protecþia civilã, de alte componenteale Sistemului Naþional de Apãrare.Instituþia este acreditatã de OrganismulMilitar de Certificare, Acreditare ºiSupraveghere privind activitãþile de cercetareºtiinþificã, proiectare, dezvoltare, microproducþieºi repa-raþie/etalonare de tehnicã ºimateriale de apãrare NBC, mijloace pirotehnice,incendiare, explozive, balistice ºi de mascare, cudestinaþie militarã ºi civilã.Obiectivele cercetãrii ºtiinþifice pentruapãrare NBC ºi ecologie vizeazã urmãtoareledomenii:cercetare fundamentalã ºi competitivã;studii de concept, de impact ºi bilanþuride mediu;activitãþi de demonstrare tehnologicã;dezvoltare tehnologicã de noi echipamenteºi modernizarea celor existente;testare/evaluare/expertizã echipamenteºi materiale;microproducþie;service-ul/ mentenanþa echipamentelorde specialitate;conceperea ºi realizarea de simulatoare;uelaborarea standardelor militare tehniceºi administrative corespunzãtoare STANAGurilor;colaborarea ºtiinþificã cu instituþii naþionalede cercetare ºtiinþificã militare ºi civile;colaborarea tehnicã internaþionalã.Competenþele Centrului se referã la:sinteza ºi analiza agenþilor chimici toxiciîn scopuri permise de Convenþia privindInterzicerea Armelor Chimice;tehnologiile, echipamentele ºi materiale-le de decontaminare radiologicã, biologicãºi chimicã;detecþia chimicã ºi echipamentele decontrol chimic;protecþia chimicã, biologicã, radiologicãºi nuclearã (CBRN) ºi protecþia contra incendiilor;dozimetria militarã, echipamentele decontrol nuclear;mascare în spectrul electromagnetic;explozivi de mare putere, compoziþii ºimijloace pirotehnice;mijloace de luptã neletale ºi antitero;protecþie balisticã individualã;bilanþuri ºi autorizãri de mediu;12 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

intervenþie în caz de urgenþã nuclearã,chimicã, radiologicã ºi ecologicã, precum ºi laproducerea evenimentelor de tipul emisiiloraltele decât atacul (EADA).Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentruApãrare NBC ºi Ecologie se distinge cainstituþie de cercetare ºtiinþificã în domeniulapãrãrii NBC ºi al ecologiei prin faptul cãdesfãºoarã o multitudine de activitãþi cu caracterde unicitate pe plan naþional.1. Centrul este singurul institut din þarãcapabil sã furnizeze informaþii detaliate ºi competentelegate de agenþii chimici de rãzboi,folosiþi accidental, în scop terorist sau în caz deconflict;CERCETAREA ªTIINÞIFICà ªI APLICATIVÃpoate executa determinãri de droguri ºi desubstanþe periculoase necunoscute cu apa-raturadin dotare (cuplaj gaz-cromatograf- spectrometrude masã, spectrometru RMN, lichidcromatograf cu detector UV-VIS);3. În domeniul decontaminãrii chimice ºiradioactive a suprafeþelor, colectivul de specialiºtidin Centru este singurul abilitat în þarã sã stabileascã:tehnologia de refacere a mediului contaminatcu agenþi chimici de rãzboi sau cu substanþetoxice industriale;2. Detecþia chimicãºi echipamentele decontrol chimic se bazeazãpe urmãtoareleatuuri ale institutului:dispune despecialiºti (singurii)abilitaþi sã efectuezeoperaþiuni de identificarea agenþilor chimicide rãzboi reali(cuplaj gaz-cromatograf-spectrometrude masã GC-MS,spectrometru RMN,lichid cromatograf cu detector UV-VIS);posedã Certificat de acreditare acordat deAsociaþia Naþionalã de Acreditãri din România-RENAR- pentru identificarea compuºilorchimici de interes militar ºi a pesticidelororganofosforice ºi organoclorurate;executarea analizelorprivind plenitudineadecontaminãrii.4. Centrul este singurulinstitut din þarãcare dispune despecialiºti, aparaturãºi agenþi chimicide rãzboi necesaricercetãrii/dezvoltãrii de echipamente pentru protecþia individualãa personalului.5. Cercetarea ºtiinþificãdin aceastãinstituþie uziteazãtehnologiicu caracter deunicitate pe plannaþional, ca celede obþinere aantidoturilor împotrivaagenþilorchimici de rãzboi,APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004) 13

CERCETAREA ªTIINÞIFICà ªI APLICATIVÃprecum ºi compoziþii decontaminante, medicamentespecifice, absorbanþi ºi catalizatori deneutralizare a agenþilor chimici de rãzboi, reactivispecifici pentru detecþie.6. În cadrul Centrului se elaboreazã:reþete/compoziþii pentru mascarea activã cu fum ºise concep ºi experimenteazã echipamente pentrumascarea individualã a tehnicii sau a unorobiective.7. Buletinele de încercãri emise de Centrusunt singurele recunoscute în Sistemul Naþional deApãrare (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I., S.P.P.) ºireprezintã documente de bazã ºi obligatorii înactivitatea de stabilirea stãrii de operativitatea echipamentelorde apãrareNBC ºi în activitateade achiziþie de lafurnizorii interni saudin strãinãtate.8. Pentru asigurareamentenanþei a-paraturii de controlnuclear ºi chimic lanivel naþional, pentrutoate categoriilede forþe, Centrul dispune de unitate nuclearã categoriaa III-a (sursã radioactivã cu o activitate de75 Ci) autorizatã sã funcþioneze, care asigurãtoate facilitãþile necesare pentru desfãºurarea încondiþii optime a tuturor activitãþilor de mentenanþãpentru aparatura de control nuclear ºichimic din armatã, iar la cerere, ºi pentru celelaltecomponente ale Sistemului Naþional deApãrare.9. Executarea testelor pentru mijloacele deprotecþie balisticã din înzestrarea armatei se executãîn poligonul de încercare a echipamentelorde protecþie balisticã, dotat cu armament,muniþie ºi aparaturã conform STANAG - 2920,NIJ 01.01.03/87 ºi EN 1522/98;10. Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentruApãrare NBC ºi Ecologie este singura instituþiedin Sistemul Naþional de Apãrare atestatã pentruefectuarea studiilor de impact ºi a bilanþurilorde mediu;11. Centrul reprezintã segmentul care asigurãdin punct de vedere tehnic legãtura dintreautoritatea naþionalã - AgenþiaNaþionalã pentru ControlulExporturilor ºi Organizaþiapentru Interzicerea ArmelorChimice.12. Cu experþi ºi echipemobile de intervenþie anumeconstituite ºi operaþionalizate,Centrul participã în comandamentelede crizã în caz de dezastre chimice,nucleare, radiologice, ecologice etc.II Realizãri ale Centrului de Cercetareªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi EcologieSoluþie de decontaminare pe bazã de acid triclorizocianuric(TCCA). Compoziþie modernã dedecontaminare chimicã (compoziþie ecologi-cã).Compoziþia este destinatã decontaminãriichimice a armamentului, tehnicii militareºi terenului, contaminate cu agenþi toxici cuspeci-fic militar preconizaþi a se folosi într-unconflict militar.Aceastã compoziþie de decontaminare vaînlocui suspensia de hipoclorit de calciu2/3 bazic, care în prezent nu se mai aflã în14 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

dotarea armatei române.Prin performanþele sale, compoziþia seînscrie în clasa decontaminanþilor chimici cueficacitate foarte ridicatã, fiind similarã cu celerealizate în armatele moderne.Produsul se va putea aplica ºi cu mijloacele(instalaþiile) moderne de deconta-minare aflateîn înzestrarea armatelor NATO, în cadrul operaþiunilormilitare de parteneriat .Soluþia conþine acid triclorizocianuric(TCCA) - cu un conþinut foarte ridicat de cloractiv (90%) - , având acþiune de neutralizarerapidã a principalelor clase de agenþi toxici cuspecific militar ºi o componentã alcalinã - sinergeticãcu ajutorul clorogenului.Componentele soluþiei se dozeazã, preambaleazãºi inscripþioneazã corespunzãtor pentrufiecare mijloc de decontaminare. Soluþia sepreparã prin amestecarea componentelor predozatecu apã de categoria I din zonã.De asemenea, compoziþia se poate aplicacu fiecare din completele de decontaminareCD - 2M, CD - 3M, CD - 5M, încãrcate de laautospeciala ADTT - 4.Caracteristici de performanþã:asigurã decontaminarea suprafeþelor dearmament, tehnicã militarã contaminate cuagenþi vezicanþi ºi agenþi neurotoxici (Nt), utilizândcompletele de decontaminare ºi autospecialelede tip ADTT aflate în înzestrare;asigurã decontaminarea terenului contaminatcu agenþi vezicanþi, utilizând autospecialelede tip ADTT aflate în înzestrare;are eficacitate decontaminantã minimum24 ore;Caracteristici fizico-chimice:Soluþia este un lichid slab gãlbui, opalescent,cu un uºor depozit;Conþinutul în clor activ=min. 1,3%;Norma de consum a soluþiei=max.1,5l/m 2 ;Se întrebuinþeazã fãrã încãlzire, la temperaturiale mediului ambiant mai mari de+5°C;cu încãlzire, la temperaturi ale mediuluiambiant mai mari de -25°C.Gradul de decontaminare pentru iperitã=min. 98,9%(la o densitate de 7 g/m 2 );Gradul de decontaminare pentru agenþineurotoxici =min. 99,9% (la o densitate de 5g/m 2 ).APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)CERCETAREA ªTIINÞIFICà ªI APLICATIVÃGama de dozimetre DET - 2Din aceastã gamã de dozimetre facparte:dozimetrul individual DET-2 - destinatpersonalului care lucreazã în mediu radioactiv;dozimetrul portativ DET-2P - pentruechiparea mijloacelor de transport terestre,aeriene ºi navale, în scopul monitorizãrii radioactivea terenului;dozimetrul staþionar DET-2S - pentrudotarea staþiilor de culegere ºi prelucrare adatelor din structura sistemelor de monitorizareradioactivã a mediului.Destinaþie:- mãsurarea debitelor dozei ºi dozelor de radiaþiiradioactive de tip gama ºi ,,X”;- efectuarea automatã aunor calcule de tehnicasecuritãþii privind expunereala radiaþii radioactive;- avertizarea acusticã a-tunci când au fost depãºiteanumite limite de debit dedozã, dozã, timp destaþionare în câmp radioactiv.Caracteristicile tehnico-tactice ale claseide dozimetre:- mãsoarã ºi afiºeazã debitul dozei deradiaþii gama ºi X în domeniul 0,01mR/h-600R/h;- calculeazã ºi afiºeazã doza de radiaþii;- timpul de rãspuns este de maximum 5+1secunde;- permit efectuarea calculelor de prognozãa debitului de dozã ºi dozei ulterioare/anterioaremomentului curent ºi a timpului destaþionare în câmp de radiaþii, pentru un debitde dozã ºi/sau dozã limitã;- avertizeazã optic ºi acustic depãºirea15

CERCETAREA ªTIINÞIFICÃ ªI APLICATIVÃVesta de protecþie tip "MILITAR"Costum de protecþie pentru pirotehniºti⎩destinatã pentru protecþia militarilorîmpotriva schijelor;⎩asigurã protecþia pentru gât, umeri ºitorace, aprox. 34% din suprafaþa corpului, astfel:0,74 m 2 (mãrimea L) ºi 0,79 m 2 (mãrimea XL);⎩nivel de protecþie(conform STANAG 2920)V50=510 m/s⎩mãrime = L, XL;⎩culoare = kaki, camuflaj;⎩greutate = 3,25 kg (L); 3,70 kg (XL);⎩ambalare: 5 veste în cutii de carton cântãrind20-22kg.⎩destinat protecþiei pirotehniºtilor care executãactivitãþi de asanare, deminare, pregãtirepentru distrugere a muniþiilor. Asigurã protecþiaîmpotriva schijelor, suprapresiunii ºi acceleraþiilordin frontul undei de ºoc. Costumul protejeazã:capul, gâtul, toracele, abdomenul, mâinile,braþele ºi partea din faþã a picioarelor.⎩costumul este compus din: cascã de protecþiecu vizor balistic, vestã cu mâneci, pantaloni.Vesta este prevãzutã cu buzunare pentrublindaje suplimentare pentru: gât, torace ºi zonainghinalã. Costumul conþine ºi elemente deprotecþie pentru unda de ºoc.⎩nivel de protecþie(conform STANAG2920): fãrã blindaje suplimentare V50=590 m/s;cu blindaje suplimentare V50=700 m/s;⎩culoare = kaki, albastru;⎩greutate = 21,5 kg;⎩total (greutate) împreunã cu casca de protecþiecu vizor = 24,5 kg.APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)17

ABORDÃRI DOCTRINARENOI COORDONATE ALE APÃRÃRII NBCColonel Nicolae PopescuComandantul ªcolii de Aplicaþie pentru Apãrare NBC(ºi Inspector pentru arma Apãrare NBC)Proliferarea ADMNBC este unanim recunoscutã ca oserioasã ameninþare în cadrul spectrului operaþional - de la proiecþia/desfãºurarea forþelor pânã laacþiunile finale încheiate cu stabilizarea ºi impunerea pãcii.Statutul actual al României, de membru al Alianþei Nord-Atlantice, ridicã la un înalt nivel deresponsabilitate abordarea ameninþãrilor NBC ºi a modalitãþilor de rãspuns la acestea.1. ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC a elaborat proiectul Doctrinei Apãrãrii NBCîn Operaþiile Întrunite. A fost dezbãtut într-un cadru lãrgit de cãtre specialiºtii NBC cu experienþãîn acest domeniu.Dorim sã constituie un act normativ, cu un conþinut valoros în concordanþã cu DoctrinaÎntrunitã a NATO pentru Apãrare NBC, ATP-59 B (AJP-3.8).Este necesar sã aprofundãm conceptele actuale de folosire a ADMNBC de cãtre posibilii inamici.Pe aceastã bazã se pot stabili principiile ºi procedeele de evaluare eficientã a ameninþãrilor ºide diminuare a vulnerabilitãþilor.Obiective importante ca porturile ºi instalaþiile aferente, aerodromurile ºi infrastructura logisticã,rutele de aprovizionare cu materiale ºi echipamente sunt prioritar vizate pentru întrebuinþareaADMNBC. Soluþiile de rãspuns pentru contracarare trebuie adaptate în mod corespunzãtor.2. Evenimentele de la 11 septembrie 2001, au determinat la nivelul NATO o schimbareesenþialã a percepþiei privind ameninþãrile ºi criteriile de extindere a Alianþei. Odatã cu declanºarealuptei împotriva terorismului, Declaraþia Summitului de la Praga a adresat întrebarea privitoarela câte capabilitãþi sunt necesare pentru realizarea, ,,pânã în octombrie 2006 a unei Forþe deRãspuns a NATO (NRF), care sã reprezinte o forþã avansatã tehnologic, flexibilã, desfãºurabilã, interoperabilãºi susþinãtoare, incluzând elemente terestre, marine ºi aeriene/.../, având capacitate operaþionalã completã”*.A fost aprobat Angajamentul Capabilitãþilor de la Praga (PCC-Prague CapabilitiesCommitment) ca parte a unui efort de a crea capabilitãþi minim necesare, apte sã reacþioneze eficientîntr-un mediu extrem de ameninþãtor.Toþi membrii NATO ºi-au asumat responsabilitãþile necesare îmbunãtãþirii capabilitãþilor înurmãtoarele domenii: apãrarea chimicã, biologicã, radiologicã ºi nuclearã (CBRN); informaþii,supraveghere ºi gestionare a þintelor; supraveghere aer-sol; comandã, control ºi comunicaþii; eficacitateaîn luptã; mobilitate strategicã în aer ºi pe mare; realimentarea cu combustibil realizatã înaer; sprijin în luptã realizat de unitãþi specifice, apte de desfãºurare ºi capabile sã ofere ºi service înluptã.Viitorul NRF depinde de cum sunt implementate Angajamentele luate la Praga în privinþacapabilitãþilor**.Statul Major al Comandamentului Suprem al Forþelor Aliate NATO din Europa, pe baza propunerilorGrupului Superior de Apãrare împotriva proliferãrii a promovat un proiect de formare a* Jeffrey SIMON-Institutul Naþional de Studii Strategice al U.N.A. din SUA** http:/www.cesd.org/nato/Prague Communique.h.t.m-1,Comunicatul Summituluide la Praga emis de ºefii statelor ºi guvernelor participante la întrunirea ConsiliuluiNord-Atlantic de la Praga, din 21.11.200218 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

Batalionului Multinaþional de Apãrare CBRN .Misiunea Batalionului Multinaþional NATO pentru Apãrare CBRN constã în sprijinulcomandamentelor ºi forþelor NATO pentru asigurarea libertãþii de acþiune a acestora în mediile curiscuri NBC.Batalionul Multinaþional NATO pentru Apãrare NBC este o unitate multifuncþionalã, multinaþionalã,cu un înalt nivel de pregãtire. Are eficienþã în sprijinul tuturor operaþiilor NATO, oferãconsultanþã comandanþilor ºi statelor majore pentru întreg spectrul acþiunilor militare.Batalionul va fi format ºi echipat pentru a fi angajat în acþiuni la nivel strategic.Batalionul Multinaþional pentru Apãrare CBRN (B.M.Ap.CBRN) corespunde conceptuluiForþei de Rãspuns NATO (NRF) ºi completeazã capacitãþile acesteia.Batalionul poate sã acþioneze independent de misiunile NRF, unde este posibil, ºi va aplicaprocedurile ºi mecanismele NRF.Republica Cehã este, începând cu 10 iulie 2003, naþiunea responsabilã desemnatã pentruformarea B.M.Ap.CBRN.România participã cu un pluton pentru decontaminareaRBC la structura acestui BatalionMultinaþional.Vizita delegaþiei militare a Marii Britanii la ªcoala deAplicaþie pentru Apãrare NBC - 11.06.2003ABORDÃRI DOCTRINARE3. Instruirea I multilateralã a forþelor, în tot ceeace reprezintã spectrul ameninþãrii NBC, constituie înmod cert, condiþia pentru a descuraja intenþiile întrebuinþãriimijloacelor NBC ºi pentru succesul acþiunilorîn medii contaminate RBC.Instruirea reprezintã legãtura între teorie ºi practicãºi garanteazã capabilitatea forþelor în vedereaîndeplinirii misiunilor într-o situaþie operativã.Este necesar un proces coerent, cu evaluãri periodice în cadrul cãruia întreg personalul, dintoate categoriile de forþe, sã fie informat despre cerinþele standardelor militare operaþionale dindomeniul apãrãrii NBC ºi sã deprindã abilitãþile de aplicare a acestora.Specialiºtii din arma apãrare NBC se gãsesc într-o permanentã stare de investigaþie, de achiziþiea noi seturi de cunoºtinþe privind proliferarea ameninþãrilor ADMNBC ºi de adoptare a celormai adecvate ºi eficiente metodologii ºi proceduri de instruire.Apreciem ca o necesitate stringentã, instruirea statelor majore ale unitãþilor ºi marilor unitãþiîn vederea pregãtirii cursurilor acþiunilor pentru operaþiile care implicã adversari posesori aiADMNBC.La toate eºaloanele se impune ca în cadrul aplicaþiilor ºi exerciþiilor de stat major sã fie abordatescenarii cu întrebuinþarea ADMNBC de cãtre inamic într-un mod realist ºi consistent.Simulãrile actuale nu rãspund întrutotul unei instruiri performante a militarilor pentrudesfãºurarea acþiunilor în medii NBC. Scenariile existente redau o descriere incompletã, uneorideformatã, a consecinþelor folosirii agenþilor chimici ºi biologici asupra forþelor ºi asupra populaþieicivile.În viitor, în cadrul instruirii tactice prin simulare a comenzilor ºi statelor majore ale marilorunitãþi ºi unitãþilor operaþionalizate, care se desfãºoarã în Centrul de Instruire prin SimulareBucureºti, vor fi introduse mai multe secvenþe/evenimente NBC ºi EADA.În ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC se organizeazã ºi se desfãºoarã instruirea integratãa comenzilor unitãþilor ºi subunitãþilor pe baza aplicaþiei informatice RapSit NBC.4. Învãþãmântul Îde specialitate desfãºurat în ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC vareprezenta cheia pentru depãºirea tuturor provocãrilor de naturã NBC în cursa cea lungã.Într-o lume complexã, liderii viitorului trebuie sã aibã concepþii diferite despre intimidare ºidespre apãrare.Planurile de învãþãmânt au fost reconsiderate, programele analitice sunt actualizate în raportAPÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)19

ABORDÃRI DOCTRINAREcu noul model al absolventului cursului de carierã sau de nivel.Se acordã atenþia cuvenitã implicaþiilor politico-militare ºi operaþionale generate de noileriscuri ºi ameninþãri ale ADMNBC. Cursuri de informare, de 4-5 zile, oferã liderilor militari ºiperso-nalitãþilor publice noutãþile la zi, de actualitate în domeniul NBC. Având în vedere creºterearolului ºi a ponderii militarilor angajaþi pe bazã de contract ºi a subofiþerilor în toate structurileArmatei Române, am pus un accent deosebit pe diversificarea cursurilor de specializare, de scurtãduratã pentru aceste categorii de personal.5. Viitorul V va aduce în mod sigur noi ºi imprevizibile provocãri NBC.În permanenþã trebuie cunoscute capacitãþile, doctrinele ºi conceptele operaþionale NBC aleinamicului.Forþele cu care participã România în cadrul Alianþei Nord-Atlantice vor desfãºura acþiunimili-tare împreunã cu forþele aliaþilor în diferite teatre de operaþii.Riscurile ºi ameninþãrile NBC le abordãm în acest nou context.Schimbãrile strategice intervenite în Europa, extinderea spaþiului de apãrare al NATO ºiasumarea de misiuni ,,Out of area” de cãtre alianþã fac puþin posibile atacurile armate ale unui statîmpotriva altui stat de pe continentul european. În acelaºi timp, se menþin zone de instabilitate înunele regiuni periferice ale Europei ori în spaþii din alte continente, dar cu efecte asupra securitãþiistatelor europene. În aceste condiþii, problema apãrãrii colective ºi naþionale capãtã noi semnificaþii,eforturile concentrându-se asupra prevenirii situaþiilor destabilizatoare ºi apãrãrii unor valoricomune.Unii actori ai acþiunilor militare, regionali***(structuri militare aparþinând unor autoritãþistatale, formaþii paramilitare, bande înarmate sau teroriste aflate în afara instituþiilor oficiale alestatului) percep capabilitãþile de întrebuinþare a ADMNBC ca arme ale celor slabi împotriva celorputernici, ca mijloace unice care pot învinge superioritatea convenþionalã a NATO. Nu sunt considerateca o soluþie finalã a etapei decisive a acþiunii militare. Constituie totuºi o opþiune pentruameninþare sau se va apela la acestea în perioada unui conflict politico-diplomatic ori chiar înscopuri militare.** *Armata României se transformã ºi se modernizeazã conform planurilor de restructurare ºi derealizare a Forþei-Obiectiv 2007.Una dintre capabilitãþile pe care trebuie sã le dezvoltãm în viitor, este abilitatea de a protejaforþele împotriva consecinþelor efectelor ADMNBC.Structurile armei apãrare NBC trebuie sã se impunã ca lider doctrinar pentru forþele noastrearmate în acest domeniu important.Subunitãþile ºi unitãþile de apãrare NBC îºi vor amplifica rolul în sprijinul acþiunilor forþelorcare acþioneazã în cadrul Alianþei Nord-Atlantice în diferite teatre de operaþii.Experienþa acumulatã de Cp.383 Apãrare NBC ºi modul exemplar în care ofiþerii NBC ºi-auîndeplinit misiunile în cadrul comandamentelor întrunite multinaþionale demonstreazã cu prisosinþãcã militarii specialiºti NBC reprezintã o valoare pe care comandanþii se pot baza în cazul situaþiilordificile.În cele din urmã, sã adoptãm urmãtoarea cerinþã pentru toate structurile de apãrare NBC dinArmata României:,,Abilitatea de a proteja forþele ºi de a acorda sprijinul NBC acþiunilor acestora înadâncimea spaþiului de luptã ºi dincolo de spectrul mediilor de operaþii”.*** Colectiv autori - C.S.S.Ap.S. - Fizionomia acþiunilor militare, Ed.U.N.A.,Bucureºti 200420 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

APÃRAREA NBC*ACTUALITATE ªI PERSPECTIVÃNote de reporter:FORÞA - OBIECTIV 2007 ªI NOILE STRUCTURIDE APÃRARE NBC- Consideraþii doctrinare, atitudini constructive, înnoitoare -Colonel (r) prof. Mihai GrigorescuAbstract:Objective Force 2007 and new NBC defence structuresIt became a tradition as yearly, about the branch jubilee, the Aplication School for NBC Defence to be thehost for the complex activities organized with the participation of NBC specialists and guest occupying a leadingposition in the General Staff, in the armed sevices Staff, in the Ministry of National Defence Inspectorate,in military educational institutions, headquarters, offices, large units and units. There were also present thecommanders of the main branch structures and representatives of local mass-media and of central militarypress (col. ªtefan Diaconu, subeditor at "Observatorul Militar"- “The Military Observer”).On the day of March 23 rd 2004, took place the training convocation for the personnel occupying leadingpositions in the NBC defence branch, with the theme: The planning and management of NBC defence structuresin the Objective Force 2007. Doctrinaire orientations concerning the NBC defence, having in viewRomania' s integration in NATO.The programme included the following activities:· briefing on planning and managing the NBC defence structures in the OBJECTIVE FORCE 2007;· presenting the new doctrinaire orientations in the NBC defence field and the methodology for implementingand applying the Disposition on training for NBC defence in Land Forces;· presenting the "learned lessons" from the mission of the 383 rd NBC Defence Company in Irak (IraqiFreedom) and the NBC specialists at multinational missions;· demonstrating the usage of the NBC RAPSIT soft for NBC reporting and warning using the automaticprocedure;· briefing on some aspects of the NBC medical support and on the achievements of the Medical MilitaryResearch Center.A intrat în tradiþie ca anual, la ªcoala deAplicaþie pentru Apãrare NBC sã se organizezeactivitãþi complexe cu o largã participare aspecialiºtilor NBC ºi a unor invitaþi cu funcþii deconducere din Statul Major General, departamenteºi direcþii din M.Ap.N., statele majore ale categoriilorde forþe, Inspectoratul M.Ap.N., instituþiimilitare de învãþãmânt, comandamente, mariunitãþi ºi unitãþi. Au fost prezenþi reprezentanþi aiAPÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)presei militare centrale ºi ai mass-mediei locale.În ziua de 23 martie 2004, s-a desfãºurat convocareade pregãtire a personalului cu funcþii deconducere în arma apãrare NBC cu tema:Proiectarea ºi managementul structurilor deapãrare NBC în Forþa-Obiectiv 2007. Orientãridoctrinare privind apãrarea NBC în perspectivaintegrãrii României în NATO.Programul convocãrii a inclus urmãtoarele21

APÃRAREA NBC*ACTUALITATE ªI PERSPECTIVÃactivitãþi:•informare privind proiectarea ºi managementulstructurilor de apãrare NBC în FORÞA-OBIECTIV 2007;•prezentarea noilor orientãri doctrinare îndomeniul apãrãrii NBC ºi a metodologiei de aplicarea Dispoziþiei privind pregãtirea pentruapãrarea NBC în Armata României;•prezentarea lecþiilor învãþate din acþiunileCompaniei 383 Apãrare NBC în Irak (IraqiFreedom) ºi ale specialiºtilor NBC la misiunimultinaþionale;• utilizarea softului RAPSIT NBC pentruraportarea ºi avertizarea despre producereaevenimentelor NBC folosind procedura automatã;•informare privind unele aspecte ale sprijinuluimedical NBC ºi realizãrile Centrului deCercetãri ªtiinþifice Medico-Militare.Convocarea a fost deschisã de comandantulªcolii de Aplicaþie pentru Apãrare NBC (ºiInspector pentru arma apãrare NBC) - coloneldr. Nicolae POPESCU. În cuvântul dedeschidere, comandantul ºcolii a subliniatimportanþa momentului ºi a prezentat obiectiveleºi programul convocãrii, propunând ºimodalitãþile de desfãºurare a acesteia, astfel casã se asigure posibilitatea exprimãrii libere aopiniilor tuturor participanþilor cu privire lafiecare formã de activitate desfãºuratã.Caracterul interactiv al activitãþilor a asiguratîndeplinirea obiectivelor convocãrii.Colonel dr. Nicolae POPESCU, a prezentatinformarea referitoare la Proiectarea ºimanagementul structurilor de apãrareNBC în FORÞA-OBIECTIV 2007. Aceastãconcepþie stabileºte principiile generale ºinormele pe baza cãrora comandamentele asigurãcondu-cerea ºi monitorizarea procesului deoperaþiona-lizare, în vederea realizãrii unorstructuri flexibile, interoperabile ºi dislocabile,în mãsurã sã execute întreaga gamã de misiunispecifice apãrãrii NBC. Evaluarea nivelului deoperaþio-nalizare a structurilor din pachetul deforþe oferite NATO constituie o activitate ce sedesfãºoarã maximã responsabilitate.Tipologia structurilor de apãrare NBC dinForþele Terestre, în raport cu eºalonul, se prezintãastfel:compania (bateria) - un subofiþer NBC,un gradat profesionist, o echipã de cercetareNBC ºi o echipã de decontaminare RBC;batalionul/divizionul - un compartimentNBC la statul major, o grupã de cercetare NBC;brigada - un compartiment NBC la statulmajor;corpul de armatã/divizia - un compartimentNBC la statul major, un batalion de apãrare NBC;Statul Major al Forþelor Terestre -compartiment de apãrare NBC;Statul Major General - birou apãrareNBC, ofiþeri de apãrare NBC.În cadrul Forþelor Aeriene existã urmãtoarelestructuri de apãrare NBC:S.M.F.A. - un birou apãrare NBC ºi protecþiamediului ºi specialiºti NBC;S.M.F.A, Bazã Aerianã ºi BrigadaR.S.A. - un pluton de apãrare NBC;Bazele Aeriene - câte o grupã deapãrare NBC;Centrul Operaþional Aerian Principal -un ofiþer NBC; o grupã de apãrare NBC;la fiecare bazã aerianã ºi la brigadã -un ofiþer specialist NBC.La Forþele Navale existã urmãtoarelestructuri de apãrare NBC:S.M.F.N. ºi Comandamentul OperaþionalNaval - o companie de apãrare NBC;Flotila Fluvialã, Baza 2 Fluvialã - unpluton de apãrare NBC;Divizioane de nave - câte o grupã decercetare NBC;Fregate, corvete, Divizionul 146Minare-Deminare - câte o grupã de cercetareNBC;Batalionul 307 Infanterie Marinã - ogrupã de cercetare NBC.Centrul de Control NBC de la S.M.F.N.este în curs de operaþionalizare.În principiu, compania de apãrare NBCare în compunere: un pluton de cercetare NBCcu patru grupe; un pluton de decontaminare cu22 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

o grupã de control al contaminãrii, o grupã dedecontaminare personal ºi trei grupe de decontaminarearmament ºi tehnicã de luptã; un plutonde sisteme (mijloace) incendiare cu treigrupe; subunitãþi de valoare grupã de transmisiuni,transport, decontaminare echipament,mentenanþã; o autostaþie de iluminat.La brigãzile de arme existã un plutonde apãrare NBC compus din douã grupe decer-cetare NBC, douã grupe de decontaminarearmament ºi tehnicã ºi o grupã de decontaminarepersonal.Batalionul de apãrare NBC, ca entitateoperaþionalã existentã în organica marilorunitãþi (grupãri) operative are în compuneresubunitãþi de asigurare a acþiunilor ºi protecþiatrupelor de valoare companie ºi subunitãþi debazã - companii de control NBC, cercetare NBC,decontaminare RBC, decontaminare echipamentºi de mascare cu aerosoli.Sistemul de Avertizare ºi RaportareNBC (SARNBC), conceptualizat în forma saini-þialã în teza de doctorat a comandantuluiºcolii de aplicaþie, colonel dr. Nicolae POPES-CU (1998), dezvoltat ºi concretizat ca elementestructurale, misiuni ºi modalitãþi de implementarela fiecare palier ierarhic de cãtre specialiºtiiNBC din S.M.G., dintre care prezent laconvocare a fost locotenent-colonelul Mariusªerban, se aflã acum într-un proces de operaþionalizare,pe etape, pânã la finele acestui deceniu.Destinat raportãrii exploziilor nucleare,atacurilor chimice ºi biologice, prognozãrii ºiavertizãrii despre pericolele asociate ºi zonele derisc, precum ºi pentru evaluarea efectelor produsede atacul NBC/evenimentele EADA (emisiialtele decât atacul), SARNBC se compune din:centrul de coordonare NBC la S.M.G.;centre de control NBC la statele majore alecategoriilor de forþe ale armatei;centre de prognozã ºi control NBC la corpurilede armatã ºi divizii;subcentre de prognozã ºi control NBC laeºalonul brigadã;surse de informare NBC (posturi de observare;echipe /echipaje/ grupe; aeronave; navemaritime/fluviale).Din punctul de vedere, nu atât al calitãþiiAPÃRAREA NBC*ACTUALITATE ªI PERSPECTIVÃde reporter, ci al celui de cunoscãtor al situaþiei,întrucât am condus structura de dezvoltare ºireglementãri în armã pânã în 2001, mi se paredemn de menþionat cã ideea unui asemenea sistema existat în capul celor care l-au conceputîncã din stadiul când doar aspiram la integrareaîn NATO. Ca ºi aceea despre noile structuri deapãrare NBC la care se lucreazã din aceiaºiperioadã. Conceptualizarea, configurarea,înzestrarea ºi operaþionalizarea acestor structuri,care sã fie interoperabile cu cele similareNATO, constituie meritul specialiºtilor NBC dinS.M.G., S.M.F.T., din ªcoalã - unii aflaþi acum înrezervã, alþii lucrând în alte structuri din cadruleºaloanelor menþionate - , precum ºi al altoroameni valoroºi ai armei, cum este, de pildã,colonelul profesor universitar dr. Ion Mituleþude la Universitatea Naþionalã de Apãrare.Ca sã fiu mai sugestiv, s-a acþionat dupãprincipiul "nu lãsa viitorul sã te ia prin surprindere,pregãteºte-te sã-l întâmpini!". Este vorba de acþiuneprospectivã, de clarviziune, de faptul cã amºtiut ce vrem de la început ºi am înaintat ferm îndirecþia (singura) care servea cel mai bineintereselor armei, armatei ºi þãrii. Acesta a fostde altfel ºi spiritul reformei orga-nismului nostrumilitar. Nu am aºteptat sã intrãm mai întâiîn NATO ºi apoi sã ne punem pe trea-bã, sãreformãm structurile armei: am preluat, amadaptat, am dezvoltat ºi perfecþionat conti-nuu,astfel cã acum ne aflãm pe un drum sigur, ºtimce sã facem ºi cum trebuie fãcut ºi dispunem destructuri operaþionalizate sau în gra-fic de operaþionalizarepentru a corespunde, la nevoie,solicitãrilor NATO, în vederea acþiunii în diferiteteatre de operaþii întrunite multinaþionale.O problemã spinoasã asupra cãreia s-ainsistat ºi în intervenþiile participanþilor a fostaceea a Concepþiei de înzestrare a ArmateiRomâniei cu materiale ºi echipamente deapãrare nuclearã, biologicã ºi chimicã,prezentatã de locotenent-colonelul ing. MarianPopa.Nu se poate face operaþionalizare fãrãînzestrare! Este de ajuns sã enumãr câteva concepteori sintagme utilizate în cuvântul participanþilorpentru a configura principalele repereale cadrului de abordare a acestei probleme:"cerinþe operaþionale NATO"; "compatibilitate ºiAPÃRAREA NBC nr.7 (1/2004) 23

APÃRAREA NBC*ACTUALITATE ªI PERSPECTIVÃnivel de performanþã apropiat sau similar cu NATO","costuri mari", "în limita resurselor bugetare alocate","proceduri complicate de achiziþie", "modernizareaîn concepþie proprie", "achiziþie de licenþe","modernizarea actualelor echipamente aflate îndotare", "valorificarea pe criterii economico-financiarea celor cu resurse epuizate, uzate moral sau a cãrormodernizare nu este rentabilã", "alocaþie bugetarãinsuficientã pentru cercetarea ºtiinþifico-aplicativã pelinie de armã" ºi altele.Specialiºtii NBC din S.M.F.T., din ªcoalã,din Centrul de Cercetare al armei (colonel dr.ing. Ion Savu), din Direcþia Logisticã (coloneling. Mihai Vãleanu) au analizat succint stadiulactual al înzestrãrii Forþelor Terestre pe liniaarmei apãrare NBC, au prezentat obiectiveleprioritare ºi nivelul minimal de înzestrare (pentrumilitarii de toate armele, militarii NBC, marileunitãþi ºi subunitãþi destinate NATO ºi structurilede apãrare NBC). Dotarea militarilor ºistructurilor s-a estimat în funcþie de cerinþeleopera-þionale ºi de interoperabilitate, de caracterulmisiunilor ºi domeniile de responsabilitateale apãrãrii NBC (evitarea pericolului, protecþiaNBC, decontaminarea RBC, mascarea cuaerosoli).Preþurile echipamentelor, exprimate (evident)în EURO, ating dimensiuni greu de pronunþatdacã e sã le adãugãm multe zerouri aleleului.Asta este însã realitatea. Înzestrareaforþelor se va realiza pe baza unor criterii, aºspune, foarte bine cântãrite (gândite): pe prioritãþiºi urgenþe, în raport cu nevoile de operaþionalizareamintite, eºalonat pe toatã perioadade constituire a FORÞEI-OBIECTIV 2007 ºi înfuncþie de resursele alocate, prin achiziþionareadin producþia internã ºi din import, prin moderni-zareaîn concepþie proprie ºi prin achiziþiede licenþe.Situaþia actualã a echipamentelor ºi materialelorde apãrare NBC, consideratã sub formaexistentului în dotare, a achiziþiei interne,microproducþiei în Centrul de Cercetare ªtiinþificãpentru Apãrare NBC ºi Ecologie, precum ºia cercetãrii ºi modernizãrii, permite printr-ogestionare eficientã a fondurilor alocaterezolvarea într-o mãsurã apreciabilã a problemelorînzestrãrii.Autospecialele existente în dotare pot fimodernizate pentru a atinge un nivel de performanþãapropiat sau similar celui solicitat deNATO: transportorul blindat pentru cercetareaNBC pe ºasiu 6x6; autospeciala de decontaminarea tehnicii ºi terenului pe ºasiu DAC665T ; autospeciala pentru decontaminarea personaluluimd. 90; autospeciala pentru decontaminareaechipamentului md. 91.Aparatura de control nuclear - de producþie,de asemenea, româneascã - , poate fiachiziþionatã pe plan intern (dozimetrele DET 2,DET 2P ºi DET 2S), iar cea existentã trebuiemodernizatã (semnalizatorul SRN-89, radiometrulalfa, beta).Echipamentele pentru protecþia indivi-dualãse produc în þarã: pelerinã de protecþiede unicã folosinþã, completul de protecþie modelunic, cartuºul filtrant pentru noxe industriale.Masca contra gazelor md. 85 (85-F) ºi cartuºulfiltrant aferent necesitã modernizãri.Echipamentele ºi materialele pentrudecontaminare (pachete de decontaminareindividualã, complete de decontaminare, substanþeºi soluþii de decontaminare) provin dinproducþia internã; unele pot fi realizate laCentrul de Cercetare prin microproducþie. Canoutate, se înlocuieºte suspensia de hipocloritde calciu 2/3 bazic cu soluþia pe bazã de acid triclorizocianuric,ale cãrei caracteristici sunt date înprezentul numãr al revistei.Echipamentele ºi materialele auxiliareexistã în dotare (autoatelierul ARTMCh-1cores-punde nevoilor actuale). Necesitã modernizãricartuºul PP-9A pentru plantatorulautomat de semne de marcare.Pentru o serie de echipamente ºi materialeva trebui sã recurgem la importuri, ca de exemplu:aparatura de control chimic ºi biologic (spectrometrede mobilitate ionicã ºi cu ionizare înflacãrã, analizorul de substanþe toxice industriale,detectorul Chem-Bio, completele de materialepentru detectoarele de agenþi chimici); sistemulde filtro-ventilaþie NBC ºi climatizare pentruautovehicule; completele de protecþie cu filtro-ventilaþieºi filtrant-sorbante; staþiile meteo ºi altele.În procente, situaþia actualã, privind necesarulde echipamente ºi materiale NBC pentruînzestrarea unei companii de apãrare NBC se24 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

prezintã astfel: existent în dotare-12,23%; achiziþieinternã-15,28%; în cercetare/modernizare-5,9%; microproducþie Centru-6,11%; de introdusîn cercetare-2,4%; import-13,25%.S-au desprins urmãtoarele concluzii:reperele ce trebuie importate sunt prevãzuteîn cantitãþi rezonabile ºi sunt strict necesare,întrucât nu renteazã (economic) sã fie produsepe plan intern; ponderea este deþinutã de producþiainternã, de modernizarea în concepþieproprie ºi prin achiziþia de licenþe; Centrul deCercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºiEcologie este capabil sã realizeze cercetarea/modernizareaîn domeniu ºi sã dezvoltecapacitãþi de microproducþie pentru echipamenteºi materiale de apãrare NBC; SecþiaReparaþii Echipamente ºi Aparaturã de ApãrareNBC este, de asemenea, capabilã sã executeoperaþiuni complexe de modernizare.Discuþii interesante s-au iscat laprezentarea de cãtre ºeful Secþiei Dezvoltare ºiReglementãri, colonelul Graþian Ionescu aproiectului "Doctrinei întrunite a apãrãriiNBC în Armata României". Din titlu, seobservã cã se vrea o doctrinã a armatei ºi nu aunei categorii de forþe în special. Aceastã problemãeste, aº putea spune, veche. În revistaAPÃRAREA NBC au fost publicate mai multearticole (puncte de vedere, opinii) pe aceastãtemã.Doctrina dezbãtutã în cadrul convocãriieste în concordanþã cu Doctrina întrunitã aNATO pentru Apãrare NBC - ATP - 59 B (AJP -3.8) folosind principiile, conceptele, terminologiaºi procedurile acesteia. Se realizeazã aliniereadoctrinei la standardele de operare NATO, lalegislaþia internã ºi internaþionalã. Acest actnormativ este structurat pe ºase capitole: mediulNBC; principiile ºi componentele funcþionaleale apãrãrii NBC; planificarea acþiunilor/operaþiilorde apãrare NBC; fundamentele acþiunilor/operaþiilorde apãrare NBC; logisticaapãrãrii NBC; dispoziþii finale.În general, opiniile participanþilor s-auexprimat cu privire la componentele doctrineiapãrãrii NBC. Au existat unele rezerve în legãturãcu includerea în conþinutul concepþieiapãrãrii NBC a întrebuinþãrii sistemelor incendiare,aspect ce trebuie sã rãmânã însã în domeniulde responsabilitate al armei.Dacã doctrina este conform NATO, dacãAPÃRAREA NBC*ACTUALITATE ªI PERSPECTIVÃtrebuie sã vorbim ºi sã acþionãm la fel, e musaisã gândim în aceeaºi limbã! În aceastã logicã participanþiiau fost de acord cu proiectul elaboratde ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC.Dispoziþia privind instruirea pentruapãrarea NBC în Armata României, adaptatãla specific de un colectiv condus delt.col.Ilie Bãlan, aduce o serie de elemente noi,orientând instruirea întregului personal spreperformanþã, competitivitate ºi eficienþã, pebaza principiilor ºi conceptelor moderne, specificearmatelor membre NATO.Instrucþia are ca obiectiv principalpregãtirea forþelor pentru îndeplinirea misiunilorstabilite prin planurile de operaþii. La bazaplani-ficãrii instrucþiei stã Lista cu cerninþeleesenþiale pentru misiune (LCEM).Managementul instrucþiei include un ciclude etape, eºalonate dupã cum urmeazã:înþelegerea misiunii de luptã; stabilirea LCEM;pregãtirea evaluãrii instrucþiei; pregãtirea planuluipe termen lung, scurt ºi apropiat, executareainstrucþiei ºi evaluarea acesteia. Întreetapa planificãrii ºi cea a evaluãrii sunt esenþialedouã aspecte pentru îndeplinirea obiectivelor:alocarea ºi modul de utilizare a resurselor ºifeedbackul ca modalitate de reglare ºi corectare aprocesului instruirii.Programul de instrucþie pentru misiune (PIM)al unitãþii cuprinde cerinþele pentru instrucþie ºievaluare, frecvenþa antrenamentelor, sarcinilecolective pentru grupã, pluton, companie ºibatalion.Comandanþii unitãþilor acþioneazã conformStandardelor de Calificare Militarã (SCM),fiind consiliaþi de specialiºtii NBC în ceea cepriveºte instruirea colectivã, cât ºi cea individualã amilitarilor.În planificarea instrucþiei, se întocmesc planuripe termen lung, scurt ºi apropiat, în careesenþiale sunt: stabilirea LCEM; programareaevenimentelor majore pentru instrucþie ºi formulareaobiectivelor de pregãtire specificefiecãrui eveniment; identificarea ºi alocarearesurselor majore (ex. poligonul armei) ºi localenecesare instruirii (logistica instruirii); coordonareacalendarului pe termen lung ºi scurt cutoate unitãþile/instituþiile de sprijin; pubilicareaghidului pe termen lung ºi scurt ºi a calendaruluicu planificãrile; culegerea informaþiilor ºiAPÃRAREA NBC nr.7 (1/2004) 25

APÃRAREA NBC*ACTUALITATE ªI PERSPECTIVÃameliorarea planului prin desfãºurarea conferinþelorde instruire; alegerea celor mai bunesecvenþe de instruire pentru evenimentele dinplan; asigurarea bazei logistice pentru executareaºi evaluarea instruirii.Crearea situaþiilor NBC va avea la bazãprecizãrile din Dispoziþia ºefului SMG privindconcepþiile de abordare a riscului NBC înArmata României SMG 12/2000.Strategia standardizãrii în M.Ap.N. acreat cadrul general privind standardizarea îndomeniul militar, inclusiv cel al instrucþiei, fiindelaborate sau aflându-se în curs de elaborare:Doctrina instruirii forþelor armate(30.04.2003), care a creat cadrul generalprivind modernizarea instruirii forþelor armate;Concepþia standardizãrii instrucþiei(15.01.2004), care configureazã cadrul generalpentru standardizarea instrucþiei ºi condiþiileaderãrii României la NATO;Instrucþiunea privind elaborarea standardelorde instrucþie (30.04.2004); (standardizareainstrucþiei - este un proces care se vaîncheia pânã la 31.12.2005);Instrucþiunea privind planificarea,condu-cerea, desfãºurarea ºi evaluareainstrucþiei (30.10.2004).Standardizarea instrucþiei se va realiza conceptual(concepþii, doctrinã, manuale, programede instruire) ºi în planul execuþiei (baza materialã,tehnologii de instruire, folosirea resurselor).Standardele de instrucþie vor fi elaboratede comitetele de standardizare ºi grupurile delucru constituite la nivelul S.M.G., al statelormajore ale categoriilor de forþe ºi al ºcolilor deaplicaþie ale armelor.Programul de instrucþie pentru misiuneare ca elemente principale: Tabelul cerinþelor deinstruire pentru misiuni ºi Activitãþile - standard deinstrucþie ºi evaluare.O activitate care a captat atenþia participanþilorla convocare a fost prilejuitã de participareala convocare a locþiitorului ºefului DirecþieiMedicale, colonel medic dr. Florin Paul,care a prezentat o informare extrem de interesantãcu privire la unele aspecte ale sprijinuluimedical NBC ºi la realizãrile Centrului deCercetãri ªtiinþifice Medico-Militare(C.C.S.M.M.).O avalanºã de întrebãri, propuneri ºi sugestiivenite din partea invitaþilor - în special acelor care organizeazã ºi conduc structuri încadrul misiunilor multinaþionale - , la carecomandantul ºcolii a trebuit sã joace (ºi în acestcaz) cu mãiestrie rolul de moderator, a dus lacâteva concluzii clare: sprijinul medical NBCconstituie o componentã complementarã careasigurã eficienþa mãsurilor de apãrare NBC;realizarea sprijinului medical NBC comportã opermanentã ºi strânsã colaborare între specialiºtiiNBC ºi personalul medical implicat; structurilecare executã misiuni în afara þãrii trebuiesã beneficieze de o susþinere logisticã medicalãadecvatã; specialiºtii NBC au obligaþia sã seinformeze mai bine în domeniul existenþei ºisprijinului medical NBC.Au fost urmãrite cu mult interes particularitãþilesprijinului medical pe timpul acþiunii încondiþii/medii NBC, cu exemplificãri izvorâtedin acþiunile la care au participat structurilearmatei noastre pentru îndeplinirea misiunilormultinaþionale în fosta Iugoslavie, Afganistan ºiIrak.Au fost prezentate realizãrile (cu brevete deinvenþie) ale C.C.S.M.M. despre care - trebuie s-o recunoaºtem - mulþi dintre noi nu aveaucunoºtinþã: antidoturi pentru tratamentulintoxicaþiilor cu compuºi organofosforici (inclusivinsecticide); produse analgezice - antispasticenemorfinice; preparate polivalente neutralizanteale agenþilor toxici ce acþioneazã pe caleoralã, pentru tratamentul intoxicaþiilor acute cucianuri, precum ºi preparate pentru decontaminareinternã; decontaminant polivalent pentrurãniþii contaminaþi cu STL ºi radionuclizi (Cs,Sr); medicamente pentru tratamentul boliiacute de iradiere ºi altele.Au fost realizate, de asemenea: trusa pentruidentificarea toxinelor din apã ºi alimente(ST1) folositã pentru efectuarea analizei toxicologicede urgenþã a STL (organofosforice, vezicante,halocinogene); costumul cu proprietãþiautodezinfectante, cutii microbiene ºi antifungicepentru utilizare în focare epidemice; reactivbivalent pentru identificarea rapidã a Shigelea ºiSalmonella; produse biologie pentru diagnostic- antigene arbovirale; comprimate pentru dezinfecþiaapei din bidonul individual al militarului;vaccinuri biofilizate.Personalul medical implicat în situaþiile26 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

NBC dispune de: trusa completã dermojet,aparatul de respirat în medii toxice; sistem deinformare computerizat (TOX 1) pentru diagnosticulrapid în intoxicaþiile acute; autolaboratorpentru determinarea radioactivitãþii probelorbiologice, de alimente ºi mediu; programede calcul pentru evaluarea dozimetriei în contaminareainternã a organismului; produsemedicamentoase de creºtere a capacitãþii deefort în situaþii de stres ºi condiþii deosebite.Existã o clasã de produse farmaceutice aºaziseorfane, care nu sunt disponibile pe piaþainternã ºi nici internaþionalã (economicnerentabile), care nu se încadreazã în produselefabricate în mod curent ºi nu sunt utilizatedecât în situaþii speciale. Producerea ºi stocareaacestora este o responsabilitate a guvernelor.Fabricarea în þarã a acestor produse - orfane -permite asigurarea operativã a necesarului încondiþii de crizã (rãzboi, acte teroriste, catastrofe)ºi anuleazã dependenþa de importuri.În cazarma CERNICA existã laboratorul demicrobiologie cu posibilitãþi de amenajare pentrumicroproducþia de antidoturi, alte produse farmaceutice,linie de umplere fiole ºi seringi deautoinjectare.Ce sã spunem despre toate aceste realizãri notabile?Parcã simþim cã respirãm mai uºor!Maiorul dr. Traian Nicula a prezentatprincipalele secvenþe ale aplicaþiei informaticeRAPSIT NBC - o aplicaþie de reþea bazatã petehnologie Oracle, a cãrei arhitecturã este organizatãpe mai multe straturi:Bazã de date obiect - relaþionalãOracle, care conþine informaþia NBC, hãrþiledigitale, precum ºi cea mai mare parte din logisticaaplicaþiei;Map Viewer, care permite vizualizareahãrþilor ºi publicarea acestora pe Internet;Modulul de mail, care asigurã:vizualizarea mesajelor primite, importul lor înbaza de date ºi ºtergerea acestora; face posibilãtransmiterea de mesaje prin intermediul modululuiclient/server, cu avertizarea operatorilor;Server web - Apache, care pune la dispoziþieo serie de forme web cu posibilitateainserãrii în baza de date a rapoartelor NBC-1,NBC-2 ºi NBC-4, ca ºi a vizualizãrii rapoartelorAPÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)APÃRAREA NBC*ACTUALITATE ªI PERSPECTIVÃNBC-3 ºi a zonei prognozate de risc;Server mail;Modulul client/server - destinat operatorilordin cadrul SARNBC.Hãrþile stocate în baza de date, sunt organizatepe straturi, fiind posibile analize spaþialeasupra lor (ex. determinarea unitãþilor ºi localitãþilordin zona prognozatã de risc). Acesteapot reprezenta orice zonã a lumii, dacã se încarcãinformaþia geograficã ºi coordonatele suntprezentate în latitudine/longitudine, UTM,MGRS.Aplicaþia permite realizarea de antrenamentede stat major pe calculator. Are un moduldestinat reprezentãrii pe hartã a unitãþilor, raioanelor,liniilor de despãrþire, aliniamentelor decontact, rutelor de cercetare etc. Situaþia ºi acþiunileforþelor proprii ºi ale inamicului suntreprezentate prin semne convenþionale ºi abrevierispecifice domeniului militar conformstandardelorNATO.Fiecare unitateare atribuitã o zonã de responsabilitateºi poate fi pusã în relaþie de subordonarecu alte unitãþi. Analiza vulnerabilitãþii nucleare se realizeazãatât grafic, cât ºi procentual(conform FM 3-3-1Nuclear Contamination Avoidance).Aplicaþia poate funcþiona atât în mod operativ,cât ºi de exerciþiu.Prezentarea aplicaþiei a fost însoþitã de osecvenþã practicã de lucru în reþeaua informaticã aªcolii de Aplicaþie pentru Apãrare NBC.RAPSIT NBC este folositã în învãþãmântul despecialitate ºi în antrenamentele de stat major pentrupregãtirea cadrelor din ªcoalã.Lecþii învãþate.I.Operaþia ANTICA BABILONIA, et. aIV a de stabilitate ºi reconstrucþie din Irak;27

APÃRAREA NBC*ACTUALITATE ªI PERSPECTIVÃ29.07.2003 - 29.01.2004.Locul: AN NASSIRIYAH, IRAKParticipant: mr. Viorel Stamin, ofiþer3/G-3 planificare; cdm. Bg.I. "Garibaldi".(29.07. - 07.10) ºi cdm. Bg. Tc. "Sassari" (07.10- 29.01).Eºalonul superior; Divizia MultinaþionalãSud-Est a Marii Britanii (MNDSE - Basra).1) Pregãtirea misiunii nu a fost realizatã îndetaliu, iar la intrarea în teatrul de operaþii nuse cunoºteau condiþiile de mediu, date ºi informaþiidespre fosta armatã irakianã, despre populaþiadin zona de responsabilitate a brigãzii italieneºi despre situaþia existentã din punctul devedere al riscurilor ºi ameninþãrilor.Soluþii: realizarea unor broºuri cu unasemenea cuprins.2) Atât comandamentul italian, cât ºiB. 811 I. Dej ºi-au dispus raioanele ºi auîncartiruit trupele la 2 km S-V derafinãria AN NASSIRYAH (a treiaca mã-rime din Irak), încãlcândDirec-tivele NATO, ACE 80-63,80-64, corespondent DispoziþiaSMG 12/2000. Comandanþiiacestor structuri ºi-au asumat unrisc ROTA suplimentar faþã deris-curile deja existente în Irak.Conform acestor documente,este interzisã cartiruirea permanentãa trupelor în apropiereaobiectivelor de risc chimic, la mai puþin de 10km razã.Soluþii: La recunoaºterile din teatrul deoperaþii în care vor îndeplini misiuni contingenteleromâneºti, obligatoriu sã participe ofiþeriNBC pentru a identifica posibilele riscuri ºiameninþãri NBC sau ROTA ºi a propunemãsurile necesare de protecþie a forþelor.Întrebare de reporter: Cine trebuie "sãînveþe" mai întâi aceastã lecþie?3) Propunere: Ofiþerilor de stat major dincomandamentele ºi contingentele româneºtiparticipante la misiuni în afara þãrii sã le fie asiguratemateriale de reprezentare naþionalã(broºuri, CD-uri, pliante, steguleþe naþionale),de pe timpul pregãtirii misiunii în þarã (pentruevenimente ca: Ziua Armatei României, ZiuaNaþionalã a României ºi altele).Observaþia reporterului: ofiþerii participanþicunosc foarte bine istoria românilor, iarcuvântul rostit cu elocinþã (nu citit!), aºa cumau fãcut-o în trecut bravii noºtri comandanþi deoºti, are o putere de convingere ºi de îmbãrbãtareincomparabil mai mare decât toate materialelede reprezentare la un loc, pe care într-omisiune de rãzboi nu le vizualizeazã sau nu leciteºte nimeni din lipsã de timp, stres ºi alteemoþii primare care dominã luptãtorul înfiecare clipã!II.Din participarea Cp.383 Ap.NBC laIraki Freedom au rezultat urmãtoarele concluziiºi propuneri:- asigurarea unor materiale consumabilesuplimentare pentru pompele de aspiraþie alespectrometrelor Drager; înlocuirea bateriilorelectrice cu surse de alimentare cu durata deviaþã mai mare (acumulatori cu posibilitãþi deformare-încãrcare);- dotarea transportorului blindatpentru cercetare NBC cu aercondiþionat; cu dispozitivede luat probefãrã ca echipajulsã iasã în exteriorultransportorului;cuechipamente modernepentru detecþia ºiidentificarea agenþilorCB, inclusiv a celor depro-venienþã industrialã; informatizareaºi automatizareatransmiterii mesajelor/ rapoartelorNBC în reþea; legãturi radio ºi radioreleu mai performante;- montarea estacadelor (punte, platformã)sau a unor scãri la ADTT-4 pentru decontami-nareatehnicii mari în partea superioarã;asigurarea posibilitãþii decontaminãrii simultanea personalului ºi tehnicii;- dotarea subunitãþilor de decontaminarecu motopompe performante, cu acþionare electricã,care sã fie prevãzute cu un numãr variabilde pistoane dotate cu duze reglabile.Din intervenþiile participanþilor amspicuit câteva idei pe care consider necesar sã leaduc la cunoºtinþa cititorilor.Colonel ªtefan Mitincu, chimist la origine,actualmente ofiþer responsabil în protecþiainformaþiilor clasificate la S.M.F.T.A remarcat prezenþa cvasigeneralã a28 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

APÃRAREA NBC*ACTUALITATE ªI PERSPECTIVÃofiþerilor chimiºti (de apãrare NBC) în structurilecentrale de decizie (comandã) ºi de execuþieale Armatei Române."Este tonifiant sã realizezi cã peste ani aceastãspecialitate (armã n.r.) deosebitã nu numai cã nu adispãrut, dar parcã e chiar mai pe val (mai actualã,n.r.) ca niciodatã"... "Mã aflu aici din spirit de castã,fiindcã de ani buni nu mai lucrez în domeniu, dar amcãutat sã-mi pãstrez identitatea de ofiþer NBC, sã nurup legãtura cu arma care m-a creat ºi mi-a modelatpersonalitatea de ofiþer ºi, mai ales, sã nu o fac deruºine". Chiar dacã pe parcursul restructurãriiarmatei nu mai îndeplinesc funcþii NBC, lucrândîn alte structuri din S.M.G., S.M.F.T. comandamentede mari unitãþi, ofiþerii chimiºti auconºtiinþa apartenenþei la aceastã armã de elitãºi servesc interesele armatei.Vorbitorul a fãcut urmãtoarele observaþii ºipropuneri:mai întâi sã ne punem noi de acord, încutare sau cutare problemã, sã ne "batem" înidei aici, între noi, sã ne situãm de aceeaºi partea baricadei ºi apoi sã promovãm un singurpunct de vedere comun; numai aºa vom fi credibili;o perioadã de patru ani pentru operaþionalizareaunei campanii de apãrare NBC estetotuºi exagerat de mare;trebuie sã convingem factorii de deciziecã sistemele (mijloacele) incendiare sunt o specialitatea armei apãrare NBC;actualul pluton de apãrare NBC esteidentic cu cel "de pe timpuri"; e greu de instruitsimultan ºi de condus un pluton cu atâteaspecialitãþi de cãtre un tânãr ofiþer;pentru sprijinul medical avem nevoiede medici, care acum lipsesc în numãr mare dinstructurile militare;cine ne dã asigurãri ferme cã ni se vorsatisface nevoile de înzestrare pentru operaþionalizareastructurilor conform graficului, pânãîn 2007?la înzestrarea personalului militar dinarma apãrare NBC trebuie sã se prevadã ºimijloace luminiscente cu luminã rece;se impune realizarea unor scenarii contemporane(actuale, n.r.), prin care sã se aratecum se poate operaþionaliza o subunitate deapãrare NBC cu mijloacele la dispoziþie astãzi,nu cu cele pe care le vor inventa mâine inginerii?!inspectorul pentru apãrare NBC trebuiesã aibã autoritate, putere de decizie ca sãpoatã coordona toate aspectele privitoare laapãrarea NBC în întreaga armatã.Colonelul Iulian Matei, din InspectoratulM.Ap.N., ofiþer cu o vastã experienþã în problemeleapãrãrii NBC, perfecþionatã în structurilecele mai înalte de control ºi decizie din armatã,a fost prezent cu intervenþii de substanþã în toateactivitãþile convocãrii asupra necesitãþiicunoaºterii, analizei temeinice ºi utilizãrii judicioasea posibilitãþilor ºi resurselor umane,materiale ºi finaciare pentru operaþionalizareastructurilor NBC conform graficului ºi pentruaplicarea Dispoziþiei privind instruirea pentruapãrare NBC în Armata României.Susþinerea cu argumente pertinente, careau la bazã cerinþele operaþionale NATO, creeazãºanse de aprobare de cãtre factorii de decizie aconcepþiei de înzestrare a armatei cu echipamenteºi materiale de apãrare NBC.Spiritul de prevedere, analiza prospectivã înacest domeniu au, de asemenea, o importanþãcapitalã.Colonel Florea Surdu (chimist ca ºiantevorbitorii) - inspector ºef pentru protecþiamediului ºi a muncii din Inspectoratul M.Ap.N.:Convenþia de la Geneva(?), într-un actadiþional, limiteazã actualmente instruirea cusistemele incendiare, iar în viitorul apropiat(probabil în 2005) acestea vor fi interzise; cât decurând, sistemele incendiare vor avea acelaºistatut ca ºi minele antipersonal ("vã voi trimitedetalii despre acest act normativ"); întrebuinþareasistemelor incendiare contravine conceptului deapãrare, nu are ce cãuta în doctrina ApãrãriiNBC.Observaþia reporterului: mijloacele (sistemele)noastre incendiare nu provoacã explozia mediului,nici alte efecte catastrofice, ci au acþiune strict limitatãasupra agresorului, fãrã pagube colaterale; într-adevãr,cercetãrile în acest domeniu, au condus lacreºterea efectelor sistemelor incendiare, apropiindu-lefoarte mult ca putere distructivã de ADMNBC.Doctrina apãrãrii NBC se referã laArmata României, nu numai la trupele deapãrare NBC; atenþie deci când abordãminstucþia în armã ºi întrebuinþarea forþelor deAPÃRAREA NBC nr.7 (1/2004) 29

APÃRAREA NBC*ACTUALITATE ªI PERSPECTIVÃapãrare NBC;programul de instruire pentru misiune,înainte de plecarea în teatru, sã se realizeze înªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC printrecerea subunitãþilor printr-un flux (depregãtire) în poligonul armei, dupã scenarii createspecial, pentru evaluarea structurilor ºi militarilorNBC de la primirea plicului cu misiuneapânã la ieºirea din flux (mod de acþiune similarcu eva-luarea din SIMEX); evaluarea anteriorplecãrii în teatru sã cuprindã în scenariu: acþiuneateore-ticã - verificarea dupã un soft, activitateapracticã ºi fiºa de evaluare.Locotenent-colonelul Constantin Nichiþelea,din Comandamentul 2 Operaþional a prezentatunele date despre structurile de apãrareNBC ce participã în 2004 la executarea unoractivitãþi practice:a) în teatrele de operaþii: un pluton dedecontaminare/B.49 Ap. NBC la misiuni încadrul Batalionului Multinaþional de ApãrareNBC/CEHIA;b) în cadrul exerciþiilor bilaterale: un plutonde apãrare NBC (probabil din Cp. Ap. NBC/Bg. 2 I.MO.), la exerciþiul BLUE ROAD - 2004;c) în cadrul exerciþiului BICAZ - 2004:structuri constituite din B. 49 Ap. NBC ºi B. 202Ap. NBC.În scenariul ce se va definitiva ºi aprobapentru exerciþiul bilateral cu Bulgaria din 2005,urmeazã sã fie activatã ºi o celulã de apãrare NBC.Maior Carol Peterfi: dispunem de progra-me,existã proceduri de operare standard,avem elaborate standarde militare operaþionale,tehnice ºi administrative, dar stãm prost cuimplementarea lor în armatã; din pãcate, acestease aplicã numai la Câmpulung, înUniversitatea Naþionalã de Apãrare ºi la Piteºti.Vorbitorul a accentuat pe necesitateaînzestrãrii cu prioritate a batalionului de infanteriecu echipamente ºi materiale de apãrareNBC, ca structurã de bazã participantã la operaþiimultinaþionale. Înzestrarea sã se realizeze peprioritãþi de structuri ce trebuie operaþionalizate;sã participãm la misiuni cu ceea ce putemfi performanþi; sã valorificãm mai bine experienþacelor care au fãcut studii sau au participatla activitãþi NATO peste hotare.Locotenent-colonelul Victor Chiperescu,ºeful compartimentului NBC de la S.M.F.T. aabordat unele aspecte privitoare la cadrul organizatoricde desfãºurare a instrucþiei structurilor cetrebuie operaþionalizate conform graficuluipânã în 2007.Comandanþii de batalioane,locotenentcoloneii Constantin Gheorghe, TudorelRadu ºi Martin Cata au avut intervenþii laobiect privind operaþionalizarea batalioanelor deapãrare NBC: eºalonat, pe prioritãþi de structuricomponente, funcþie de gradul de alocare aresurselor.Locotenent-colonelul Tudorel Radu aridicat o serie de probleme ce au primit rãspunspe loc din partea colonelului medic dr. FlorinPaul privind vaccinarea ºi imunizarea subunitãþilorparticipante la diferite misiuni pestehotare, la posibilele riscuri legate de imunizareapersona-lului, precum ºi referitor la uneleaspecte ce þin de securitatea ºi conservarea vaccinurilorpe timpul transportului în teatrul deacþiuni militare (aspecte cu exemplificãri dinoperaþiunea Iraqi Freedom, prezentate pe larg ºide colonelul Dumitru Gavriº de la Corpul 4Armatã Teritorial).Colonelul Dan Dumitrescu, dinS.M.F.A., a fãcut unele menþiuni despre particularitãþileaplicãrii concepþiei apãrãrii NBC înForþele Aeriene. Concepþia apãrãrii NBC sã fieuna singurã pentru toatã armata, iar în procesulde elaborare sã existe o colaborare mai strânsãîntre specialiºtii NBC din cele trei categorii deforþe.A propus ca anual sã se organizeze laºcoala de aplicaþie o convocare de o zi pe liniaprotecþiei mediului.De asemenea, în compartimentul învãþãmântal ªcolii de Aplicaþie pentru ApãrareNBC sã se înfiinþeze o structurã cu doi ofiþeri deavia-þie cu responsabilitãþi pe linia apãrãrii NBCîn vederea pregãtirii cadrelor de aviaþie (ofiþeriºi subofiþeri) pe probleme specifice, astfel: cercetareaNBC din aer; controlul contaminãrii(decontaminarea RBC) pentru aeronave, aeroporturi,personal navigant; protecþia colectivã înteatrul de operaþii ºi în bazele aeriene ºi altele.Poligonul ºcolii de aplicaþie a armei sã fiedotat pe platforme cu corpuri de aeronave, detransport ºi luptã scoase din funcþiune.Locotenentul inginer Florin Ureche din30 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

Departamentul pentru Armamente, a subliniatfaptul cã Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentruApãrare NBC ºi Ecologie funcþioneazã cu unelecompartimente la limita de supravieþuire, fondurilealocate cercetãrii fiind, ca peste tot, insuficiente.Cineva (un compartiment) trebuie sãlucreze cu perspectivã, pe baza unei analize profundea tendinþelor evolutive din domeniile deresponsabilitate ale armei, la planificarea pentruînzestrarea armatei cu echipamente ºi materialede apãrare NBC. Achiziþiile sã se facã pe bazacerinþelor operaþionale ºi a specificaþiei tehnicea produselor; specialiºtii NBC de la nivelurile dedecizie sã conlucreze cu inginerii ºi tehnicieniiCentrului. Este necesar un organ competentpentru stabilirea specificaþiei tehnice privitoarela echipamentele NBC performante pe planmondial ce trebuie achiziþionate.Locotenent-colonelul Viorel Stanca, dinS.M.F.N. a semnalat unele aspecte privind constituireastructurilor de apãrare NBC în cadrulForþelor Navale.Colonelul inginer Mihai Vãleanu, dinS.M.G.: "Vorbind despre viitor, lucrând la proiecþiide structuri, nu analizãm ºi nu evaluãm realist posibilitãþileprezentului”. La cursul de formare a subofiþerilorpe filierã indirectã numãrul cursanþiloreste foarte mic în comparaþie cu situaþia existentãla alte arme (100 cursanþi la artilerie, faþãde numai 10 la noi). Nu existã criterii precise,nu s-au fãcut din timp propuneri, nu existã perspectivãprivind nevoile de organizare ºi înzestrare.Nu am fost suficient de convingãtori înrelaþia cu eºaloanele superioare ºi nu am reuºitsã ne impunem totdeauna punctul de vedere.Existã cadre din armã (ofiþeri) care auurmat cursuri în þarã ºi în strãinãtate, dar carenu ocupã funcþii conform pregãtirii dobândite.Nu este urmãritã evoluþia în carierã a ofiþerilor.Sã alcãtuim o bazã de date la ªcoalã pentru gestionarearesurselor umane.Privitor la concepþia de înzestrare, specialiºtiiNBC din structurile centrale primescpropuneri de la eºaloanele inferioare, care sedovedesc superficiale, insuficient argumentate,care nu au legãturã cu realitatea. Situaþiile cuexistentul în echipamente primite la S.M.G. nusunt actualizate; de la unitãþi pleacã dateeronate. Biroul de resort din S.M.G. nu poateAPÃRAREA NBC*ACTUALITATE ªI PERSPECTIVÃiniþia documente bune, viabile, dacã acestea nuse bazeazã pe date corecte ºi pe argumente pertinente.Principala deficienþã este lipsa de comunicareîntre unitãþile ºi subunitãþile de apãrareNBC ºi S.M.F.T., ºi S.M.G. Specialiºtii NBC dindiferite structuri, cu atribuþii pe linia înzestrãriinu acþioneazã la unison într-o singurã direcþie,de parcã nu am avea interese comune.Sã ne luãm angajamente realiste, sã stabilimexact ce nevoi avem pentru a ne îndeplinimisiunile peste hotare ºi sã plecãm acolo cu cene trebuie, nu cu echipamente neperformante!La evaluarea structurilor care pleacã îndiferite teatre de acþiuni militare se dovedeºtesuperficialitate; trebuie sã se consemneze ce seconstatã real.Pentru promovarea intereselor armei, alãturide specialiºtii din structurile armei, sã participeºi ofiþeri NBC care în prezent îºidesfãºoarã activitatea în alte structuri ierarhicedin S.M.G., S.M.F.T., inspectorate, comandamentede mari unitãþi.Locotenent colonelul Marius ªerban dinS.M.G. ºi-a început intervenþia rãspunzândunor întrebãri referitoare la serviciul de luptã.Biroul NBC din COCMIL, structura care aelaborat Instrucþiunile S.M.G. 97 ºi 98, privitoarela serviciul de luptã ºi supravegherea NBCîn Armata României, are misiunea sã conducãdin punct de vedere operaþional acest serviciu.Din pãcate, unii dintre specialiºtii NBC solicitaþisã-ºi dea concursul la elaborarea acesteiinstrucþiuni au pretextat diverse motive de a nuparticipa.SARNBC va fi complet operaþionalizat în2009. Instrucþiunile sunt bune, dar trebuie aplicatead-literam. Zonele de responsabilitate alecomponentei operaþionale se stabilesc deDirecþia Operaþii, numai pentru elementele activateîn serviciul de luptã. Existã elemente carese activeazã gradual, în funcþie de resursele ladispoziþie; categoria de forþe ºi eºaloanele subordonateîºi planificã elementele care se activeazã.Sunt multe neajunsuri în funcþionareaserviciului de luptã. Nu consider cea mai bunãsoluþie ca ofiþeri de alte arme sã conducã serviciulde luptã în domeniul supravegherii NBC.La Forþele Aeriene, documentele de la serviciulde luptã se pãstrau "la naftalinã" (Bz.APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004) 31

APÃRAREA NBC*ACTUALITATE ªI PERSPECTIVÃ90Aer).O problemã serioasã care lasã de dorit esteaceea a comunicãrii în timp util, pentru aplicareadispoziþiilor ºi ordinelor, indiferent în cedomeniu de activitate.Colonelul prof. univ. dr. Ion Mituleþu:Universitatea Naþionalã de Apãrare a realizat obazã de date privind activitãþile de stat major deapãrare NBC la eºaloanele tactice, operative ºistrategice, ce se poate pune la dispoziþie.În varã, la Centrul de Instrucþie prinSimulare se desfãºoarã aplicaþia integratoarecomplexã cu ofiþerii - studenþi din anul III ºi IVla eºaloanele brigadã ºi divizie. În premierã, vorfi simulate toate tipurile de misiuni executate decãtre structurile de apãrare NBC: control NBC,cercetare NBC, decontaminare RBC, mascare cuaerosoli ºi întrebuinþarea sistemelor incendiare.Rezultatele acestei aplicaþii, documentele ce sevor întocmi vor fi puse la dispoziþia ºcolii deaplicaþie ºi a celor interesaþi.În încheierea convocãrii, comandantulªcolii, colonelul dr. Nicolae Popescu a apreciatcã întreaga activitate s-a desfãºurat sub semnuleficienþei.În activitãþi de o asemenea anvergurã nutrebuie sã intrãm în polemici, ci sã conlucrãmpentru a gãsi cele mai utile soluþii fiecãrei probleme.Pentru binele armei, pentru promovareaintereselor acesteia, ofiþeriiNBC sã colaboreze mai strâns, chiardacã unii dintre noi lucreazã în structuridiferite de cele ale apãrãrii NBC.În continuare, a arãtat cã nudoreºte sã revinã asupra unor problemedeja lãmurite pe parcursulactivitãþilor desfãºurate în cadrulconvocãrii, reþinând atenþia celorabilitaþi cu diferite responsabilitãþi sãtreacã de urgenþã la analizatemeinicã a observaþiilor, recomandãrilorºi pro-punerilor ºi sãacþioneze în consecinþã. SecþiaDezvoltare ºi Reglementãri dinªcoalã sã întoc-meascã o sintezãraportcu principalele concluzii ºi cu Parpropunerile formulate de participanþi,care va fi înaintatã la S.M.F.T.Comandantul ºcolii, a adus lacunoºtinþa invitaþilor, cã S.M.F.T., personaldomnul general-locotenent conf. univ. dr.Eugen BÃDÃLAN, a acordat tot sprijinulnecesar pentru dezvoltarea ºi modernizarealogisticii instruirii, astfel cã poligonul deinstrucþie pentru apãrare NBC asigurã înmomentul de faþã, pregãtirea la nivel de performanþãa structurilor ce urmeazã a acþiona pestehotare, în diferite teatre de operaþii militare,inclusiv instruirea unor subunitãþi de profil dinarmatele NATO.A mulþumit domnului colonel dr. FlorinPaul pentru participare ºi pentru informareadeosebit de interesantã privind sprijinul medicalNBC ºi realizãrile Centrului de Cercetãri ªtiinþificeMedico-Militare. A pledat pentru o colaboraremai eficientã a specialiºtilor NBC cu personalulmedical, conform S.M.O. 50007 ºi pentruaplicarea mãsurilor de protecþie medicalãNBC de cãtre subunitãþile care acþioneazã înteatre de operaþii militare peste hotare.În final, a mulþumit participanþilor pentruintervenþiile de substanþã, considerând cã activitãþiledesfãºurate pe timpul convocãrii au constituitun fericit prilej de a dezvolta ºi îmbogãþicomunicarea între structurile ºi speciaiºtii NBCde la toate categoriile de forþe, invitând pe viitorla o informare reciprocã, fluentã ºi operativã cutoate problemele de interes, fãrã de care nu eposibilã promovarea intereselor armei.Participanþii la Convocarea de pregãtiregãtiredin 23.03.2004- Câmpulung -32 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

ECHIPAMENTE DE APÃRARE NBCDIN ARMATELE STATELOR NATO

ARTA MILITARAPregãtirea ºi desfãºurarea aplicaþiilortactice constituie un bun prilej de antrenare acomandamentului în planificarea judicioasã aacþiunilor brigãzii mecanizate.La elaborarea obiectivelor aplicaþiei sevor avea în vedere ºi necesitatea pregãtirii personaluluidin comandamentul brigãzii, precumºi instruirea structurilor subordonate în condiþii/mediiNBC, prin introducerea unor situaþiiNBC verosimile în scenariu.Totodatã, buna desfãºurare a acestoractivitãþi presupune obligativitatea comandantuluide a încadra structura NBC cuspecialiºti/personal cu responsabilitãþi în domeniu,suficient de pregãtiþi în planificarea apãrãriiNBC ºi rezolvarea oportunã a situaþiilor NBCcreate.Înainte de desfãºurarea propriu-zisã aaplicaþiei, statul major elaboreazã documentul"Proceduri de Operare Standard în cadrulcomandamentului brigãzii (POS/SOP)"pentru acþiunea unitarã a compartimentelor petimpul derulãrii activitãþilor de planificare încadrul comandamentului.Aceste proceduri includ ºi probleme deapãrare NBC referitoare la:regulamentele ºi standardele dupã carese realizeazã documentele de conducere ºiPLANIFICAREA APÃRÃRII NBCÎN ACÞIUNILE BRIGÃZII MECANIZATEColonel prof.univ.dr. Ion Mituleþu- Universitatea Naþionalã de Apãrare -Abstract: The article is signed by colonel univ. prof. Ph.D Ion Mituleþu from the National University forDefence.The author points out that NBC defence planning represents an integrated part of the process developed by thecommander to prepare and carry on the mechanized brigade actions with contribution to maintaining their operationalcapabilities in NBC environments.The article refers to: SOPs (standard operation procedure) within the brigade commander; steps succession in theplanning process; elaborating the application concept; estimating the NBC threat level; estimating the enemy` s possibilitiesto use a chemical weapon in preparing for fire; EADA (emissions other than attack) identification; friendlyforces analysis and NBC defence structures repartition; course of action analyzing/comparing matrix; NBC defenceplan; weather influence matrix on NBCWMD.informare;conþinutul acestor documente ºi cãrorprobleme sã li se acorde o importanþã deosebitã;modul de colaborare ºi cooperare pelinia apãrãrii NBC în cadrul comandamentului;locul de dispunere a ofiþerului cuapãrarea NBC în comandament ºi activitãþile lacare prezenþa acestuia este obligatorie;alte probleme ºi direcþii de rezolvare aacestora.Planificarea apãrãrii NBC în acþiunilebrigãzii mecanizate este iniþiatã pe baza ordinuluide acþiune ºi anexei "J" pentru apãrare NBCprimite de la eºalonul superior, precum ºi a precizãrilorcomandantului.La orientarea personalului implicat înprocesul de planificare, de regulã, participã ºiofiþerul cu apãrarea NBC.În aceastã etapã se desfãºoarã analizamisiunii sub forma unei ºedinþe (briefing) condusãde comandant (ºeful de stat major), care sefinalizeazã cu întocmirea ghidului pentrudeclanºarea procesului de planificare.În domeniul apãrãrii NBC, ghidul vainclude vulnerabilitãþile (constrângerile, limitãrile)forþelor proprii faþã de ameninþãrile NBCale inamicului (convenþionale, asimetrice) ºi deAPÃRAREA NBC nr.7 (1/2004) 35

ARTA MILITARAposibilitatea producerii evenimentelor EADA.Tot în aceastã etapã a procesului de planificare,ofiþerul NBC însuºeºte ideile de bazã aleconcepþiei acþiunilor brigãzii.Elaborarea concepþiei constituie bazapentru întocmirea cursurilor probabile de acþiune.În prima fazã, la nivelul statului major ºiimplicit al compartimentelor se executã analizasituaþiei.În domeniul apãrãrii NBC analiza situaþieicuprinde: adversarul, forþele proprii,vecinii, terenul, condiþiile de timp, anotimp ºistare a vremii, civilii.1. Analiza adversarului se desfãºoarã încontextul activitãþilor derulate de cãtre compartimentulinformaþii la care participã ofiþerulNBC pentru pregãtirea informativã a câmpuluide luptã (PICL/IPB).Pregãtirea informativã a câmpului de luptãNBC cuprinde:evaluarea pericolului NBC;determinarea riscurilor EADA.Evaluarea pericolului presupune estimareanivelului de ameninþare NBC în zona deacþiune a forþelor proprii pe baza analizei capabilitãþilorNBC ofensive ºi defensive ale adversaruluiºi determinarea gradului de vulnerabilitatea forþelor proprii prin analiza/evaluareaintenþiilor/posibilitãþilor NBC ale adversarului.Din analiza informaþiilor NBC despreadversar, într-o situaþie ipoteticã rezultã cã acestadeþine:a.1. Capabilitãþi NBC ofensive:a) Nivelul ameninþãrii nucleare este ZERO(ALB) - adversarul nu deþine capabilitãþinucleare ofensive;b) Nivelul ameninþãrii biologice este MIC(VERDE) - adversarul are capabilitãþi biologicelimitate. Deºi dezvoltã un program în domeniulagenþilor biologici, nu deþine un sistem demijloace de întrebuinþare a acestora. Se considerãpuþin probabilã diseminarea agenþilor biologici.c) Nivelul ameninþãrii chimice esteMEDIU (PORTOCALIU) - adversarul deþineagenþi chimici moderni ºi mijloace de întrebuinþarea acestora (tabelul nr.1).a.2. Capabilitãþi NBC defensive: deºi adversarulnu deþine capabilitãþi performante pentrudetecþie, avertizare ºi raportare NBC, posedãechipamente moderne de cercetare NBC,decontaminare RBC ºi protecþie individualã;totodatã, personalul este instruit pentru adesfãºura acþiuni în mediul contaminat chimic.Evaluarea intenþiilor/posibilitãþilor NBCale adversarului are la bazã efectuarea unor calculedin care rezultã efectele probabile ce pot fiproduse în zona de responsabilitate a forþelorproprii, exprimate procentual sau în structuriafectate, acestea devenind vulnerabilitãþi(puncte critice) pentru acþiunea respectivã.În continuare, prezentãm o variantã decalcul a posibilitãþilor adversarului de întrebuinþarea armei chimice asupra brigãzii(tabelul nr.2).Tabelul nr.136 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

ARTA MILITARATabelul nr.2Determinarea riscurilor EADA presupuneidentificarea ºi înregistrarea facilitãþilorce deþin surse radioactive, toxine biologiceindustriale sau substanþe chimice toxice industrialeîn zona de acþiune a brigãzii ºi care prinlovire/avariere pot amplifica efectele contaminãriiRBC a personalului ºi mediului ambiant.2. Analiza forþelor proprii (forþelor ºimijloacelor de apãrare NBC) vizeazã:"situaþia de stare" privind capacitatea deluptã;Tabelul nr.3APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)37

ARTA MILITARAsituaþia, compunerea ºi dispunereaforþelor ºi mijloacelor de specialitate organice,primite ca întãrire/puse sub comandã operaþionalãsau în sprijin;repartiþia/subordonarea structurilor deapãrare NBC concretizate în forþe ºi mijloace;elementele de dispozitiv constituite dinstructurile de apãrare NBC;manevra forþelor de sprijin de apãrareNBC;alte elemente ale Sistemului Naþional deApãrare, utilizate în zonele de acþiune.În tabelul nr.3 este prezentatã o variantãde repartiþie/subordonare a structurilor deapãrare NBC organice ºi primite ca întãrire decãtre brigadã.Aceastã activitate se desfãºoarã pentru:constituirea elementelor de dispozitiv compusedin structurile de specialitate(SARNBC,forþe de sprijin de luptã NBC);întãrirea forþelor luptãtoare, a batalionuluilogistic ºi a DSE (la ordin);Dupã repartiþia/subordonarea structurilorde apãrare NBC se executã planificarea misiunilorde specialitate pe faze (etape) ale lupteibrigãzii.Pentru mascarea cu aerosoli se întocmeºtematricea þintelor/obiectivelor de fumizarepe faze/etape ale luptei brigãzii (vezi manualelede specialitate), în funcþie de nevoi ºi mijloacelela dispoziþie, iar misiunile principale (alternative)se detaliazã în foaia de lucru (lista) pentruþinte/obiective de fumizare.3. Analiza vecinilor cuprinde acele elementeabsolut necesare pentru coordonare precumºi problemele care pot influenþa ducereaacþiunilor brigãzii mecanizate (de exemplu,schimbul de informaþii în cadrul SARNBC).4. Analiza terenului, condiþiilor detimp, anotimp ºi stare a vremii vizeazã:avantajele/dezavantajele privind întrebuinþareaarmelor NBC/EADA de cãtre inamic;avantajele/dezavantajele privind purtareaEPINBC/folosirea COLPRO;influenþa privind organizarea misiunilorapãrãrii NBC (cercetare NBC, decontaminareaRBC, mascarea cu aerosoli).Totodatã se detaliazã urmãtoarele elementeconcomitent cu analiza inamicului, forþelorproprii ºi vecinilor: sursele de toate tipurile(inclusiv cele de apã); obiectivele industriale curisc de amplasament; caracteristicile POT, gradulde accesibilitate a comunicaþiilor; existenþaacoperirilor.Din analiza condiþiilor meteorologice trebuiesã rezulte OBLIGATORIU apreciereaFERESTREI DE OPORTUNITATE pentruina-mic ºi a FERESTREI DE VULNERABILI-TATE pentru forþele proprii privind întrebuinþareaADMNBC/EADA;Analiza situaþiei meteorologice se concretizeazãîntr-o matrice prezentatã în Anexa nr.1.5. Analiza situaþiei civililor cuprindemodul de utilizare a unor elemente (bãi, spãlãtorii,alte facilitãþi) în sprijinul forþelor proprii ºimodul cum forþele proprii pot sprijini populaþiadin zona de acþiune.Estimarea de apãrare NBC are la bazãconcluziile rezultate din analiza situaþiei ºicuprinde propunerile privind modul de întrebuinþarea forþelor ºi mijloacelor de apãrareNBC pentru sprijinul acþiunilor brigãzii încondiþii/medii NBC.Dupã elaborarea estimãrilor, în cadrul ºedinþei(briefingului) de luare a deciziei se prezintãavantajele ºi dezavantajele pe linia apãrãriiNBC pentru fiecare curs de acþiune analizat.O variantã de analizã a elementelor deapãrare NBC pe cursuri de acþiune este prezentatãîn tabelul nr.4.Planul apãrãrii NBC - anexã la planul deacþiune (Anexa nr.1) - conþine modul de întrebuinþarea forþelor ºi mijloacelor de specialitatepe timpul pregãtirii ºi desfãºurãrii luptei:•se elaboreazã grafic pe hartã/scris/ sau înformat electronic la care se adaugã tabele,grafice etc. prin care se justificã acþiunea structurilorde specialitate;•redactarea, aprobarea etc. se realizea-zãîn conformitate cu SMO 50027.Anexa "J"- Apãrare NBC la ordinul deacþiune (preliminar, de avertizare, fragmentar,de deplasare etc.)•se elaboreazã sub forma de text sau graficºi cuprinde toate elementele de armã în cele5 capitole standardizate;•redactarea, aprobarea etc - conformSMO 5002.38 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

ARTA MILITARATabelul nr.4La activitatea de reanalizare a planului deacþiune poate participa ºi ofiþerul NBC în specialdacã pe timpul desfãºurãrii acþiunii, adversarula trecut la întrebuinþarea armei chimice ori s-auprodus evenimente EADA în zona de responsabilitatea brigãzii. Acest moment nu vizeazãdoar actualizarea planului de acþiune ºi a documen-teloradiþionale de sprijin la acesta, ci presupu-nedesfãºurarea unei activitãþi laborioasela ni-velul comandamentului brigãzii pentrulimitarea ºi înlãturarea urmãrilor atacului chimic/evenimentuluiEADA.APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)În acest articol nu ne propunem sã detaliemactivitatea ofiþerului NBC la ataculNBC/evenimentul EADA ºi postatac/posteveniment.În concluzie, planificarea apãrãrii NBCeste integratã procesului desfãºurat de comandamentpentru pregãtirea ºi ducerea acþiunilorbrigãzii mecanizate ºi contribuie la menþinereacapabilitãþii operaþionale a acesteia încondiþii/medii NBC.39

ARTA MILITARA40APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

ARTA MILITARAPLANIFICAREA APÃRÃRII NBC ÎN ACÞIUNILE BATAL-IONULUI DE INFANTERIE- Proceduri de operare standard -Colonel Graþian IonescuMaior Carol PeterfiAbstract: The authors - colonel Graþian Ionescu, chif of the development and Settlements Departament fromthe Application School for NBC. Defence and major Carol Peterfi, student of the National University for Defence - pointout that military activities preparation and developement are carried out according to standard operation procedureselaborated during peace.These SOPs are specific to each commmander and include: preparing and handing over methods of the briefing andleading documents, commmander management, relationships, collaboration and cooperation between departmentsetc.În urma procesului de restructurare ºireformã pe care l-a desfãºurat ºi îl desfãºoarãArmata Românã, batalionul de infanterie, castructurã de sine stãtãtoare, a cãpãtat un rol centralîn desfãºurarea acþiunilor militare. El a devenitunitatea tacticã de bazã capabilã sã desfãºoare acþiunimilitare în medii diferite, atât pe teritoriulnaþional, cât ºi în afara graniþelor. Importanþaacþiunilor acestuia în noul context internaþionalºi misiunile sale nu mai sunt dependente denivelul ºi amploarea acþiunilor desfãºurate peun teatru de acþiune, ci de sco-purile pe careacesta le îndeplineºte.În aceastã nouã viziune, batalionul deinfanterie poate îndeplini sarcini diferite, de lanivel tactic pânã la nivel strategic, în funcþie demisiunea ºi obiectivul vizat. Altfel spus, acþiunileunui batalion de infanterie pot fi de importanþãtacticã, operativã sau strategicã, acesteafiind în concordanþã cu obiectivele îndeplinite.Având în vedere cele de mai sus, considerãmcã realizarea mãsurilor de apãrare NBCîn cadrul batalionului de infanterie devineesenþialã pentru orice misiune pe care acesta ova îndeplini, iar rolul specialistului în apãrareNBC din cadrul comandamentului acestei structuricreºte, devenind un element cheie în luareadeciziei.Angajarea în orice acþiune militarã astatelor membre NATO are la bazã o analizã pertinentãcare se referã la legitimitatea acþiunii,evaluarea riscurilor NBC ºi la posibilitatea de sprijinlogistic al acþiunii. Dacã unul din aceste elementenu poate fi gestionat corespunzãtor,atunci nici o structurã militarã nu va fi implicatãîn teatrul de acþiune vizat.Pentru realizarea interoperabilitãþii custructurile NATO ºi ca urmare a necesitãþiiîndeplinirii celui de-al doilea deziderat prezentatanterior, la nivelul batalionului de infanterie,în cadrul comandamentului sunt prevãzutedouã funcþii cu responsabilitãþi pe liniaapãrãrii NBC încadrate cu un ofiþer ºi respectivun subofiþer.Ofiþerul cu responsabilitãþi pe liniaapãrãrii NBC are ca misiune principalã consiliereacomandantului de batalion în domeniulapãrãrii NBC în vederea luãrii deciziei ºi totodatãeste cel care planificã, organizeazã, coordoneazãºi conduce forþa de sprijin de apãrareNBC pentru realizarea mãsurilor de specialitateîntr-o concepþie unitarã, în deplinã concordanþãcu concepþia acþiunilor desfãºurate de batalionulde infanterie (similar).Subofiþerul cu responsabilitãþi pelinia apãrãrii NBC este elementul de execuþiela dispoziþia structurii NBC din cadrul comandamentuluiºi are ca misiune principalã sprijinulde specialitate ºi suportul logistic pentru subsistemulde avertizare ºi raportare NBC existent lanivelul batalionului.Pregãtirea ºi desfãºurarea oricãror acþiunimilitare se realizeazã pe baza unor proceduri deoperare standard (POS) care se elaboreazãîncã din timp de pace. Aceste POS-uri suntspecifice fiecãrui comandament ºi, de regulã,conþin elemente referitoare la modul deîntocmire ºi transmitere a documentelor de conducereºi informare, modul de organizare acomandamentului, modul de relaþionare, colaborareºi cooperare între compartimente etc.Aceste reglementãri interne vin sã completeze ºisã expliciteze dispoziþiile ºi regulamentele înAPÃRAREA NBC nr.7 (1/2004) 41

ARTA MILITARAvigoare ºi nu pot fi în contradicþie cu acestea.Procedurile de operare standard pe liniaapãrãrii NBC sunt parte componentã a procedurilorde stat major ºi în opinia noastrã acesteatrebuie realizate într-o concepþie unitarã pentruîntreaga armatã, având în vedere noile ameninþãripe care structurile militare sunt nevoitesã le gestioneze-terorismul ºi anume latura lui cuconsecinþele cele mai devastatoare, terorismulNBC.Activitatea de pregãtire ºi desfãºurare aacþiunilor batalionului se realizeazã în concordanþãcu prevederile regulamentelor în vigoareºi se desfãºoarã în cele cinci etape cunoscute.Planificarea apãrãrii NBC în acþiunilebatalionului de infanterie nu face excepþie de laregulã, iar pentru a înþelege modul în care sedesfãºoarã aceasta, trebuie înþeleasã corespunzãtoractivitatea specialistului NBC în cadrulstatului major pe timpul pregãtirii ºi desfãºurãriiacþiunilor militare. Aceastã activitate este arãtatãsintetic în Anexa nr.1.În continuare, prezentãm o variantã a acestorproceduri de operare standard pe linia apãrãrii NBC lanivelul comandamentului bata-lionului de infanterie(similar), într-un mod practic, plecând de la o situaþieipoteticã ºi þinând cont de cele trei momente importanteîn care se realizeazã cu precãdere mãsurile de42apãrare NBC: înainte de atacul NBC/producereaevenimentului EADA, la atacul NBC/producereaevenimentului EADA ºi postatac/posteveniment.Sã considerãm ca viabilã urmãtoarea situaþieipoteticã:Pe fondul deteriorãrii situaþiei politico-militareîn regiunea X statul roºu a trecut la agresiune militarãîmpotriva statului albastru. României - ca statmembru NATO, în baza acordurilor internaþionale lacare este parte ºi în baza unui mandat ONU, i se ceresã intervinã în favoarea statului albastru agresat. Caurmare a decizei politico-militare luatã de organeleconstituþionale abilitate, un batalion de infanterie estedeplasat în noul teatru de acþiune ºi intrã în componenþaunei forþe multinaþionale (Bg. 120) care aprimit misiunea de a stabiliza situaþia în zona de conflict.Datoritã unor cauze subiective ºi superioritãþiiagresorului, forþa multinaþionalã constituitã esteforþatã sã treacã la apãrare cu misiunea de a opriofensiva adversarului ºi a proteja populaþia civilã ºiobiectivele politico-administrative, economico-socialeºi culturale de pe teritoriul agresat.Acþiunea militarã a batalionuluieste declanºatã în baza unui ordin deacþiune emis de eºalonul superior încare i se specificã toate elementelenecesare misiunii. În cazul de faþã,batalionul de infanterie va trece laapãrare într-un raion cu scopul opririiofensivei inamicului pe o anumitãdirecþie.Situaþia NBC este urmãtoarea:Pe timpul acþiunilor ofensiveinamicul nu a întrebuinþat ADMNBC,dar existã pericolul întrebuinþãriiacestora. Incendiile izbucnite în fâºiade apãrare a Bg. 120 Multinaþionaleau fost cauzate de loviturile executatecu aviaþia ºi sunt în curs de lichidarecu sprijinul formaþiunilor de protecþiecivilã. Grupa 20 Ap. NBC a instalat unPONBC la marginea de S-E a localitãþii XXXX(4929;5409) ºi se aflã dispusã într-un raion cucentrul la 750 m V. cota 99,9(4929;5410). B. 20I. a fost întãrit la cererea NATO cu o grupã dedecontaminare înainte de deplasarea în teatrulde acþiune.Acþiunile ºi mãsurile de apãrare NBC seAPÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

vor pregãti ºi desfãºura în urmãtoarele etape:a)înainte de atacul NBC/evenimentul EADA;b)pe timpul atacului NBC/producerii evenimentuluiEADA;c)postatac/posteveniment.Planificarea apãrãrii NBC în acþiunile batalionuluide infanterie este iniþiatã pe bazaordinului de acþiune ºi anexei "J" pentru apãrareNBC primite de la eºalonul superior, precum ºia precizãrilor comandantului.La orientarea personalului implicat în procesulde planificare participã ºi ofiþerul cuapãrarea NBC. Aceastã ºedinþã are ca rezultatghidul comandantului pentru declanºarea procesuluide planificare. În domeniul apãrãrii NBC,ghidul va include vulnerabilitãþile (constrângeri-le,limitãrile) forþelor proprii faþã deameninþãrile NBC ale inamicului (convenþionale,asimetrice) ºi de posibilitatea produceriievenimentelor EADA.ARTA MILITARAPe timpul etapei de elaborare a concepþieiacþiunii, ofiþerul NBC însuºeºte ideile de bazãale concepþiei acþiunilor batalionului ºi participãla analiza misiunii executatã în cadrul statuluimajor. În domeniul apãrãrii NBC, analiza situaþieicuprinde: adversarul, forþele proprii,vecinii, terenul, condiþiile de timp, anotimp ºistare a vremii, relaþiile civili-militari. De asemenea,ofiþerul responsabil cu apãrarea NBC participãla elaborarea cursurilor de acþiune, iar înºedinþa de precizare a concepþiei prezintã, dacã ise cere acest lucru, avantajele ºi dezavantajelepentru fiecare curs de acþiune elaborat de compartimentulS-3. Pentru o comparare eficientã acursurilor de acþiune, el poate utiliza matriceaprezentatã în Anexa nr.2.Analizele anterioare sunt finalizate prinelaborarea estimãrii ºi a concepþiei de sprijin NBC.Estimarea NBC trebuie în mod obligatoriususþinutã de calcule riguroase privind posibilitãþileinamicului de întrebuinþare a armelorNBC, precum ºi de modalitãþiºtiinþifice de justificare arepartiþiei forþelor ºimijloacelor de apãrare NBC pemisiuni. O variantã a estimãriiNBC este prezentatã în Anexanr.3.Concepþia de sprijinNBC, ca parte componentã aconcepþiei comandantului deducere a acþiunii, dupã aprobareasa de cãtre comandantulbrigãzii, devine documentullegal pe baza cãruia se va elaboraAnexa "J" Apãrare NBC laplanul de acþiune ºi Anexa "J"Apãrare NBC la ordinul de acþiune(Anexa nr.4). Formaacestor documente va fi conformãcu regulamentele învigoare, iar conþinutul vadiferi în funcþie de etapa ºiacþiunile pentru care suntelaborate.Prezentãm în continuareconþinutul pe scurt alacestor documente prin exemple.APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004) 43

Anexa nr. 3Estimarea ofiþerului cu apãrarea NBC(înainte de atacul NBC/evenimentulEADA)I.Estimarea capabilitãþilor inamicului1. Din estimarea capabilitãþilor NBC aleinamicului, rezultã cã nivelul de ameninþareNBC în fâºia de acþiune a B. 20 I. este MIC ºipropun adoptarea NOPINBC 1.2. In situaþia în care inamicul trece laîntrebuinþarea armei chimice în pregãtirea defoc a ofensivei, are posibilitatea sã scoatã dinluptã probabil ……..; echivalentul a ……………3. Obiectivele de risc care pot fi lovite sunt:..............................................II.Forþele ºi mijloacele de apãrare NBC1. B. 20I. dispune de urmãtoarele forþe ºimijloace de apãrare NBC:a. organice: celula 20 NBC; gr. 20 Cc.NBC;b. primite ca întãrire: gr. 1Dc. Arm.Th. L. ;Pl. 120 AGI/Cp.120Ap.NBC;c. în sprijin: eºalonul superior cu subunitãþide decontaminare.2. Propun urmãtoarea repartiþie a forþelorºi mijloacelor de apãrare NBC la dispoziþie:a. Celula 20 NBC; gr. 20 Cc. NBC ºiechipele de cercetare NBC/Cp.I. ºi Bt.Art. sã seconstituie în subsistemul de observare NBC albatalionului;b. Gr. 1Dc.Arm.Th.L. sã se constituie înforþa de sprijin de luptã de apãrare NBC;c. În cadrul Cp. 20 Log. sã funcþionezePAMC.III. Concepþia apãrãrii NBCSe realizeazã astfel:a. Pe timpul pregãtirii luptei de apãrare:1. Subsistemul de observare NBC = asigurãCc. NBC în raionul...............…ºi pe itinerarul……..pânãpe aliniamentul……………2. Gr.1 Dc. Arm.Th.L. = recunoaºte ºipregãteºte pentru instalare un punct de decontaminareoperaþional în raionul cu centrul la……iar eºalonul superior are recunoscut unpunct de decontaminare la ………………pentruexecutarea la ordin a decontaminãrii subunitãþilorîn situaþia contaminãrii chimice a acestora.3. Mascarea cu aerosoli a urmãtoarelorpuncte obligatorii de trecere:…………........44ARTA MILITARAb. Pe timpul desfãºurãrii luptei de apãrare:1. Subsistemul de observare NBC=asigu-rãobservarea NBC în raionul…………………ºi peitinerarul.....……..pentru sprijinul Cp….I. careexecutã contraatacul.2. Gr. 1 Dc. Arm.Th.L. = recunoaºte ºipregãteºte pentru instalare ……puncte dedecontaminare operaþionalã în raionul cu centrulla …………….ºi la……………………….pentru executarea decontaminariisubunitãþilor în situaþia contaminãriichimice a acestuia.3. Cp. ….I. executã mascarea cu aerosoli aaliniamentului de contraatac a Cp…..I. între….ºi între……….cu durata de …….minute ºi unaliniament de mascare falsã, executat de Cp….I.între……ºi între……….pe direcþia/aliniamentul………cudurata de………..minute.4. Îmbrãcãmintea ºi EPINBC contaminatese vor transporta în PAMC la ………………..cumijloacele batalionului.5. Pentru realizarea mãsurilor de apãrareNBC sunt necesare urmãtoarele forþe ºi mijloacede la eºalonul superior:………Cu forþele ºi mijloacele de apãrareNBC la dispoziþie, B. 20 I. îºi poate îndepliniîn bune condiþii misiunea.Estimarea ofiþerului cu apãrarea NBCîn lupta de apãrare a B.20 I(dupã producerea unui eveniment EADA)I. Estimarea efectelor probabile cares-au produsa) Date despre atac/eveniment NBC1. La 12.07 03.30 inamicul a executat unbombardament cu aviaþia utilizând agenþi chimicipersistenþi de tipul iperitã asupra raionuluide dispunere al companiei logistice.2. Efecte:- a fost contaminatã cu iperitã o suprafaþãtotalã de............;- Cp.20 Log. a fost surprinsã ºi contaminatãîn întregime.3. În urma contaminãrii s-au produsurmãtoarele pierderi probabile:- 27 militari decedaþi ca urmare a atacului;- 31 militari vor deceda dupã 12 ore, iardupã 24 ore încã 17 militari;- total pierderi probabile=75 militari, adicã62% din efectivul companiei logistice;- personalul supravieþuitor, tehnica ºiAPÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

materialele companiei sunt contaminate înîntregime.II. Mãsuri de primã urgenþãÎn urma analizei efectuate vã propunurmãtoarele mãsuri de primã urgenþã:1. Înºtiinþarea, avertizarea ºi alarmareaîntregului personal despre producereacontaminãrii, precum ºi adoptareaNOPINBC-4 de cãtre personalul Cp. 3I.2. Schimbarea raionului de dispunerea Cp.Log. ºi dispunerea acesteia într-unnou raion cu centrul la……….. Evacuareaîntregului personal de pe zona limitrofã azonei de risc, precum ºi a personalului civilîn raionul EVACUARE.3. Interzicerea manevrei ºi dispuneriisubunitãþilor în raionul HAZARD de la05.07 03.30 pânã la 07.07 03.30, iar înraionul ATAC de la 05.07 03.30 pana la09.07 03.30.4. Ruta de varientare a porþiunii contaminatede pe itinerarul de aprovizionareevacuare:……………….......…………timpulde valabilitate pentru acest itinerar 05.0703.30 - 09.07 03.30.5.Aliniamente de îmbrãcare a EPINBC………III. Misiuni executate de structurile de specialitate1. Cercetarea NBC (prelevare probe,supraveghere, observare, monitorizare, descoperireºi determinare, marcare, etc.)Grupa 20 Cc NBC trebuie sã executedescoperirea, determinarea ºi marcarea raionuluicontaminat. Ulterior grupa va preleva probela ordin mai în interior ºi le va înainta spre analizãlaboratorului...........2. Decontaminarea personalului în punctulde decontaminare instalat la ………3. Decontaminarea terenului (unde, cu ce,când, alte metode alternative)4. Decontaminarea echipamentului (unde,cu ce, când, alte mãsuri impuse de situaþie) înterenul de decontaminare instalat la……decãtre Cp. 120 Ap. NBC. Echipamentul ºi materialelecontaminate vor fi evacuate la PAMC albatalionului ºi prin grija Bg.120 Mc. la punctulde decontaminare.ARTA MILITARAIV. Repartiþia structurilor de apãrare NBCV. Cereri de la eºalonul superior1. Sprijin cu subunitãþi specializate:Vã propun sã solicitãm intervenþia Bg. 120Mc. pentru executarea decontaminãrii Cp.Log.în punctul de decontaminare recunoscut ºiamenajat la………… ºi sprijinul cu o grupã decer-cetare NBC pentru executarea cc. NBC aitine-rarului de varientare...........2. Completarea echipamentelor ºi materialelorNBC consumate astfel:v…….complete de protectie;v…….m.c.g.;v....................Anexa nr. 4Copia nr. …..din…….copiiCdm. B. 20I.BUZÃU13 1800 MAR 04Anexa ,,J” pentru apãrare NBC laplanul de acþiuneReferinþe : - Hãrþi 1: 500.0001:250.000- Ora utilizatã - LocalãAPÃRAREA NBC nr.7 (1/2004) 45

I. SITUAÞIAa. Forþele Roºii - conform anexei "B" -Informaþii1. Capabilitãþi NBC ofensive:(a) Nivelul ameninþãrii nucleare este ZERO(ALB) - inamicul nu posedã capabilitãþinucleare ofensive.(b) Nivelul ameninþãrii biologice este MIC(VERDE) - inamicul dispune de capabilitãþi biologicelimitate. Deºi dezvoltã un program decercetare în domeniul armei biologice, neavândo doctrinã expresã de utilizare a acestei armeeste puþin probabilã întrebuinþarea agenþilorbiologici împotriva forþelor proprii.(c) Nivelul ameninþãrii chimice este GAL-BEN - inamicul dispune de agenþi chimici deluptã moderni, precum ºi de sisteme de întrebuinþarea acestora. Forþele Roºii dispun deurmãtoarele sisteme de mijloace convenþionaleºi agenþi chimici:Muniþia va fi folositã probabil pentru producereade pierderi în personal ºi degradareaperformanþei unitãþilor ºi subunitãþilor proprii,fiind vizate în special punctele de comandã, elementelesistemului logistic ºi punctele obligatoriide trecere.(d) Muniþia NBC artizanalã poate fi întrebuinþatãde cãtre elementele teroriste ºi va produceefecte limitate asupra forþelor proprii.2. Capabilitãþi NBC defensive- Inamicul dispune de subunitãþi specializatede apãrare NBC ºi sunt antrenate sãacþioneze în medii contaminate RBC;- Elementele specializate executã periodicobservarea meteorologicã ºi raporteazã datelenecesare;- Forþele adversarului deþin echipamente46ARTA MILITARAde protecþie individualã NBC moderne ºi executãantrenamente în portul acestora.3. Obiective de risc NBCÎn zona de acþiune a forþelor proprii existãobiective industriale de risc NBC în localitãþileZZZZ ºi YYYYY, care prin lovire (avariere) potcrea zone contaminate cu substanþe chimicetoxice industriale de tip amoniac ºi clor ce au opersistenþã de 4 - 6 ore.4. Mascarea cu aerosoliInamicul dispune de mijloace convenþionaleºi în infraroºu pentru descoperireaþintelor ºi are capacitatea de a utiliza fumul pentruorbirea sistemelor tehnice ale forþelor propriiºi pentru mascarea acþiunilor sale ofensive.Sistemele de lovire ale inamicului suntvulnerabile la fumurile pe bazã de petrol ºi lacele care au în compoziþie pulberi metalice.5. Terenul ºi condiþiile meteorologiceTerenul ºi condiþiile meteorologice favorizeazãinamicul pentru întrebuinþarea agenþilor chimiciºi a aerosolilor de mascare.Persistenþa agenþilor chimici ºi aSCTI va fi mai mare pe timpulnopþii, datoritã temperaturilorscãzute.b. Forþele propriiStructurile de apãrare NBC dinsubordine sprijinã acþiunile batalionului,în special pentru realizareadispozitivului de apãrare, concomitentcu asigurarea condiþiilor pentruintervenþia forþelor aliate pentru restabilireasituaþiei de conflict create.c. Subordonãri ºi resubordonãri- conform anexei "A" - OrganizareaForþei2. MISIUNEAStructurile da apãrare NBC din subordineaB. 20I. sprijinã forþele acestuia care trec laapãrare în raionul "BRADUL". La ordin sprijinãacþiunile ofensive ale aliaþilor de pe direcþia"TIGRUL".3. EXECUÞIAa. Concepþia apãrãrii NBC- B. 20I. va concentra efortul apãrãrii NBCîn raionul "BRADUL", pentru sprijinul forþelorproprii care trec la apãrare ºi asigurã protecþiatehnologicã ºi fizicã a "CENTRULUI DEANALIZà SEISMOLOGICÃ".Faza I - PredesfãºurareaAPÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

- Structurile de apãrare NBC din compunereaB. 20I. sunt alarmate, operaþionalizateºi pregãtesc deplasarea în zona de operaþiiîntrunite.Faza a II-a - Desfãºurarea- Structurile de apãrare NBC asigurã sprijinulde specialitate (cercetarea NBC, mascareacu aerosoli ºi la ordin decontaminarea RBC) petimpul deplasãrii ºi realizãrii dispozitivului deapãrare în raionul "BRADUL".-Prioritãþi de sprijin NBC: Cp.1I. ºi Bt.20 Ar.Faza a III-a - Angajarea forþelor(desfãºurarea operaþiei de apãrare întrunitã):a) Etapa I - Sprijinul NBC (controlul ºi monitorizareaNBC) în folosul P.C., forþelor de sprijinºi a Cp. 3 I. din FAI pe timpul pregãtiriiapãrãrii în zona de acþiune a batalionului;b) Etapa a II-a - Sprijinul NBC (controlul ºimonitorizarea NBC) în folosul Cp. 3 I. caredesfãºoarã acþiuni de întârziere pe direcþia"AXA ROªIE" pentru oprirea ofensivei ForþelorRoºii pe aliniamentul "RIVER".c) Etapa a III-a - Sprijinul NBC (controlul,monitorizarea, cercetarea NBC, mascarea cuaerosoli ºi la ordin, decontaminarea RBC) înfolosul B.34 PANZER pe timpul desfãºurãriiripostelor ofensive executate de Bg. 120Multinaþionalã pentru nimicirea forþelor inamiculuidin obiectivul "CHARLIE" ºi restabilireaapã-rãrii pe frontiera statului agresat.Faza a IV-a - Sprijinul NBC (controlul ºimonitorizarea NBC în folosul B. 20I. pe timpulrestructurãrii dispozitivului de apãrare înraionul "BRAVO" ºi a B. 120 I. CEHO care executãredislocarea forþelor.b. Misiunile forþelor de sprijin de luptã :- subcentrul de control NBC al B. 20 I.organizeazã SARNBC ºi asigurã controlul, monitorizarea,avertizarea ºi raportarea NBC înraionul "BRADUL";- forþa de sprijin de Ap. NBC va executaurmãtoarele misiuni:cercetarea NBC pe timpul deplasãrii,organizãrii ºi desfãºurãrii operaþiei de apãrarede cãtre B. 20 I. în raionul "BRADUL" ºi ulteriorîn raionul de regrupare "BRAVO";decontaminarea RBC în situaþia contaminãriisubunitãþilor din structura B. 20 I. petimpul pregãtirii ºi desfãºurãrii operaþiei deapãrare;mascarea cu aerosoli pe timpulARTA MILITARAdeplasãrii subunitãþilor din cadrul B. 20 I. în vedereaorganizãrii apãrãrii în raionul "BRADUL"ºi ulterior în folosul B. 34 PANZER care executãripostele ofensive;decontaminarea îmbrãcãmintei ºiEPINBC în situaþia contaminãrii acestora înraionul Cp. Log.c. Instrucþiuni de coordonare:adoptarea NOPINBC corespunzãtornivelului ameninþãrii NBC;nevoi critice de informaþii - descoperireamuniþiei chimice în depozitele (pe aeroporturile)existente pe teritoriul inamicului;cooperarea subunitãþilor de apãrareNBC cu forþele de protecþie civilã din subordineaMinisterului Administraþiei ºi Internelorstatului agresat în situaþia lovirii obiectivelor derisc NBC din zona de acþiune a batalionului;deplasarea structurilor de apãrare NBCîn zona de responsabilitate se va executa conformprocedurilor de operare standard stabilitela nivelul batalionului ºi a STANAG nr……..;- cererile de sprijin de luptã/logistic vor fiînaintate prin comandamentul B. 20 I.4. SPRIJIN LOGISTIC:- conform anexei I - Sprijin logistic;- în depozitul de echipamente ºi materialede apãrare NBC al B. 20 I. se gãsesc 200 L.F. a 2kg, 300 L.F. a 12 kg ºi 120 L.F. a 20 kg;- aceste materiale se vor folosi de cãtrestructurile subordonate conform cererilorîntocmite pentru executarea misiunilor planificate.5. CONDUCEREA ªI COMUNICAÞIILEa. Conducerea:- subcentrul de control NBC al B. 20 I. seaflã dispus la P.C.;- ........................................b. Comunicaþiile - conform anexei H -Comunicaþii ºi Informaticã.ªEF AL OPERAÞIILOR B. 20 I.Mr.___________________APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004) 47

ÎNVÃÞÃMÂNT*INSTRUIRE ASISTATà DE CALCULATORAPLICAÞIA ASISTATà DE CALCULATOR-formã specificã de pregãtireîn ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC -Locotenent-colonel Ion BerevoianuMaior dr. Traian NiculaAbstract: The tactical application represents a form of education management and development within theApplication School for NBC Defence.The authors - lieutenant-colonel Ion Berevoianu, deputy commander for education and maj. Ph. D TraianNicula, chief of the branch settlement office describe in detail and explain the integration of soft applications ineducational activities: the "RAPSIT NBC" IT application; the simulation method meant to train the NBC scouts.During March 8 th -12 th 2004, took place an integrator application assisted by computer, with the theme: "NBCDefence battalion actions in a defence operation of a large multinational unit carried on in jeopardy and opponent`s use of NBCWMD and EADA causing incidents.A plicaþiatacticã reprezintã, înconcepþia specialiºtilormilitari,o formã superioarãºi complexãde pregãtireºi instruire acomandamentelorºi trupelor, dar totodatã, constituie ºi o formã deorganizare ºi desfãºurare a învãþãmântului în ªcoala deAplicaþie pentru Apãrare NBC.În cadrul acestei forme de pregãtire,cursanþii aplicã în mod întrunit cunoºtinþele însuºiteanterior ºi folosesc deprinderile formate la alte discipline,îºi formeazã ºi perfecþioneazã capacitatea organizatoricãºi de execuþie, priceperea de a conduce în modindependent ºi creator activitãþile practice corespunzãtoareatribuþiilor ce decurg din funcþiile la unitãþi, oridupã absolvirea cursurilor, în condiþii cât mai apropiatede realitate.REPERE ISTORICEPe parcursul evoluþiei societãþii, a necesitãþiiconducerii unor structuri militare destinateîndeplinirii dezideratelor urmãrite, dar maiales pentru pregãtirea acestora, s-a apelat, întroformã sau alta, la anumite modalitãþi practice.Astfel, pe timpul lui Burebista, în cadrulpregãtirii militare, trupele dacice erau instruitesã foloseascã formele manevriere, sã loveascãinamicul prin surprindere, rapid, acolo unde seaºteapta cel mai puþin. În perioada domnieiregelui dac Decebal, periodic aveau loc taberede adunare a cetelor diferitelor cãpetenii locale,unde se executa o instrucþie militarã temeinicãprin exerciþii ºi pregãtirea armamentului.Evul mediu, ca urmare a evoluþiei armamentuluiºi diversificãrii tacticilor, se manifestãca o perioadã în care, înaintea fiecãrei campanii,se executa cu trupele o instruire specialã legatã demanevrele ºi procedeele de luptã ce se pot adoptaîn funcþie de situaþiile posibile a fi create.Epoca modernã, denumitã din punct devedere al specialiºtilor militari ºi epoca naºteriiarmatelor permanente a impus în planul instruiriiaplicaþia, sub forma manevrelor. Prima manevrãa trupelor române s-a desfãºurat la 22 august1831 pe Câmpia Colentinei ºi a Herãstrãului,la care au participat patru batalioane de infanterieºi patru escadroane de cavalerie.La jumãtatea secolului al XVIII-lea, înarmatele Germaniei ºi Franþei s-a introdus caformã de pregãtire a cadrelor ºi comandamentelor,aplicaþiile pe hartã (jocurile derãzboi). Jocul de rãzboi implica imaginareaunor situaþii de rãzboi ºi câte o misiune pentruparticipanþi.Aceastã formã de pregãtire a fost introdusãîn ªcoala Superioarã de Rãzboi, începând cuanul 1891, ulterior ºi în alte instituþii48 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

de învãþãmânt militar.Dupã cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial,modul de organizare ºi desfãºurare a pregãtiriicomandamentelor ºi trupelor a evoluat ºi s-aperfecþionat continuu, ca urmare a dezvoltãriiteoriei militare ºi implicaþiilor pe care le-au avutnoile armamente asupra ducerii acþiunilor militare.APLICAÞIA TACTICà ASISTATà DECALCULATORAsupra conceptului de aplicaþie tacticãs-au emis diferite pãreri de cãtre specialiºtii militari,care converg cãtre ideea cã aplicaþia tacticãeste o formã de pregãtire pentru comandamenteºi de instruire a trupelor.În consecinþã, Aplicaþia tacticã constituieforma superioarã, integratoare, complexã ºidinamicã de pregãtire a comandamentelor ºi deinstruire a trupelor ce constã în rezolvarea practicã aunor situaþii de luptã simulate ºi contribuie la perfecþionarealucrului în echipã a statului major, la dezvoltareacalitãþilor psihomorale ale personalului,specifice procesului luãrii deciziei, planificãrii ºi conduceriiforþelor în operaþie ºi luptã ºi la perfecþionareadeprinderilor luptãtorilor.Elementele definitorii ale aplicaþiei sunt:tema, obiectivul, scopul, locul de desfãºurare,executanþii, tipul ºi forma acesteia. Tipurile deaplicaþii sunt: cu trupe, de comandament, cutransmisiuni în teren/cazarmã, de comandamentpe hartã, de mobilizare, combinatã ºi aplicaþiaasistatã de calculator.Dacã despre celelalte tipuri de aplicaþii secunosc date suficiente, aplicaþia asistatã de calculatorconstituie o formã modernã de pregãtirea cadrelor ºi cursanþilor în ªcoala de Aplicaþiepentru Apãrare NBC.Realizarea programelor informatice îninstituþia noastrã, a permis, începând cu anul deînvãþãmânt 2001/2002, sã planificãm aplicaþiiintegratoare asistate de calculator, pe patruniveluri: stat major/batalion Apãrare NBC,comandanþi de companii/ plutoane ºi grupe deApãrare NBC.Pentru organizarea ºi desfãºurarea încondiþii bune a acestor tipuri de aplicaþii suntnecesare urmãtoarele elemente:realizarea infrastructurii informatice caresã cuprindã: sãli de specialitate, calculatoare ºiAPÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)ÎNVÃÞÃMÂNT*INSTRUIRE ASISTATà DE CALCULATORreþea INTRANET;programe informatice pentru realizareascenariilor tactice/operative, simularea ºi rezolvareaautomatã a situaþiilor NBC/ evenimentelorEADA, redactarea ºi transmiterea documentelorde conducere ºi informare, folosindpoºta electronicã;subcentrul de simulare/punct de comandã,care sã asigure conducerea operativã a aplicaþieiºi evaluarea participanþilor.Cea mai importantã componentã pentruconducerea aplicaþiei tactice asistatã de calculatoro constituie realizarea softurilor informatice,care sã permitã desfãºurarea în condiþii de securitateºi de calitate a aplicaþiei. În ultimii ani, îninstituþia noastrã, s-a manifestat interesul pentrurealizarea unei infrastructuri informatice caresã permitã realizarea aplicaþiilor ºi antrenamentelorde stat major asistate de calculator, darºi implementarea instruirii prin simulare camodalitate modernã de instruire.La momentul actual, ªcoala de Aplicaþiepentru Apãrare NBC dispune de facilitãþi deinstruire prin simulare cu aplicabilitate îndomeniul cercetãrii NBC realizate exclusiv prinmijloace proprii. Facilitãþile de instruire prinsimulare presupun o infrastructurã hardwarecare constituie platforma pentru aplicaþii softwarededicate.Ne vom opri asupra aplicaþiilor soft pe carele vom detalia în continuare ºi vom explica integrareaacestora.Aplicaþia informaticã ,,RapSitNBC"Facilitãþi oferitede program: raportarea,analiza, prognoza ºiavertizarea unitãþilor ºia altor factori responsabiliasupra evenimentelorNBC conformstandarduluiNATO ATP-45 (A)(STANAG 2103 -"Reporting Nuclear Detonations, Biological andChemical Attacks, and Predicting and Warningof Associated Hazards and Hazard Areas");monitorizarea în timp real a situaþiei NBCpe arii geografice extinse cu posibilitatea primiriiºi transmiterii în timp real a rapoartelor NBC49

ÎNVÃÞÃMÂNT*INSTRUIRE ASISTATÃ DE CALCULATORconform standardului NATO ADatP-3 ("MessageText Formating Rules"), prin diferite canale: e-mail, web etc. Rapoartele NBC ºi meteo pot fiintroduse în sistem ºi de cãtre operatori;acces paralel ºi concurent la baza dedate, din reþeaua localã (LAN), reþeaua extinsã(WAN) sau Internet, în condiþii de securitate ainformaþiei;utilizarea de hãrþi digitale vectoriale,organizate pe straturi tematice cu posibilitãþi deconversie în diferite sisteme de coordonate: latitudine/longitudine,UTM, MGRS. Existã posibilitateade vizualizare a hãrþilor atât în reþeaualocalã, cât ºi prin Internet;realizarea exerciþiilor de stat major pecalculator.ArhitecturaAplicaþie de reþea bazatã pe tehnologieOracle organizatã pe mai multe straturi:a) bazã de date obiect-relaþionalã Oracle8i care conþine informaþia NBC, hãrþile digitale,precum ºi cea mai mare parte din logica aplicaþiei;b) MapViewer - permite vizualizareahãrþilor ºi publicarea acestora pe Internet;c) modulul de mail;d) Server Web - Apache;e) Server mail;f) modulul client/server este destinatope-ratorilor din cadrul Sistemului deAvertizare ºi Raportare NBC (SARNBC).Modulul NBCRapoartele pot fi introduse în sistem prinurmãtoarele canale:1) e-mail;2) prin forme web, care permit completareaºi transmiterea prin Internet a rapoartelorNBC 1, NBC 2 ºi NBC 4. Rapoartele NBC 3 ºi deasemenea, harta zonei prognozate de risc, pot fidoar vizualizate;3) de cãtre operatori prin intermediul modululuiclient/server.Prognoza se realizeazã pe baza standarduluiNATO ATP-45 (A) (STANAG 2103 -"Reporting Nuclear Detonations, Biological andChemical Attacks, and Predicting and Warningof Associated Hazards and Hazard Areas").Rapoartele NBC 2 ºi NBC 3 sunt generateautomat ºi prezentate operatorului spre validare.Programul determinã automat unitãþile ºilocalitãþile din zona prognozatã de risc, precumºi timpul de sosire a norului radioactiv sau chimic.Modulul de mailEste o aplicaþie de tip client de mail dezvoltatãîn Java ºi integratã cu baza de dateOracle. Ea permite vizualizarea mesajelor primite,importul lor în baza de date ºi ºtergereaacestora. De asemenea, este posibilã trimitereade mesaje prin intermediul modulul client/server.Operatorii sunt avertizaþi în cazul primiriiunornoi mesaje.Fig.1 Interfaþã destinatã procesãriirapoartelor nucleare (NUC)Modulul de hãrþiHãrþile sunt stocate în baza de datefolosind structura de date a Oracle SpatialCartridge.Ele sunt organizate pe straturi ºi suntposibile analize spaþiale asupra lor (de exemplu,determinarea unitãþilor ºi localitãþilor din zonaprognozatã de risc).Harta poate reprezenta orice zonã alumii (dacã se încarcã informaþia geograficã).Coordonatele sunt prezentate în mai multe moduri:latitudine/longitudine, UTM, MGRS.50 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

Fig.2 Interfaþã destinatã exploatãriihãrþii digitaleAlte facilitãþi:a) permite realizarea antrenamentelor destat major pe calculator. Are un modul destinatreprezentãrii pe hartã a unitãþilor, raioanelor,liniilor de despãrþire, aliniamentelor de contact,rutelor de cercetare etc. Situaþia ºi acþiunileforþelor proprii ºi ale inamicului sunt reprezentateprin semne convenþionale ºi abrevierispecifice domeniului militar, conform standardelorNATO. Fiecare unitate are atribuitã o zonãde responsabilitate ºi poate fi pusã în relaþie desubordonare cu alte unitãþi. Zona de responsabilitateatribuitã unei unitãþi este utilizatã înanaliza vulnerabilitãþii nucleare. Analiza vulnerabilitãþiinucleare se realizeazã atât grafic câtºi procentual (conform FM 3-3-1 NuclearContamination Avoidance);b) aplicaþia poate funcþiona atât în modoperativ cât ºi de instruire (antrenamente). Înmodul de lucru ,,antrenament", pe acelaºi sistempot opera simultan mai multe scenarii independentecare sã simuleze diferitele niveluri dincadrul SARNBC sau diferitele eºaloane dincadrul unei mari unitãþi, instructorul având înorice moment imaginea globalã a desfãºurãriiexerciþiului;c) aplicaþia pune la dispoziþie un modulcare asistã ofiþerul de stat major în redactareaordinelor de operaþii/acþiune, fragmentare ºi deavertizare în conformitate cu SMO 50027"ORDINE DE OPERAÞII ªI ANEXE" (corespunzãtorSTANAG 2014TOP). Ordinele redactatepot fi trimise prin e-mail, tipãrite sau exportateAPÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)ÎNVÃÞÃMÂNT*INSTRUIRE ASISTATà DE CALCULATORpe disc în diferite formate.Modul de simulare destinat instruiriicercetaºilor NBCIntroducere:- este destinat instruirii echipelor/grupelorde cercetare NBC;- este integrat cu aplicaþia informaticã"RapSitNBC";- oferã condiþii de instruire apropiate situaþieireale;- posibilitãþi de instruire integratã pe maimulte eºaloane (statul major al batalionului deapãrare NBC, centre ºi subcentre de controlNBC, subunitãþile de apãrare NBC);- permite analiza ºi evaluarea postacþiune.StructuraStructura hardware- Partea mobilã este alcãtuitã din:1. laptop;2. receptor GPS;3. telefon mobil;- Partea fixã este alcãtuitã din:1. server;2. modem pentru linie telefonicã asincronã.- Schema structurii hardwareStructura software1. Aplicaþie client la nivelul pãrþiimobile:un soft care citeºte poziþia în teren aechipajului de cercetare prin intermediul receptoruluiGPS ºi o insereazã în baza de date;un soft care simuleazã aparate dedetecþie nuclearã ºi chimicã (RRM-90, ASTN,tubuºoare indicatoare) ºi indicã un debit aldozei, respectiv o concentraþie a unui agentchimic, corespunzãtor poziþiei în zona simulatãde contaminare radioactivã sau chimicã aechipajului de cercetare.Fig.3 Interfaþa aplicaþiei client ceconþine aparatura de cercetare RBC simulatã51

ÎNVÃÞÃMÂNT*INSTRUIRE ASISTATà DE CALCULATOR2. Aplicaþia server:- genereazã zona contaminatã radioactivºi chimic ºi funcþie de poziþia echipajului,genereazã debitul dozei corespunzãtor, respectivconcentraþia agentului chimic;- înregistreazã poziþia echipajului de cercetareNBC pentru o evaluare ulterioarã a moduluide executare a misiunii;- generarea zonelor contaminate se facepe baza unor modele de difuzie descrise în manualulATP-45(A) volumul 2.Zone contaminate generate:pe baza rapoartelor NBC 2 ºi a mesajelormeteo, programul genereazã curbele corespunzãtoareanumitor valori ale debitelordozelor absorbite;pot fi generate oricâte curbe cu valoricorespunzãtoare debitelor dozelor absorbite;pe harta instructorului acestea vor aveaaspectul prezentat în figurã.Fig.4 Reprezentarea pe harta instructoruluia zonelor de contaminare simulatãMetodologia de utilizare-planificare:- în concepþia aplicaþiei se stabileºte tipulevenimentului NBC, locul, momentul, datedespre acesta (puterea exploziei, tipul agentuluichimic, mijloace de întrebuinþare etc.) ºi datelemeteo;- se introduc aceste date sub formã deraport NBC 2 ºi respectiv rapoarte meteo (CDR,BWR, EDR) în aplicaþia informaticã"RapSitNBC" care genereazã NBC 3;- se genereazã rapoartele NBC 1 pentrusurse (PONBC, alte subunitãþi) ;- procesarea corectã a rapoartelor NBC 1,conform procedurilor SMO 50019 manuale sauautomate, conduc la regãsirea informaþiilorprivind evenimentul NBC stabilite în concepþiaaplicaþiei;- generarea zonelor reale contaminate pebaza rapoartelor NBC 3 din ,,RapSitNBC".Metodologie de utilizare - execuþia:- la momentul stabilit sursele primescraportul NBC 1 sub formã descriptivã;- acestea vor completa raportul NBC 1 înformat ADatP-3 ºi-l vor transmite prin canalelestabilite;- centrele/subcentrele de control NBC vorrealiza prognoza (prin procedura manualã sauautomatã) ºi vor avertiza unitãþile;- unitãþile vor emite ordine fragmentareprin care sã cearã executarea misiunilor de cercetareNBC;- echipajele de cercetare trec la executareacercetãrii pe rutele stabilite;- în funcþie de poziþia lor în teren cititãprin intermediul receptorului GPS, aparatele(simulate) vor indica debitul dozei din loculrespectiv sau prezenþa agenþilor toxici ºi concentraþiileacestora, simulând realist contaminarea;- echipajele vor transmite rapoarte NBC 4prin canalele stabilite, vor marca zona contaminatãconform standardelor ºi vor aplica tehnicilecorespunzãtoare de cercetare;- pe baza datelor privind contaminarearealã primite din teren, centrele/ subcentrele decontrol NBC stabilesc zona efectiv contaminatãºi genereazã rapoartele NBC 5;- scenariul aplicaþiei poate fi amplificatprin impunerea traversãrii unor zone contaminatesau stabilirea altor situaþii de acþiune a subunitãþilorîn medii NBC;Metodologie de utilizare - analiza postacþiune:- rutele echipelor de cercetare sunt stocateîn baza de date ºi pot fi analizate ulterior;- aplicaþia permite calculul dozei total primitede echipaj ºi a vitezei medii de deplasare;- pot fi analizate tehnicile de cercetare utilizate;- alte aspecte ale execuþiei misiunii pot fi52 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

ÎNVÃÞÃMÂNT*INSTRUIRE ASISTATà DE CALCULATORevaluate de arbitrii aplicaþiei.La momentul actual, avem capacitatea dea executa instruirea integratã pe mai multeeºaloane pornind de la nivelul grupei/echipei decercetare NBC pânã la nivelul statului major debrigadã, respectiv centre ºi subcentre de controlNBC (din cadrul Sistemului de Avertizare ºiRaportare NBC).Crearea situaþiilor, scenariilor ºi efectelorADMNBC simulate pe câmpul de luptã este oparte integrantã pentru asigurarea instruirii rea-listeºi eficiente în domeniul apãrãrii NBC.Este factorul care aduce cel mai aproape instruireade realism în condiþiile asigurãrii unuimediu eficient pentru învãþare.Prin folosirea situaþiilor, scenariilor ºiefectelor ADMNBC simulate pe câmpul de luptãinstruirea pentru apãrare NBC poate fi asiguratãîn toate cele trei domenii de instrucþie: individualã,colectivã ºi a comandantului/comandamentului.Generarea situaþiilor, scenariilor ºiefectelor ADMNBC pe câmpul de luptã nu trebuiesã aibã ca rezultat un mediu controlabil caîntr-un laborator. Trebuie sã reproducã o acþiunemilitarã cu complexitatea ºi elementele saleimprevizibile, determinând militarul ºi comandantulsã reacþioneze.De aceea, sistemul de instruire prin simularedezvoltat, oferã posibilitatea creãrii unuinumãr oricât de mare de scenarii diferiteducând la evitarea rutinei sau repetãrii.Posibilitãtile de analizã postacþiune ºi evaluarefac acest sistem de instruire deosebit deeficace în pregãtirea unitãþilor/subunitãþilor deapãrare NBC, forþelor operaþionale ºi a statelormajore ale acestora.Beneficiind de programele informaticerea-lizate în instituþia noastrã, în perioada 08-12.03. anul curent, a fost planificatã ºidesfãºuratã o aplicaþie integratoare, asistatãde calculator, cu tema: "Acþiunile Batalionuluide Apãrare NBC în operaþia de apãrare a unei mariunitãþi multinaþionale desfãºuratã în condiþiile pericoluluiºi al întrebuinþãrii de cãtre adversar aADMNBC ºi producerii evenimentelor EADA".La aceastã aplicaþie au fost angajate urmãtoarelecursuri de carierã:- stat major - ofiþeri;- avansat - ofiþeri;- comandanþi de plutoane - subofiþeri;- formare subofiþeri în activitate - filierain-directã.Aplicaþia s-a desfãºurat în trei etape, iarîn structurile de forþe au fost integrate mariunitãþi/ unitãþi/subunitãþi multinaþionale ºiangajate pentru îndeplinirea misiunilor, inclusivde apãrare NBC.Scopurile urmãrite pe timpul desfãºurãriiaplicaþiei au fost:a) perfecþionarea deprinderilor ºi dezvoltareaabilitãþilor cursanþilor pentru efectuareaestimãrii de stat major în procesul de pregãtireºi de conducere a acþiunilor subunitãþilor deapãrare NBC pe timpul operaþionalizãrii, pregãtiriiºi ducerii operaþiei/luptei de apãrare încondiþii/medii NBC ºi producerii evenimentelorEADA;b) dezvoltarea capabilitãþilor privind aplicareaîn activitãþile planificate ºi desfãºurate destructurile de apãrare NBC a noilor orientãridoctrinare ºi a standardelor militare operaþionalepentru realizarea interoperabilitãþii ºicompatibilitãþii cu structurile similare NATO;c) formarea ºi dezvoltarea deprinderilorpractice de utilizare a programelor informatice,,APÃRARE NBC", ,,ANALIZA NBC" ºi“RAPSIT NBC" pentru redactarea situaþiilorNBC/evenimente EADA, folosind proceduraautomatã;d) perfecþionarea deprinderilor în lucrulde stat major, redactarea corectã ºi transmitereala timp, folosind poºta electronicã, a documentelorde conducere ºi informare.La finalul aplicaþiei, conducerea acesteia,pe baza rezultatelor obþinute de cursanþi, ºi aîndeplinirii scopurilor propuse, a acordat calificativul"FOARTE BINE".APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004) 53

EVENIMENT PUBLICISTICO prioritate de studiu pentru fiecare ofiþerTRATAT DE TACTICÃ MILITARÃ- Forþele Terestre -Eugen Bãdãlan*Valentin Arsenie*Dumitru AlexiuAbstract.The Handbook of Military Tactics issued in 2003, in two volumes, at Sibiu, the publishing house belongingto the Land Forces Academy "Nicolae Bãlcescu".The authors - general-lieutenant lecturer Ph.D Eugen Bãdãlan, general-lieutenant (ret.) univ. prof. Ph.D ValentinArsenie, brigade general univ. prof. Ph.D Dumitru Alexiu - are the highest positioned personalities in theRomanian military hierarchy, with special merits in leading Land Forces, elaborating joint actions` doctrine and in updatingthe military education as well.The two volumes of the Handbook totalize 680 pages and they encyclopaedically approach Land Forces tactics,reported from the point of view of investigated phenomena to the concept promoted by the existent RomanianMilitary Strategy concerning Land Forces missions and role for defence of fundamental values of the state.The elaboration of this vast work comes out of the imposing necessity for Romania` s Army, in the present contextof reshaping, modernization and integration in the North Atlantic Alliance.The science approach through interesting reference to the history of wars, the thrilling style in describing realityand perspectives of the military phenomenon from the point of view of Land Forces` tactics, the investigation methods,the originality and style turn the Handbook of Military Tactics into a work with great responsibility in the field ofmilitary science within the Romanian creation.L ucrareaapãrut în 2003, îndouã volume, la Sibiu,în editura ACADEMIEIFORÞELOR TERESTRE"Nicolae BÃLCESCU".Cele douã volume aleTratatului, echilibrat structurateºi dezvoltate, însumeazã680 de pagini ºi abordeazãaPledoariede colonel (r)prof. Mihai Grigorescuîntr-o manierã enciclopedicãtactica forþelor terestre, caobiect de studiu în sine, dar raportatã în ceea cepriveºte fenomenele investigate, în ansamblullucrãrii, la concepþia promovatã prin StrategiaMilitarã Româneascã actualã cu privire la rolulºi misiunile Forþelor Terestre pentru apãrareavalorilor fundamentale ale statului.Dupã cum considerã autorii - binecunoscutepersonalitãþi de rang înalt în ierarhia militarãromâneascã, cu rol ºi merite deosebite înconducerea armatei, în elaborarea doctrineiacþiunilor întrunite ale forþelor noastre armate,precum ºi în modernizarea învãþãmântului militar- Tratatul este o întreprinderepe cât de îndrãzneaþã, peatât de anevoioasã, izvorâtãdintr-o necesitatestringentã pentruArmata României,în actualul context derestructurare, modernizareºi de integrare înAlianþa Nord-Atlanticã.Ca cititor, cu modestelecturi de artã militarã - ºicând afirm aceasta, am învedere vastele referinþe bibliogra-ficeale lucrãrii - miaºpermite sã adaug faptul cã Tratatul este, prindimensiuni, metode de cercetare, originalitate,prin stil, o operã de mare responsabilitate îndomeniul (de vârf) al creaþiei româneºti deºtiinþã militarã.În stadiul în care mã aflu cu lecturaTratatului - care m-a prins încã de la "Cuvântînainte" - nu sunt convins cã voi reuºi oprezentare suficient de elaboratã a acesteilucrãri monumentale prin caracterul enciclopedic,prin demersul ºtiinþific cu interesante trimiterila istoria rãzboaielor ºi prin stilul captivantde abordare a realitãþii ºi perspectivelor feno-54 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

EVENIMENT PUBLICISTICmenului militar sub aspectele statutului tacticiiforþelor terestre. În notele mele de studiu, amspicuit câteva idei prin care încerc sã reþinatenþia cititorilor revistei "Apãrarea NBC" cãAPÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)aceastã lucrare trebuie sã constituie o prioritateîn pregãtirea teoreticã individualã a ofiþerilor(ºi nu numai!), indiferent de armã, specialitatemilitarã, nivel ierarhic sau de domeniul în care55

EVENIMMENT PUBLICISTICîºi desfãºoarã activitatea.Cu rãdãcini profunde în istoriarãzboaielor, tactica militarã a evoluat mii de ani,cu acumulãri teoretice ºi practice cristalizate caobiect de studiu distinct începând cu rãzboaielenapoleoniene ºi îndeosebi cu prilejul celor douãrãzboaie mondiale ºi al conflictelor locale ulterioaredin veacul trecut.Cursul actual al fenomenului militar ºitendinþele sale evolutive, creeazã noi premisecare ne determinã sã credem cã urmeazã schimbãriradicale în ceea ce priveºte abordarea conceptuluide tacticã militarã: "Armatele ºi rãzboiulca fenomene de masã nu mai sunt de actualitate. Eleau rãmas deja doar pagini de istorie ..."(pag.7).Însã, din conceptul tradiþional de tacticã generalãtrebuie pãstrate ºi dezvoltate elementele saleviabile. Noua esenþã a rãzboiului, care determinãcreºterea semnificativã a rolului deciziei înexercitarea comenzii, cere promovarea unuinou concept - tactica forþelor terestre, care trebuiesã exprime cât mai fidel obiectul de studiu ºi conþinutulcare o individualizeazã (pag.7). Întregulconþinut al Tratatului demonstreazã cã demersulºtiinþific întreprins de autori nu s-a rezumatdoar la a justifica o simplã schimbare de terminologie.În proiectarea unei matrice tipologice,în care au un loc distinct ºi tacticile celorlaltecategorii de forþe, destinaþia forþelor terestreintroduce câte o tacticã pentru forþele luptãtoare,alta pentru forþele de sprijin ºi, de asemenea, otacticã pentru structurile logistice.Tactica forþelor terestre cuprinde: tacticilearmelor întrunite ºi a conducerii acestora, tacticilearmelor din forþele de sprijin al luptei ºi tacticaforþelor logistice. Noi aspecte de abordare conceptualãridicã apariþia categoriei forþelor destinateducerii acþiunilor militare subsumate sintagmeiacþiuni altele decât rãzboiul.Tactica trateazã forþele terestre ca sistemdinamic ºi predictibil cu structurã proprie ºi relaþiidistincte între elementele sale componente,conform rolului ºi locului ocupate de acestea înansamblul edificiului instituþionalizat.Operând cu principii care þin de management,Tratatul promoveazã opþiunea definiriitacticii ca artã ºi ºtiinþã a conducerii forþelor ºimijloacelor pentru obþinerea succesului în lupte ºiciocniri.Amplã prin dimensiuni, lucrareaurmãreºte consecvent la tratarea fiecãrui capitolobiective precise: definirea în accepþia cea maiuzualã ºi mai veridicã a conceptelor; exemplificareanoþiunilor din perspectiva ºtiinþei militarea secolului al XXI-lea; îmbogãþirea conþinutuluicu informaþii utile de facturã enciclopedicã ºimetodo-logicã; revalorificarea patrimoniului tematicautohton ºi strãin indicat în bogata listã bibliograficãconsultatã de autori.Efortul autorilor este însã rãsplãtit prinatingerea scopului propus: realizarea uneilucrãri de dimensiunile unui Tratat, ce se caracterizeazãprintr-o înaltã þinutã ºtiinþificã, prinoriginalitate, rod al cercetãrii obiective, coroboratãcu analiza realistã a particularitãþilor factorilorde risc la angajarea luptei armate, precumºi cu numeroasele elemente nou apãrute înetapa actualã de dezvoltare a tacticii luptei, deperfecþionare a sistemelor de armamente ºiechipamente militare.Fãrã a avea pretenþia unui bun cunoscãtoral vastei problematici a artei militare, ca cititorpasionat de istoria ºi de politica militarã, avid deinformaþii privitoare la evoluþia ºi perfecþionareaarmamentelor ºi tehnicii cu impactasupra artei militare, am revelaþia unei lecturicaptivante parcurgând, în special, capitolele dinprimul volum.Ca specialist NBC, cu oarecare experienþãîn reglementãrile din domeniul apãrãrii NBC, lacare am lucrat ani buni ca ofiþer activ, recomandcolegilor mei studiul aprofundat în special alvolumului doi, în vederea elaborãrii regulamentelorde specialitate. Vor descoperi o viziunelargã ºi clarã asupra fenomenului militar contemporan,un teren desþelenit ce le va servi casuport teoretic pentru inserþia problematicii despecialitate.Totodatã, consider cã acest tratat trebuiesã constituie o prioritate pentru studiul individualal ofiþerilor, indiferent de armã ºi funcþiaîndeplinitã, ceea ce ar putea stimula o dezbateredeschisã a opiniilor, bazatã pe argumenteºtiinþifice solide, cu efecte benefice în planulperfecþionãrii pregãtirii profesionale, în concordanþãcu cerinþele statutului României de membrual Alianþei Nord-Atlantice.56 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

ASISTENÞA ªI SPRIJINUL MEDICAL NBCRADIOIMAGISTICASTOMATOLOGICÃ, O ISTORIEEXTINSà IN PREZENTLocotenent dr. Ionuþ RãdulescuÎn anul 1895, a fost fãcutã una dintre cele mairemarcabile descoperiri din istoria ºtiinþei mondiale.Wilhelm Courad Röntgen, profesor de fizicã laUniversitatea din Wurzburg, fãcând experienþe cu razecatodice a observat un fenomen neobiºnuit ºi necunoscutpânã atunci: trecând un curent de înaltã tensiune printruntub vidat, un ecran care se afla în apropiere deveneafluorescent chiar ºi atunci când tubul era învelit în hârtieneagrã, care nu permitea trecerea razelor de luminã.Astfel, Röntgen a ajuns la concluzia cã în tub se produceun nou tip de energie radiantã, un nou tip de raze pe carele-a denumit X, datã fiind la acea vreme natura oarecummisterioasã a fenomenului observat.La aproximativ o lunã de la prezentarea comunicãriilui Röntgen, savantul român ºi fizicianul dr. S.D.Hurmuzescu, a început sã studieze proprietãþile ºiefectele razelor X.Prin descoperirea sa, Röntgen a creat o ramurãimportantã a medicinei- radiologia. La prima vedere,evenimentul pare a fi comun, dar el, în realitate, constituiepunctul de plecare pentru o serie de subramuri aleradiologiei, care pentru a se înfiinþa au necesitat o colaborareinterdisciplinarã deosebitã.Teritoriul oro-maxilo-facial a beneficiat de laînceput de atenþia radiologilor, atât pentru diagnostic, câtºi pentru tratament. La nivel dento-parodontal, examenulRx. poate fi de multe ori considerat indispensabilîn vederea stabilirii conduitei de tratament.În ceea ce priveºte patologia inflamatorie periapicalãexamenul Rx. are o importanþã primordialã,deoarece permite vizualizarea proceselor inflamatorii,gradul lor de întindere, raporturile cu diferitele structurianatomice, indicând astfel ºi conduita terapeuticã.Ca metodã de investigare, se utilizeazã radiografiaperiapicalã, care oferã o imagine bidimensionalãcompletã a dintelui ºi parodonþiului, OPG care dã o imaginede ansamblu a ambelor arcade dentare ºi a ATM.Deºi aduce multe beneficii stomatologiei, radiologiadentarã are propriile limite traduse prin contraindicaþiiabsolute ºi relative, doze maxime admise etc.Spre deosebire de personalul secþiilor de radiologie,care suportã doze mici de iradiere pe toatã suprafaþacorpului, dar repetate zilnic, iradiaþii neprofesional suportãiradieri cantitative mai mari, însã pe zone limitate.La aceºtia existã pericolul apariþiei de leziuniradiologice ale pielii la nivelul porþii de intrare , în cazuliradie-rilor repetate.Se considerã cã doza maximã admisã pe toatã viaþala tegumente, în zona porþii de intrare a fascicolului deradiaþii la radiografiile dentare este de 100 r.Prin mãsurarea dozelor obþinute cu ocazia efectuãriiradiografiilor dentare ºi de masiv facial, s-au obþinuturmãtoarele cantitãþi de radiaþii:radiografie de incisivi , canini ºi premolari, 2,5 r;radiografie de molari superiori, 4 r;radiografie de molari inferiori, 3 r;radiografie axialã cu film ocluzal a maxilarului ºipalatului, 6 r;radiografie axialã cu film ocluzal a mandibulei,4 r;radiografie de articulaþie temporomandibularã decontact, în incidenþã Parma, 6 r;radiografie de sinusuri anterioare sau una în incidenþãsemiaxialã, 2,3 r;Din cele de mai sus rezultã cã pentru a se evitadoza maximã admisibilã, un pacient nu trebuie sãdepãºeascã:40 de radiografii ale dinþilor frontali;25 de radiografii ale molarilor superiori;16 radiografii ale articulaþiei temporomandibulare;40 de radiografii de sinusuri anterioare ale feþei.Dozele de mai sus þin cont atât de iradierea directãa porþii de intrare, cât ºi de iradierea secundarã a unorelemente importante, cum ar fi mãduva hematopoieticã aoaselor late (stern, os iliac, mandibulã) precum ºi deiradierea gonadelor.În concluzie, trebuie spus cã aceste cifre au doarun caracter informativ, dozele putâd sã varieze în funcþiede aparatul folosit, sensibilitatea filmelor, calitatea ºiprospeþimea substanþelor folosite la developare.Bibliografie:" Radiologie stomatologicã " , M. Rãdulescu, V. Popescu, Editura Medicalã, Bucureºti 1985" Rezecþia apicalã în perspectivã radiologicã " Rãdulescu Ionuþ, Lucrare de diplomã, Bucureºti 2002APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)57

MENTENANÞA APÃRÃRII NBCMENTENANÞA ECHIPAMENTELOR ªI MATERIALELORDE APÃRARE NBCMaior ing. Nicolae Niþiºiªeful Secþiei de Reparaþii Echipamente ºi Aparaturã NBCPotrivit concepþiei actuale derestructurare ºi modernizare aArmatei României sistemul logistical acesteia se va reforma din temelii,astfel cã subsistemul mentenanþei,nu va fi preventiv/planificat, ci unulbazat pe testare/diagnosticare.În aceastã concepþie, diagnoza(analiza rezultatului diagnosticãrii)constã în a stabili:- gradul de uzurã al ansamblurilor sau subansamblurilor;- identificarea elementelor defecte, în limiteleadmisibile de uzurã, care necesitãînlocuiri;- stabilirea nivelului de intervenþie (tipuluide reparaþie) ºi a costurilor;- evaluarea precisãa resurseitehnice;-prevenireadefectelor cu caracteraleatoriu.În prezent,Secþia de ReparaþiiEchipamente ºiAparaturã NBC foloseºte echipamente ºi materialepentru testare/diagnosticare deja consacrate:- truse de verificare ºi reparare;- complete ºi autoateliere de reparaþii;- echipamente ºi materiale pentruverificare ºi etalonare;- echipamente opto-electronice detestare/diagnosticare.Cu toate greutãþile cunoscute, cauzatede alocaþiile bugetare insuficiente,secþia, printr-un efort susþinut al cadrelorºi salariaþilor civili a trecut peste acestobstacol ºi s-a achitat de sarcinile carei-au revenit pânã în prezent, reuºind sãpregãteascã în condiþii foarte bune echipamenteleºi materialele Companiei383 Apãrare NBC, care a executatmisiuni în teatrul de operaþii dinGolful Persic. Secþia deruleazã programede modernizare a materialelorºi echipamentelor de apãrareNBC, astfel:- confecþionarea completelor cusemne de marcare a zonelor de terencontaminat RBC, semn reflectorizant, varianta manualãºi automatã;-fabricarea reducþiilor pentru adaptareacartuºului filtrant tip NATO, la M.c.g. model 85;-modernizareadispozitivului deamplificare a sunetuluila mascacontra gazelormodel 85F.Odatã cualocarea fondurilorbãneºti necesare,Secþia de ReparaþiiEchipamente ºi Aparaturã NBC, în colaborarecu C.Cc.ªt. pt. Ap.NBC ºi Ec. va realizaun dispozitiv-prototip de decontaminare radioactivã atehnicii ºi materialelor cu ajutorul spu-melorfierbinþi.În aceastã viziune, trebuie arãtat cã experienþaoamenilor are un rol determinant în alegereacelor mai bune soluþii, astfelcã finalitatea mentenanþeicontribuie esenþial la asigurareastãrii de operativitate amaterialelor ºi echipamentelorde apãrare NBC, la unnivel de resurse tehnicecapabil sã susþinã ducereaunor misiuni de luptã, subcoordonarea NATO, atât înþarã, cât ºi în strãinãtate, în zonele de instabilitateºi/sau de conflict.58 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

PROTECÞIA MEDIULUIDEPOLUAREA FLUXURILOR GAZOASE CARE CONÞINCOMPUªI ORGANICI VOLATILI (COV)Sublocotenent (r) drd. Leonard-Vlad RoºcaAgenþia pentru Protecþia Mediului ArgeºAbstract: Volatile organic compounds (VOC) are a very important class of pollutants, and they are produced by alarge number of activities. In solar light, and in the presence of nitrogen oxides, VOC lead to the formation of tropospfericozone and fotochemical Smog.In this paper we show how this compounds ca be eliminated from the gaseos outstream from different industrialplants.Prin acest articol ne-am propus sã facemunele precizãri privind mijloacele ºi modalitãþilede depoluare a fluxurilor gazoase în contextulnevoii de compatibilizare a practicilor utilizateîn România în raport cu standardele europene.Ca surse de informare am folosit date ºiinformaþii recente din literatura de specialitate,dar ºi rezultate ºi evaluãri proprii.Aceastã problematicã se circumscrie preocupãrilordin ultima jumãtate de secol vizândconservarea calitãþii mediului, implicit asãnãtãþii populaþiei, prin înlocuirea tehnologiilorpoluante ºi prin procese de depoluare aefluenþilor generaþi de diferitele industrii.Compuºii organici volatili pot genera problemede mediu grave atunci când reacþioneazãcu oxizii de azot în prezenþa luminii solare ºiformeazã azot troposferic, producând smogfotochimic care afecteazã viaþa plantelor ºi aanimalelor, dar pe de altã parte aceste emisiisunt responsabile ºi pentru mirosurile care nederanjeazã.Diferitele surse de informare au relevat cãsistemele de control ale poluãrii cu COV suntdestul de numeroase ºi pot fi împãrþite în douãcategorii mari: sisteme de ardere ºi sisteme derecuperare.⎩Sistemele de ardere a COV pot fi:- incineratoare termice;- incineratoare catalitice;- facle;APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)- boilere (încãlzitoare de proces);⎩Sistemele pentru recuperarea COVinclud:- condensatoare;- adsorbere;- absorbere.Din evaluarea datelor bibliografice a rezultatcã cele mai aplicate sisteme de control pentruCOV sunt sistemele de ardere, întrucât suntcapabile sã producã o îndepãrtare foarte bunã(de fapt o distrugere) pentru orice tip de COV,deºi adsorberele cu cãrbune activ se bucurã de olargã rãspândire. Sistemele de ardere sunt sistemede control final, ele distrug poluanþii, nu îirecupereazã, spre deosebire de adsorbere ºi condensatoare.Eficienþa de îndepãrtare a tehnicilor derecuperare depinde, în general, de caracteristicilefizice ºi chimice ale poluantului, dar ºi decaracteristicile fluxului de poluaþi.Incineratoarele termice:În prezent, modul cel mai eficient pentrudistrugerea aproape completã a COV prezenþiîntr-un efluent gazos este prin incinerare.Incinerarea termicã a COV este o tehnologiemult utilizatã ºi poate fi realizatã prin ardereadirectã în flacãrã, într-o camerã de ardere, latemperaturi de peste 760 o C, în funcþie de naturaCOV.Principalii factori care influenþeazã incinerareatermicã sunt timpul, temperatura ºi turbulenþa.Specialiºtii susþin cã pentru a obþine o59

PROTECÞIA MEDIULUIdistrugere totalã a COV trebuie satisfãcuteurmãtoarele criterii:- timpul de contact suficient: 0,5-2s;- temperatura sã fie de cel puþin 760 o C;- turbulenþa: COV trebuie sã fie foarte bineamestecate cu aerul.Dacã unul din aceste criterii nu esteîndeplinit, atunci reacþiile de oxidare a COV nuvor fi complete.În aceste condiþii, incinerarea termicã seaplicã pe scarã largã, deoarece este mult maipuþin dependentã de caracteristicile poluantuluiºi ale fluxului de poluant. Eficienþa de distrugereeste de peste 95% la o concentraþie de20ppm(V) la intrarea în incinerator ºi creºte lapeste 99% dacã se ating concentraþii de100ppm(V).Reþinem cã deºi suportã mici fluctuaþii dedebit, sub aspectul eficienþei, incineratoareletermice nu se pot utiliza pentru fluxuri cu debitefoarte variabile, întrucât timpul de rezidenþãredus ºi amestecarea insuficientã în perioadelecu debit ridicat micºoreazã eficienþa arderii.Acest lucru duce la scãderea temperaturii încamera de ardere ºi la scãderea eficienþei procesuluide depoluare.Datele de literaturã au relevat cã în timpulfuncþionãrii pot apare o serie de vulnerabilitãþicare necesitã o supraveghere atentã ºi eventualeintervenþii de urgenþã întrucât incineratoareletermice pot suferi ºocuri termice, în special întimpul ciclurilor de încãlzire pânã la temperaturade operare, sau de rãcire în cazul opri-rilor,dar aceste ºocuri pot duce la deformareatraseelor de conducte ºi a suprafeþelor deschimb de cãldurã ºi pot duce chiar la apariþiafisurilor, în acest caz, gazele curate, purificateputând fi contaminate cu gaze impure.Incinerarea termicã se aplicã în modobiºnuit amestecurilor diluate de COV ºi aer. Încazul concentraþiilor mari de COV, este necesarãdiluarea. Dacã amestecurile sunt prea diluate,este necesarã introducerea unui combustibilsuplimentar pentru menþinerea temperaturii lavaloarea necesarã. Acest lucru poate fi evitat,sau micºorat prin recuperare energiei conþinutede gazele fierbinþi care pãrãsesc inci-neratorul.Incineratoare catalitice:Incineratoarele catalitice sunt similare caproiectare ºi operare cu incineratoarele termice,cu excepþia faptului cã utilizeazã un catalizatorpentru creºterea vitezei de reacþie.Principalul avantaj al incinerãrii cataliticeeste capacitatea catalizatorului de a opera latemperaturi mult mai mici decât cele impuse deincinerarea termicã. În multe aplicaþii acestlucru poate duce la costuri mult mai mici.Temperatura minimã pentru reacþia deoxidare completã depinde de tipul de catalizatorutilizat ºi de timpul de contact:Poluant Catalizator monolitIncinerare termicãT o CT o CFormaldehidã 100-150 825CO 250 800Stiren 350 880Solvenþi vopseluri 350 850Acetat de etil 350-400 760Atunci când temperatura fluxului de gazecare intrã în incineratorul catalitic este mai maredecât cea necesarã pentru susþinerea reacþiei deoxidare cataliticã, nu este necesarã încãlzireagazelor, iar costurile de operare sunt mai mici. Înmod obiºnuit însã, temperatura procesului dincare rezultã gaze cu COV este mai micã decâttemperatura de oxidare cataliticã, deci este necesarão preîncãlzire.Incinerarea cataliticã nu este atât de multutilizatã ca incinerarea termicã, întrucât performanþeleincineratoarelor catalitice sunt mai sensibilela caracteristicile poluantului ºi la condiþiilede proces. Fosforul, bismutul, plumbul,arsenul, staniul, mercurul, oxidul de fier, zincul,sulful ºi halogenii din gaze pot otrãvi catalizatorul(existã totuºi catalizatori care nu sunt afectaþide compuºii halogenaþi). Picãturile de lichid60 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

sau particulele solide care se depun pe catalizatorreduc ºi ele activitatea catalizatorului prinîmpiedicarea contactului dintre COV ºi suprafaþaacestuia.Viaþa catalizatorului este limitatã deîmbãtrânire ºi de piederea centrilor activi prinerodare, sinterizare ºi vaporizare. În condiþiicorespunzãtoare de operare, aceste procese suntlente ºi pot fi obþinute performanþe satisfãcãtoaretimp de 2-5 ani, înainte de a fi necesarãînlocuirea catalizatorului.În principiu incineratoarele cataliticenecesitã costuri mai mici la tratarea fluxurilorgazoase cu concentraþii mici de COV, deoarecescad costurile datorate combustibililor suplimentari.Fluxurile cu concentraþii mari de COVnu pot fi tratate prin incinerarea cataliticã fãrãsã fie diluate, întrucât pot producesupraîncãlzirea stratului de catalizator ºi dezactivareaacestuia. De asemenea, trebuie evitatefluctuaþiile în conþinutul de COV, pentru a prevenidegradarea catalizatorului.Eficienþele sunt de peste 90% la concentraþiiale COV de peste 50ppm (vol) putândajunge la 95-98% ºi chiar mai mari la concentraþiide 100ppm(vol).FacleFaclele sunt utilizate în mod obiºnuit pentruarderea gazelor în timpul pornirii ºi opririiinstalaþiilor industriale, sau în cazuri deurgenþã. Ele sunt, de fapt, sisteme de siguranþã,utilizate ºi pentru distrugerea fluxurilor de gazerezi-duale.Boilere/Încãlzitoare de procesBoilerele sunt utilizate pentru controlulfluxurilor gazoase care conþin compuºi organici,APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)PROTECÞIA MEDIULUIdar în utilizarea lor existã ºi unele reþineri.Deoarece aceste sisteme de combustie suntesenþiale pentru operarea unei instalaþii, pot fiutilizate doar pentru fluxurile gazoase care nureduc performanþa sau siguranþa instalaþiei.Variaþiile de debit sau de putere caloricã ale fluxuluigazos pot afecta negativ performanþaboilerului, la fel ca ºi prezenþa compuºilorcorozivi.Datele de literaturã aratã cã eficienþa caretrebuie atinsã este de minim 90%, condiþie încare costurile sunt mici ºi este permisã ºi recuperareacãldurii.Adsorbere cu cãrbune activAdsorbþia pe cãrbune activ este utilizatã înmod obiºnuit ca o tehnicã de control a poluãriiºi, uneori, de recuperare a solventului, întrucâtspre deosebire de metodele de incinerare, undeCOV sunt distruºi, adsorbþia pe cãrbune oferã oalternativã favorabilã atunci când COV suntsubstanþe valoroase. Aceastã metodã de depoluarese aplicã la amestecuri diluate de COV ºiaer.Cãrbunele activ este utilizat pe scarã largã,dar în locul lui se pot utiliza ºi alte medii deadsorbþie, ca de exemplu silicagelul sau alumina.Pe cãrbune activ, eficienþa este de peste50% la concentraþii iniþiale ale COV de aproximativ200ppm(vol) ºi de peste 90-95% la concentraþiide 800ppm(vol) ºi de peste 99% laconcentraþii de 5000ppm(vol). Concentraþiamaximã admisibilã pentru COV la intrarea înadsorber este de 10.000ppm(vol), dar în practicãnu se ating valori atât de mari.Din exploatarea acestui tip de instalaþii dedepoluare a rezultat cã substanþele cu masãmolecularã mare, caracterizate prin volatilitatescãzutã, se adsorb puternic pe cãrbunele activ.Afinitatea cãrbunelui pentru aceºti compuºi îiface dificil de îndepãrtat în timpul regenerãriistratului adsorbant. De aceea adsorbþia pe cãrbuneactiv nu se foloseºte pentru astfel decompuºi (t f >200 o C ºi masa molecularã de peste200g/mol). Compuºii foarte volatili (masa molecularãeste mai micã de 45g/mol) nu se adsorbuºor pe cãrbune, ºi de aceea nu pot fi depoluatefluxurile gazoase care conþin astfel desubstanþe.Adsorbþia pe cãrbune activ este relativ sen-61

PROTECÞIA MEDIULUIsibilã la condiþiile de operare. Prezenþa picãturilorde lichid sau a particulelor de solid, acompuºilor organici cu punct de fierbere ridicatsau a substanþelor polimerizabile necesitã o filtrareîn prealabil. Uscarea poate fi necesarã însituaþia în care COV au o concentraþie sub1000ppm(vol) în fluxul gazos iar acesta areumiditatea relativã de peste 50%. De asemenea,poate fi necesarã rãcirea fluxului de gaze dacãtemperatura lui depãºeºte 50-55 o C. Pentru apreveni încãlzirea excesivã a stratului de cãrbune,din cauza procesului exoterm de adsorbþieºi a reacþiilor de oxidare în strat, trebuiereduse concentraþiile care depãºesc10.000ppm(vol). Acest lucru se realizeazã înmod obiºnuit prin condensare sau prin diluareafluxului gazos înaintea etapei de adsorbþie. Potsã aparã ºi reacþii exoterme dacã în strat seamestecã solvenþi incompatibili care duc lapolimerizare.AbsorbereAbsorbþia se utilizeazã pe scarã largã, catehnicã de recuperare în separarea ºi purificareafluxurilor gazoase care conþin concentraþii maride COV. Ca tehnicã de control a emisiilor, estemult mai utilizatã pentru compuºi anorganici(H 2 S) decât pentru compuºi organici.La utilizarea absorbþiei ca metodã de controla COV apar mai multe probleme, cele maimulte depinzând de compusul respectiv. Celmai important factor este disponibilitatea unuisolvent convenabil. Poluantul trebuie sã se solubilizezeuºor în solvent pentru a obþine oabsorbþie eficientã, iar solventul uzat trebuie sãse poatã regenera.Un alt factor îl constituie disponibilitateadatelor de echilibru solvent/vapori pentru unanumit sistem poluant/solvent. Experienþa îndo-meniu relevã cã pentru poluanþii neobiºnuiþiaceste date nu se obþin uºor. Dupã recuperaresolventul organic folosit este stripat ºi apoi reciclatla absorber. Totuºi, în controlul poluanþilor,concentraþiile reziduale de compus organic însolvent trebuie sã fie foarte mici pentru a puteafi reutilizat solventul.De asemenea, dacã în efluentul de laabsorbere COV au o presiune de vapori ridicatã(peste 0,1mm Hg), trebuie luatã în considerareeliminarea de COV în atmosferã.La controlul poluanþilor organici sunt obligatorii,în mod uzual, concentraþii mici la ieºire.Pentru a respecta astfel de cerinþe sunt necesareturnuri de absorbþie mult mai lungi, timp decontact foarte mare, ºi rapoarte lichid/vaporicare duc la costuri ridicate. De aceea,absorberele sunt eficiente mai ales dacã suntfolosite împreunã cu alte sisteme de control,cum ar fi incineratoarele sau adsorberele cu cãrbuneactiv. Eficienþa lor este de 90% la concentrþiiale COV de 250ppm(vol), 95% la concentraþiide 500ppm(vol) ºi 98% la concentraþii de5000ppm(vol).CondensatoareCondensatoarele sunt de regulã utilizateca sisteme de recuperare a diverselor produse.Ele sunt aplicate ca sisteme de control a poluãriiaerului pentru îndepãrtarea COV din fluxurilegazoase înaintea altor sisteme ca: incineratoaresau adsorbere.Condensatoarele sunt utilizate pentru fluxurilegazoase cu concentraþii mari de COV (înmod uzual de peste 5000ppm(vol)). În acestecazuri, eficienþele de îndepãrtare se pot situaîntre 50 ºi 90. Eficienþa condensatoarelordepinde foarte mult de caracteristicile fluxuluide poluant: natura poluantului (relaþia dintrepresiunea de vapori ºi temperaturã), concentraþiapoluantului ºi de tipul de agent de rãcireutilizat. Dacã se foloseºte apã pentru rãcire, nupot fi obþinute rezultate satisfãcãtoare. Se folosescsoluþii de saramurã sau CFC.BIBLIOGRAFIE· Spivey, J.J. - Ind. Eng. Chem. Res., 26, 1987, p. 2165;· Prassad, R., Kennedy, L.A., Ruckenstein, E., - Catal. Rev. Sci. Eng., 26 (1), 1984, p.1-58;· Garbowski, E., Primet, - M., Appl. Catal., 125, 1995, 185;· Papaefthimiou, P., Ioannide, T., Verykios, X.E., - "Environmental Catalysis for a better world andlife", Centi. G. 1995, SCI Pub.: Roma, p 563.· Barbier, J, Jr., Duprez. D., Appl. Catal. A., 85, 1992, 89;· Barbier, J, Jr., Duprez. D., Appl. Catal. B., 3, 1993, 61;·62 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

PROTECÞIA MEDIULUIAPÃRAREA NUCLEARÃ, BIOLOGICà ªI CHIMICà (NBC)ªI PROTECÞIA MEDIULUILocotenent colonel ing. Marian PopaProf. Alexandrina PopaAbstract: Graduates from formation, career and specialization courses from the Application School for NBCdefence have necessar professional knowledge and competences for the problematic approach in the area ofecology, environment remaking/preservation and of ecological education.Study of disciplines such as Organic Chemistry, Biochemistry, Tehnique of Physic-Chemical Analizes,Qualitative and Quantitative Analyze of Industrial Toxical Substances, Dosimetry and Labour and EnvironmentProtection permit to the NBC specialist to approach efficinetly the environment protection problem.There are presented the main objectives of military and civilian personnel education in the environmentprotection area and in some aspects regarding the NBC defence role from this point of view in the operationstheatre.Consideraþii generale privind protecþiamediului în acþiunile militareÎn contextul creºterii preocupãrilor pentrureducerea ºi þinerea sub control a impactuluiactivitãþilor, produselor ºi serviciilor asupramediului înconjurãtor, devine stringentã necesitateaunei abordãri sistematice a problemelorde mediu în toate domeniile vieþii sociale, inclusivîn cel militar; astfel, orice organizaþie militarãtrebuie sã-ºi desfãºoare activitatea prevenindpoluarea ºi diminuând celelalte efecteasupra mediului.Domeniul militar nu poate fi exclus din categoriafactorilor de risc pentru mediul înconjurãtor,întrucât în momentul actual se folosescechipamente, tehnicã ºi/sau tehnologii poluante,iar resursele financiare alocate pentruacþiuni ºi programe de mediu sunt insuficiente.Organizaþiile militare sunt obligate, prinlegislaþie ºi reglementãrile naþionale ºi internaþionale,sã protejeze ºi sã conserve resurselenaturale ºi sã acþioneze de o manierã responsabilãîn toate domeniile lor de activitate.În conformitate cu obiectivele StrategieiAPÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)de Protecþia Mediului a României, cu exigenþelefenomenului militar actual, pentru asigurareaunei protecþii adecvate a mediuluiînconjurãtor, au fost adoptate principiile prinaplicarea cãrora se urmãreºte: menþinerea calitãþiifactorilor de mediu (aer, apã, sol); prevenireapoluãrii; reconstrucþia ecologicã asiturilor afectate; conºtientizarea ºi educareafactorului uman; dezvoltarea unor programe demediu; dezvol-tarea unor programe de colaborarezonalã sau internaþionalã.Pentru alinierea Armatei României lacerinþele din domeniul protecþiei mediului, precumºi pentru stabilirea compatibilitãþilor decolaborare în cadrul programelor NATO/CCMSsau MIL to MIL se impune, printre altele: reconsiderareaconceptului de instruire a forþelor dinpunct de vedere al protejãrii mediului înconjurãtor;promovarea mãsurilor de prevenire apolu-ãrii corelate cu cele de reconstrucþie înzonele afectate de desfãºurarea acþiunilor militare;gestionarea corespunzãtoare a deºeurilorprovenite din domeniul militar etc.Strategia de Mediu a Ministerului63

PROTECÞIA MEDIULUIApãrãrii Naþionale cuprinde obiective ale tralizare a substanþelor/materialelor periculoase;protecþia individualã ºi/sau colectivãprotecþiei mediului în armatã ce vor fi concretizateîn mãsuri specifice. Printre obiectivele împotriva agenþilor chimici, biologici sauoperaþionale pe termen scurt se numãrã ºi educarea/formareaîn domeniul protecþiei mediului a în caz de poluare majorã (accident ecologic),radioactivi; algoritmul planului de intervenþiepersonalului militar, civil, precum ºi a specia-liºtilor inclusiv pentru poluarea care implicã contaminareacu materiale radioactive, care necesitã ºide mediu.Compatibilitatea între specialistul NBC ºi mãsurãtori ale debitelor mici ale dozelorspecialistul de mediuabsorbite, precum ºi propunerea/aplicareaAnalizând aria curricularã a procesului mãsurilor de limitare ºi ,,neutralizare" a contaminãrii.de formare ºi dezvoltare profesionalã a specialistuluiNBC în paralel cu competenþele necesare Varietatea echipamentelor ºi materialelorspecialistului de mediu, se poate afirma cã specialistulNBC poate dobândi cunoºtinþele nece-echipamentele ºi materialele folosite la inter-de apãrare NBC ºi compatibilitatea acestora cusare abordãrii problematicii din domeniul ecologiei,al refacerii/conservãrii mediului ºi al edu-un alt atu în sprijinul ideii cã domeniul apãrãriivenþia în caz de accidente ecologice constituiecaþiei ecologice. Competenþele profesionale ale NBC cumuleazã capabilitãþile specialiºtilor înabsolvenþilor cursurilor de formare, de carierã ºi domeniul protecþiei mediului în acþiunile militare.de specializare din domeniul apãrãrii NBC asigurãcunoºtinþele necesare: înþelegerii consecinþeloracþiunii factorului uman asupra me-împotriva ameninþãrilor ,,altele decât rãzboiul"Pentru protecþia trupelor ºi a mediuluidiului ºi limitelor rezistenþei ecosistemelor la reiese tot mai evident rolul specialistului NBC.aceastã acþiune; identificãrii surselor de poluare Acesta se poate pronunþa asupra oportunitãþiiºi a strategiilor de prevenire ºi reducere a poluãriiprin aplicarea unor tehnologii/metodedesfãºurãrii acþiunilor într-o anumitã zonã.Cunoscând proprietãþile ºi gradul de pericol specificdiferitelor surse din zonã, atât pentrunepo-luante; înlãturãrii ºi/sau limitãrii impactuluiecologic al acþiunilor militare; realizãriiforþele militare, cât ºi pentru mediu, specialistulNBC contribuie la planificarea acþiunilor îndecontami-nãrii unor situri; utilizãrii modalitãþilorde recupe-rare/reducere/reciclare ascopul minimalizãrii riscurilor. De asemenea,consiliazã comandantul pentru: stabilirea rutelordeºeurilor.cât mai sigure ºi cu impact minim asupra mediuluipentru trecerea/ieºirea din zona contami-Toate aceste capacitãþi se formeazã prin parcurgereaprogramelor analitice ale cursurilor denatã; stabilirea zonelor sigure pentru forþe, acesteaputând fi divizate spaþial ºi temporar înformare ºi dezvoltare profesionalã care sedesfãºoarã în ªcoala de Aplicaþie pentru Apã-rare funcþie ºi de impactul acþiunilor militare asupraNBC. Studiul disciplinelor precum Chimia mediului; monitorizarea surselor de risc ºi aOrganicã, Biochimia, Tehnica Analizelor Fizico- principalilor factori de mediu, precum ºi introducereaperio-dicã a informaþiilor în banca deChimice, Analiza Calitativã ºi Cantitativã aSubstanþelor Toxice Industriale ºi noþiunile de date; stabilirea duratei de staþionare ºi aDozimetrie, de Protecþia Muncii ºi a Mediului numãrului de militari care pot staþiona în aceaasigurã caracterul interdisciplinar al pregãtirii în zonã; antrenarea forþelor, cu respectarea regulilorde protecþie a mediului, pentru formareadomeniul protecþiei mediului ºi permit specialistuluiNBC sã abordeze eficient problematica protecþieimediului. Comparativ cu ofiþerii de alte informarea forþelor asupra naturii surselor deaptitudinilor necesare "rãspunsului de urgenþã";arme, ofiþerii specialiºti NBC deþin deja noþiunile risc potenþiale pe care le vor gãsi în aria dereferitoare la: tipurile de poluare ºi poluanþi; proprietãþilefizico-chimice sau toxice ale unor poluficetipului de pericol (mãºti contra gazelor,responsabilitate, asigurarea cu materiale specianþiºi impactul lor asupra ecosistemelor; complete de protecþie etc), stabilirea condiþiilor,biodegradabilitatea sau persistenþa unor poluanþi;principiile ºi dispozitivele de monitorizare a inare specifice.locurilor, tehnicii ºi materialelor de decontam-poluãrii radioactive sau chimice; depozitarea, Având în vedere aceste considerente, semanipularea, transportul ºi metodele de neu-poate aprecia faptul cã specialistul NBC estesingurul care poate "gestiona" cu eficienþã ºi64 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

problemele de mediu. Aceastã concluzie areieºit ºi din experienþa operaþiunilor iniþialedin Kosovo, unde, datoritã prezenþei atât aofiþerului cu protecþia mediului, cât ºi a ofiþeruluiNBC, informaþiile date publicitãþii au fostdistorsionate, iar trupele KFOR au fost asprucriticate în mass-media .Un argument în plus îl reprezintã ºi exempluloferit de unele armate strãine (Germania,de exemplu), unde specialiºtii NBC se ocupã ºide problematica mediului în domeniul militar.Educarea personalului militar/civil ºiformarea specialiºtilor în domeniul protecþieimediului la ªcoala de Aplicaþie pentruApãrare NBCLa ªcoala de Aplicaþie pentruApãrare NBC se desfãºoarã în fiecare an cursuride iniþiere ºi specializare în domeniul protecþieimediului.Cursul de iniþiere în domeniul protecþiei mediului,cu durata de douã sãptãmâni, vizeazã:cunoaºterea ameninþãrilor existente la adresamediului ºi îndeosebi a impactului activitãþilormilitare; formarea capacitãþilor de identificare ºigestionare a aspectelor de mediu din domeniulmilitar.Participanþii pot fi cadre militare ºi salariaþicivili cu/fãrã responsabilitãþi în domeniul protecþieimediului.Cursul de specializare în domeniul protecþieimediului, cu o duratã tot de douã sãptãmâni,urmãreºte: dezvoltarea/perfecþionarea capabilitãþilornecesare managerului de mediu înproiectarea ºi implementarea sistemelor demanagement de mediu în domeniul militar;cunoaºterea principiilor ºi normelor ce reglementeazãactivitatea de protecþie a mediului înacþiunile militare.Participanþii pot fi cadre militare ºi salariaþicivili cu responsabilitãþi în domeniul protecþieimediului.Cursul de informare în domeniul protecþieimediului, cu durata de patru zile, are ca obiectivprincipal informarea în domeniul protecþiei mediului(legislaþie, management, politici demediu internaþionale) ºi se desfãºoarã cu participareacomandanþilor/ºefilor din structurile centraleale M.Ap.N., precum ºi a autoritãþilor militareºi civile din instituþii de ordine publicã ºisecuritate naþionalã.Procesul de configurare ºi operaþionalizareAPÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)PROTECÞIA MEDIULUIa noilor structuri de forþe din Armata Românieia condus ºi la necesitatea elaborãrii unor noimanuale, care fundamenteazã instruirea, conducereaºi modul de acþiune ale marilor unitãþi,unitãþilor ºi subunitãþilor.Manualul protecþiei mediului în ForþeleTerestre (proiect), elaborat la ªcoala deAplicaþie pentru Apãrare NBC, cuprinde noþiunigenerale privind mediul înconjurãtor,cadrul legal pentru desfãºurarea activitãþilor deprotec-þie a mediului, principiile, obiectivele ºimãsurile specifice, toate în scopul conºtientizãriiîntregului personal despre necesitatea preveniriiºi reducerii impactului ecologic al activitãþilormili-tare.Manualul oferã, de asemenea, un ghidstructurilor militare în identificarea ºi gestionareaaspectelor de mediu semnificative ºi înproiectarea/implementarea sistemelor de managementde mediu.Conþinutul manualului, aliniat la legislaþiainternã ºi internaþionalã, la standardele de operareNATO, este în concordanþã cu prevederileprogramelor de profesionalizare ºi instruire amilitarilor din Armata României, asigurândcompatibilitatea ºi interoperabilitatea cu principiile,procedurile ºi standardele aplicate înarmatele statelor membre NATO în domeniulprotecþiei mediului. Manualul stabileºte totodatãcriteriile de punere în valoare a flexibilitãþiiºi a inte-ligenþei comandanþilor/ºefilor ghidându-isã înþeleagã ce trebuie sã ºtie, dar ºi ce trebuiesã facã pentru a se încadra responsabil înamplul proces al managementului de mediu.Rolul apãrãrii NBC pentru protecþiamediului în teatrul de operaþiiActualul început de secol ºi de mileniu caracterizatla nivel global, regional sau local de ocontinuã proliferare a armelor de distrugere înmasã nucleare, biologice ºi chimice (ADMNBC),de extinderea aplicãrii unor tehnologii moderneîn scopuri militare, de intensificarea comerþuluiilegal cu materiale periculoase (radioactive, biologice,chimice etc.) ºi a acþiunilor teroristepune în evidenþã existenþa ºi diversificareariscurilor majore de naturã NBC care pot afectasecuritatea statelor, mediul înconjurãtor, sãnãtateapopulaþiei sau pot influenþa negativ pregãtirea/desfãºurareaacþiunilor militare. La aceste65

PROTECÞIA MEDIULUIameninþãri se adaugã posibilele accidente laobiectivele de risc nuclear ºi chimic, care pot generacatastrofe ecologice.Diversificarea ameninþãrilor a dus ºi laapariþia unei noi game de operaþii militare ºi aunui nou concept, acela de ,,operaþii de stabilitateºi sprijin". Dintre acestea menþionãm misiunileumanitare, misiunile pentru înlãturarea urmãrilorcatastrofelor, cataclismelor ºi dezastrelorde orice naturã, misiunile antiteroriste specifice,participarea la controlul armamentelor ºila împiedicarea traficului ilegal cu materiale nucleare,biologice ºi chimice etc.Acest tip de operaþii se poate desfãºura încondiþii NBC ºi necesitã o înþelegere profundã aefectelor imediate ºi pe termen lung ale armelorde distrugere în masã nucleare, biologice ºichimice (ADMNBC), a riscurilor generate de,,emisiile altele decât atacul" (EADA) accidentalesau deliberate (debite mici ale dozelorabsorbite ºi/sau substanþe chimice toxice industriale,agenþi biologici produse/produºi de instalaþiiindustriale civile).EADA au la origine: accidente tehnologice,erori de operare, sabotaje, efecte colaterale alebombardamentelor la instalaþii de producþie,depozite, conducte de transport, institute decercetare, reactoare nucleare, transportul/manipularea/comerþul ilicit cu materialeradioactive, substanþe chimice toxice industriale(SCTI), toxi-ne biologice industriale.Capabilitatea apãrãrii NBC de a sprijiniatât operaþiile de rãzboi, cât ºi operaþiile de stabilitateºi de sprijin într-un potenþial mediuconta-minat NBC, precum ºi echipamentele pecare le are pentru protecþia forþelor în teatrul deoperaþii pot constitui elemente ale unei forþe derãspuns la situaþii de crizã care poate implicamediul înconjurãtor.În unele operaþii de menþinere a pãcii, s-aobservat cã apar situaþii în care forþele sunt confruntatecu riscuri generate de eliberarea, intenþionatãsau nu, de substanþe/materiale/deºeuri toxice industriale, materiale radioactive(surse pentru debite mici ale dozelor absorbite)sau "ameninþãri" determinate de utilizarea armelorde distrugere în masã nucleare, biologiceºi chimice (ADMNBC). Într-un astfel de spectrual ameninþãrilor posibile, operaþiile NATO trebuiesã includã ºi soluþii de rãspuns adecvat.Pentru a preveni impactul generat de acesttip de ameninþãri asupra acþiunilor militare,comandamentul forþelor participante trebuie sãdesfãºoare ºi activitãþi de genul: culegerea informaþiilorprivind factorii de risc specifici zoneiºi trecerea datelor pe hartã; constituirea degrupuri din specialiºti cu misiunea de a evaluasituaþiile de risc apãrute; evaluarea riscurilorpentru fiecare operaþie desfãºuratã; detensionarearelaþiilor dintre militari ºi civili -reprezentaþi în principal de mass-media, prinvolumul ºi calitatea informaþiilor oferite decãtre organismul militar privind impactul acþiunilormilitare asupra mediului; realizarea uneicelule manageriale de crizã care sã gestionezeriscurile apãrute pe timpul ducerii operaþiilor destabilitate.ConcluzieCa urmare a unor operaþii de menþinere apãcii în care au apãrut situaþii unde forþeles-au confruntat cu riscuri generate de materialetoxice industriale sau "ameninþãri" din parteamediului înconjurator, de natura antropicã* saunaturale, a reieºit tot mai evident rolul ofiþeruluiNBC, care prin activitãþile desfãºuratecumuleazã toate responsabilitãþile din domeniulprotecþiei mediului.Specialistul NBC centralizeazã ºi verificãtoate datele din zona acþiunilor ºi are competenþanecesarã sã-l consilieze pe comandant,întrucât cunoaºte proprietãþile ºi gradul de pericoliminent propriu diferitelor surse atât asupraforþelor, cât ºi asupra mediului.* antropic = fenomen datorat acþiunii omului cu urmãri asupra reliefului, vegetaþiei ºi climei66 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

OPERAÞII ÎNTRUNITE MULTINAÞIONALECOMPANIA 383 APÃRARE NBC ÎN TEATRUL DE OPERAÞIIDIN GOLFUL PERSIC- Cronologie -Maistru militar Teofil CernatAbstract: Warrant officer Teofil Cernat is one of the 70 military of the 383 rd NBC Defence Company whotook part to the Iraqi Fredoom Operation in Golf. The main events and activities carried on there by the383 rd NBC Defence Company are presented chronologically in this article .Cei 70 de militari din Compania 383Apãrare NBC, comandaþi de cãpitanul TiberiuNegurã, au demonstrat aliaþilor cã ArmataRomânã are luptãtori ºi specialiºti de excepþie ºicã unitãþile sale sunt în mãsurã sã execute oricemisiune de luptã care le este încredinþatã,indiferent de condiþiile de relief ºi de climã.Municipiul Bistriþa a fost în zi de sãrbãtoare,miercuri 26 noiembrie 2003. În cazarmaBrigãzii 81 Mecanizate, oficialitãþi ale administraþieilocale, reprezentanþi ai clerului, generaliºi ofiþeri, un numãr impresionant dejurnaliºti ºi membrii ai familiilor, au primitonorul Companiei 383 Apãrare NBC. Încadrul ceremonialului au rostit mesaje de felicitaregeneralul de brigadã ªtefan Oprea,comandantul Comandamentului ForþelorTerestre, generalul de brigadã dr. Liviu Galos,ºeful Statului Major al Corpului 4 ArmatãTeritorial, prefectul judeþului Bistrita-Nãsãud,APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)reprezentantul Arhiepiscopiei Clujului,Vadului ºi Feleacului. Compania 383 ApãrareNBC ºi-a început misiunea (prin detaºamentulprecursor) în data de 12 martie, principala sarcinafiind executarea recunoaºterilor în vedereaintroducerii în teatrul de operaþii a forþelor principale.Pe parcursul executãrii misiunilor, în celeºase luni de operaþii "Iraqi Freedom", Compania383 Apãrare NBC, a decontaminat 13.811bucãþi de tehnicã militarã ºi 16.537 de containere,totalizând peste 30.000 de piese deechipament militar. Au fost parcurºi 80.894 km,înregistrându-se 5.161 ore de funcþionare aautospecialelor ºi a instalaþiilor speciale. Deasemenea, au avut loc 26 de alarme, dintre caredouã au fost alarme NBC, iar celelalte - aeriene(inclusiv rachete SCUD).Concluzionând despre activitateaCompaniei 383 Apãrare NBC în teatrul de ope-67

OPERAÞII ÎNTRUNITE MULTINAÞIONALEraþii din Golful Persic, înaltul reprezentant militarromân la festivitate arãta:"Aprecierile asupra reuºitei misiunii au venit -ºi în mod oficial ºi informal - din partea factorilorresponsabili. Misiunea a fost un succes confirmat dedocumentele trimise de partea americanã, cãreiaCompania 383 Apãrare NBC i-a fost subordonatã,respectiv Batalionul de Transport American.Militarii noºtri au parcurs mai multe etape. Afost o etapã de aclimatizare, apoi au lucrat efectivtimp de ºase luni, în final având douã sãptãmâni depregãtire pentru repatriere. Toate aceste cicluri au fostconsiderate ca un câºtig de experienþã atât din punctde vedere personal, cât ºi ca subunitate. Toatã experienþalor va fi, cu siguranþã, diseminatã în cadrulmarii unitãþi ºi, prin intermediul "lecþiilor învãþate"-, va fi transmisã ºi altor subunitãþi de profil NBC ...În ceea ce priveºte susþinerea de care s-au bucuratmilitarii noºtri, am beneficiat, în primul rând, desuportul moral al familiilor, alãturi de care a statsprijinul constant al unitãþii. A fost o legaturã permanentãîntre familii ºi cei aflaþi în misiune, prin telefonºi Internet, ulterior având ºi posibilitatea videoconferinþelor.Doresc sã mulþumesc tuturor acelora care aupregãtit mi-siunea, îndeosebi comandanþilor de mariunitãþi …"Misiunea companiei s-a desfãºurat în bazaH.P. României nr.2/2003 ºi în baza Ordinului demisiune nr.01 / 09.03.2003 al Comandamentului2 Operaþional Întrunit "Mareºal Averescu"Buzãu.SITUAÞIA EFECTIVELOR: 70 militari(7 ofiþeri; 4 maiºtri militari; 16 subofiþeri; 43gradaþi ºi soldaþi).SITUAÞIA TEHNICII: 4 TAB Cc. NBC; 5Autocamioane DAC 665 T; 9 Autospeciale pentrudecontaminare ADTT-4 pe DAC 665 T; 2Autoateliere întreþinere ºi reparaþii; 4Autoturisme ARO 243 D; 2 Autostaþii PAN-THER ARO 323 D; 13 Remorci auto.EVENIMENTE MAJORE DERULATEÎNCEPEREA MISIUNII DETAªAMEN-TULUI PRECURSOR: începerea misiunii, în12.03.2003 prin deplasarea detaºamentului precursorde pe Aeroportul Cluj-Napoca, cu destinaþiaKuweit; sosire Kuweit: 12.03.2003 ora13.10.INTEGRAREA ÎN CDM. C/JTF-CM:cazarea militarilor; întâlnirea ofiþerilor cucomandantul C/JTF-CM; familiarizarea cu facilitãþilebazei; susþinerea briefing-ului de prezentarea capabilitãþilor companiei în prezentastaff-ului comandamentului ºi a reprezentanþilorCoaliþiei; executarea de recunoaºteri învederea introdu-cerii în teatrul de operaþii aforþelor principale; participarea la briefing-urilesusþinute de conducerea comandamentului.PARTICIPAREA LA EVENIMENTELEDIN TIMPUL RÃZBOIULUI: au avut loc 26de alarme, dintre care douã au fost alarme NBC,iar celelalte au fost aeriene ºi cu rachete SCUD;o singurã rachetã (FROG) a lovit Kuweit City, înnoaptea de 28/29 martie 2003. Efectul explozieis-a resimþit ºi în Camp Doha.PROTECÞIA PERSONALULUI:pe toatãperioada rãzboiului s-au purtat mijloacele deprotecþie individualã NBC, cascã ºi vestã antiglonþ;la fiecare alarmã s-a adoptat NOPINBC-4,iar personalul s-a adãpostit în buncare.SOSIREA FORÞELOR PRINCIPALE ALESUBUNITÃÞII: au fost organizate 8 transporturiaeriene Timiºoara - Bucureºti - Kuweit; s-au executatmisiuni de escortare a forþelor de la aeroport în CampDoha; parcarea tehnicii ºi depozitarea materialelor înlocurile repartizate; cazarea ºi acomodarea militarilorcu facilitãþile bazei ºi derularea programului de aclimatizare.DERULAREA PROGRAMULUI DEACLIMATIZARE/ACOMODARE, OPER-AÞIONALIZARE TOTALÃ/COMPLETÃ:întocmirea programului de instrucþie ºi aprobareaacestuia de cãtre comandantul C/JTF-CM;desfãºurarea programului de instrucþie în condiþii dificile,pe timp de zi ºi de noapte, în cadrul PoligonuluiWomen's Prison.PREZENTAREA CAPABILITÃÞILORCOMPANIEI COMANDANTULUI C/JTF-CM,GL.BG. WILSON ªI MEMBRILOR COAL-IÞIEI: participanþi, reprezentanþi ai armatelorS.U.A., Germaniei, Cehiei, Slovaciei, Ucrainei;prezentarea tehnicii ºi aparaturii de cercetare NBC;prezentarea echipamentelor ºi materialelor dedecontaminare RBC; prezentarea EPINBC (echipamentede protecþie individualã NBC); prezentareatehnicii de transmisiuni ºi de logisticã.68 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

EVALUAREA COMPANIEI DE CÃTRE OCOMISIE DIN CADRUL COALIÞIEI: comisia deevaluare a fost formatã din reprezentanþi ai armatelorS.U.A., Germaniei, Cehiei, Slovaciei ºi Ucrainei; s-auevaluat toate capabilitãþile companiei; calificativobþinut: EXCELENT.PREZENTAREA CAPABILITÃÞILORCOMPANIEI COMANDANTULUI MARCENT,Gl.Lt. HAILSTON: prezentarea tehnicii ºi aparaturiide cercetare NBC; prezentarea echipamentelor pentrudecontaminarea RBC; prezentarea EPINBC;prezentarea tehnicii de transmisiuni ºi de logisticã;prezentarea armamentului.PARTICIPAREA LA CEREMONIA DEDESFIINÞARE A C/JTF-CM ªI INTEGRAREAÎN CFLCCParticipanþi: ambasadorul S.U.A. în Kuweit;consulul României în Kuweit; ministrul apãrãrii dinKuweit; ambasadori, generali ºi ofiþeri ai forþelorCoaliþiei.REPARTIZAREA ªI EXECUTAREA MIS-IUNILOR ÎN CADRUL B.10 Tp./GRUPUL 143Tp.Misiuni: monitorizarea periodicã nuclearã(radiologicã) ºi chimicã (agenþi neurotoxici nepersistenþi)cu acþiune rapidã; deconta-minarea echipamentelor(faza finalã) ce urmeazã a fi ambarcate pevapor, în scopul redislocãrii în S.U.A., U.K; participareala paza obiectivului Marshaling Area, prininstalarea unui post de observare a unei laturi aperimetrului în cadrul sistemului de protecþie a forþei.Organizarea punctelor de lucru: decontaminareafinalã a autovehiculelor; decontaminareafinalã a containerelor; punct de observare amplasatpe TAB; punct de mentenanþã a autovehiculelor ºiechipamentelor NBC.SUPORTUL LOGISTICCazarea militarilor: în primele 2 luni nu auexistat nici un fel de facilitãþi; din 18.05.03 - aercondiþionat, grup sanitar în incintã.Hrãnirea efectivelor: s-au asigurat 4 me-sezilnic; pentru deplasãri în afara campus-ului s-a asigurathranã rece; sãptãmânal, s-a fãcut aprovizionareacu apã potabilã, direct la clãdirea 7.Starea sãnãtãþii militarilor: au fost vaccinaþitoþi militarii împotriva variolei, hepatitei B, antraxuluiºi antitetanos; s-au procurat loþiunile pentruOPERAÞII ÎNTRUNITE MULTINAÞIONALEprotecþia personalului împotriva insectelor ºi aefectelor radiaþiilor solare; s-a completat permanentrezerva de medicamente necesare acordãriiprimului ajutor.Alimentarea cu C.L: s-au asigurat toatetipurile de carburanþi (benzinã, motorinã, carburantunic), lubrifianþi (uleiuri pentru motor, transmisiihidraulice) ºi lichide speciale.Alte facilitãþi: salã de cinematograf; capelã;salã de gimnasticã; magazin PX; bibliotecã.EVENIMENTE RELIGIOASE ªI FESTIVE:sãrbãtorirea Sfintelor Sãrbãtori de Paºti; sãrbãtorireaZilei Chimiºtilor Militari; participarea la decernareaplachetelor omagiale din partea copiilor kuweitieni;sprijinirea trupelor româneºti care au afluit cãtre Irak.Sãrbãtorirea Sfintelor Sãrbãtori de Paºti.Slujba de Înviere a fost desfãºuratã la capela militarãdin campus, oficiatã de un preot ortodox american;prezenþa la Înviere a Consulului României însoþit defamilia sa; dupã Înviere s-au ciocnit ouã roºii la salade mese împreunã cu invitaþii.Sãrbãtorirea Zilei Chimiºtilor Militari:15.05.2003. S-au împlinit 80 de ani de la înfiin-þareaprimelor structuri chimice în Armata Românã; invitaþi- comandantul C/JTF-CM, comandanþiiunitãþilor aparþinând C/JTF-CM (S.U.A., Germania,Cehia, Slovacia, Ucraina); s-au înmânat diplometuturor participanþilor la festivitate.Decernarea plachetelor omagiale dinpartea copiilor kuweitieni: s-au oferit plachete însemn de recunoºtinþã pentru eforturile depuse petimpul rãzboiului; au participat militarii dindetaºamentul precursor.SPRIJINIREA TRUPELOR ROMÂNECARE AU AFLUIT CÃTRE IRAK: executareaunor recunoaºteri preliminare; colaborarea cupartenerii din Coaliþie; acordarea de suport logistic;efectuarea unor transporturi; fluidizarea activitãþilorportuare; sprijin de comunicaþii.Compania 383 Apãrare NBC a fost primaunitate româneascã din aceastã armã (ApãrareNBC), participantã la operaþiunea "IraqiFreedom", capabilã sã execute orice misiunespecificã încredinþatã, indiferent de condiþiilede timp sau relief.APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)69

CRONICA INTEROPERABILITÃÞIIEXERCIÞIU DE SIMULARE - SIMEXLocotenent-colonel Dan ªchiopuAbstract: A simulation exercise with 81 st Mechanized Brigade - Bistriþa, operational subordonated to the 10 thMultinational Division has been carried on , during 05 th - 11 th March, 2004, in the Training by Simulation CentreBucharest.Theme: The participation of the 81 st Mechanized Brigade to the execution of the stability missions in the Gulf area,under the operational command of the 10th Multinational Division. From the Application School for NBC Defence,lieutenant-colonel Dan ªchiopu took part at this exercise, being member of the observer's team.La Centrul de Instruire prin SimulareBucureºti ( CISM ) s-a desfãºurat , în perioada05-11.03 2004 , exerciþiul de simulare cu Brigada81 Mecanizatã - Bistriþa, subordonatã operativunei mari unitãþi multinaþionale ( Divizia10 Multinaþionalã ).Centrul de Instruire prin Simulare funcþioneazãîn incinta Universitãþii Naþionale deApãrare ºi este format de o echipã mixtã - ofiþeriromâni ºi americani .Tema exerciþiului de simulare: "ParticipareaBrigãzii 81 Mecanizatã la executarea misiunilorde stabilitate în zona Golfului, sub comanda operativãa Diviziei 10 Multinaþionalã ".Directorul exerciþiului a fost domnulgene-ral de brigadã Ioan CIUPEI .Forþe participante la SIMEX : Brigada 81Mecanizatã cu 2 batalioane de infanterie, 1 batalionde tancuri, 1 divizion mixt , 1 batalion delogisticã ºi subunitãþile de brigadã, companiilede cercetare, de transmisiuni, de geniu ºi Compania383 Apãrare NBC - celulã de rãspuns .Desfãºurarea exerciþiului (SIMEX) a fostasiguratã multiplu de o echipã de Observatori/Controlori condusã de domnul general de brigadãMihãilã BICA .În echipa de Observatori/Controlori de laeºalonul brigadã a fost inclus, din ªcoala deAplicaþie pentru Apãrare NBC, domnul locotenentcolonel Dan ªCHIOPU, ca specialist înapãrare NBC .Pe timpul desfãºurãrii exerciþiului de simulare(SIMEX) observatorul/controlorul specia-listîn apãrare NBC a avut urmãtoareleobiective principale :•activitatea statului major al brigãzii petimpul organizãrii, pregãtirii ºi executãrii misiunilorde stabilitate, în condiþiile escaladãrii ameninþãrilorNBC ºi ale riscurilor producerii voluntarea evenimentelor EADA ;•culegerea datelor esenþiale ºi necesaredesfãºurãrii analizelor post-acþiune ;•întocmirea Fiºelor de observare a SIMEXpentru situaþiile create prin incidente ºi injecþiide evenimente ;•comentarea acþiunilor observate la fiecareetapã/fazã a exerciþiului: ce s-a simulat;reacþia observatã; comentariul incidentului/evenimentului;•integrarea acþiunilor brigãzii ºi ale companieide apãrare NBC (ca celulã de rãspuns) însistemul de operare standard (Batlefield OppertingProcedure - BOS );•recomandãri privind modul de operare ºiîntrebuinþare , în acþiunile simulate a standardeloroperaþionale ºi a regulilor de angajare.Noul procedeu de instruire multiplã prinsimulare, implementat de echipa mixtãromâno-americanã , oferã oportunitãþi diferitede instruire a unitãþilor de toate armele în stilamerican, modern ºi secvenþial, pe pachete deprobleme strict de actualitate la costuri reduse ºicu eforturi comensurabile. De asemenea, oferãposibilitãþi reale de evaluare a unei unitãþi careurmeazã sã desfãºoare acþiuni în diferite teatrede operaþii.70 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

DOCTORATE*TEZE*SINTEZESINTEZA TEZEI DE DOCTORATacolonelului dr.ing.Vasile ªomoghirealizatã de colonel dr.ing.Ion SavuTEMA: ,, Contribuþii privind studiul fenomenului de combustie rapidã în sistemeaerodisperse”CONDUCÃTOR ªTIINÞIFIC: general de brigadã (r) dr.ing. ªtefan Mihai DogaruAbstract: Colonel Ph. D eng. Vasile ªomoghi is deputy commander of the Scientific Research Center forNBC Defence and Ecology.In 1998, within the Military Technical Academy he publicly defended the doctor` s degree thesis with the theme"Contributions Concerning the Study upon the Rapid Combustion Phenomenon in Air-dispersed Systems" underbrigade general (ret.) Ph.D eng. Stefan Dogaru` s coordination.The doctor` s degree thesis presents the results of theoretical and experimental studies made to characterize a seriesof air-dispersed systems, combustible from the point of view of their explosive properties and of their capacity to maintaina combustion wave propagation.The doctor` s degree thesis comes up with a number of significant contributions to the study on liquids explosivedissemination, on identifying the explosive properties of some substances and combustible mixtures dispersed in theair, as well as on analyzing the detonation waves propagation through gas combustible environments.The work represents a scientific approach for clarifying the regularity which governs the moulging, initiation andcombustion of air dispersed systems in order to adopt the compulsive measures to prevent industrial accidents or tostudy, project and achieve new explosive fighting devices.S-a nãscut la 29 ianuarie 1955 în Bucureºti.În anul 1973, a absolvit liceul teoretic din Gãeºti, judeþul Dâmboviþa.Între anii 1973-1974, ºi-a satisfãcut stagiul militar ca militar cutermen redus la U.M. 01634 Câmpulung.În anul 1979, a absolvit Institutul Politehnic Bucureºti, facultateade Tehnologie Chimicã, secþia Tehnologia CompuºilorMacromoleculari.În perioada 1979-1983, ºi-a desfãºurat activitatea ca inginertehnolog la Fabrica de Piele Sinteticã Bucureºti.În anul 1983, a fost activat ca ofiþer în cadrul Centrului de Cercetãride Chimie Militarã (denumire actualã C.C.ªt.Ap.NBC ºi Ecologie),unde lucreazã ºi în prezent. De-a lungul timpului a parcurs toatetreptele pregãtirii ºtiinþifice ºi profesionale fiind, în prezent, cercetãtor ºtiinþific gradul I ºi locþiitorºtiinþific al comandantului Centrului. În Centru a lucrat în colectivele de Sinteze Chimice ºi MijloaceExplozive Incendiare. A îndeplinit prin cumul funcþia de ºef compartiment Informaticã, realizând ºiimplementând încã din anul 1990 una din primele reþele de calculatoare funcþionale din Armatã.În anul 1998, a susþinut public în cadrul Academiei Tehnice Militare, teza de doctorat cu tema:,,Contribuþii la studiul fenomenelor de combustie rapidã în sisteme aerodisperse”,obþinând titlul de doctor în domeniul ,,ªtiinþe inginereºti”.Pasiuni: calculatoare, explozivi.APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004) 71

DOCTORATE*TEZE*SINTEZETeza de doctorat prezintã rezultatele studiilorteoretice ºi experimentale efectuate pentrucaracterizarea unor sisteme aerodisperse combustibiledin punct de vedere al proprietaþilorexplozive ºi al capacitãþii acestora de a susþinepropagarea unei unde de combustie.Necesitatea efectuãrii acestor studii aapãrut datoritã frecvenþei sporite de producere aaccidentelor industriale, ca urmare a aprinderiinorilor de substanþe combustibile scãpate accidentaldin instalaþii. Nu în ultimul rând, distruge-rilemajore create în urma unor astfel deaccidente, au atras atenþia specialiºtilor militari,în dorinþa de a dezvolta o nouã generaþie demuniþii bazatã pe efectele propagãrii unei combustiirapide prin sisteme aerodisperse combustibile,create în mod dirijat la þintã.Studierea fenomenelor de combustierapidã în sisteme aerodisperse a vizat, în primulrând, elaborarea unui material sintetic, util cercetãtorilor,în scopul evaluãrii posibilitãþilor derealizare a unor noi mijloace de luptã. Datelecuprinse în aceastã lucrare pot fi, de asemenea,utilizate în scopul conceperii unor mãsuri desecuritate pentru instalaþiile industriale cevehiculeazã cantitãþi mari de substanþe combustibile,unde, datoritã unor avarii, se potforma accidental nori de combustibil-aer.Sistemele aerodisperse combustibile astfel formatepot fi aprinse de sursele de iniþiere aflateîn zonã, combustia declanºatã conducând laconsecinþe dezastruoase pentru personal, clãdiriºi utilaje.Pentru rezolvarea acestor deziderate amefectuat un studiu exhaustiv de literaturã ºi amrealizat sistematizarea datelor într-o formã caresã permitã abordarea cercetãrilor în domeniulcombustiei sistemelor aerodisperse pe baze logice.În acest context, teza de doctorat aduceunele contribuþii semnificative la studiul diseminãriiexplozive a lichidelor, la determinarea proprietãþilorexplozive ale unor substanþe ºiamestecuri de substanþe combustibile dispersateîn aer, precum ºi la analiza propagãrii undelor dedetonaþie prin medii combustibile gazoase.Teza de doctorat este structuratã în douãpãrþi distincte: prima cuprinde o sintezã a datelordin literatura de specialitate prezentate în succesiunealogicã a producerii fenomenelor ºi o adoua parte, ce se referã la rezultatele cercetãrilorteoretice ºi experimentale proprii.În introducere este prezentat stadiulcunoaºterii în domeniu, importanþa teoreticã ºipracticã a cercetãrilor, scopul ºi obiectivelevizate în cadrul tezei de doctorat.Prima parte a lucrãrii, alcãtuitã din patrucapitole, prezintã, pe baza studiului unei vaste literaturide specialitate, situaþia cunoaºterii actualeîn domeniul formãrii ºi combustiei sistemeloraerodisperse.Literatura uzitatã de autor cuprindeample referiri la formarea ºi combustia sistemeloraerodisperse, dar abordarea acestorfenomene în interdependenþã ºi corelaþie estemai puþin studiatã. De asemenea, problemacombustiei sistemelor aerodisperse bifazice ºideterminarea influenþei adaosurilor de substanþeºi a condiþiilor de desfãºurare a acesteiaasupra proprietãþilor explozive este abordatãnumai tangenþial ºi în termeni calitativi.Capitolul 1, mecanisme de desfã-ºurare a combustiei rapide în sisteme aerodisperse,prezintã modalitãþile în care poatedecurge combustia, pornind de la arderea normalã,deflagraþia ºi încheind cu detonaþia, ca celmai energic mod de manifestare a procesului.În acest capitol sunt prezentate pe largmecanismele de desfãºurare ºi factorii de influenþãpentru fenomenul combustiei, plecând dela cea mai uzualã formã de manifestare, ardereanormalã a unui sistem aerodispers. Se continuãcu combustia explozivã în cele douã forme principalede manifestare, deflagraþia ºi detonaþia,studiul accentuând diferenþele calitative ºi cantitativedintre aceste manifestãri. Se insistãasupra mecanismelor de desfãºurare ºi asuprainfluenþei caracteristicilor ºi proprietãþilor sistemuluiaerodispers în evoluþia fenomenelor.Capitolul 2, formarea sistemelor aerodisperseprin diseminare explozivã, prezintãmecanismul de formare a sistemelor aerodisperseutilizând explozivi condensaþi ca agenþi de dispersare.Sunt abordate elemente de fizicã a detonaþieiîncãrcãturilor explozive în lichide, precumºi dinamica dispersãrii lichidului ºi a formãriipicãturilor atât ca rezultat al acþiunii directea explozivului (mecanism brizant), cât ºi ca efectal detentei produºilor gazoºi ai detonaþiei ºiinteracþiunii cu mediul înconjurãtor (mecanism72 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

turbulent). Datele prezentate în acest capitolfurnizeazã elementele teoretice necesare alcãtuiriimodelului matematic al diseminãriiexplozive, al calculului parametrilor dispersiei ºial dimensiunilor norului de combustibil-aer.În capitolul 3, mecanisme de iniþierea unei combustii rapide, este abordatã problemamodalitãþilor de amorsare a combustieiîntr-un sistem aerodispers combustibil. Suntprezentaþi principalii parametri de iniþiere a sistemuluiºi influenþa acestora asupra desfãºurãriiulterioare a combustiei. Sunt trecute în revistã,în continuare, principalele metode de declan-ºare a combustiei în sistemul aerodispers,punându-se accentul pe aspectele energetice alefenomenelor. Capitolul se încheie cuprezentarea problemei iniþierii directe a detonaþieiîn sistem, ca modalitate de obþinere a efectuluidistructiv maxim la combustia unui sistemaerodispers.Literatura de specialitate nu trateazã înmanierã unitarã problema iniþierii combustieisistemelor aerodisperse, acest capitol putândconstitui începutul elaborãrii unei monografii aacestui domeniu.Capitolul 4, metode experimentalede studiere a fenomenelor de combustierapidã în sisteme aerodisperse, prezintã unstudiu amplu al literaturii de specialitate asupradomeniului.Sunt trecute în revistã metodele experimentaleclasice de determinare a proprietãþilorexplozive a sistemelor aerodisperse, cu prezentareaaparaturii experimentale utilizate. Se puneaccent pe dispozitivele ºi tehnicile experimentalespecifice domeniului, cum ar fi tehnica tubuluide ºoc ºi tehnicile bazate pe imagine.În literatura tehnicã de specialitateaceastã problemã nu este tratatã în mod unitar,lucrarea efectuând o sintezã a celor mai importantedispozitive ºi tehnici utilizabile la caracterizareadin punct de vedere al proprietãþilorexplozive a substanþelor combustibile.Partea a II-a a tezei de doctorat, structuratãpe patru capitole, prezintã cercetãrile propriiprivind fenomenul de combustie rapidã însisteme aerodisperse. Lucrãrile teoretice ºiexperimentale au cuprins domeniul formãrii sistemeloraerodisperse prin diseminare explozivã,iniþierii ºi desfãºurãrii combustiei.APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)DOCTORATE*TEZE*SINTEZEBaza experimentalã utilizatã la realizareacercetãrilor din aceastã lucrare este prezentatã încapitolul 5, contribuþii privind perfecþionareabazei de testare.Sunt prezentate dispozitivele experimentaleºi de mãsurare folosite, precum ºi un dispozitivde mãsurare ºi înregistrare electronic elaboratpe baza unui sistem de achiziþie analog-digitalcomputerizat, de mare performanþã ºi precizie,utilat cu traductori capacitivi de mãsurarea presiunii ºi vitezei. Acest sistem a fost conceput,realizat ºi utilizat în forma descrisã înlucrare, cu contribuþia importantã a autorului(p.101 - 106). Deºi principiile de realizare a unorastfel de sisteme sunt bine cunoscute, asemeneaaparaturã de testare ºi înregistrare fiind utilizatãfrecvent în studiul fenomenelor explozive, sistemelede achiziþie, prelucrare ºi stocare adatelor realizate ºi utilizate de autor sunt unicate,rãspunzând în condiþii optime cerinþelorimpuse de cercetãrile experimentale în domeniulstudiat. Cu aceste sisteme computerizate esteposibilã mãsurarea în cadrul unui experiment apresiunilor în diverse puncte, a vitezelor decombustie ºi a timpilor caracteristici, simultan cuînregistrarea imaginilor desfãºurãrii experimentului.Capitolul 6, intitulat studii privindformarea sistemelor aerodisperse combustibile,trateazã problema prevenirii aprinderiinorului combustibil-aer în formare ºi a dispersãriiexplozive a lichidelor.Pe baza unui mare numãr de experimentãride dispersare explozivã, efectuate cu lichidecombustibile diverse, au fost decelate principalelecauze care pot produce aprinderea necontrolatãa sistemului aerodispers pe timpul formãriisale ºi, elaborând un set de mãsuri utile înproiectarea ºi realizarea dispozitivelor de di-seminarecare permit evitarea acestui fenomen.Din studiul literaturii de specialitate, corelatcu experimentãrile proprii, autorul a elaboratun model matematic scolastic, ce permite calcululparametrilor dispersãrii explozive a lichidelor.Pe baza acestui model matematic, a fost creatprogramul de calcul BRIFUG, care determinãdiametrul mediu al picãturilor ºi repartiþia acestoradupã dimensiuni în cazul dispersãriiexplozive, precum ºi dimensiunile iniþiale alenorului aerodispers format. Programul permite ºideterminarea dimensiunilor optime ale tecii73

DOCTORATE*TEZE*SINTEZEexplozive, pentru care se obþine dispersarealichidului în picãturi cât mai mici.Modelul matematic utilizat a fostamendat cu o serie factori pe baza comparãriirezultatelor simulãrilor cu rezultatele testelorexperimentale.Au fost efectuate seturi de simulãri învederea determinãrii influenþei caracteristicilorconstructive ale recipientului de diseminare,ale proprietãþilor fizice a combustibiluluiºi tipului de exploziv utilizat asupra granulometrieiºi dispersiei dimensiunilor picãturilor.Predicþiile programului privind dimensiunilenorului aerodispers combustibil aufost verificate experimental, utilizând înregistrareavideo ºi prelucrarea computerizatã aimaginilor.Rezultatele simulãrilor cu programulBRIFUG permit stabilirea datelor deproiectare pentru dispozitive de diseminaresau de fumizare, precum ºi obþinerea unorcriterii în realizarea recipienþilor ce conþinlichide combustibile astfel încât, în cazulspargerilor accidentale, sã nu fie întrunitecondiþiile desfãºurãrii unei combustiiexplozive.Capitolul 7 al tezei de doctorat sereferã la cercetãri privind desfãºurareacombustiei rapide în sisteme aerodisperse.La începutul acestui capitol, autorulefectueazã o analizã a criteriilor de selecþie acombustibililor cu potenþial ridicat de formarea sistemelor aerodisperse explozive, pebaza proprietãþilor fizico-chimice ale acestora.Aceastã analizã prezintã importanþã practicãîn stabilirea unor mãsuri de prevenire acombustiilor explozive accidentale.În continuare, este prezentat un modelmatematic original privind calculul parametrilorpropagãrii unei unde de detonaþieprin medii combustibile nelimitate.Originalitatea modelului constã în abordareatermodinamicã a problemei calculului compoziþieila echilibru a produºilor în zona dereacþie asociatã undei de detonaþie, prin minimizareafuncþiei de energie liberã standardmolecularã. Calculul parametrilor deto-naþieise face pe baza modelului unidimensional alundelor de ºoc. Aceastã abordare a problemeiprezintã avantajul accesibilitãþii datelor termodinamiceºi al uºurinþei simulãrii matematice.Pe baza acestui model matematic a fostscris programul de simulare ECHIDET, realizatprin îmbinarea iterativã a modulului de calcula compoziþiei în zona de reacþie cu modululde calcul al parametrilor detonaþiei, cepermite determinarea parametrilor uneiunde de detonaþie ce se propagã printr-unsistem gazos combustibil-aer.Autorul a verificat rezultatele programuluiprin compararea acestora cu dateleexperimentale proprii sau cu cele prezentatede literatura de specialitate.Programul de calcul ECHIDET a fostutilizat pentru stabilirea influenþei naturii ºiconcentraþiei combustibilului, precum ºi acondiþiilor de mediu asupra parametrilor detonaþiei.În literatura de specialitate nu aufost gãsite referiri la influenþa condiþiilor demediu asupra propagãrii detonaþiei în atmosferaliberã, rezultatele simulãrilor, verificateexperimental, constituind o contribuþie propriesemnificativã în domeniu, în special înprivinþa influenþei umiditãþii atmosferice.Programul poate fi utilizat pentru prezicereapotenþialului distructiv al unor noriaerodisperºi combustibili formaþi în urmaunor scãpãri accidentale de combustibili înatmosferã.În scopul stabilirii criteriilor de alegerea unor substanþe potenþial utilizabile la formareasistemelor aerodisperse combustibile,autorul a efectuat un mare numãr de determinãripe tubul de ºoc, caracterizând dinpunct de vedere al proprietãþilor explozive oserie de substanþe ºi amestecuri de substanþecombustibile.A fost determinatã influenþa concentraþieicombustibilului asupra parametrilorde propagare a combustiei ºi a energiei deiniþiere asupra apariþiei detonaþiei pe tub ºilimitelor de concentraþie în care aceasta sepoate produce.Utilizând o gamã largã de amestecuride substanþe combustibile, a fost determinatãcomportarea explozivã a acestor sisteme ºiinfluenþa adaosurilor de substanþe cu energiimici de iniþiere asupra amorsãrii directe adetonaþiei.Capitolul 8 al lucrãrii, experimentãriîn atmosferã liberã, prezintã testelede iniþiere ºi detonare a unor sistemeaerodisperse create prin diseminareexplozivã.Rezultatele obþinute în urma simulãrilor,corelate cu experimentãrile efectuate pe tubulde ºoc au fost verificate prin efectuarea unor74 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

experimentãri complete de diseminare ºiiniþiere a combustiei în atmosferã liberã. Pebaza ana-lizei imaginilor filmate sau video s-astabilit momentul în care sistemul aerodispersîn expansiune atinge concentraþia optimã pentruiniþierea detonaþiei.S-au efectuat mãsurãtori de presiune ºifilmãri ale dinamicii fenomenului, care au permisefectuarea de consideraþii asupra iniþieriidirecte la detonaþie a unor astfel de sistemeaerodisperse combustibile ºi asupra parametrilorde propagare.Sunt prezentate deosebirile calitative ºicantitative dintre efectele explozivilor condensaþiºi cele obþinute la detonarea norilor aerodisperºicombustibili. Experimentãrile efectuate audemonstrat cã, în cazul detonãrii unui sistemaerodispers, suprafaþa afectatã este de aproximativcinci ori mai mare decât în cazul utilizãriiunei cantitãþi echivalente de exploziv condensat.Dacã efectele detonaþiei explozivilor condensaþise manifestã punctiform, realizând presiunifoarte mari în imediata apropiere a substanþeiexplozive, undele de detonaþie ce sepropagã printr-un sistem aerodispers combustibilproduc presiuni mai mici, dar în totvolumul ocupat de sistem.Datele ºi informaþiile prezentate înlucrare conduc la concluzia cã formarea,iniþierea ºi combustia sistemelor aerodisperseconstituie un domeniu interdisciplinar, deosebitDOCTORATE*TEZE*SINTEZEde larg ºi de complex, situat la graniþele"Chimiei fizice", inclusiv "Chimiei coloizilor"cu "Dinamica fluidelor" .Studiul formãrii explozive ºi combustieisistemelor aerodisperse bifazice, în care coexistãpicãturi ºi vapori de lichid combustibil dispersateîn aer, nu este tratat de literatura de specialitate,fiind abordat de o manierã originalã.Este studiatã, de asemenea, influenþa diferiteloradaosuri ºi amestecuri de substanþe combustibileasupra proprietãþilor explozive ale sistemuluiaerodispers.Cercetãrile teoretice ºi experimentaleefectuate ºi-au propus sã asigure baza teoreticãunor cercetãri aplicative pentru adoptarea celormai potrivite mãsuri de prevenire a accidentelorprovocate la aprinderea norilor de substanþecombustibile scãpate în atmosferã sau pentrurealizarea de mijloace de luptã bazate pe acestefenomene.Lucrarea constituie un demers ºtiinþificfãcut pe tãrâmul cunoaºterii, în scopuldescifrãrii legitaþilor ce guverneazã formarea,iniþierea ºi combustia sistemelor aerodisperse, înscopul adoptãrilor mãsurilor ce se impun pentruprevenirea accidentelor industriale în cazulscãpãrilor de substanþe combustibile, sau lacercetarea, proiectarea ºi realizarea unormijloace de luptã explozive.APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)75

MEMORIALISTICêCOALA MILITARà DE CHIMIEDIN CÂMPULUNG MUSCELGeneral de brigadã (r) ing. Dumitru PrunachePreºedintele Asociaþiei Cadrelor de Chimie Militarã înRezervã ºi în Retragere ,,Costin D.Neniþescu”NOTA REDACÞIEI:Domnul general de brigadã (r) ing. Dumitru Prunache - cel mai fidel susþinãtor ºi colaborator al revistei dintrecadrele de chimie militarã în rezervã ºi în retragere - a avut plãcerea sã ne trimitã, ºi pentru acest numãr, un bogatmaterial (cu fotografii) referitor la istoricul formãrii cadrelor armei, ºi anume despre ªcoala de Ofiþeri de Chimie de laCâmpulung (1956-1961).Din pãcate, din lipsã de spaþiu, nu l-am putut publica integral. Astfel, o serie de întâmplãri rememorate de domnulgeneral, cu binecunoscutu-i talent de povestitor, pe alocuri cu umor ºi ironie finã, nu ºi-au gãsit locul în rubricarezervatã memorialisticii, deºi ar fi fost interesante ºi pline de învãþãminte. Mulþumindu-i domnului general pentruefortul de a ne descrie cu lux de amãnunte atmosfera acelor ani de demult ai învãþãmântului de chimie militarã, necerem scuze pentru aceastã situaþie ºi-l rugãm sã colaboreze cu noi în continuare, mai ales cã avem onoarea de a-linvita sã facã din parte din consiliul editorial.Colonel (r) prof. Mihai GrigorescuLa solicitarea colectivului redacþionalal revistei ,,Apãrarea NBC", am încercat sã-mireamintesc perioada cât am fost (la ªcoala Militarãde Ofiþeri de Chimie din Câmpulung)comandantul companiei elevi anul II. Pentru afi cât mai obiectiv ºi mai realist, am consultat ºialþi colegi: col.(r) Balaban Giovani, care afuncþio-nat la ºcoala de sublocotenenþi ºi apoiîmpreunã cu col.(r) Babiuc Victor au absolvitcursul de perfecþionare ºefi serviciu chimic deunitãþi ºi mari unitãþi; col.(r) Bãlcescu Badiu,ºef secþie învãþãmânt (1957-1960) ºi col.(r)Ostafe Ion - absolvent al ºcolii, în ultima promoþiedin Câmpulung (1960).Pentru fotografii l-am consultat pe col.(r)Cãlcâi Diogen ºi pe col.(r) Toma ªtefan,deoarece nu mai recunoºteam pe fiecare dupãfotografie (cu toate acestea, pe câþiva foºti elevinu am putut sã-i mai recunoaºtem dupãaproape 50 de ani). Dacã mai sunt ºi alte pãreri,acestea vor fi primite cu toatã plãcerea pentru acompleta acest capitol din istoria armei noastre.Organigrama ºi înzestrarea tehnicã a ªcoliiMilitare de Chimie din Câmpulung s-au "pritocit"(conceput, n.r.) în prima parte a anului1956, când pregãtirea ofiþerilor din armanoastrã se fãcea încã în Secþia de Chimie dinªcoala Militarã de Infanterie "Nicolae Bãlcescu"din Sibiu. Aici funcþionau trei plutoane de anulI ºi douã plutoane de anul II.Anul 1956 a fost anul marilor transformãripentru multe din cadrele Secþiei de Chimie ºipentru elevii noºtri. O serie de ofiþeri a fost promovatãîn noi funcþii; alte cadre au fost mutateîn diferite garnizoane sau trecute în rezervã.Comandanþii de subunitãþi, o parte din lectoriicu grade mai mici din Secþia de Chimie ºi conducereacursului de perfecþionare ofiþeri chimici au fostmutaþi în garnizoana Câmpulung ºi numiþi în funcþiinoi, prin ordinul ªefului Trupelor Chimice nr.014din 14 august 1956. Elevii au plecat în vacanþa devarã, urmând ca în luna septembrie sã se prezinte înnoua garnizoanã. Comandanþii de subunitãþi s-auocupat de mutarea tehnicii ºi materialelor specificeîn noua garnizoanã. Prin ordinul de mai sus, eueram numit comandantul companiei de elevi anulII, iar colegul meu lt.maj. Noaghe Nicolae -comandantul companiei de elevi anul III.76 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

Aflasem cã se va înfiinþa un batalion de elevi (laCâmpulung, n.r.) ºi aºteptam cu nerãbdare ºiinteres completarea acestuia cu restul cadrelorde comandã.Comandant de batalion a fost numit mr.Giosanu, ºef de stat major - cpt. Cazan ºi locþiitorpolitic cpt. Niculescu (venit de la unitateade V.M.). Prin alt ordin, au fost numiþi comandantulcompaniei de anul I - lt.maj. MihuVasile (reciclat din locþiitor politic) ºi comandanþiide plutoane. De la început, au fostîncadrate funcþiile de comandanþi de plutoanenr.2 ºi 3 din fiecare companie, urmând ca plutoanele1 sã fie în subordinea comandanþilor decompanii.Se pare cã concepþia formãrii ªcolii deChimie a avut douã puncte forte, ºi anume :a) încadrarea catedrelor (ciclurilor) cucadre tinere ºi foarte bine pregãtite la academiilemilitare ºi la cursurile de perfecþionare;b) înzestrarea ºcolii cu tehnicã ºi materialepe linia tuturor armelor conform statelor.1. Ciclul tactic a fost încadrat cu mr.Pagâþa, cpt. Bãrbulescu, cpt. Toader - veniþide la Sibiu; lt.maj. Fitero ºi lt.maj. Vârlan -mutaþi de la alte unitãþi; cpt. Frunzã, mr.Zastulca (mai târziu) ºi alþi ofiþeri - sosiþi directdin A.M.G.*. Mr. Pagâþa era un ofiþer foartebine pregãtit. A funcþionat ca lector de tacticatrupelor chimice la cursurile de perfecþionareofiþeri chimici din Sibiu. ªeful ciclului tehnic,cpt.ing.Bârliba, ºi-a îmbunãtãþit metoda (deselecþie, n.r.). A folosit, în primul rând, ofiþeriiingineri veniþi de la Sibiu - cpt.Bãrbulea ºilt.maj.Zamfirescu; apoi pe lt.maj.Drãghici ºipe lt.maj.Niculescu (Noni)- sosiþi dinA.M.Th.**; de asemenea, pe lt. Tudose Mihai -ºeful promoþiei 1955, ofiþer foarte bine pregãtit,disciplinat ºi ordonat, care putea constitui unexemplu pentru elevi. ªeful ciclului tehnic(cpt.ing.Bârliba) era un lector foarte binepregãtit ºi cu experienþã în predarea substanþelortoxice de luptã. Începuse activitateaîncã de la Fãgãraº, dupã absolvirea facultãþii ºi aCursului de iniþiere ofiþeri chimici la Centrul deInstrucþie al Apãrãrii Contra Gazelor.În timp, ciclul tehnic a mai fost completat ºi cualþi ofiþeri ingineri aduºi din afarã (de la alte unitãþi,n.r.) sau direct din A.M.Th.: Cpt.ªucu,MEMORIALISTICÃlt.maj.Hanzu, lt.maj.Coltz etc. Majoritateaacestora a avut o evoluþie deosebitã dupã 1961sau mai târziu, devenind cercetãtori la Centrulde Cercetãri ªtiinþifice de Chimie Militarã ºiLaboratorul Dozimetric, unde au realizatîncepând cu 1980 lucrãri ºi tehnicã de chimiemilitarã cu care C.T.Ch. s-a mândrit în cadrulTratatului de la Varºovia, multe dintre produseleactivitãþii lor fiind înregistrate ca noutãþi laO.S.I.M. (autospeciala pentru decontaminaretermicã, autospeciala pentru decontaminareechipament, A.D.E.-84; autospeciala pentrudecontaminare personal, A.D.P.-80; autospecialapentru fumizare; aparaturã dozimetricã;soluþii de decontaminare, aruncãtorul degrenade incendiare 3x40 ºi altele).Ciclul de pregãtire politico-ideologicãs-a format din cadre aduse din exterior de cãtrecpt. Dinu Ion. Deasupra acestei structuri deînvãþãmânt se gãsea comitetul de partid al ºcolii(locþiitorul politic al ºcolii, secretarii - de partid,n.r.-, instructorul U.T.C. ºi instructorul cu evidenþa),care conducea munca politicã în ºcoalãîmpreunã cu locþiitorii politici de companii. Deregulã, activiºtii politici erau mai în vârstã decâtnoi ºi încercau sã ne þinã în mânã, cu toate cã ºiei erau oameni, cu pãrþi pozitive, dar nu lelipseau nici cele negative (defectele, n.r.). Eueram în stagiatura de a fi primit membru de partidºi locþiitorul meu politic mã avea permanentîn vizor; de multe ori informa comitetul de partidcã sunt prea militãros cu elevii, cã suntîncrezut etc.Lupta corp la corp cu autorul articolului în acþiuneªcoala mai avea un compartiment depregãtire militarã generalã condus de mr.(I)Stavilã, venit de la ªcoala Militarã deIntendenþã din Craiova, un ofiþer cult ºi foarte* A.M.G.=Academia Militarã Generalã**A.M.Th.=Academia Militarã TehnicãAPÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)77

MEMORIALISTICÃbine pregãtit, care lucra îndeosebi cu comandanþiide companii, aceºtia fiind ajutoarele luinemijlocite în predarea instrucþiei focului ºitemelor de metodicã la toate materiile depregãtire militarã generalã.Exista ºi o companie de aprovizionareºi pregãtire de luptã (A.P.L.) comandatã delt.maj. Benga Stelian, promoþie 1953, sosit dela Vaslui.Dupã pãrerea mea, ºcoala a fost încadratãcu personal didactic ºi comandanþi bine pregãtiþiºi cu calitãþi deosebite, ceea ce i-a permis sãpregãteascã promoþii de elevi cu priceperi ºideprinderi de buni comandanþi de subunitãþichimice ºi ºefi de serviciu chimic.Ca urmare a rezultatelor obþinute, ºefulºcolii a permis la 6 lectori ºi comandanþi de subunitãþisã participe la concursul de la AcademiaMilitarã. Toþi au reuºit la examen ºi au fãcutparte din seria de academie 1957-1960.Concomitent, pe lângã ºcoalã au funcþionatCursul de perfecþionare a ofiþerilor chimici pentruprima oarã în varianta ªef serviciu chi-mic ºiCursul comandanþi de companii chimice, ambeleîncadrate cu ºefi de cursuri, ofiþeri de infanterieaduºi din afara C.T.Ch.De asemenea, în aceeaºi cazarmã a fostdislocatã ªcoala de sergenþi specialiºti din trupelechimice, comandatã de cpt.ªtefan Ion ºiîncadratã cu ofiþeri din promoþia 1953 (care deSchema cazãrmii ªcolii Militare de Ofiþeri de Chimie(1956-1961)acum aveau experienþã în munca de instructori),ºi cu ofiþeri din promoþia 1955.În repaus-compania elevi anul II la ValeaPoienii-comandant de companielt.maj.Dumitru Prunache2. O idee forte, încã de la înfiinþarea ºcolii,a fost realizarea unei baze materiale moderne,cât mai diversificatã. Prin grija C.T.Ch., s-auaprovizionat cele mai noi tipuri de autospecialechimice, de la autospeciale pentru decontaminareaarmamentului ºi tehnicii (ADAT-48) ºipânã la autospeciala de decontaminare aechipamentului cu aer cald (ADAC-3), ajunsãulterior la unitatea de la Huºi, unde a fost casatãdupã anul 1972, aparaturã dozimetricã din generaþiaa II-a, aruncãtoare uºoare ºi grele deflãcãri, mijloace de protecþie noi etc., care ne-aupermis sã formãm adevãraþi ofiþeri chimiºti, cucunoºtinþe tehnice mult mai complete decâtpânã la acea datã. Dacã îmi aduc bine aminte,una din serii a avut chiar un pluton de elevi cupregãtire tehnicã. De asemenea, consider cã oinfluenþã pozitivã în pregãtirea elevilor a avutoinstruirea practicã în Poligonul de Experienþeal Trupelor Chimice, comandat demr.Zaharescu Traian, ca ºi practica laDepozitul Central de Mãºti, al cãrui comandantera lt.col.Gheorghe Scipione.La sosirea în garnizoanã, spaþiile au fostrepartizate pe subunitãþi (conform schemei) pentrua fi pregãtite în vederea sosirii elevilor.La sfârºitul lunii septembrie, am primitelevii ºi am constituit subunitãþile, începândanul de învãþãmânt militar 1956/1957 într-oºcoalã nouã, dar într-o cazarmã nu prea nouã.Am spus într-o cazarmã nu prea nouã, deoareceºcoala a ocupat cazarma istoricã a B.2 dinRegimentul 4 Dorobanþi (ºi a altor unitãþi întimp), care fusese, nu demult, eliberatã devânãtorii de munte. Ceea ce se construise nou,era transformarea grajdurilor în sãli de clasã ºiamenajarea unui poligon de tragere cu armamentulde infanterie.78 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

Promoþia ofiþeri 1958 a ªcolii Militare de Chimie,Câmpulung, dupã 20 de ani de la absolvire (1978)Nu am apucat sã punem bine în ordinesubunitãþile cã, la sfârºitul lui octombrie, s-adeclanºat Revoluþia Ungarã, fiind ºi noi implicaþiîn mãsurile luate în Armata României. Ni s-audistribuit materialele din magazii, am fãcutraniþa (cum se spunea) ºi le-am dispus pe platourilede adunare ale subunitãþilor, împreunãcu armamentul individual. Se lãsau plantoanela mate-riale, iar restul subunitãþii executapregãtirea, punându-se un accent mai mare peinstrucþia comunã, pentru a intra în ritmul deactivitate specific ºcolii militare. Dupã un timp,am ieºit din starea de alarmare.La companie exista un program de pregãtirede luptã ºi politicã, din care plutoanele îºi fãceauextrase ce se afiºau în sãlile de clasã. Predareatemelor de pregãtire politico-ideologicã, de tacticã,a lecþiilor teoretice ºi de cunoaºtere aarmelor, de metodicã ºi chiar de tehnicã (noþiunigenerale de electrotehnicã, mecanicã etc.) sefãcea pe companie. Seminariile, lecþiile-discuþie,cunoaºterea armamentului ºi tehnicii se executaupe plutoane. Elevii îºi luau notiþe, deoareceregulamente ºi instrucþiuni erau încã puþine.Dupã predarea cunoºtinþelor teoretice ºi studiulindividual, urmau ºedinþele practice la materialsau în teren, unde se completau cunoºtinþele ºise formau deprinderi practice de lucru cu armamentulºi tehnica de luptã din înzestrare, înnormele de timp stabilite. La tacticã se urmãreaca elevul sã fie în mãsurã sã dea ordinul de luptãsubunitãþii ce se instruia (în funcþie de anul destudiu), sã organizeze activitatea acesteia prindesfãºurare în teren ºi sã îndepli-neascã misiunileprimite în funcþie de tipul subunitãþiicomandate. În anul III, se studia ºi activitateaºefului serviciului chimic de regiment mecanizat(infanterie).MEMORIALISTICÃLectorul avea ca ajutor nemijlocit, atât la orelede clasã, cât ºi în teren pe comandantul de pluton,iar la aplicaþiile tactice ºi pe comandantulde companie. Comandantul de pluton îºi aveamasa lui în clasa plutonului, urmãrindu-l ºiajutându-l pe lector sau întocmindu-ºi conspectepentru temele pe care le avea de predat.La începutul orei, trebuia sã dea raportul lectoruluiºi sã prezinte absenþii de la ore. Atât lectorul,cât ºi comandantul de subunitate, laînceputul temei, erau obligaþi sã asculte 3-5 eleviºi sã le punã note în catalog. În acest timp,comandantul de subunitate putea sãurmãreascã rãspunsurile subordonaþilor ºi sãdetermine cât mai precis gradul de însuºire atemei ºi calitãþile elevilor, fãcând adnotãri încaietul de cunoaºtere. Comandantului, carerespecta aceastã metodologie, îi era foarte uºorsã pregãteascã ºi sã þinã bilanþul cu subunitatea,sã întocmeascã notãrile elevilor.Comandantul de companie avea sarcinimulte, atât pe linie de învãþãmânt, cât ºi pe linieadministrativ-gospodãreascã. Cum am arãtatmai sus, comandantul plutonului 1 ºi comandantulcompaniei predau orele de metodicã latoate categoriile de instrucþie comunã, fãceaupregãtirea metodicã a comandanþilor de subunitãþiºi a elevilor, pe care îi foloseau la ore, caºefi de ateliere. Pregãtirea metodicã a micilorcomandanþi trebuia fãcutã cu multã seriozitateºi conform planificãrii, deoarece atât comandantulºcolii, cât ºi comandantul batalionuluierau foarte exigenþi în aceastã privinþã. Deasemenea, comandanþii de subunitãþi eraufolosiþi pentru controlul elevilor la stagiu înunitãþi ºi al altor activitãþi stabilite de C.T.Ch.Multe sarcini reveneau comandanþilor de companiiprivind controlul încadrãrii elevilor în programulºcolii ºi educarea acestora pentru carieramilitarã. Dar, în acea perioadã, când eram tineri,(la 22-24 de ani) totul se fãcea uºor, cu drag ºidin convingere, fiind în permanenþã motivaþi despiritul de întrecere între subunitãþi.Aveam în acea perioadã ajutoare de toatãisprava: plutonierul de companie, elevii de anulIII, care conduceau programul de dimineaþã ºide searã la compania pe care o comandam(metodã care se aplica pentru prima datã la subunitãþilenoastre), precum ºi încheietorii de plutoaneºi de companie de anul II.APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004) 79

MEMORIALISTICÃLectorii aveau birouri în cadrul ciclurilorrespective ºi, de asemenea, îi pregãteau pecomandanþii de plutoane ºi de grupe pentruºedinþele practice în teren.Dupã amiaza, cu excepþia zilei de sâmbãtã,elevii aveau studiu individual în sãlile lor declasã (vezi schema). Elevul de serviciu aduceamapa cu caietele înregistrate la biroul documentesecrete, deoarece celelalte caiete, regulamenteºi instrucþiuni se pãstrau în sala de studiu(clasã).Majoritatea lectorilor, cât ºi comandanþiide subunitãþi, erau tineri, necãsãtoriþi. Serveaumasa la popotã ºi locuiau la gazde, în oraº,suportând parþial costul mesei (atunci se aplicaOrdinul "50") ºi, în totalitate, chiria ºi spãlatulrufelor. Din acest punct de vedere, nu amîntâmpinat nici un fel de greutãþi, cum întâmpinasemîn Sibiu, unde doi ani de zile am locuitîn cazarmã, deoarece ºcoala constituia singuraunitate mai mare din oraº.Sub comanda comandantului de companie,lt.maj.Dumitru Prunache, în vizitã laMausoleul MateiaºFiind tineri, aveam prietene ºi ne distramîmpreunã (în grup) la balurile de la CasaArmatei sau la Cãminele Culturale dincomunele alãturate. Nu ne-am grãbit însã lacãsãtorie (unul singur s-a cãsãtorit cât am stateu în ºcoalã); eram preocupaþi sã ne completãmstudiile la Academia Militarã. Pentru elevi seorganizau serate dansante, duminica dupãmasã, pe timpul învoirilor în oraº.Având vârste apropiate cu elevii, maiapãreau ºi nãzdrãvãnii, fãcute individual sau îngrup, care ne punea pe jãratec pe noi, comandanþii,obligându-ne sã cercetãm cauzele ºiîmprejurãrile, sã luãm mãsuri sau sã rãspundemîn faþa ºefilor noºtri.În vara anului 1957, am executat activitãþipractice în tabãra din poligonul Valea Poienii,unde am dormit douã sãptãmâni în corturi. Demare interes din partea elevilor s-a bucurat concursulde patrule, organizat în condiþiuni foartegrele de-a lungul Râului Târgului pânã la Voina,în continuare, la dreapta pânã la creastamuntelui, apoi, pe creastã, pânã la munteleDobriaºul Mare ºi, în final, coborârea în tabãrãpe Culmea lui Pãtru. De asemenea, în zilelelibere, împreunã cu elevii, ne-am cãþãrat peDobriaºul Mare, pe Lalu ºi chiar am fãcut plajã.Condiþiile grele de instrucþie din tabãrã nune-au speriat, ceea ce rezultã ºi din fotografiilepe care le-am pãstrat din acea perioadã.La sfârºitul anului de învãþãmânt, am participatla festivitatea de înaintare în grad a promoþiei1954/1957, unde timp de doi ani amcomandat un pluton de elevi. Viaþa de ofiþer afãcut sã rezist tuturor privaþiunilor serviciuluimi-litar ºi intrigilor politice, sã avansez încet pescara ierarhiei militare ºi sã pot participa ºi laaniversarea a 20 de ani de la absolvirea acesteiserii, tot în oraºul Câmpulung.Anul 1958, cu o trecere în rezervã, înmasã, a adus mari schimbãri ºi în viaþa ªcoliiMilitare de Chimie din Câmpulung (permiteþimi,domnule general, sã spun eu epurare! n.r.);unele cadre au plecat la funcþii mai mari încadrul C.T.Ch.. Col.Stavilã Gheorghe a fostnumit comandantul Depozitului de MaterialeChimice, iar mr.ªtefan Ion - ºeful AtelieruluiCentral de Reparat Materiale de ProtecþieAntichimicã. Alte cadre ale ºcolii au fost trecuteîn rezervã.La examenele de admitere au participatelevi tot mai bine pregãtiþi cu un bagaj decunoºtinþe generale ºi tehnice tot mai solide, darseriile au devenit din ce în ce mai reduse dinpunct de vedere numeric (un pluton, maximumdouã), care se mai ºi diminuau pânã la absolviredin cauza stãrii sociale ºi a altor evenimente neluateîn seamã la intrarea în ºcoalã.În aceste condiþii, la 15 decembrie 1957,este numit locþiitor al ºefului ºcolii ºi girant alacestuia, lt.col.Bãlcescu Badiu, absolvent alAcademiei de Protecþie Chimicã din Moscova(profilul ºef serviciu chimic).Pe timpul dânsului, se înfiinþeazã ºi80 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

funcþioneazã cu douã serii (ultima neterminatã)de elevi, ªcoala de Sublocotenenþi Chimicide Rezervã pentru toate specialitãþile dinstatele pentru mobilizare ºi logisticã. ªeful ºcoliieste numit mr. Balaban Giovani, care avea unloc-þiitor, pe cpt. Bursuc ªtefan, iar comandanþide plutoane, pe cpt. Cãpitanu, promoþia1955, lt. Roman Dumitru, lt. Boin Tiberiu ºilt.maj. Bota N., promoþia 1957. Condiþiile pentrua fi primit în ºcoalã erau: sã fie sergent dinunitãþile C.T.Ch., sã aibã liceul terminat ºi sãurmeze ºcoala cu o duratã de 70 zile.Lectorii, tehnica ºi logistica erau asiguratede ªcoala Militarã de Chimie din Câmpulung.Tot în acest timp, se înfiinþeazã ºi ªcoala deSubofiþeri Chimici (activi) pe lângã ªcoala deChimie Militarã (de ofiþeri, n.r), care în anul1961 se transferã în cadrul ªcolii Militare deMaiºtri Militari ºi Subofiþeri "GheorgheLazãr" din Sibiu.Col.(r) Bãlcescu îºi reaminteºte, cã înperioada cât a funcþionat în ºcoalã a organizatchiar examenul de maior.În septembrie 1960, lt.col. BãlcescuBadiu este mutat în funcþia de ºef serviciu chimicla Divizia de Artilerie Rupere Tecuci, iarMEMORIALISTICÃSeria ofiþeri 1954-1957 la cea de-a 20 a aniversarecomandant al ªcolii de Chimie Militarã estenumit mr.Chiþac Mihai, care venea din C.T.Ch.În ultimul an de existenþã al ºcolii (septembrie1960-septembrie 1961), aceasta a funcþionat custructurile enumerate mai sus.Dupã cinci promoþii de ofiþeri, ªcoalaMilitarã de Chimie îºi înceteazã activitatea pentrua doua oarã (1953, Fãgãraº; 1961Câmpulung), cu o serie de absolvenþi de valoareaunui pluton. Înaintarea în grad a ultimeipromoþii are loc în garnizoana Piteºti, la ªcoalaMilitarã de Tancuri ºi Auto, unde participã ministrulapãrãrii (de atunci), general-colonelLeontin Sãlãjan (absolvenþi în acea serie:col.(r) Ostafe I., col.(r) Popescu Grigore, lt.col.Rãdulescu etc.).Ultimele cadre din conducerea ªcoliiMilitare de Chimie, dupã anumite perioade detimp, au ajuns în funcþiile cele mai înalte dinC.T.Ch. Domnul col.(r) Bãlcescu Badiu - ºef destat major (martie 1964-septembrie 1968), iarîn perioada 1966 - 1968 a girat funcþia de ºef alC.T.Ch..Domnul general de corp de armatã (r)Chiþac Mihai a îndeplinit funcþia de comandantal Trupelor Chimice aproximativ 22 de ani(ianuarie 1968- decembrie1989), perioadãîn care trupelechimiceau cunoscutdezvoltareacea mai înfloritoaredinexistenþa lordin punct devedere organizatoric,structuralºi alînzestrãrii cutehnicã, materialeºi actenormative.81 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

MEMORIALISTICÃREFLECÞII PRIVIND ELABORAREA REGULAMENTELOR, INSTRUCÞIUNILORªI MANUALELOR ÎN CADRUL STRUCTURILOR DE DECIZIEALE CHIMIEI MILITARE ROMÂNEªTIColonel (r) Dumitru GhiþãNota redacþieiDomnul col.(r) Dumitru Ghiþã, unul dintre teoreticienii de marcã ai chimiei militare din anii ‘70 ºi ‘80, cumerite deosebite în domeniul învãþãmântului, pregãtirii de comandament ºi de stat major, precum ºi al reglementãrilorpe linia armei, a avut amabilitatea sã reconstituie în acest articol activitatea de elaborare a principalelor actenormative de chimie militarã în perioada menþionatã.Scrisul impecabil, exprimarea cursivã ºi logicã, stilul - aºa cum se vede din manuscris (olograf) - vãdesc cu prisosinþãnu numai un profesionist desãvârºit, dar ºi un maestru al condeiului. Autorul acestor rânduri, cu pasiunea-icunoscutã pentru cercetarea trecutului armei, se considerã îndreptãþit ºi onorat sã prefaþeze în plus aceastã scrierememorialisticã cu menþiunea cã domnul col. Ghiþã a fost unul dintre ofiþerii din Comandamentul Trupelor Chimice(C.T.Ch.) care a acordat prezumþie de competenþã ºi încredere tinerilor ofiþeri, îndrumându-i ºi acordându-le întotdeaunao ºansã în afirmarea profesionalã.Col.(r) prof. Mihai GrigorescuProblema elaborãrii regulamentelor, instrucþiunilor, manualelor ºi a altor documentede organizare ºi conducere a trupelor a constituit din totdeauna o preocupare primordialãa factorilor de decizie militarã. În conþinutul acestor lucrãri se preconiza, în primul rând,pregãtirea unitarã ºi temeinicã a forþelor armate, crearea cadrului legal în ducerea acþiunilorde luptã ºi asigurarea reuºitei, în rãzboi, cu pierderi cât mai reduse în personal ºitehnicã.În acest context, se înscriu ºi preocupãrile conducerii structurilor chimiei militareromâneºti (din deceniile opt ºi nouã ale secolului trecut, n.r.).Se punea, totuºi, întrebarea: "de ce a fost nevoie de o intensificare a elaborãrii de literaturãmilitarã de specialitate în anii ‘70 - ‘80?". Rãspunsul era dat, dupã pãrerea mea, avându-seîn vedere natura, amploarea ºi direcþia de efort a evenimentelor succedate în perioadapostbelicã, astfel:1) apariþia celor douã blocuri militare, cu tendinþe antagoniste, cursa aberantã aînarmãrilor cu cele mai sofisticate arme, în special cu cele de distrugere în masã, conducea,în vremea respectivã, la aprecierea cã acestea ar putea fi întrebuinþate într-uneventual conflict militar, afectând te-ritorii cu suprafeþe foarte mari, incluzând ºi zoneleîn care se prevedea acþiunea trupelor proprii;2) deºi, desfiinþate temporar, încã înainte de sfârºitul rãzboiului, structurile deSibiu 1989 - promoþia de subofiþeriPreºedintele comisiei de examen pe linie dearmã col.Dumitru Ghiþãchimie militarã au fost reînfiinþate, organizate ºirestructurate în contextul situaþiei militare noucreate;3) lipsa unei literaturi militare de specialitate,cores-punzãtor noii situaþii, impunea, cu tot maimultã acuitate, elaborarea regulamentelor ºiinstrucþiunilor pe linie de armã ºi renunþarea lacele din import.O retrospectivã privind literatura militarã despecialitate în timpul rãzboiului ºi în perioadaurmãtoare, rezultã cã aceasta se rezuma lafolosirea unor lucrãri sau traduceri din armatestrãine ºi doar la câteva lucrãri originale, specificechimiei militare româneºti - câteva exemple:Regulamentul protecþiei în rãzboiul chimic; lucrarea Rãzboiul chimic (La Guerre chimique), Paris1927, de lt.col. D.P.Blach. În lucrarea specificatã, pe parcursul a ºapte capitole, se prezentau:gazele de luptã existente; mijloace ºi procedee de întrebuinþare; istoric privind folosirea gazelor82 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

de luptã în diferite conflicte militare; evitarea surprinderii cu gazele de luptã; mijloace ºi procedeede protecþie; industria chimicã ºi rãzboiul; întrebuinþarea mijloacelor fumigene.Un rol deosebit în instruirea armatelor, la toate nivelurile ºi a populaþiei, în eventualitateaunui rãzboi chimic, formarea personalului specializat în arma chimicã ºi realizarea mijloacelor deprotecþie antichimicã, l-a avut, începând cu anul 1927, revista ANTIGAZ, care a apãrut ca buletinoficial al Serviciului de Apãrare Contra Gazelor, conform Decretului nr.4102 din 23.12.1927.Iniþiativa tipãririi revistei ANTIGAZ a aparþinut colonelului George E. Popescu, primul ºefal S.A.C.G., care a devenit ºi director de redacþie al acestei publicaþii. În cursul anului 1943,revista ANTIGAZ ºi-a încetat apariþia.Este demn de semnalat ºi contribuþia broºurii Organizarea Serviciului Gazelor de Luptãde mr. Nicolae D. Popescu, comandantul Centrului de Instrucþie al S.A.C.G. (1937-1939), înelucidarea chestiunilor chimiei militare.Imediat dupa rãzboi, din motive cunoscute, s-a renunþat la o parte din literatura chimiei militareromâneºti, introducându-se, în procesul de instruire, traduceri din limba rusã, sub formãde instrucþiuni ºi manuale. Dacã în primii ani de dupã rãzboi, se pãrea beneficã aceastã literaturã,ulterior, s-a dovedit cã nu era în concordanþã deplinã cu specificul ºi condiþiile de organizare, acþiuneºi înzestrare cu tehnicã ºi materiale chimice din armata noastrã.În anii 1950-1960, au apãrut primele lucrãri întocmite de ofiþeri din ªcoala Militarã deChimie, din C.T.Ch., cum au fost : Degazarea de mr.ing. Zapodeanu; Instrucþiuni de cercetare chimicã,ediþia 1953; Întrebuinþarea mijloacelor de protecþie antichimicã; Mascarea cu fum a subunitãþilor detoate armele.Buletinul trupelor chimice, apãrut în 1953, a avut un rol deosebit în formarea unei concepþiinoi, româneºti, în organizarea, conducerea ºi misiunile asigurãrii chimice, în conceperea ºirealizarea protecþiei trupelor pe timpul pregãtirii ºi ducerii operaþiei (luptei).Scopul buletinului era: rãspândirea în armatã, în mod deosebit, în structurile chimiei militare,a cunoºtinþelor relative privind substanþele toxice de luptã; dezbaterea principiilor, procedeelorde organizare ºi de realizare a asigurãrii chimice ºide acþiune a structurilor chimiei militare în diferiteforme ºi situaþii ale acþiunilor de luptã; înlesnireaofiþerilor activi ºi specialiºtilor militari în publicarealucrãrilor, studiilor de cercetare ºtiinþificãreferitoare la protecþia trupelor; conceperea ºifolosirea mijloacelor incendiare ºi a fumurilor demascare; prezentarea oportunã a realizãrii detehnicã ºi materiale chimice; informarea, în cadrulrubricii SECVENÞE ISTORICE, a preocupãrilorînaintaºilor chimiei militare, în domeniul armeiMEMORIALISTICÃ1978 - Comandantul trupelor chimice,gl.mr.dr.dr.Mihai.Mihai Chiþac ºi col.DumitrDumitru u Ghiþã trec înrevistã formaþia B.49Pr.A.Ch..A.Ch.chimice.Având apariþii bianuale (cu unele excepþii: treinumere sau ambele într-un exemplar), în perioadaanilor 1953-1974, buletinul a publicat articole cu o mare încãrcaturã de idei privind problematicaasigurãrii chimice, puncte de vedere privind modul de organizare ºi conþinutul unor documentede luptã - planul asigurãrii chimice, dispoziþiunea pentru asigurarea chimicã (de luptã), ordinul(raportul) de luptã, realizãrile originale, de riguroasã þinu-tã ºtiinþificã, privind tehnica ºi materialelechimice, analiza situaþiei de radiaþie în cadrul staþiilor de calcul analitic.În coloanele buletinului s-au publicat articole semnate de cadre cu o înaltã competenþã,între care: col. Constantin Mighiu - ºeful de stat major al C.T.Ch. în anii ‘50, gl.lt.dr. Mihai Chiþac- comandantul trupelor chimice; col. Ioan Mateescu - ºeful de stat major în anii ‘70-’80, col. IonDuþã, col. Nicolae Taban, col. Dumitru Ghiþã, col. Dumitru Brânzei, gl.mr.dr.ing. Gheorghe Mitru,gl.mr.dr.ing. ªtefan Dogaru, col.dr. Nicolae Popescu, gl.mr.ing. Dumitru Prunache, col. ConstantinAPÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)83

MEMORIALISTICÃChiru, col. Dezideriu Zastulka, col. Diogen Cãlcâi ºi mulþi alþii (ofiþeri din C.T.Ch., A.M., C.I.Tr.Ch.,ªcoala Militarã de Chimie, armate ºi mari unitãþi), faþã de care, autorul acestui articol are undeosebit respect, dar din lipsã de spaþiu editorial, nu pot fi nominalizaþi în totalitate.Buletinul trupelor chimice ºi-a încetat apariþia în anul 1974, fuzionând, împreunã cu buletinelecelorlalte genuri de armã, în Buletinul trupelor de uscat.De la aceastã datã, ofiþerii chimiºti au continuat sã-ºi publice opiniile referitoare la problemelearmei în Buletinul ºi Revista trupelor de uscat, precum ºi în revista Probleme de artã militarã, editatã deMarele Stat Major (Statul Major General). Începând cu anul 1968, când la conducerea C.T.Ch. afost numit profesorul din Academia Militarã, lt.col. Mihai Chiþac (care în scurt timp a avansatpânã la gradul de general) s-a revitalizat ºi impulsionat problema elaborãrii de regulamente ºiinstrucþiuni, potrivit cerinþelor doctrinei militare naþionale, fundamentatã în anii '70.Ca primã mãsurã, s-a constituit Biroul de regulamente, cu structurã independentã, având caobiectiv elaborarea regulamentelor ºi instrucþiunilor de armã. Biroul avea, iniþial, urmãtoareaorganizare: un ºef de birou; un ofiþer 1 ºi redactor responsabil al buletinului de armã; douã funcþiiofiþer 2 (redactori); un translator ºi corector; un desenator tehnic.În anul 1970, Biroul de regulamente avea urmãtoarea încadrare: col. Boris Buciuceanu - ºef debirou; mr. Dumitru Ghiþã - ofiþer 1 ºi redactor responsabil al buletinului; ofiþer 2 - mr.ing. IlariuMagheru; ofiþer 2 - cpt. Diogen Cãlcâi. Funcþiile de translator ºi desenator tehnic erau încadrate cudoi salariaþi civili.Evidenþiem faptul cã începând cu anul 1970, pe comandament se întocmea un Plan editorialanual, care cuprindea detaliat (în primul an) ºi, în perspectivã pe 5 ani, toate regulamentele ºiinstrucþiunile ce urmau a fi editate. În principiu, în plan se prevedeau: denumirea lucrãrilor,numãrul de pagini, data analizãrii în Comisia C.T.Ch. ºi Comisia Superioarã pentru Regulamente, dataprezentãrii lor Ministerului Apãrãrii Naþionale, data predãrii la Editura Militarã în vederea tipãririi,difuzarea la trupe.Proiectele regulamentelor ºi instrucþiunilor, precum ºi propunerile la regulamentele editatede alte eºaloane se discutau în Comisia pentru Regulamente a C.T.Ch., dupã care erauîmbunãtãþite ºi înaintate, dupã caz, eºaloanelor superioare pentru aprobare sau direct la EdituraMilitarã.În compunerea comisiei de regulamente intrau:· preºedinte - ºeful de stat major al C.T.Ch;· secretar - redactorul responsabil al buletinului;· membri - ºefii de secþii ºi birouri independente din C.T.Ch., un ofiþer din catedra de tacticatrupelor chimice din Academia Militarã; comandantul Centrului de Instrucþie al Trupelor Chimice(C.I.Tr.Ch.).La ºedinþa comisiei participau ºi redactorii de carte ale cãror lucrãri urmau a fi dezbãtute. Înfuncþie de completarea lucrãrilor, la analiza acestora, în comisie, puteau fi invitaþi ºi alþi ofiþeri decomandã ºi ingineri chimiºti. Compunerea comisiei se preciza la începutul fiecãrui an, de menþionatîn prima decadã a lunii ianuarie.Pentru realizarea caracterului practic-aplicativ ºi creºterea conþinutului de idei al lucrãrilorelaborate, în funcþie de problemele care se puneau, unele regulamente ºi instrucþiuni erau trimise,în proiect, pentru verificare ºi experimentare, la unitãþi, în procesul de instrucþie al trupelor, pe operioadã de cel puþin un an (douã cicluri de instrucþie).Elaborarea regulamentelor, instrucþiunilor ºi a altor lucrãri, necesare pregãtirii trupelor, s-arealizat pe parcursul a trei etape.În prima etapã (1970-1975) s-au editat regulamentele ºi, pe baza lor, instrucþiunile legatenemijlocit de instrucþia ºi misiunile unitãþilor (subunitãþilor) de chimie militarã, astfel:- C-1 Regulamentul de luptã al trupelor chimice, partea I (pluton, grupã, echipaj) intrat în vigoareprin O.G. nr.12 din 10.04.1972;- C-2 Regulamentul de luptã al trupelor chimice, partea a II-a (batalion, companie) intrat învigoare prin O.G. nr.13 din 10.04.1972.84 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

MEMORIALISTICÃDe la aceastã datã, unitãþile ºi subunitãþile chimice aveau la dispoziþie regulamentele pe bazacãrora sã-ºi organizeze ºi sã-ºi conducã instrucþia ºi acþiunile proprii, fãrã a mai apela la intuiþie saula opiniile altor colegi, publicate în buletinul de armã sau alte publicaþii. Elaborarea, definitivareaºi asigurarea analizãrii celor douã lucrãri în Comisia pentru Regulamente a C.T.Ch., precum ºi înComisia Superioarã pentru Regulamente a Marelui Stat Major au revenit col. Boris Buciuceanu, ofiþercompetent, ambiþios în rezolvarea la timp ºi de calitate a lucrãrilor ce-i reveneau personal sprerezolvare, cât ºi ale ofiþerilor din compartimentul de regulamente. Deºi absolvent al ªcolii Militarede Infanterie, ºi-a perfecþionat continuu pregãtirea în domeniul chimiei militare. A urmat, în anii1955-1956, cursul de perfecþionare a ofiþerilor chimici de 11 luni, din garnizoana Sibiu -Câmpulung Muscel. S-a pregãtit ºi a susþinut examenul de colonel în arma chimie. Cunoºtinþeledobândite în armã i-au dat posibilitatea sã contribuie la elaborarea de lucrãri din domeniul chimieimilitare ºi la publicarea de articole în Buletinul trupelor chimice ºi în alte publicaþii din armatã.Concomitent cu editarea celor douã regulamente (C-1 ºi C-2) au fost abordate ºi instrucþiunidetaliate pentru organizarea, conducerea ºi executarea misiunilor de cãtre subunitãþile de protecþieantichimicã, astfel:- C-7 Instrucþiuni pentru cercetarea de radiaþie ºi chimicã intratã în vigoare în anul 1972. Lucrareacuprindea, detaliat, misiunile subunitãþilor de cercetare chimicã în diferite situaþii ale luptei, procedeele,tehnica ºi materialele din dotare, conþinutul si modul de raportare a datelor ºi informaþiilordespre contaminarea radioactivã, chimicã ºi biologicã, prevenirea trupelor despre aceasta, dinraionul (direcþia) de acþiune.- C-8 Instrucþiuni pentru cunoaºterea ºi folosirea mijloacelor de protecþie individualã, intratã învigoare 1972.- C-10 Instrucþiuni pentru tratarea specialã a trupelor ºi degazarea (dezinfectarea) terenului, intratãîn vigoare în 1973. Lucrarea cuprindea: procedeele de decontaminare a personalului ºi mijloacelordin dotarea subunitãþilor chimice; decontaminarea tehnicii de luptã, echipamentului ºi mijloacelorde protecþie individualã; decontaminarea terenului ºi lucrãrilor de amenajare genisticã; mãsurilede protecþie pe timpul executãrii decontaminãrii trupelor ºi terenului. La fiecare capitol, se prezintãtehnica de luptã din dotare ºi modul de lucru cu aceasta.- C-5 Memoratorul pentru analiza situaþiei de radiaþie. Lucrarea conþinea, în prima parte, indicaþiipentru executarea prognozei situaþiei de radiaþie în cadrul staþiilor de calcul analitic ºi tabelele cudatele necesare efectuãrii acesteia, în funcþie de deplasarea norului radioactiv ºi de dispunerea trupelor(în lucrãri de apãrare, teren neacoperit, în deplasare etc.)- Instrucþiuni privind întrebuinþarea în luptã a mijloacelor incendiare.De asemenea, Centrul de Cercetãri ªtiinþifice de Chimie Militarã a întocmit Cãrþi tehnice, pentruaparatura ºi tehnica chimicã intratã în înzestrarea trupelor chimice, cât ºi pentru învãþãmântulde specialitate din C.I.Tr.Ch. ºi ºcolile militare de ofiþeri, maiºtri militari ºi subofiþeri din armatã.Pentru unificarea (uniformizarea, n.r.) terminologiei chimiei militare, în vederea elaborãriinoilor regulamente în armatã s-a întocmit o Listã cu termeni ºi expresii specifice chimiei militare, care afost supusã analizãrii, mai întâi în Comisia pentru Regulamente a C.T.Ch., dupã care, în ComisiaSuperioarã pentru Regulamente ºi aprobatã de ministrul apãrãrii naþionale, gl.col. ConstantinOlteanu, pe Nota-Raport a comandantului trupelor chimice.S-a considerat necesarã, la vremea respectivã, o asemenea listã, deoarece în armatã se uzitautermeni ºi expresii diferite, deºi aveau acelaºi înþeles, exemplu: tratare specialã, prelucrare specialã,degazare, dezactivare, dezinfecþie, fiind înlocuite cu decontaminare, care, în funcþie de natura contaminãriise preciza: decontaminare chimicã, decontaminare radioactivã etc..Exemplele ar putea continua, dar apreciez cã nu este necesar sã insistãm. Ele se cunosc.La sfârºitul primei etape, compartimentul de regulamente a intrat în compunerea Secþieipregãtire de luptã, ºef de secþie fiind col. Vintilã Vlãsceanu. Pentru elaborarea, în continuare, de regulamente,în cadrul secþiei s-a prevãzut funcþia de ofiþer 1 cu activitatea editorialã.În a doua etapã (1976-1980), s-a editat regulamentul de bazã al asigurãrii chimice ºi uneleAPÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)85

MEMORIALISTICÃA 55-a aniversare e a Trupelor TChimice -în foto ofiþeri din C.T.Ch..Ch.instrucþiuni necesare instrucþiei subunitãþilor chimice, astfel:- C-3 Regulamentul de luptã al trupelor chimice, partea a III-a (asigurarea chimicã ºi întrebuinþareatrupelor chimice în operaþie - luptã), intrat în vigoare prin O.G. nr.28 din 20.07.1976.Regulamentul a fost elaborat, în proiect, de un colectiv de ofiþeri, condus de gl.mr.dr. MihaiChiþac, format din col. Ioan Mateescu - ºeful de stat major, col. Ion Duþã - ºeful secþiei operaþii, col.Nicolae Tãban - ofiþer 1 în secþia operaþii, col. Dumitru Ghiþã - ofiþer 1 cu activitatea editorialã, col.ing.Gheorghe Andriþa - ºeful biroului dezvoltare.Pe timpul experimentãrii proiectului de regulament, s-au fãcut propuneri de cãtre ofiþeri dinC.I.Tr.Ch., A.M., armate, mari unitãþi menite sã lãrgeascã problematica acestuia, sã se precizezemai bine unele prevederi, articole sau conþinutul documentelorde luptã din cuprinsul proiectului lucrãrii.Proiectul de regulament a fost definitivat, þinânduseseama ºi de aceste propuneri, în mãsura în care eleaveau darul de a îmbunãtãþi lucrarea, apoi analizat înComisia de Regulamente a C.T.Ch., Comisia Superioarãpentru Regulamente, fiind aprobat de ministrul apãrãriinaþionale, prin ordin general. Regulamentul cuprindea:definirea asigurãrii chimice ca formã de asigurare a acþiuniloroperative (de luptã); misiunile ce reveneau trupelorchimice, precum ºi trupelor de celelalte arme, gãrzilorpatriotice ºi altor formaþiuni de apãrare; conþinutul documentelor de planificare, organizare ºi conducerea asigurãrii chimice; organizarea, realizarea ºi conducerea asigurãrii chimice a operaþiei(luptei), în diferite forme ºi situaþii, în raioane de dispunere (concentrare); asigurarea tehnicã ºi cumateriale chimice.- C-25 Instrucþiuni privind cunoaºterea ºi folosirea materialelor chimice de instrucþie, intratã învigoare în anul 1979. În lucrare sunt descrise principalele materiale chimice de instrucþie existentela acea datã în înzestrare ºi folosite în procesul pregãtirii de luptã a trupelor de toate armele, regulilede întrebuinþare, precum ºi mãsurile de prevenire a accidentelor pe timpul lucrului cu acesteaîn poligoanele de specialitate, la aplicaþii ºi exerciþii tactice.În etapa a III-a, desfãºuratã pe parcursul anilor '80, s-au elaborat unele lucrãri, astfel:- A.N. 9 Regulamentul protecþiei împotriva armelor de nimicire în masã ºi mijloacelor incendiare,intrat în vigoare prin ordin general al ministrului apãrãrii naþionale în 1988.Iniþial, proiectul de regulament a fost prevãzut în Planul editorial al Secþiei Regulamente dinMarele Stat Major. În anul 1985, a fost trimis C.T.Ch., cu ordinul de a fi elaborat ºi prezentatComisiei Superioare pentru Regulamente a Ministerului Apãrãrii Naþionale, în prima parte a anului1987. Lucrarea a fost elaboratã în C.T.Ch., trimisã, pentru studiu ºi propuneri, comandamentelorde armatã, marilor unitãþi, unor comandamente de armã, Academiei Militare ºiC.I.Tr.Ch.Propunerile ºi observaþiile primite au fost analizate în ºedinþa Comisiei de Regulamente aC.T.Ch., la care au fost invitaþi ºi ofiþeri superiori din Secþia Regulamente a M.St.M., C.T.Ch.,C.T.Ge., A.1, A.4 SI A.M. Deºi, regulamentul a fost elaborat, susþinut pentru aprobare la eºaloanelesuperioare, tipãrit ºi difuzat la trupe prin grija C.T.Ch., M.St.M. a aprobat ca "simbol de recunoaºtere- A.N."(Apãrarea Naþionalã), fiind destinat, în principal, comandanþilor de mari unitãþi (unitãþi) detoate armele, în vederea organizãrii protecþiei trupelor, prin documentele operative (de luptã)elaborate de statul major de arme întrunite (arme).- C-9 metodica instrucþiei de specialitate a subunitãþilor chimice, intratã în vigoare în anul 1986.În încheiere, autorul acestui material menþioneazã cã nu a reuºit sã cuprindã toate lucrãrileeditate în cei 20 de ani, la care a luat parte, nici sã nominalizeze toþi ofiþerii, care, într-un fel saualtul, ºi-au adus contribuþia la apariþia regulamentelor ºi instrucþiunilor ºi a altor lucrãri prestigioasepentru vremea respectivã.86 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

TOPONOMASTICÃDESPRE NUMELE ORAªULUI CÂMPULUNGªISEMNIFICAÞIA SA ISTORICÃProf. Traian VlaicuColegiul Naþional "Dinicu Golescu"CâmpulungDomnul prof. Traian Vlaicu- profesor la catedra de istorie a Colegiului Naþional DINICU GOLESCUdin CÂMPULUNG: unul din cei mai cunoscuþi ºi mai respectaþi dascãli din municipiul nostru, cu o activitateîndelungatã în domeniul învãþãmântului, cu merite deosebite în cercetarea trecutului, îndeosebi zona Muscel(numeroase articole ºi studii ºtiinþifice publicate, sãpãturi arheologice, restaurãri de monumente istorice ºi altele);pasionat cititor ºi admirator al revistei noastre. Mulþi dintre ofiþerii ºi subofiþerii ºcolii de aplicaþie, ca ºi numeroºi militariîn termen ºi cu termen redus, care în ultimele trei decenii ºi-au satisfãcut serviciul militar în aceastã institutie,i-au fost elevi ºi au amintiri frumoase despre interesantele ºi captivantele ore de istorie þinute de domnul profesorVlaicu.Colonel (r)prof. Mihai GrigorescuDe-a lungul existenþei sale, Câmpulungul a avut un rol important în viaþa societãtiiromâneºti, bucurându-se de o deosebitã atenþie din partea istoriografiei noastre. Pe lângãnumeroase menþiuni în lucrãrile de istorie a românilor, despre Câmpulung s-au întocmit patrumonografii istorice, ceea ce-i conferã un loc privilegiat în acest domeniu. Cu toate acestea, evoluþiatermenului "Câmpulung" nu a fost evidenþiatã în nici o lucrare.Denumirea oraºului a fost datã înainte de apariþia acestuia, dupã înfãþiºarea aºezãrii. JohannFILSTICH, cronicar sas, afirmã cã oraºul se numeºte astfel "dupã câmpia pe care se afla" forte aplanitie loci Campolongum dictum eminet, iar Dionisie FOTINO scrie cã"Negru Vodã s-a oprit într-un câmp întins ºi frumos numit Câmpulung". Pelângã semnificaþia geograficã a terenului, Câmpulungul exprimã formade organizare social-economicã specific româneascã a confede-raþiilorde obºti din feudalismul timpuriu (câmpulunguri, ocoale, cobâle, câmpurietc.) existente în întreg spaþiul românesc ºi care ºi-au continuatexistenþa ºi dupã constituirea statelor feudale.Toponimul Câmpulung se impune în perioada etnogenezeiromâneºti încã din vremea Daciei romane, în aceastã zonã, prezenþaromanã fiind masivã, iar romanizarea puternicã. Dar descoperirileRadu Negru-Vu-Vodãarheologice din oraº ºi din zonele înconjurãtoare aratã o locuire din celemai vechi timpuri. Civilizaþia dacilor este concretizatã în Câmpulungprin existenþa unor aºezãri semiurbane, a unor dave, beneficiind de fortificaþiinaturale, ca ºi artificiale - Jidava, Voineºti, Rucãr (Oratia), Cetãþeni, Cumidava (Râºnov) -pe linia marii cãi comerciale a Branului.În cadrul Daciei romane, Câmpulungul se situa chiar pe limesul transalutan, fiind una din canabeleacestei provincii, între centrele de la Jidava ºi Voineºti. În condiþiile romanizãrii ºi ale individualizãriietnolingvistice româneºti, aºezarea a primit numele latinesc Câmpulung. Zonã economicãprosperã, cu un comerþ local ºi la distanþã intens, a înflorit ºi ca târg, impunând ºi numelerâului ce-l strãbate: Râul Târgului. Termenul "târg" este de origine slavã, dar nu înseamnã cã târgulnu ar fi existat ºi pânã la venirea slavilor, dupã cum termenul "plug", fiind tot slav, nu înseam-88 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

TOPONOMASTICÃnã cã pânã atunci strãmoºii noºtri nu cunoscuserã "plugul". În feudalismul timpuriu, Câmpulungera un "târg de vale" pentru ca în secolul al XIII-lea sã devinã oraº.Aºezãri cu numele Câmpulung, cu semnificaþia geograficã ºi social-economicã arãtatã maisus, se gãsesc în Muntenia, Moldova, Maramureº, deci în toatã þara noastrã, dar ºi în sudul Dunãriisau pe cursul superior al acesteia, în Germania; numele este întâlnit ºi în Elveþia. În Germania esteîntâlnitã localitatea Langenau, aproape de Ulm, pe un mic afluent al Dunãrii, iar în Elveþia gãsimLangenau nu departe de Berna, localitãþi consemnate ºi în WELTATLAS, Leipzig 1960, 77 Nbkc 4,26 B2. În sudul Dunãrii, numele "Câmpulung" este întâlnit pe Struma, la sud-est de Scoplie saula nord de Salonic, între localitãþile Serres ºi Melnic. Aici, la 29 iulie 1014, la poalele munteluiBelasiþa, în defileul Kimbalongu, împãratul bizantin Vasile al II-lea Macedoneanul a înfrântpe bulgarii conduºi de Samuil.Dupã cum afirma istoricul Gheorghe BRATIANU, Kimbalongu este un "nume cu incontestabilaspect românesc, care aminteºte localitãþile Câmpulung din Muntenia ºi Moldova, primul fiind atestatîntr-o inscripþie latineascã din 1300". Deci cea mai veche menþiune a termenului "Câmpulung" este cudata de 29 iulie 1014. Prezenþa numelui "Câmpulung" ca atare sau sub forma "Kimbalongu", aratãaria largã a etnogenezei româneºti, aceea a romanitãþii orientale, aratã cã poporul român s-a nãscutpe un spaþiu vast, având ca ax Dunãrea.Istoricul francez L. MUSSET afirma: "Supravieþuirea unei serii de insule obscure valahe în întregbazinul dunãrean, din Svabia pânã în Transilvania , trebuie privitã ca un tot. Cele mai occidentale au fost încele din urmã germanizate, acelea din centru înghiþite de invazia maghiarã. Se menþinurã numai cele dinrãsãrit ºi sud. Adevãrata enigmã n-ar fi fost atât supravieþuirea lor, cât ºi extraordinara carierã demograficãa insulei din Transilvania, în vreme ce acelea din Balcani n-au avut decât sã cunoascã o agonie lentã".Din cele citate reiese clar spaþiul etnogenezei româneºti, destinul etnic al poporului român,supus unei contractãri, din cauza migraþiunilor, "cariera demograficã" a românilor în spaþiul carpato-danubiano-pontic,iar termenul "Câmpulung" nu face decât sã confirme aceste afirmaþii.Legenda lui Negru Vodã menþioneazã Câmpulungul în secolul XIII ca oraº (1215, 1241,1290, 1292). Dionisie FOTINO, care plaseazã venirea lui NegruVodã în 1241, scrie cã aºezarea"era proprietatea lui Negru Vodã ºi mai înainte", amãnunt care confirmã existenþa voievodatului luiSeneslau (cu centrul la Câmpulung ºi Curtea de Argeº ºi având destinul unificãrii tuturor alcãtuirilorpolitice în Þara Româneascã) ºi pe latura nordicã a Munþilor Fãgãraºului. Câmpulungul ºiArgeºul au fost în continuare curþi domneºti (de unde se ºi trage numele Curtea de Argeº), iar primiimari voievozi întemeietori au fost îngropaþi la Câmpulung, în 1352 ºi 1364 - fiind ºi singurii.În documentele medievale, numele oraºului Câmpulung apare tradus în limba latinã sauslavonã, iar ocazional în germanã, maghiarã etc. Ca popor neolatin, era firesc ca limba poporuluiromân folositã în cancelaria domneascã sã fie latina, ca ºi în alte pãrþi. Fiind, însã, de religie ortodoxã(românii sunt singurul popor de origine latinã aparþinând ariei spirituale ortodoxe), religiepro-pagatã în slavonã cu alfabetul creat de Kiril în 864 ºi rãspândit de discipolii Clement ºiNaum, atunci când în condiþiile desãvârºirii etnogenezei încã mai exista o pãturã dominantã slavã,pe cale de a fi asimilatã, limba de cancelarie (ca ºi cea bisericeascã) a devenit slavona. Deci acest bilingvismal culturii scrise este explicabil prin ortodoxie, fenomen insolit pentru un popor neolatin.Numele Câmpulungului este o concretizare în acest sens. Termen latin ºi folosit ca atare în limbajulpopular (arãtând individualizarea etnolingvisticã: în loc de Campus Longus - Câmpulung), în documentelescrise apare tradus în limba latinã, începând cu piatra tombalã a lui Laurenþiu deCâmpulung (1300), apoi cu primul act din Þara Româneascã - privilegiul comercial dat de domnitorulVladislav-Vlaicu la 20 ianuarie 1368 etc., sau în limba slavonã pe peretele BisericiiDomneºti din Curtea de Argeº, în actul din 1413 al lui Mircea cel Bãtrân sau în hrisovul luiDan al II-lea din 30 ianuarie 1431, inclusiv în "Scrisoarea lui Neacºu" din 1521. Dacã în documentuldin 1431, numele a o serie de localitãþi apare în româneºte, dar în flexiune slavã, numeleCâmpulungului apare tradus; Dan al II-lea se adreseazã "rucarianom, sacuianom, gherghiceanom,APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)89

ailoveanom, buzoianom, flocianom", dar ºi "dlagopoltem" sau "gradu ot Dlagopole".Folosirea numelui tradus în cazul Câmpulungului se datora rutinei, arãtând tocmai importanþaoraºului, între altele ºi reºedinþã domneascã.Deci în slavonã numele folosit este Dolgopol sau Dlagopol, iar locuitorii devin"dolgopolti"sau "ot Dolgpol". La 1521, Neacºu era "ot Dlagopole" (din Câmpulung). Numeleoraºului sau aºezãrilor omonime apare tradus ºi în germanã(Langenau) datoritã unor cãlãtori sau cronicisticii sãseºti, apoiîn maghiarã (Hosszumezö), aceºtia traducând numele localitãþiicu prilejul prezentei aici a lui Sigismund deLuxemburg (1395).În secolul XVI, oraºul Câmpulung a devenit cel maimare centru comercial al Þãrii Româneºti. În acelaºi timp cuafirmarea negustorimii câmpulungene, în Europa sedesfãºurau Renaºterea ºi Reforma, cu manifestãri ºi ecouri ºila noi. Pretutindeni în spaþiul Renaºterii ºi Reformei se treceala folosirea limbii materne în scris. Biblia a fost tradusã înlimba germanã în 1466, în limba italianã în 1471, a fost elaboratãprima ediþie a Bibliei în limba maternã în Þãrile de Josîn 1477, în limba olandezã, în Spania, în limba castilianã în1485, în Franþa în 1487, iar la noi, PALIA DE LA ORêTIETurnul BãrãþieiTOPONOMASTICÃapãrea în 1582 - datoritã lui ªerban Coresi, fiul vestituluiCoresi, diaconul.Pe acest fond intern ºi extern, mai ales datoritã negustorimii,s-a trecut ºi la noi la folosirea limbii române în scris.Cea mai veche atestare documentarã a folosirii limbii române în scris, într-un text închegat, estedin 1521 ºi aparþine tocmai Câmpulungului, astfel oraºul nostru a devenit faimos în istoria culturii,a literaturii. Însã, în introducere, în adresa protocolarã, numele oraºului apare, tot datoritãrutinei, în formularea încã consacratã - slavona, dar venise vremea spargerii obiºnuinþelor.La numai cinci ani distanþã, într-un act de danie al lui Radu de la Afumaþi (1522-1529)cãtre fratele sãu Vintilã (viitorul domn Vintilã din Slatina - 1532-1535) act din 4 aprilie 1526 -gãsim cea mai veche folosire în limba românã a termenului "Câmpulung", cu variantelesale: câmpulungeanul, câmpulungeni.DICÞIONARUL ELEMENTELOR ROMÂNEªTI DIN DOCUMENTELE SLAVO-ROMÂNE(1374-1609) editat de Academia Românã în 1981, menþioneazã prin expresia "jiteli gorodaCâmpulung" (locuitor al oraºului Câmpulung) sub aceastã datã - 4 aprilie 1526 - a documentuluimai sus amintit - prima dovadã privind folosirea acestui termen în limba maternã. Ulterior, într-un actal lui Nicolae Alexandru (1352-1364), transcris de Gavril Movilã (1618-1620) la 13 noiembrie1618, termenul Câmpulung apare din nou în limba românã. În secolul XVII, oraºul era atât defaimos, încât pânã ºi în scrierea sasului Paul Benckner - privind o cãlãtorie din 1684, apare subnumele Kempulung. Dupã câteva secole de folosire fie în româneºte, fie în slavonã, în secolul XIX,numele oraºului în scrieri va deveni exclusiv în limba naþionalã.Încheiem insistând asupra faptului cã termenul "Câmpulung" dovedeºte conºtiinþa romanitãþiipoporului român, similitudinea organizãrii social-economice (câmpulunguri) ºi conºtiinþaunitãþii sale; de asemenea, prezenþa acestui toponim, în sudul Dunãrii sau pânã în Germania, pevalea Dunãrii - aratã spaþiul larg al etnogenezei româneºti, ca ºi condiþiile acesteia. Prima menþiune atermenului Câmpulung este din 1014, iar prima menþiune a acestui termen în scris în limba românã este din1526. Unitatea economicã româneascã, largile schimburi de mãrfuri cu Transilvania, captând ºinegustorimea sãseascã, au determinat o "obsesie câmpulungeanã" a cronicisticii sãseºti, manifestatãinclusiv prin folosirea în scris a toponimului "Câmpulung" în limba românã.90 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

RIDENDO CASTIGAT MORESRubricã realizatã de locotenent Gabriel CovaliuAPÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)91

POªTA REDACÞIEIDreptul lareplicãO distinsã profesoarã de limba românã, rãsfoindunul din numerele anterioare ale revisteiAPÃRAREA NBC, a observat cã în mesajul adresatcititorilor am mulþumit doar pentru aprecierile pozitive,fãrã sã pomenesc ceva despre criticile ºi desprerecomandãrile din care ar fi reieºit cã era loc de maibine.În genere, cititorii n-au luat la "banimãrunþi" publicaþia noastrã sau pur ºi simpluau trecut cu vederea unele imperfecþiunisau greºeli minore privind forma ºiconþinutul, considerând cã revista, înansamblu, este o realizare, chiar un succes,cã promoveazã în chip realist imagineaarmei ºi a ºcolii de aplicaþie.Observaþia doamnei profesoare mi se pare însãpertinentã, constituie o chestiune de deontologiegazetãreascã ºi meritã un scurt comentariu.Este în firea noastrã sã mulþumim atuncicând suntem lãudaþi, când ni se scotîn evidenþã meritele profesionale.În schimb, cândprimim ob-servaþiicriti-ce ºini se fac recoman-dãri,carede multe ori sunto semnalare voalatã,subtilã, a unorneajunsuri, primareacþie este adeseoriemoþionalã: le respingem,invocãm diferite scuzesau - în cel mai fericit caz -adoptãm o atitudine de complezenþã, de aparentãpoliteþe. Mai mult, se întâmplã cã pe viitor asemeneaoameni care îndrãznesc sã ne critice îi evitãm cu tact,întrucât ne sunt antipatici.Nu-i mai puþin adevãrat cã sfaturile date cuasprime sunt ca ciocanele respinse de nicovalã. Omulreacþioneazã întâi emotiv, apoi devine raþional; trebuiesã ºtii, mai întâi, cum sã-i trezeºti emoþiile.Existã o bogatã literaturã despre managementulcomunicãrii ºi despre arta conversaþiei.Laudele ne obligã într-o oarecaremãsurã sã ne menþinem la înãlþime,dupã cum pot fi înºelãtoare, când suntspuse sub masca ipocriziei, fãcând sãne complãcem într-o stare de automulþumiredin care nu mai progresãm.Pe de altã parte, observaþiile critice, dacã suntobiective ºi însuºite corect, devin un motor aldezvoltãrii, un imbold spre perfecþionare continuã.ªi atunci, considerând cã cititorii revistei suntoameni de bunã credinþã, este firesc sã leadresez mulþumiri atât pentruaprecierile pozitive, cât ºi pentruobservaþiile critice.Acestea fiind zise, voi fi concretºi mã voi referi mai întâi lacele bune.În primul rând, comandantulºcolii ºi cel care scrieaceste rânduri - în calitatede redactor-ºef - au fostplãcut surprinºi sã fiedistinºi cu Diploma deonoare acordatã de cea maiprestigioasã publicaþie militarã -GÂNDIREA MILITARÃ ROMÂNEASCÃ -semnatã de însuºi ºeful Statului Major General, domnulgeneral doctor Mihail POPESCU.GÂNDIREA MILITARÃ ROMÂNEASCÃ a fãcut92 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

o prezentare sui-generis a revistei noastre înnumãrul sãu din iulie-august anul trecut, solicitându-necolaborarea. Din câte cunoaºtem în acestmoment, vom fi deosebit de onoraþi ca lansareaviitorului numãr al revistei GÂNDIREA MILITARÃROMÂNEASCÃ (pentru care am propus patru articole)sã aibã loc la Câmpulung.În al doilea rând, fiecare apariþie a revisteiAPÃRAREA NBC a fost semnalatã ca eveniment(pe paginã color) în ziarul central al armatei -OBSERVATORUL MILITAR -, iar ultimele numereau fost mediatizate, de asemenea favorabil, în cadrulemisiunii PRO PATRIA a postului naþional de televiziuneROMÂNIA 1.REVISTA DE MEDICINÃ MILITARÃ, elaboratãsub coordonarea ºtiinþificã a domnului ge-neralde brigadã, prof.univ.dr. ªerban MARINESCU, adedicat o paginã întreagã prezentãrii revistei noastre,solicitându-ne colaborarea (am ºi propus un articoldespre sprijinul medical NBC Colegiului ªtiinþific,care a fost deja acceptat) ºi schimbul reciproc dereviste. La fel, menþionez alte publicaþii de prestigiu,editate de: Academia de Poliþie "ALEXANDRUIOAN CUZA", Academia Forþelor Aeriene,ªcoala de Aplicaþie pentru Paraºutiºti,Comandamentul Protecþiei Civile.În al treilea rând, comandantul ºcolii a primitfelicitãri, verbal ºi în scris, din partea a numeroasepersonalitãþi militare de prim-rang din Statul MajorGeneral, Statul Major al Forþelor Terestre, MinisterulAdministraþiei ºi Internelor, ComandamentulProtecþiei Civile, Serviciul Român de Informaþii, instituþiimilitare de învãþãmânt, comandamente de mariunitãþi, Poliþia de Frontierã, precum ºi din parteaunor oameni politici ºi personalitãþi din domeniulculturii de pe plan local ºi naþional.Am onoarea sã menþionez aprecierile laadresa activitãþii ºcolii ºi a colectivului deredacþie fãcute de domnul general locotenent dr.Eugen BÃDÃLAN, cu prilejul vizitãrii ªcolii deAplicaþie pentru Apãrare NBC în 2003, autor almonumentalului TRATAT DE TACTICÃ, desprecare am scris în acest numãr ºi pe care, capasionat cititor de istorie militarã, dar cu modestecunoºtinþe de artã militarã, l-am gãsit, celpuþin dintr-un unghi de vedere, drept o lucrareenciclopedicã originalã, extrem de interesantã ºivaloroasã, recomandând-o ca prioritate deAPÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)POªTA REDACÞIEIstudiu pentru fiecare ofiþer.Am menþionat doar câteva aprecieri, pe celemai … înalte. Lista continuã cu aprecierile pozitive,observaþiile, recomandãrile sau propunerilecolegilor de armã, adicã ale acelora cãrora revista lise adreseazã în primul rând, cum e firesc. RevistaAPÃRAREA NBC este revista armei, nu doar a ªcoliide Aplicaþie pentru Apãrare NBC, care o editeazã.Actualul meu statut mã face sã am sentimentulcã nu voi fi acuzat de obedienþã dacã în cele ceurmeazã voi scrie despre câþiva colegi de armã, cadreîn activitate ºi cadre în rezervã sau în retragere. Îmiasum acest drept ºi pentru faptul cã împreunã cucomandantul ºcolii, de zece ani ne strãduim - ºi roadelese vãd - sã salvãm (aþi citit bine!) ºi sã conservãmpatrimoniul cultural al armei, urmãrind ca aceastãacþiune sã nu constituie doar un scop în sine.Fireºte, contribuþia mea priveºte doar un aspectce þine de imagine, ºi anume revista APÃRAREANBC ajunsã la cel de-al ºaptelea numãr al sãu.Privind cu respect cãtre colegii de breaslã - profesioniºtiai mass-mediei - din Trustul de Presã alMinisterului Apãrãrii Naþionale ºi de la alte publicaþiimilitare de prestigiu ca Gândirea militarãromâneascã, Revista forþelor terestre, Revistade medicinã militarã, precum ºi de la revistele ºcolilorde aplicaþie (între care, de ce sã n-o spunem,existã o competiþie neoficialã), este lesne de înþeles cãfrumoasa îndeletnicire în arta cuvântului scris presupunepasiune, exerciþiu, documentare, obiectivitate,rãspundere ºi, fãrã doar ºi poate, stãpânirealimbii române. Un cronicar de pe la începuturilescrisului în limba noastrã veche ºi înþeleaptã a lãsatpeste veacuri un avertisment: "eu voi da samã de alemele câte scriu!". Dacã la acestea, care reprezintã acel99% transpiraþie, se mai adaugã aparent insignifiantul1% - inspiraþia sau talentul, atunci reuºitaeste asiguratã. Iar cunoscuta butadã cã astãzi existãmai multe ziare decât ziariºti lasã sã se întrevadã cuironie cã e greu sã fii bun în universul publicisticcontemporan.Deºi n-am întreprins sondaje de opinie,considerãm cã am progresat de la un numãr laaltul al revistei, depunând toatã silinþa s-o facemmai interesantã ºi mai atractivã. Revista ajunge93

POªTA REDACÞIEImai repede ºi mai direct la cei cãrora li se adreseazãdecât regulamentele ºi instrucþiunile pe care leelaborãm într-o succesiune de etape, derulate de obiceianevoios, într-o perioadã cam lungã de timp, dacãe sã adãugãm procedurile de tipãrire, multiplicare ºidifuzare la unitãþi. Avantajele comunicãrii publicisticesunt evidente ºi se cunosc.O primã observaþie (criticã) însuºitã - dupã cumse vede din acest numãr - este aceea cã am înfiinþat unconsiliu editorial, având ca preºedinte pe comandantulªcolii de Aplicaþie pentru Apãrare NBC, iar camembri personalitãþi active ale armei (comandantulCentrului de Cercetare ªtiinþificã pentru ApãrareNBC ºi Ecologie, cadre universitare, ofiþeri NBC dinS.M.G. ºi S.M.F.T., comandanþii batalioanelor deapãrare NBC ºi locþiitorii comandantului ºcolii deaplicaþie a armei).Dintre cadrele de chimie militarã în rezervã ºiîn retragere fac parte preºedintele Asociaþiei ,,CostinD. Neniþescu” ºi încã doi ofiþeri în rezervã.Acest consiliu, ca organ de consultanþã ºi decizieeditorialã, are rolul de a analiza, dezbate ºi hotãrî înproblemele ce þin de tematica publicaþiei ºi de conþinutulºtiinþific al articolelor.O altã observaþie, care vizeazã de altfel preocupareanoastrã încã de la apariþia primului numãr alrevistei, se referã la formã. O formã interesantã,atractivã la un moment dat a revistei nu se poatemenþine la nesfârºit neschimba-tã. În permanenþãmai trebuie umblat pe ici, pe colo pentru a evitamonotonia ºi alunecarea în desuetudine, care conducîn final la diminuarea interesului cititorului.Prezent la festivitateadepunerii jurãmântuluide cãtre militariiBatalionului de Instrucþieal ªcolii deAplicaþie pentru ApãrareNBC, laînceputul acesteiprimãveri, domnulgeneral de brigadãIon RIZEA a purtatdupã înche-iereaactivitãþii o discuþie cupersonalul de conducere din instituþie, pe timpulcãreia a fãcut unele referiri la gestionarea resurselorumane, la sarcinile ºcolii de aplicaþie, la încadrareacu personal ºi operaþionalizarea structurilor deapãrare NBC, inclusiv la revista APÃRAREA NBC.În opinia domniei sale, articolele ar trebui sãaibã un conþinut mai sintetic, mai la obiect, sã vizezeesenþialul problemelor, conþinând informaþii de actualitateºi interes pentru receptor.Îmi permit un mic comentariu vizavi de aceastãobservaþie, care pentru mine este de mult o obsesie.Îl cunosc pe domnul general de mai bine de 30de ani ºi nu-l pot suspecta de maliþiozitate.Cam de aceeaºi generaþie, îl consider unul dinspiritele de elitã ale armei, un profesionist neîntrecut,muncitor fãrã odihnã ºi zãbavã în susþinerea ºi promovareaintereselor instituþiei militare în general ºiale armei în special. Foarte bun cunoscãtor al tainelorprofesiei, cãci a parcurs succesiv toate treptele ierarhice- de la cea de comandant de subunitate, ofiþerde stat major, comandant de batalion chimic, ºef dearmã de categorie de forþe ºi pânã la aceea de locþiitoral ºefului de direcþie din S.M.G. -, nu-i fac un complimentgratuit dacã spun cã este un maestru în artaexpunerii argumentelor, pornind de la detalii, stabilindcu abilitate relaþii între elementele, procesele ºifenomenele analizate ºi ridicându-se prin construcþiilogice bazate pe realitate la concepte, concluzii ºi regulide conduitã într-un domeniu de interes. Nimicmai convingãtor. Acest model cognitiv ºi comportamentalam încercat sã-l aplic ºi eu în activitatea deinstruire ºi învãþãmânt.Revenind pe firul observaþiei (juste) a domnuluigeneral, voi rãspunde cã aceasta va fi în atenþia consiliuluieditorial. Este totodatã necesarã o colaboraremai strânsã ºi mai activã cu structurile armei ºi cuautorii din teritoriu ai articolelor propuse pentrupublicare. Cu toate cã revista se vrea una de specialitate,dacã va semãna cu o culegere de lecþii, expuseîntr-o manierã excesiv de descriptivã, de narativã ºistufoasã, aceasta nu va mai fi receptatã cu interes decititori. Pentru evitarea monotoniei de formã ºi deconþinut, mai trebuie, de asemenea, lucrat la graficãºi la fotografie.94 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

Au existat ºi opinii potrivit cãrora fiecare numãral revistei ar trebui sã conþinã o anumitã tematicã, orica publicaþia sã abordeze avant la lettre o problematicãde tip eveniment, cu referire la activitãþi ca celedin rubrica Cronica interoperabilitãþii, adicã despreparticiparea specialiºtilor NBC ºi structurilor armei laoperaþii întrunite multinaþionale.Sunt convins cã cititorii nu împãrtãºesc acestpunct de vedere ºi opteazã pentru o tematicã diversificatã,care sã cuprindã toate domeniile de responsabilitateale apãrãrii NBC. Un argument în plus, esteacela cã revista s-a stabilizat la o apariþie semestrialã,aºa cã nu se mai poate vorbi de prezentarea unorfapte sau evenimente la zi.Atenþia noastrã va fi îndreptatã în continuareasupra þinutei ºtiinþifice a materialelor publicate lacare pânã acum au vegheat comandantul ºcolii, col.dr.Nicolae POPESCU, care a asigurat coordonareaºtiinþificã a fiecãrui numãr, împreunã cu ºeful SecþieiDezvoltare ºi Reglementãri, col. Graþian IONESCU,locþiitorul comandantului pentru învãþãmânt, lt.col.Ion BEREVOIANU ºi ºeful Secþiei Învãþãmânt,lt.col.ing. Marian POPA.Un preþios ajutor l-am primit din partea colectivuluide cercetãtori ºtiinþifici din Centrul deCercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie,personal a comandantului acestuia, col.dr.ing. IonSAVU, unul dintre cei mai fideli colaboratori airevistei, prezent în fiecare numãr cu articole interesante,remarcate în mediile în care a pãtruns publicaþianoastrã.Domnul col.prof.univ.dr. Ion MITULEÞU dela Universitatea Naþionalã de Apãrare a fost totdeaunareceptiv la solicitãrile noastre, propu-nând articoledespre doctrina apãrãrii NBC ºi de artã militarã,cu un conþinut teoretico-meto-dologic valoros, de orealã utilitate în pregãtirea de comandament ºi statmajor, în activitatea de învãþãmânt, precum ºi înaceea de reglementãri pe linie de armã. Îmi place sãafirm despre domnia sa cã este un prieten ºi unsusþinãtor activ al revistei, fãrã de care interesul pentruaceastã publicaþie ar avea vizibil de suferit.În fine, au mai fost observaþii potrivit cãroraponderea articolelor cu tematicã istoricã ºi aniversativãar imprima o anumitã tentã revistei, de obiceiAPÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)POªTA REDACÞIEIasociatã ºi cu înclinaþiile ºi preocu-pãrile în domeniulistoriei militare ale comandantului ºcolii ºi redactorului-ºef.Nu insist asupra acestui aspect, am explicatrostul demersurilor noastre legate de elaborareamonografiei chimiei militare. Suntem, cred, singuraarmã care nu are o istorie … scrisã! Ne-am angajatla o treabã fãrã precedent, iar revista, dupã cum sevede din rubrica de Memorialisticã, contribuie întromãsurã apreciabilã la netezirea drumului pe caream purces în aceastã întreprindere.Gãsesc cã este potrivit sã aduc acum mulþumirirespectuoase cadrelor în rezervã ºi în retragere dechimie militarã din Asociaþia ,,CostinD.Neniþescu”, Bucureºti, despre care am aflat cãmanifestã un viu interes pentru revistã ºi care aufelicitat cu diferite prilejuri colectivul de redacþie.Consider cã sufletul Asociaþiei cu un patronim curezonanþã istoricã pentru chimia militarã este domnulgl.bg.(r)ing. Dumitru PRUNACHE, cu carepersonal, prin prezenþa domniei sale în ºcoalã ºi telefonic,am dese schimburi de opinii. De asemenea, neauscris ºi continuã sã ne scrie domnii colonei în rezervã:Dumitru BRÂNZEI, Dumitru GHIÞÃ,Eugeniu POPESCU, Nicu ªAPCÃ, TiberiuFILIP, Ioan CORNEA, Grigore POPESCU; s-au interesat de preocupãrile noastre - ºi suntem încurs de stabilire a unor contacte mai strânse - domniicolonei în rezervã sau în retragere NicolaeTÃBAN, Mihai STAN, Aurel MIHÃIESCU.Este o obligaþie moralã, de conºtiinþã ca înaintândsã privim din când în când în urmã, sã pãstrãm,sã conservãm ºi sã îmbogãþim cu noi sensuri ceea cene-au lãsat mai de preþ înaintaºii, sã le urmãm exemplulde muncã, de demnitate ºi onoare, sã aºezãm cuchibzuinþã, la rândul nostru, o cãrãmidã la edificiularmei, configurându-i noua înfãþiºare cerutã de timpulcare nu mai are rãbdare, pentru a avea conºtiinþaîmpãcatã a lucrului bine fãcut ºi predat generaþieicare ne succede, cu îndemnul de a-l continua.Este o încheiere de apoteozã, însã revista, salamuzealã a armei ºi monografiasunt elemente care o susþin.Redactor-sefCol.(r) prof. Mihai Grigorescu95

Povestea lacului …Moto:"În lacul cel verde ºi linResfrânge-se cerul senin.Cu norii cei albi de argint,Cu soarele nori sfâºiind."(Mihai EMINESCU, Postume)Lacul cu insulã din cazarma ªcolii de Aplicaþie pentru Apãrare NBC. Despre geneza lacului secunosc puþine lucruri, constituind un fenomen care þine de domeniul legendei. Originea lui trebuiecãutatã - dupã tradiþia oralã - cãtre finele secolului XIX. Lucrarea - executatã probabil manual- a necesitat multã forþã de muncã ºi o cantitate apreciabilã de mijloace de transport ºi unelterudimentare, fapt ce nu a constituit probabil o problemã, având în vedere disponibilitãþile contingentelorRegimentului 30 MUSCEL, rãmas în amintirea localnicilor prin fapte de arme remarcabileîn Rãzboiul pentru Întregirea Neamului. La origini apa provenea din izvoare locale sau eradirijatã prin canale de aducþiune din Dealul Mãþãu. De mai bine de o jumãtate de secol, generaþiide ofiþeri ºi subofiþeri chimiºti, cu simþ gospodãresc ºi gust pentru frumos, l-au curãþat, l-au alimentatcu apã, l-au populat cu peºte, i-au consolidat malurile împrejmuindu-l cu tei, mesteceni,sãlcii plângãtoare ºi brazi, au gãzduit pe insulã animale ºi pãsari, creând aici un mic paradis, unveritabil ambient natural, care constituie un punct de atracþie, unic în felul lui, pentru cazarmainstituþiei.De-a lungul timpului, în zona de agrement oferitã de lac s-au organizat activitãþi de divertismentpentru cadre ºi familiile acestora, concursuri de pescuit sportiv, plimbãri cu bãrci cu vâsle.În zilele de sãrbãtori cu soare, lacul devenea adesea fieful copiilor, un parc de distracþii cujocuri de-a v-aþi ascunselea, cu porumbei aproape domesticiþi, cu fazani, cãpriori, iepuri de casã,veveriþe etc.; tot crângul rãsuna de râsetele lor zglobii.Autorul acestor rânduri, martor la nenumãrate acþiuni de igienizare ºi înfrumuseþare a lacului,întreprinse de toþi comandanþii instituþiei începând cu anii ‘70 - între care colonelul IoanMUREªAN, colonelul Nicolae BUTOI, colonelul Nicolae NOAGHE ºi actualul comandant al ºcolii,colonelul Nicolae POPESCU - poate mai puþin din spirit ecologic - dar mai mult, dintr-un sentimentce ne vine din adâncuri, adreseazã odatã cu aceastã splendidã imagine celor prezenþi ºi viitoriun mesaj de suflet: acela de a-i conserva, îmbogãþi ºi perpetua splendoarea, din generaþie în generaþie… .Amintirile crepusculare ale acelor vremuri, când viaþa nu oferea atâtea tentaþii ºi posibilitãþica astãzi, mai pâlpâie în mintea contemporanilor, ca o candelã de veghe, iar ecourile lor se risipescîn negura timpului, asemenea undelor în cercuri largi spre maluri sau dorm în adâncuri mâloasevisând la vremuri noi.Mihai GRIGORESCU96 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

23 martie 2004- Participantii la Convocarea de pregãtire a personaluluicu functii de conducere în arma apãrare NBC cu tema:PROIECTAREA SI MANAGEMENTUL STRUCTURILOR DE APÃRARE NBÎN FORTA-OBIECTIV 2007. ORIENTARI DOCTRINARE PRIVINDAPÃRAREA NBC ÎN PERSPECTIVA INTEGRÃRII ROMÂNIEI ÎN NATO