UNIUNEAEUROPEANĂGUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞIPROTECȚIEI SOCIALEAMPOSDRUFondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013Instrumente Structurale2007-2013Investeşte în oameni!FONDUL SOCIAL EUROPEANProgramul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013OIPOSDRUUNIVERSITATEADE VEST DINTIMIŞOARAESTIMAREA VIABILITĂțII EMBRIONILOR DE MAMIFERE DUPĂ CRITERII MORFOLOGICE SITESTE DE COLORAREIvan (cas. Boleman) AlexandraCoordonator: Prof. Dr. Păcală Nicolae, Universitatea <strong>de</strong> Științe Agricole şi Medicină Veterinarăa Banatului din Timişoara, Facultatea <strong>de</strong> Zootehnie şi BiotehnologiiPresedinte: Prof. Dr. Ştef Lavinia - Universitatea <strong>de</strong> Științe Agricole şi Medicină Veterinară aBanatului din Timişoara, Facultatea <strong>de</strong> Zootehnie şi BiotehnologiiComisia: Prof. Dr. Ing. Bencsik Ioan - Universitatea <strong>de</strong> Științe Agricole şi Medicină Veterinară aBanatului, Facultatea <strong>de</strong> Zootehnie şi Biotehnologii, TimişoaraProf. Dr. Miclea Vasile – Universitatea <strong>de</strong> Științe Agricole și Medicină Veterinară ,Facultatea <strong>de</strong> Zootehnie şi Biotehnologii, Cluj NapocaProf. Dr. Stoica Maria- Universitatea <strong>de</strong> Științe Agricole și Medicină Veterinară ,Facultatea <strong>de</strong> Zootehnie şi Biotehnologii, BucureştiData 15 Mai <strong>2009</strong>Date personale ale Doctorandului:Data Nașterii: 13 August 1981Locul Nașterii: Braşov, RomaniaAdresa <strong>de</strong> e-mail: alexandraivan@animalsci-tm.roEducația:1999–2004 Licențiat, Universitatea <strong>de</strong> Științe Agricole şi MedicinăVeterinară a Banatului, Facultatea <strong>de</strong> Zootehnie şiBiotehnologii, secţia Biotehnologii, Timişoara2004–2006 Diplomă <strong>de</strong> Master, Universitatea <strong>de</strong> Științe Agricole şi Medicină Veterinară aBanatului, Facultatea <strong>de</strong> Horticultură, Secţia Inginerie geneticăPoziții Profesionale:2004–2008 Doctorand Universitatea <strong>de</strong> Științe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului,Facultatea <strong>de</strong> Zootehnie şi Biotehnologii2007 - <strong>2009</strong> Asistent Universitatea <strong>de</strong> Științe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului,<strong>2009</strong> - prezentcercetareCercetătorFacultatea <strong>de</strong> Horticultură, Disciplina: GeneticăUniversitatea <strong>de</strong> Științe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului,Facultatea <strong>de</strong> Zootehnie şi BiotehnologiiUniversitatea <strong>de</strong> Medicină şi Farmacie Victor Babeş, Timişoara<strong>2010</strong>Post-doctorantDomenii <strong>de</strong> cercetare:Biotehnologii (Biologia reproducerii animalelor, Biologie moleculară şi Culturi celulare)Publicații Științifice:Publicații Primare 10 Comunicații 30340POSDRU 21/1.5/G/38347”Parteneriat local pentru ridicarea nivelului şcolilor doctorale şi valorificarea potenţialului uman din cercetare îndomenii prioritare ale etapei posta<strong>de</strong>rare a României la UE”
UNIUNEAEUROPEANĂGUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞIPROTECȚIEI SOCIALEAMPOSDRUFondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013Instrumente Structurale2007-2013Investeşte în oameni!FONDUL SOCIAL EUROPEANProgramul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013OIPOSDRUUNIVERSITATEADE VEST DINTIMIŞOARAREZUMATUL TEZEIScopul lucrarii a fost <strong>de</strong> a testa o serie <strong>de</strong> meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> evaluare a calitatii si viabilitatii embrionilor <strong>de</strong> mamifere, inve<strong>de</strong>rea selectarii celei mai obiective, expeditive si rentabile meto<strong>de</strong> si introducerea ulterioara a acesteia in lucrarilepractice efectuate in cadrul Laboratorului <strong>de</strong> Embriotransfer si biotehnologii asociate embrionului si in practicatransferului <strong>de</strong> embrioni la speciile <strong>de</strong> interes zootehnic.In ve<strong>de</strong>rea realizarii obiectivelor propuse au fost parcurse o serie <strong>de</strong> etape <strong>de</strong> lucru dupa cum urmeaza:1.Obtinerea <strong>de</strong> embrioni. Pentru realizarea experimentelor am folosit embrioni <strong>de</strong> soarece (in majoritateacazurilor) obtinuti in vivo si embrioni <strong>de</strong> suine produsi prin fecundatie in vitro. Embrionii <strong>de</strong> soarece au fost recoltati ladiferite intervale <strong>de</strong> timp (24h, 48h, 72h). Recoltarea acestora s-a facut atat <strong>de</strong> la femele stimulate hormonal cat si <strong>de</strong>la femele recoltate pe ciclu normal. aplicarea tratamentelor <strong>de</strong> superovulatie permite obtinerea unui numar <strong>de</strong>embrioni consi<strong>de</strong>rabil mai mare, in medie 20,58±2,60 embrioni/femela donatoare, comparativ cu numarul mediu <strong>de</strong>embrioni obtinuti <strong>de</strong> la femelele recoltate pe ciclu normal 9,75±1,58 embrioni/femela donatoare.2. Aprecierea calitatii embrionilor dupa criterii morfologice si realizarea <strong>de</strong> masuratori morfometrice in ve<strong>de</strong>reastabilirii unei legaturi intre calitatea embrionilor si anumiti parametrii morfologici cum ar fi: diametrul embrionului,grosimea zonei peluci<strong>de</strong>, diametrul blastomerelor.Desi aplicarea tratamentelor <strong>de</strong> superovulatie influenteaza calitatea embrionilor obtinuti cei mai multi embrioni(39,27%) au fost incadrati in codul <strong>de</strong> calitate 3, comparativ cu embrionii obtinuti <strong>de</strong> la femelele recoltate pe ciclunormal care au fost incadrati in codul <strong>de</strong> calitate 2 (45,12%), totusi aplicarea tratamentelor <strong>de</strong> superovulatie permiteobtinerea unui numar <strong>de</strong> embrioni consi<strong>de</strong>rabil mai mare.3. Alcatuirea unor grupuri <strong>de</strong> embrioni si testarea viabilitatii acestora prin teste <strong>de</strong> colorare. Pentru aceastaetapa am folosit 5 teste <strong>de</strong> viabilitate, pe baza <strong>de</strong> coloranti vitali. In urma rezultatelor obtinute aplicand testele <strong>de</strong>colorare se poate concluziona ca testul <strong>de</strong> viabilitate cu Diacetat <strong>de</strong> fluoresceina si Iodura <strong>de</strong> propidiu poate fi folositcu succes pentru evaluarea viabilitatii embrionilor <strong>de</strong> soarece. Acesta asigura marcarea simultana a celulelor in careeste prezenta activitate enzimatica si a celor in care activitatea metabolica a incetat.4.Testarea viabilitatii si a capacitatii <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare in cultura a embrionilor <strong>de</strong> soarece. Pentru aceasta etapa s-au cultivat embrioni <strong>de</strong> soarece, in stadii timpurii <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare (2, 4 si 8 celule), in cateva variante <strong>de</strong> medii <strong>de</strong>cultura: mediul KSOM, mediul M16, mediul Ham’s Nutrient mixture 12 suplimentat cu 4% BSA (albumina sericabovina) si pe mediul Ham’s Nutrient mixture 12 fara BSA. Observarea evolutiei embrionilor s-a facut pe o perioada<strong>de</strong> 72 <strong>de</strong> ore, interval in care s-au apreciat stadiile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare ale acestora.5.Testarea viabilitatii si a capacitatii <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare in cultura a embrionilor <strong>de</strong> soarece supusi testelor <strong>de</strong>viabilitate cu Trypan blue, Neutral red, Diacetat <strong>de</strong> fluoresceina si Iodura <strong>de</strong> propidiu. Embrionii <strong>de</strong> soarece, supusiprotocoalelor <strong>de</strong> lucru specifice testelor <strong>de</strong> viabilitate amintite, au fost cultivati timp <strong>de</strong> 48 <strong>de</strong> ore in mediu <strong>de</strong> culturaa<strong>de</strong>cvat (mediul M16). Evaluarea viabilitatii embrionilor s-a facut in functie <strong>de</strong> capacitatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a acestora incultura, ulterior aplicarii testului <strong>de</strong> viabilitate.6.Incercari <strong>de</strong> producere in vitro a embrionilor <strong>de</strong> suine si evaluarea capacitatii <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a acestora incultura. Pentru producerea in vitro a embrionilor, am folosit ovocite recoltate din ovare provenite <strong>de</strong> la scroafeabatorizate. Ovocitele imature au fost maturate si fecundate in laborator prin cultivarea pe medii specifice si cultivatetimp <strong>de</strong> 7 zile pe mediul <strong>de</strong> cultura SOF. Evaluarea maturarii ovocitelor s-a facut microscopic prin apreciereagradului <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a celulelor fee<strong>de</strong>r si prin teste <strong>de</strong> viabilitate: testul <strong>de</strong> viabilitate cu Trypan blue si Neutral red.Ulterior etapei <strong>de</strong> fecundatie s-au facut observatii cu privire la stadiile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare atinse <strong>de</strong> embrionii obtinuti.341POSDRU 21/1.5/G/38347”Parteneriat local pentru ridicarea nivelului şcolilor doctorale şi valorificarea potenţialului uman din cercetare îndomenii prioritare ale etapei posta<strong>de</strong>rare a României la UE”