rezumatele tezelor de doctorat susținute în anii 2009 – 2010

UNIUNEAEUROPEANĂGUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞIPROTECȚIEI SOCIALEAMPOSDRUFondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013Instrumente Structurale2007-2013Investeşte în oameni!FONDUL SOCIAL EUROPEANProgramul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013OIPOSDRUUNIVERSITATEADE VEST DINTIMIŞOARAPublicații Științifice:Publicații Primare 10 Comunicații 12REZUMATUL TEZEIConceptul de „deşertificare”, conform Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării, sereferă la degradarea terenului în zone aride, semiaride şi uscat-subumede, cauzată de diverşi factori, incluzândvariaţiile climatice şi activităţile umane. Pe plan global, cauzele extinderii fenomenului de deşertificare, suntnaturale (condiţiile climatice, fenomene de risc, aspectul topografic, gradul de acoperire al vegetaţiei,condiţiile de sol) şi antropice (suprapăşunatul, practicile agricole neadecvate, despăduririle, activităţileindustriale). În România, zona cu risc de deşertificare corespunde zonelor caldă-secetoasă şi subumedă şicuprinde întreaga Câmpie Română, Sudul Moldovei, Podişul Dobrogei, Lunca şi Delta Dunării şi Câmpia deVest.Cauzele naturale şi antropice care favorizează apariţia riscul de deşertificare în Câmpia Banatului sunt înprincipiu aceleaşi cu cele la nivel global, diferenţele constând în ponderea participării acestora lamanifestarea şi extinderea tendinţei de deşertificare.Studiul unor factori climatici şi hidrologici s-a realizat prin calculul unor indici (Indicele De Martonne,Indicele Palfai, Indicele Lang, Indicele de umiditate Thornthwaite, Indicele de Distribuţie a Precipitaţiilor, IndiceleFournier Modificat, Indicele P/ETP, Indicele Standardizat al Precipitaţiilor -SPI) şi interpretarea semnificaţiei lor,făcând posibilă astfel caracterizarea climatică şi încadrarea Câmpiei Banatului într-un anumit tip de climat.Fenomenele de uscăciune şi secetă sunt evidenţiate prin intermediul climogramelor de tip Walter-Lieth. Analizatendinţei de evoluţie a unor factori climatici şi hidrologici s-a realizat atât prin utilizarea valorilor temperaturiimedii anuale şi a cantităţilor anuale de precipitaţii înregistrate pe o perioada de 50 de ani la cele trei staţiimeteorologice (Timişoara, Sânnicolau Mare şi Banloc) precum şi prin reconstituirea variaţiei istorice a medieitemperaturii şi a cantităţilor de precipitaţii pe baza inelelor la arbori, pe perioade de peste 150 de ani.Rezultatele cercetărilor privind caracteristicile solurilor cu vulnerabilitatea la secetă şi deşertificaredemonstrează prezenţa acestor categorii de sol (solurile nisipoase, solurile extrem argiloase, solurile salinizate)în mozaicul caracteristic Câmpiei Banatului. Prin luarea în studiu a celor 6 situri au fost diagnosticateurmătoarele soluri: cernoziom salsodic la Teremia Mare şi Iecea Mică, eutricambosol molic la Pesac, vertosolsalsodic–gleic la Cheglevici şi soloneţ salinic-gleic la Diniaş şi Foieni. Au fost evidenţiate caracteristicile fizice,hidrofizice, chimice şi cele microbiologice ale acestor soluri, analizându-se şi coeficienţii de corelaţie cecaracterizează relaţia dintre umiditatea solului şi variaţia unor parametrii şi indici climatici.Rezultatele cercetărilor privind unele caracteristici ale vegetaţiei din Câmpia Banatului, evidenţiază gradulde biodiversitate şi valorile medii anuale ale gradului de acoperire cu vegetaţie ce caracterizează cele 6 situriprecum şi valorile Indicelui Diferenţial Normalizat al Vegetaţiei (NDVI) în condiţii climatice diferite.Concluziile care se desprind din această cerecetare arată ca zona studiată este una de tip umed şi potrivitU.N.C.C.D., nu se încadrează la zonele cu risc de deşertificare, dar tendinţele de creştere a temperaturilor şi descădere a precipitaţiilor, precum şi accentuarea valorilor extreme ale acestor parametrii pot duce, în special princreşterea evapotranspiraţiei, la scăderea în următorii ani, a indicelui P/ETP specific zonei. Prin studiul celor 6situri s-a demonstrat prezenţa solurilor vulnerabile la secetă şi deşertificare iar analiza imaginilor satelitare prinNDVI, precum cercetările privind vegetaţia solurilor siturilor, evidenţiază faptul că variaţia gradului de acoperireeste în stânsă legătură cu cea climatului şi depinde de caracteristicile fizice şi chimice ale solului.311POSDRU 21/1.5/G/38347”Parteneriat local pentru ridicarea nivelului şcolilor doctorale şi valorificarea potenţialului uman din cercetare îndomenii prioritare ale etapei postaderare a României la UE”