- ureea i creatinina NU depesc limita superioar a valorilor normale dar, pe fondul scderiirezervei funcionale <strong>renal</strong>e, riscul instalrii azotemiei crete la orice injurie <strong>renal</strong> adiional (ex.medicamente nefrotoxice, depleie volemic)Figura 17. Patogeneza IRCII. Faza compensat (retenie azotat compensat)- const în scderea FG între 50% - 20% din normal- alterarea funciei <strong>renal</strong>e de excretie azotemie- apar hipertensiunea arteriali anemia- diureza osmotic ( capacitii de concentrare a urinii) conduce la poliurie cu izostenurie (urinaizoton cu plasma).III. Faza decompensat iniial:- const în scderea FG sub 20% din normal- alterarea funciilor <strong>renal</strong>e de excreie i reglare a homeostaziei mediului intern- apar: edeme, acidoz metabolic, hiperkaliemie= complicaii neurologice, gastrointestinale, cardiovasculare.IV. Faza decompensat terminal (“uremie cronic”):- const în scderea FG sub 5% din normal- alterarea tuturor funciilor <strong>renal</strong>e (excreie, reglare a homeostaziei mediului intern iendocrin) + inflamaie sistemic progresiv ( proteinei C reactive)- apar modificari organice ce conduc la dimensiunilor rinichilor:= scderea numrului capilarelor glomerulare= glomeruloscleroza= atrofie i fibroz tubular32
- acumularea toxinelor uremice: ureea, compusii guanidinici (guanidina, metil i dimetilguanidina, acidul guanidin succinic, creatina i creatinina), acidul uric, aminele alifatice iaromatice, indoli, fenoli, dimetil-arginin, homocisteina, metilglioxalul, hipurai, lipide i peptidecu GM de 300-2000 Da determin efecte nefavorabile:• tulburri metabolice i celulare• complicaii: cardiovasculare, pulmonare, digestive, hematologice, nervoase,dermatologice-dializa sau transplantul <strong>renal</strong> conditioneaz supravieuireaToxinele uremice îi exercit efectul toxic prin diferite mecanisme:-dimetil-arginina: inhib sinteza NO ischemie TA-metilglioxalul: determin apoptoz, accelereaz degradarea eritrocitelor, alterarea funcieileucocitare-ureea: în concentraii mari poate destabiliza proteinele, produce ratatinarea celulelor; prindegradare formeaz amoniac halitoz, tulburri gastro-intestinale (concentraia sa poate fi redusprin restricia aportului proteic)Manifestrile IRC:Tulburri apar doar când RFG scade sub 25% din valoarea normal. Alterarea funciei <strong>renal</strong>e dereglare a homeostaziei mediului intern intereseaz:1. Bilanul apei- este echilibrat, dar labil- pierderea capacitii de concentraie si diluie a urinii poliurie fix (indiferent de aportul hidric)cu izostenurie- mecanismele care contribuie la pierderea funcie de concentrare urinar (inhibarea reabsorbieiapei):• diureza osmotic (datorit sarcinii osmotice per nefron)• alterarea mecanismului multiplicator contracurent (datorit reducerii gradientului osmotic dinmedulara <strong>renal</strong> secundar modificrilor organice)• scderea sensibilitii tubilor distali la ADH (datorit acumularii toxinelor uremice)- hipervolemia eliberarea de factori natriuretici2. Bilanul sodiului- este meninut în limite normale pân în stadiile avansate ale IRC FG < 5-10%) datoritfraciei de sodiu eliminate/nefron restant- mecanismele care excreia fracional a Na:• presiunii hidrostatice în capilarele peritubulare (datorit HTA) + presiunii oncotice încapilarele peritubulare (determinat de proteinurie) reabsorbia tubular proximal a Na compromite mecanismul de concentrare a urinii• sintezei i eliberrii de hormon natriuretic (datorit tendinei la volemiei) reabsorbiatubular distal de Na• eliberrii <strong>renal</strong>e de prostaglandine reabsorbia tubular de Na în ramura ascendent a anseiHenle• toxinele uremice inhib pompa Na/K dependent reabsorbia tubular aNa• sarcinii osmotice per nefron restant reabsorbia tubular de Na (diureza osmotic reducetimpul de contact dintre urini tubii <strong>renal</strong>i)• retenia de hipurai (rezultai prin conjugarea acidului benzoic cu glicina) activarea secreiei lortubulare reabsorbiei de Na (negativarea lumenul tubular, efect osmotic, competiie cureabsorbia Na)33