Târg de Idei pentru o Societate Coresponsabilă - Timisoara-Teritoriu ...

Târg de Idei pentru o Societate Coresponsabilă - Timisoara-Teritoriu ... Târg de Idei pentru o Societate Coresponsabilă - Timisoara-Teritoriu ...

teritoriudecoresponsabilitate.ecosapiens.ro
from teritoriudecoresponsabilitate.ecosapiens.ro More from this publisher
18.11.2012 Views

serviciile sociale publice pot certifica şi alte grupuri de persoane care pot fi integrate în întreprinderile sociale de inserție); � start‐up: întreprinderea socială de inserție este creată de către o structură asociativă, care trebuie să dețină cel puțin 51% din acțiuni, pentru a avea putere de decizie cu privire la respectarea obiectivului social şi a modului în care este folosit capitalul social (există un Registru special unde se înscriu întreprinderile sociale de inserție şi de unde pot fi obținute informații cu privire la activitatea acestora); � 80% din profitul întreprinderii sociale de inserție trebuie să fie reinvestit în cadrul întreprinderii, există şi situații în care profitul este reinvestit în proporție de 100%; � în fiecare an trebuie să se depună un bilanț economic şi un bilanț social, pe baza acestor date se decide dacă întreprinderea obține sau nu subvenții din partea statului (structura Bilanțului Social este stabilită la nivel național, acesta fiind deosebit de important pentru înregistrarea evoluției personale a angajaților, fiind avute în vedere elemente calitative ale integrării socio‐profesionale) � persoanele sunt referite de către serviciile sociale publice, pentru fiecare persoană realizându‐se un plan de intervenție personalizat, acesta fiind semnat de către persoana angajată, reprezentantul întreprinderii de inserție şi reprezentantul serviciului social care referă persoana (planurile de intervenție personalizate sunt deosebit de importante deoarece acestea „rețin” starea persoanei la intrarea în cadrul întreprinderii, pe baza lor realizându‐se la sfârşitul anului Bilanțul Social); � sprijin financiar pentru întreprinderile sociale de inserție: 850 euro/an/persoană sub formă de subvenție pentru asigurările sociale (sunt asigurate de către stat); 2.000‐12.000 euro/an/persoană angajată (această subvenție este asigurată la nivel regional şi diferă în funcție de capacitatea financiară a fiecărei regiuni: este o sumă suplimentară ce se adaugă subvenției asigurate de către stat); subvenții pentru cel care acompaniază persoanele angajate, se consideră un tehnician la un grup de 6‐12 persoane în dificultate angajate; � la nievel regional fiecare comunitate decide în funcție de capacitatea financiară modalitățile de suport a întreprinderilor sociale de inserție; � întreprinderile sociale de inserție trebuie să dezvolte un serviciu de monitorizare timp de 6 luni după plecarea persoanei din întreprinderea socială de inserție şi angajarea pe piața normală a forței de muncă. Dezvoltarea cadrului legislativ s‐a făcut cu dificultate în Spania, deoarece întreprinderile sociale de inserție au fost privite cu suspiciune de către diferiții parteneri sociali, trebuind să se aloce timp pentru a convinge fiecare parte de importanța acestei forme de organizare. În prezent, Legea Întreprinderilor Sociale de Inserție este singura lege din Spania care a reunit în jurul ei toți partenerii sociali, fiind un exemplu de punere în practică a principiului co‐responsabilității. � Patronatele: concurența neloială (argument: o forță de muncă mai bine pregătită); � Sindicatele: existența contractelor pe perioadă determinată (argument: existența în cardrul firmei şi a contractelor fixe); Din experiența Spaniei în ceea ce priveşte dezvoltarea cadrului legislativ pentru întreprinderile sociale de inserție, au fost puse în evidență următoarele elemente ca deosebit de importante: � dezvoltarea unui cadru legislativ specific pentru întreprinderile sociale de inserție; � identificarea persoanelor care pot fi interlocutori şi susținători ai cadrului legislativ specific; � identificarea unor arii de activitate economică fezabile. Materiale de informare disponibile (în format electronic): � „Propuestas antes la crisis”, www.faedei.org; � „Las Empresas de Inserción y el Año Europeo Contra la Pobreza y la Exclusión”, www.faedei.org.

A.3. “Modele de integrare profesională a persoanelor vulnerabile existente în domeniul economiei sociale din România”, Roxana DAMASCHIN­ŢECU, Manager pentru Dezvoltarea Întreprinderii România, NESsT România; NESsT (Nonprofit Enterprise and Self‐Sustainability Team) isi propune sa rezolve problemele sociale in tarile emergente si sa sustina dezvoltarea antreprenoriatului social menit sa intareasca sustenabilitatea financiarea si sa maximizeze impactul social al organizatiilor societatii civile. De la fondarea in Budapesta in 1997, NESsT a oferit suport financiar si de consultanță in afaceri la sute de intreprinderi sociale din 40 de tari. NESsT are filiale in Budapesta (Ungaria), Santiago (Chile), Lima (Peru) and California (USA). Sprijinirea dezvoltării antreprenoriatului social se face prin NESsT Venture Fund, prin intermediul căruia se susține atât activități de start‐up cât şi activități de dezvoltare, consolidare, extindere. În acest sens, organizația organizează periodic «Competiţia întreprinderilor sociale», cea mai recentă ediție finalizându‐se în noiembrie 2009. NESsT defineşte întreprinderea socială ca orice «activitatea antreprenorială planificată (de ex: vânzarea unui produs sau a unui serviciu) care prezintă un potenţial ridicat de generare a unei schimbări sociale şi/sau de generare de resurse nerestrictive». Întreprinderile sociale dezvoltate şi susținute de NVF trebuie să demonstreze că au potențial de a deveni modele inovatoare care să poată fi reproduse în vederea maximizării impactului. D‐na Roxana DAMASCHIN‐ȚECU a amintit totodată de o cercetare europeană realizată de către NESsT cu privire la antreprenoriatul social. Această cercetare este realizată în cadrul proiectului SELUSI (http://www.lse.ac.uk/collections/management/selusi/default.htm), care are ca parteneri London School of Economics, IESE Business School in Barcelona, Universitatea Catolica din Leuven, SITE la Stockholm School of Economics, Harvard Business School, NESsT, i‐propeller, The Hub si Institutul Global. Proiectul isi propune cercetarea antreprenoriatului social in Europa, urmărind cercetarea companiilor care sunt cel mai aproape de problemele sociale pe care isi propun sa le rezolve, generand astfel solutii inovative. Unul din motivele pentru care proiectul a primit sprijinul Comisiei Europene este acea de a demonstra ca activitatile generatoare de venituri pot fi armonizate cu viziunea rezolvarii problemelor sociale ale grupurilor dezavantajate sau ale mediului. In prima etapa a cercetarii se urmăreşte construirea unui panel de 800 de intreprinderi sociale. In Romania, 140 de intreprinderi sociale vor fi subiectul unei cercetari mai aprofundate. Materiale de informare disponibile (în format electronic): � Prezentare NESsT, „Profit pentru organizaţiile non­profit”. A.4. „Implicarea mediului economic în susţinerea persoanelor dezavantajate: prezentarea experienţei Kromberg&Schubert”, Anda NITUSCA, Departament Resurse Umane Kromberg&Schubert, Timişoara. Kromberg&Schubert România face parte dintr‐un concern multinațional prezent în 15 țări. Cu o tradiție de peste 100 de ani, este unul dintre principalii furnizori la nivel mondial în industria automobilelor, principala activitate fiind producerea cablajelor pentru industria germană automobilă. Firma a avut o experiență diversificată în activitatea cu persoane marginalizate social, implicându‐se în gestionarea directă a persoanelor în dificultate cât şi în dezvoltarea unor colaborări un unități protejate: � prima colaborare a fost realizată cu Serviciul APEL Timişoara (anul 2007) când s‐a dezvoltat un program de integrare profesională în cadrul firmei a unei echipe de 10‐

A.3. “Mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> integrare profesională a persoanelor vulnerabile existente în domeniul<br />

economiei sociale din România”, Roxana DAMASCHIN­ŢECU, Manager <strong>pentru</strong> Dezvoltarea<br />

Întreprin<strong>de</strong>rii România, NESsT România;<br />

NESsT (Nonprofit Enterprise and Self‐Sustainability Team) isi propune sa rezolve<br />

problemele sociale in tarile emergente si sa sustina <strong>de</strong>zvoltarea antreprenoriatului social<br />

menit sa intareasca sustenabilitatea financiarea si sa maximizeze impactul social al<br />

organizatiilor societatii civile. De la fondarea in Budapesta in 1997, NESsT a oferit suport<br />

financiar si <strong>de</strong> consultanță in afaceri la sute <strong>de</strong> intreprin<strong>de</strong>ri sociale din 40 <strong>de</strong> tari. NESsT<br />

are filiale in Budapesta (Ungaria), Santiago (Chile), Lima (Peru) and California (USA).<br />

Sprijinirea <strong>de</strong>zvoltării antreprenoriatului social se face prin NESsT Venture Fund, prin<br />

intermediul căruia se susține atât activități <strong>de</strong> start‐up cât şi activități <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare,<br />

consolidare, extin<strong>de</strong>re. În acest sens, organizația organizează periodic «Competiţia<br />

întreprin<strong>de</strong>rilor sociale», cea mai recentă ediție finalizându‐se în noiembrie 2009.<br />

NESsT <strong>de</strong>fineşte întreprin<strong>de</strong>rea socială ca orice «activitatea antreprenorială planificată (<strong>de</strong><br />

ex: vânzarea unui produs sau a unui serviciu) care prezintă un potenţial ridicat <strong>de</strong> generare a<br />

unei schimbări sociale şi/sau <strong>de</strong> generare <strong>de</strong> resurse nerestrictive». Întreprin<strong>de</strong>rile sociale<br />

<strong>de</strong>zvoltate şi susținute <strong>de</strong> NVF trebuie să <strong>de</strong>monstreze că au potențial <strong>de</strong> a <strong>de</strong>veni mo<strong>de</strong>le<br />

inovatoare care să poată fi reproduse în ve<strong>de</strong>rea maximizării impactului.<br />

D‐na Roxana DAMASCHIN‐ȚECU a amintit totodată <strong>de</strong> o cercetare europeană realizată <strong>de</strong><br />

către NESsT cu privire la antreprenoriatul social. Această cercetare este realizată în cadrul<br />

proiectului SELUSI (http://www.lse.ac.uk/collections/management/selusi/<strong>de</strong>fault.htm),<br />

care are ca parteneri London School of Economics, IESE Business School in Barcelona,<br />

Universitatea Catolica din Leuven, SITE la Stockholm School of Economics, Harvard<br />

Business School, NESsT, i‐propeller, The Hub si Institutul Global.<br />

Proiectul isi propune cercetarea antreprenoriatului social in Europa, urmărind cercetarea<br />

companiilor care sunt cel mai aproape <strong>de</strong> problemele sociale pe care isi propun sa le<br />

rezolve, generand astfel solutii inovative. Unul din motivele <strong>pentru</strong> care proiectul a primit<br />

sprijinul Comisiei Europene este acea <strong>de</strong> a <strong>de</strong>monstra ca activitatile generatoare <strong>de</strong><br />

venituri pot fi armonizate cu viziunea rezolvarii problemelor sociale ale grupurilor<br />

<strong>de</strong>zavantajate sau ale mediului. In prima etapa a cercetarii se urmăreşte construirea unui<br />

panel <strong>de</strong> 800 <strong>de</strong> intreprin<strong>de</strong>ri sociale. In Romania, 140 <strong>de</strong> intreprin<strong>de</strong>ri sociale vor fi<br />

subiectul unei cercetari mai aprofundate.<br />

Materiale <strong>de</strong> informare disponibile (în format electronic):<br />

� Prezentare NESsT, „Profit <strong>pentru</strong> organizaţiile non­profit”.<br />

A.4. „Implicarea mediului economic în susţinerea persoanelor <strong>de</strong>zavantajate: prezentarea<br />

experienţei Kromberg&Schubert”, Anda NITUSCA, Departament Resurse Umane<br />

Kromberg&Schubert, Timişoara.<br />

Kromberg&Schubert România face parte dintr‐un concern multinațional prezent în 15 țări.<br />

Cu o tradiție <strong>de</strong> peste 100 <strong>de</strong> ani, este unul dintre principalii furnizori la nivel mondial în<br />

industria automobilelor, principala activitate fiind producerea cablajelor <strong>pentru</strong> industria<br />

germană automobilă.<br />

Firma a avut o experiență diversificată în activitatea cu persoane marginalizate social,<br />

implicându‐se în gestionarea directă a persoanelor în dificultate cât şi în <strong>de</strong>zvoltarea unor<br />

colaborări un unități protejate:<br />

� prima colaborare a fost realizată cu Serviciul APEL Timişoara (anul 2007) când s‐a<br />

<strong>de</strong>zvoltat un program <strong>de</strong> integrare profesională în cadrul firmei a unei echipe <strong>de</strong> 10‐

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!