Prosopul moldovenesc - Akademos

Akademosîncetare de a crea obiecte – valori estetice unice.Apreciez această stare de lucruri ca fiind un act detrădare a tradiţiei, de nendreptăţire a generaţiilorprecedente, care au selectat fir cu fir cele mai reuşitepractici tehnologice şi decorative. Ai impresia căpe nimeni nu interesează, nu-l doare sufletul pentrucă am părăsit, am neglijat mărgăritarele artisticelăsate ca moştenire, ca zestre de strămoşii noştri. Şio parte din vină o poartă cei care au desconsideratetnologia, au marginalizat-o şi n-au înţeles-o, nuau văzut posibilităţile ei de cercetare – renaştereavalorilor umane.Care sunt cauzele dezicerii societăţii moderne,a comunităţii rurale de tradiţiile etnice seculare?Cauze sunt mai multe şi de vină suntem noi. Suntabsolut convinsă că dezvoltarea continuă şi durabilăa unei culturi etnice, a valorilor tradiţionale, de fapt,trebuie să constituie esenţa unei strategii şi politiciculturale în ţară. Este un proces dirijabil, care poate fiimpulsionat prin diferite forme şi acţiuni, programeconcrete şi reale de cointeresare şi promovare,susţinere şi protejare etc. Ţin să menţionez doarcâteva, pe care le cred foarte actuale, şi anume:trezirea conştiinţei naţionale, a demnităţii etnice,educaţia generaţiei tinere în baza valorilor naţionaleşi universale – cunoaşterea etnografiei popoarelor şiculturii lor etnice şi promovarea respectului faţă decultura fiecărei etnii, inclusiv a celei băştinaşe.Educarea interesului pentru cunoaşterea şicontinua dezvoltare a valorilor culturale (materialeşi imateriale – spirituale), asigurarea acestui procescu bază materială şi susţinere largă (instalaţii,instruire, materiale, găsirea pieţei de realizare, deutilizare, promovarea formelor reuşite de instruireprin diferite activităţi de popularizare, concursuri,etc.).În politica culturală a statului astăzi merită săfie cuprinse toate domeniile de creaţie populară,în special cele care creează şi produc bunuri, careasigură unele ocupaţii utile şi de larg folos (nu numaicântec, dans şi folclor, nu numai artă profesionistă –pictură, grafică, tapiserie, teatru etc.). Dacă tineretular fi avut unele cunoştinţe tehnologice artizanaleşi ar fi fost asigurat cu condiţii de creaţie (ateliere,materie primă, piaţă de desfacere, manifestăride cointeresare, organizare de centre de instruireşi perfectare a unei Agenţii naţionale ştiinţificometodice,materiale informative: arhive, fonduritematice, cataloage, albume, monografii, echipe demetodişti – experţi), astăzi mulţi din ei ar fi rămasacasă şi ar fi muncit în mici întreprinderi pentruprosperarea familiei şi a valorilor patrimoniale careformează imaginea ţării. Am fi oprit astfel parţial şimigraţia.În ştiinţa academică, din păcate etnografia,arta populară decorativ-aplicată, valorile naţionalemateriale ale băştinaşilor moldoveni nu prezintăun domeniu special de cercetare, deşi o merită înprimul rând şi apoi să se urmărească proceseleinteretnice şi influenţele etnoculturale. E logic ca artaprofesionistă să se bazeze parţial şi pe valorificareaşi modernizarea unor tradiţii ale artei populare.Faceţi o analiză a obiectelor ce ne înconjoară, aproduselor textile, vestimentare etc., a pieţelor dedesfacere şi aproape că nu veţi găsi magazine cuvalori de artă populară, cu produse autentice. Veţicăuta mult în casele noastre de la ţară o „casă mare”cu piese de artă populară, o „stivă de zestre” cuţesături tradiţionale şi foarte greu veţi găsi-o, fiindcăţesăturile albe, pânzeturile şi covoarele moldoveneştisunt îndosite, pentru că „ nu-s la modă”. Ce-s maila modă, covoarele turceşti din fire sintetice? Cesunt mai la modă: dantelele sintetice cu care seleagă astăzi nănaşii la nuntă, vorniceii şi druştelede onoare decât prosoapele moldoveneşti ţesutecu dragoste şi cu multă înţelepciune de mameleşi bunicile noastre? Ele au folosit pentru ţesutullor fire naturale ecologic curate, lăsându-ne operede rafinată cultură, în care putem citi şi desciframultiple informaţii şi mesaje simbolice. Oare toateaceste valori de manoperă nu merită să fie cercetateşi descoperite, păstrate şi actualizate?E nevoie de analize reale şi programe obiectivepentru a constata care sunt problemele etnologiei şidomeniile ei de cercetare. Trebuie să vedem, caresunt posibilităţile etnografiei, cum poate să contribuieaceasta la dezvoltarea culturii, economiei, educaţieietc.? E nevoie de un Program Naţional de studiere,dezvoltare şi promovare a valorilor populare.Literatura selectivăCiocanu Maria. Ştergare moldoveneşti (sf. sec.XIX – înc.sec. XX). Colecţiile muzeului. Catalog,Lyceum, Chişinău, 2003.Convenţia privind protecţia şi promovareadiversităţii de expresii culturale. Paris, 20 octombrie2005.Filipescu D., Gavriliu J. Textilele României.Bucureşti, 1939.Marinescu M. Arta populară românească.Ţesături decorative. Cluj-Napoca, 1975.Nistoroaia G.H. Ştergare populare. Bucureşti,1975.Şofransky Z. Ştergarul tradiţional moldovenesc.Bucureşti/Chişinău, 2002.Гоберман Д. Ковры Молдавии. Кишинев,1960.Лукьянец О., Калашникова Н. Молдавскиеколлекции в собраниях Государственного МузеяЭтнографии народов СССР. Кишинев, 1990.Зеленчук В., Постолаки Е. Ткачество//Молдаване: Очерки истории, этнографии,искусствоведения. Кишинев, 1977 с.Зеленчук В.С. Молдавский национальныйкостюм. Кишинев, 1985.С.Шарануцэ. Просоапе популаремолдовенешть, Кишинэу, 1969.Постолаки Еленa. Молдавское народноеткачество (конец XIX нач. – XX вв.), Кишинев,1987.118 - nr. 4(15), decembrie 2009