Viaļa în Gorj • joi, 18-24 februarie 2010 • 3 - Viata in Gorj

Viaa în Gorj • joi, 18-24 februarie 2010 • 5ADMINISTRAIENE-AM INTERESAT PENTRU DVS.Despre reabilitarea termică a blocurilor* cu dl. Toma Şărămăt, şeful Compartimentului îndrumare asociaţii de proprietariMai mulţi cititori ai ziaruluinostru, atât din municipiul Târgu-Jiu, cât şi din alte localităţi, nefiindu-leclar în ce condiţii se realizeazăreabilitarea termică a blocurilorde locuinţe – cine poate beneficiade acest program de reabilitare; câtcostă lucrările de reabilitare termi-că; ce trebuie să facă o asociaţie deproprietari şi mai ales autoritateaadministraţiei publice locale? – neauscris cu rugămintea de a prezen-ta şi acest Program naţional iniţiatde Ministerul Dezvoltării Regionaleşi Locuinţei, pentru a se cunoaşteexact procedura, deoarece factoriide răspundere din partea unor asociaţiide proprietari nu au populari-zat programul de reabilitare cumtrebuie. Fapt ce duce şi la neparticiparealocatarilor la adunările gene-rale în care trebuie să fie aprobatăînscrierea blocurilor respective înprogramul local. Mai mult, aşa cumreiese din unele scrisori, la aparta-mentele de pe colţ sau cele de laultimul nivel locatarii au probleme,tot din cauza frigului, cu igrasia,care miroase greu şi înegreşte pereţiipe la colţuri.Pentru obţinerea acestor relaţii,ne-am adresat d-lui Toma Şărămăt,şeful Compartimentului îndrumareasociaţii de proprietari, din cadrulPrimăriei municipiului Târgu-Jiu.- Vorbiţi-ne, vă rog, despre importanţaacestor lucrări, ce presu-pune reabilitarea termică şi cam lace valoare se ridică?- Aşa cum se ştie, majoritateablocurilor de locuinţe, construite înperioada anilor 1950-1990, nu auavut în vedere şi acest lucru, pre-zentând un nivel scăzut de izolaretermică, fapt care se traduce în fac-turi cât mai mari pentru încălzire, întimp ce locatarii vor tremura defrig, deoarece o mare parte din căl-dură se pierde din cauza graduluiredus de izolare termică.Reabilitarea termică a unui blocpresupune izolarea termică a pereţi-lor exteriori; înlocuirea tâmplărieivechi (ferestre şi uşi exterioare) cutâmplărie performantă energetic;termo-hidroizolarea terasei, dar şiizolarea termică a planşeului pestesubsol, etc. În funcţie de rezultateleexpertizei tehnice, se mai pot efectualucrări de reparaţii la elementelede construcţie care prezintă po-tenţial pericol de desprindere şi/sauafectează funcţionalitatea bloculuide locuinţe.În ceea ce priveşte costurileacestor lucrări, toate se asigură dinfonduri de la bugetul de stat şi cellocal, în proporţie de 80% din total,din care 50% de la bugetul de stat şi30% de la bugetul local, iar procentulde 20% este suportat de asocia-ţia de proprietari, care se împarteîntre proprietarii de apartamente,fiecăruia revenindu-i o cotă parte înfuncţie de cota parte indiviză ce revinefiecărui proprietar.- Ce trebuie să mai ştie un locatar?- Mai departe, un locatar trebuiesă cunoască ce paşi sunt urmaţi încontinuare de asociaţia de proprie-tari. Întâi va fi convocată adunareagenerală a proprietarilor, în care seva aproba înscrierea blocului înGorjul dă în gropi...programul local. Decizia trebuie luatăcu majoritate de voturi din parteaproprietarilor. După care preşedinteleasociaţiei semneazăcontractul de mandat şi solicitareaînscrierii blocului în programul local.Indicatorii tehnico-economiciai lucrării de intervenţie şi actuladiţional al contractului se vor afişala avizierul asociaţiei. Pe baza aces-tor indicatori se va stabili cota departicipare a fiecărui proprietar lafondul de reparaţii. Mai departe,transmiterea actelor, constituireafondului de reparaţii, urmărireagraficului de execuţie, participareala recepţie, etc., revin asociaţiei deproprietari.- Ce ne puteţi spune despreCertificatul de performanţă energeticăa unui bloc?- Acest act este un documentcare prezintă, într-un mod sinteticşi unitar, performanţa energetică aclădirii, cu detalierea principalelorcaracteristici ale construcţiei şi ainstalaţiilor aferente acesteia (încălzire,apă caldă, climatizare, ventilarenaturală/mecanică) rezultatedin analiza termică şi energetică.Conform Legii nr. 372/2005, în cazulvânzării sau închirierii apartamentului,proprietarii de drept tre-buie să pună la dispoziţiacumpărătorilor sau chiriaşilor acestcertificat de performanţă energeticăa clădirii, începând cu 01 ianuarie2010, act valabil 10 ani de la dataemiterii.Pentru anul 2009, au fost execu-tate lucrări de reabilitare termică la21 de blocuri, urmând ca anul aces-ta să înceapă lucrările, în funcţie defondurile primite, la alte blocuri,licitaţia desfăşurându-se pentruproiectare la un număr de aproxi-mativ 90 de blocuri. În funcţie defondurile primite, pot fi incluse înProgramul de reabilitare termică şialte blocuri.Refacerea faţadelor blocurilor,alături de celelalte măsuri de modernizarea locuinţelor, vine să îmbunătăţeascăconfortul şi să înfru-museţeze spaţiul de locuit şitotodată să crească eficienţa energeticăa clădirilor.T. DiţescuCei ce cunosc cel mai bine situaţiadrumurilor din judeţ şi de aiurea,nu sunt nici primarii, nici dru-marii, nici înaltele oficialităţi localesau judeţene (care trâmbiţează cuorice ocazie, în toate zările, arătândinteresul lor pentru rotunjirea bugetuluişi repartizării fondurilor necesareîntreţinerii sau asfaltării dru-murilor, ba chiar se şi laudă cu nuştiu câţi kilometri asfaltaţi, care araduce, după părerea lor, cu cele eu-ropene!), ci chiar conducătorii auto,care le străbat zi de zi, indiferent cămerg spre Dolj, Hunedoara, Vâlceasau Mehedinţi, înjurându-i pe ceidin fruntea obştei de toţi sfinţii sautrimiţându-i la origini, ca să fietreaba treabă, să se mai răcoreascăşi ei puţin.Pe drept cuvânt, putem afirmacă acestea au devenit adevărate„drumuri strategice”, dar nu însensul celor vechi, pe care circu-lau blindatele militare pe timp derăzboi sau în aplicaţii tactice, înzilele noastre. Căci noţiunea ceanouă este folosită de formaţiunilepolitice în campaniile electorale,pentru a strânge capital politic,angajându-se că vor face şi vordrege, din patru în patru ani, timpîn care întreţinerea drumurilor seface doar de ochii lumii, cu câteun strat subţire de bitum sauplombând gropile, la preţuri as-tronomice, secătuind bugetul de-abinelea. Încât, pe drept cuvânt, totromânul de rând se întreabă peunde or fi ajungând aceşti bani,când zăresc nedumeriţi cum pemoşiile micilor sau marilor regi aiasfaltului răsar vile somptuoase şialte acareturi de vis, pe care bietulom de rând e conştient că nu le-arvedea şi în propria sa ogradă chiarde ar avea şapte vieţi. Culmea estecă toţi aceşti „tocători” de banigăsesc de fiecare dată fel de fel dejustificări pentru a-şi apăra blazo-nul şi bunele lor „intenţii”.Incompetenţa şi reaua credinţăa celor puşi în fruntea unei obşti neface să credem că în foarte scurttimp ne vom reîntoarce la cizmelede cauciuc şi la drumurile de altădată, de care nu se mai plângea ni-meni, fie că era vară, toamnă sauiarnă. Doar câţiva, cât să-i numeripe degete, au reuşit acest lucru, sămai cârpească drumurile, dreptpentru care s-au mai ales cu unmandat. Dar nu este suficient caaceste demersuri şi responsabili-tăţi să se rezume doar la drumuri– semn şi bornă a stadiului de civilizaţieatins. Oamenii mai au nevo-ie de apă, de gaze, de canalizare,de wc-uri ecologice, de lemne pen-tru foc, căci încă nu li s-au restituitpădurile (decât pe hârtie, în timpce „parchetele” particulare ale pri-marilor & clica afaceriştilor, taieîn draci pădurile, lăsând în urmădoar hăţişurile şi coastele pustiite,năpădite de râpe, de alunecări deterenuri, aducând tot mai mult cuimaginile selenare, pline de cratere,surprinse de staţiile orbitale tri-mise în cosmos. Nu vă miraţi când,cine ştie peste câţi ani, alte civili-zaţii extraterestre, probabil, sauchiar echipajele cosmonauţilornoştri, reîntoarse din spaţiu, vorconfunda Terra cu… Luna!), ca sănu mai vorbim de cei care nu auajuns încă să se bucure de benefi-ciile energiei electrice, lipsiţi deiluminat, de televizor şi radio, deaparatura electrocasnică într-uncuvânt, totul reducându-se la lu-mânare sau la lampa cu gaz.Vorbim despre civilizaţie dar,ştim bine, nu toţi se pot bucura deea în aceeaşi măsură, ea fiind văzu-tă din unghiuri diferite, în fel şichip, asemeni unei scări gradate, fi-ind încă unele porţiuni bune în careea lipseşte cu desăvârşire, eclipsatede indiferenţa aleşilor locali.De douăzeci de ani, ne bucurămde democraţie, hrănindu-ne cu spe-ranţe, fiecare văzând-o în felul lui,ca să constate, în cele din urmă, căacestei Fata Morgana nici nu i-auzărit bine chipul, fascinaţi de acelejocuri amăgitoare ale apariţiei şidispariţiei ei, asemeni unor nisipurimişcătoare, în această junglă princare călcăm epuizaţi, orbiţi de arşiţacorupţiei…Paul Rădoi