4 <strong>•</strong> Viaa <strong>în</strong> <strong>Gorj</strong> <strong>•</strong> <strong>joi</strong>, <strong>18</strong>-<strong>24</strong> <strong>februarie</strong> <strong>2010</strong>POLITIC„Corupţia - un fenomen care nupoate fi eradicat?”* declaraţie politică a senatorul PD-L de <strong>Gorj</strong>, Ion Ruşeţ, <strong>în</strong> Parlamentul Românieicesară analiza diferitelor criterii deestimare şi evaluare a acestui feno-men, d<strong>in</strong> perspectivă juridică dar şisociologică, <strong>în</strong> vederea identificăriidimensiunii reale de manifestare acorupţiei la diferite nivele.Corupţia, de obicei, se acutizează<strong>în</strong> perioade de criză generalizată, deslăbire a autorităţii legilor şi <strong>in</strong>stituţiilorstatului. Proliferarea ei adânceşte<strong>in</strong>echităţile, polarizează bogăţiileşi accentuează paralizia<strong>in</strong>stituţiilor, legalităţii şi moralităţii.Corupţia t<strong>in</strong>de să dev<strong>in</strong>ă o structurăorganizată, personalizată şi specializatăpână la cele mai <strong>în</strong>alte niveluride decizie ale politicului, legislativului,justiţiei şi adm<strong>in</strong>istraţiei.După 1989, <strong>în</strong> România seconstată apariţia unor noi formeale corupţiei, pr<strong>in</strong> deteriorarea patrimoniuluipublic, bancrute frauduloase,transferuri ilegale de bu-nuri şi capital, falsuri <strong>în</strong>documente f<strong>in</strong>anciar - contabile,trafic de <strong>in</strong>fluenţă, scoaterea d<strong>in</strong>ţară a unor importante bunuriaparţ<strong>in</strong>ând patrimoniului cultural,ş.a.m.d. Iată câteva d<strong>in</strong>tre pr<strong>in</strong>cipalelecauze care afectează societatearomânească sub toate aspec-tele ei: fiscalitate sufocantă,<strong>in</strong>flaţie excesivă, <strong>in</strong>stabilitateasistemului bancar, <strong>in</strong>stabilitatealegislativă, precaritatea pieţelorde capital, tolerarea corupţiei etc.Corupţia poate fi sistematizată <strong>în</strong>:corupţie economică, ce <strong>in</strong>cludeacţiuni ilicite comise de diverşiagenţi economici; corupţie profe-sională, ce <strong>in</strong>clude acte şi fapteimorale şi ilegale comise de func-ţionarii publici; corupţia politică,<strong>in</strong>clude comportamente care deviază(moral şi ilegal) de la <strong>în</strong>dato-ririle oficiale ale unui rol publicsau politic, sau care <strong>în</strong>calcă nor-mele juridice, priv<strong>in</strong>d exercitareaanumitor forme şi tipuri de <strong>in</strong>flu-enţă, <strong>în</strong> scopuri personale. Tot <strong>în</strong>cadrul corupţiei politice pot fi <strong>in</strong>-cluse şi activităţile de f<strong>in</strong>anţareilegală, directă sau <strong>in</strong>directă, acampaniilor electorale a unor partide,politizarea funcţiilor admi-nistrative, promovarea pe bază decriterii politice şi de partid a anu-mitor funcţionari <strong>în</strong> posturi cheie,etc.Clasa politică poate fi cel maipropice mediu de dezvoltare a corupţieişi de manipulare a maselor.Mulţimea ne<strong>in</strong>formată, constituiem<strong>in</strong>a de aur a politicienilorcorupţi d<strong>in</strong> România. Politicianulîşi ia <strong>în</strong> faţa mulţimii neştiutoaredar credule, angajamente pe carenu se gândeşte niciodată să leaducă la <strong>în</strong>depl<strong>in</strong>ire şi foloseşteaşteptările acestora <strong>în</strong> <strong>in</strong>teres personal."Lupta împotriva corupţi-ei" este lait-motivul salvator alagendei electorale, pe care de fie-care dată politicienii îl afişează <strong>în</strong>campaniile electorale. Ne conv<strong>in</strong>gem,pe zi ce trece, că toate resur-sele de atac împotriva corupţieipar să se fi epuizat, fără ca măcarsă se acţioneze pentru eradicareaacesteia. În prezent, corupţia con-stituie pr<strong>in</strong>cipala piedică <strong>în</strong> caleaunui proces reformator, capabil săgaranteze dezvoltarea societăţii ş<strong>in</strong>u regresul acesteia”.„Stimaţi colegi,În ciuda proceselor de democratizareşi transparenţă, <strong>în</strong> viaţa social-politicăa ţărilor aflate <strong>în</strong> tranzi-ţie, se <strong>în</strong>mulţesc tot mai mult actelede corupţie. Ele dev<strong>in</strong> un fenomence poate <strong>in</strong>fecta o <strong>în</strong>treagă generaţieşi poate fi un real obstacol <strong>în</strong> ca-lea dezvoltării economice, socialeşi politice a unei ţări.Corupţia reprez<strong>in</strong>tă expresiaunor manifestări de dereglare eco-nomică, normativă şi morală. D<strong>in</strong>punct de vedere sociologic, feno-menul corupţiei <strong>in</strong>clude ansamblulde activităţi imorale sau ilicite, realizatede diverse grupuri, organiza-ţii, <strong>in</strong>divizi cu funcţii de conducere,<strong>în</strong> scopul obţ<strong>in</strong>erii unor avantajeAngajaţii Instituţiei Prefectului<strong>Gorj</strong> au donat suma de 810 lei pen-tru Ioana Spahiu, d<strong>in</strong> Bucureşti,care a fost recent diagnosticată (ladata de 15.01.<strong>2010</strong>) cu o formaţiu-ne tumorală cu diametrul mai marede 4 cm (cam cât un pumn de copil),cu evoluţie fulm<strong>in</strong>antă <strong>în</strong> nasofar<strong>in</strong>ge,ext<strong>in</strong>zându-se rapid laganglionii latero - cervicali (ai gâtului),aşa cum a rezultat la examenulRMN. Prefectul Judeţului<strong>Gorj</strong>, Vasile Liviu Andrei, împreunăcu subprefecţii MarcelRomanescu şi Horaţiu Gorun şi cuangajaţii <strong>in</strong>stituţiei nu sunt la pri-materiale sau morale, sau a unuistatut social superior, pr<strong>in</strong> utiliza-rea unor forme de constrângere(şantaj, <strong>în</strong>şelăciune, mită, etc). Secreează relaţii de complicitate, tă<strong>in</strong>uireşi acoperire reciprocă, <strong>în</strong> scopulsatisfacerii unor <strong>in</strong>terese materialeşi morale, publice sau private.Fenomenul este tot atât de vechica şi puterea. Elementele de conti-nuitate vizează menţ<strong>in</strong>erea unordisfuncţii <strong>in</strong>stituţionale şi politicepreluate d<strong>in</strong> vechiul sistem, precumşi a unor factori de risc ce potenţeazăactele de corupţie <strong>în</strong> diferite sfe-re ale vieţii economice. Având <strong>în</strong>vedere amploarea şi complexitateafenomenului de corupţie <strong>în</strong> societatearomânească, este imperios ne-Gest umanitar la unapel disperatma acţiune umanitară.Diagnosticul stabilit: „Carc<strong>in</strong>omscuamos nediferenţiat cu proliferarecelulară şi <strong>în</strong> ganglionii latero-cervicali”, fără a fi exclus <strong>în</strong>să şi unposibil „Limfom de tip Hodgk<strong>in</strong>”,ambele fi<strong>in</strong>d tipuri de CANCEREXTREM DE GRAVE, fulm<strong>in</strong>an-te, cu extensie foarte rapidă spremetastaze şi prognostic rezervat(statisticile <strong>in</strong>dică o speranţă de su-pravieţuire medie de trei luni). Maimult, probabilitatea recidivei estefoarte mare.Tânăra de 17 ani are nevoiede tratament <strong>în</strong> Franţa,Germania, Italia sau Turcia,unde, astfel de cazuri pot fi tra-tate cu o rată de succes de 97%şi reacţii adverse m<strong>in</strong>ime, pr<strong>in</strong>şed<strong>in</strong>ţe de radio - şi chimioterapieefectuate cu aparatură de ul-timă generaţie.Costurile acestor tratamentevariază, <strong>în</strong> funcţie de ţară şi cli-nică, <strong>în</strong>tre 45.000 şi 75.000euro, un efort material multprea mare pentru familia unuitată pensionat medical, cu diabetzaharat şi hipertensiune arterialăşi a unei mame de profe-sie <strong>în</strong>văţătoare.PSD-iştii şi-au alesdelegaţii la CongresMiercuri, la Teatrul Dramatic„Elvira Godeanu” pesediştii gorjeniau participat la Confer<strong>in</strong>ţa Judeţeanăextraord<strong>in</strong>ară pentru alegerea delegaţi-lor care vor participa la CongresulPSD. Victor Ponta, contracandidatullui Mircea Geoană la şefia PSD şi de-putat PSD de <strong>Gorj</strong> a participat laIon Iliescu face un pas <strong>în</strong> spateşi spune că nu-şi mai doreşte func-ţii <strong>în</strong> PSD. Sistemul de vot pe listear putea duce la probleme <strong>în</strong> par-tid. Vestea retragerii lui Ion IliescuConfer<strong>in</strong>ţă. Deputatul Ponta şi aspi-rantul la şefia PSD <strong>în</strong> 20 <strong>februarie</strong>,le-a oferit colegilor de la <strong>Gorj</strong> o mapăcu programul său politic <strong>in</strong>titulat„România corectă”. Ponta recunoaştefaptul că PSD este considerat de foartemulţi oameni „un partid dom<strong>in</strong>at de omână de lideri fără perspectivă”.Regrupări <strong>în</strong> PSDd<strong>in</strong> toate funcţiile deţ<strong>in</strong>ute <strong>în</strong> PSDi-a luat pr<strong>in</strong> surpr<strong>in</strong>dere şi pe lide-rii organizaţiei judeţene care sperăca partidul să nu se sc<strong>in</strong>deze dupăCongresul d<strong>in</strong> 20 <strong>februarie</strong>.
Viaa <strong>în</strong> <strong>Gorj</strong> <strong>•</strong> <strong>joi</strong>, <strong>18</strong>-<strong>24</strong> <strong>februarie</strong> <strong>2010</strong> <strong>•</strong> 5ADMINISTRAIENE-AM INTERESAT PENTRU DVS.Despre reabilitarea termică a blocurilor* cu dl. Toma Şărămăt, şeful Compartimentului <strong>în</strong>drumare asociaţii de proprietariMai mulţi cititori ai ziarulu<strong>in</strong>ostru, atât d<strong>in</strong> municipiul Târgu-Jiu, cât şi d<strong>in</strong> alte localităţi, nefi<strong>in</strong>du-leclar <strong>în</strong> ce condiţii se realizeazăreabilitarea termică a blocurilorde locu<strong>in</strong>ţe – c<strong>in</strong>e poate beneficiade acest program de reabilitare; câtcostă lucrările de reabilitare termi-că; ce trebuie să facă o asociaţie deproprietari şi mai ales autoritateaadm<strong>in</strong>istraţiei publice locale? – neauscris cu rugăm<strong>in</strong>tea de a prezen-ta şi acest Program naţional <strong>in</strong>iţiatde M<strong>in</strong>isterul Dezvoltării Regionaleşi Locu<strong>in</strong>ţei, pentru a se cunoaşteexact procedura, deoarece factoriide răspundere d<strong>in</strong> partea unor asociaţiide proprietari nu au populari-zat programul de reabilitare cumtrebuie. Fapt ce duce şi la neparticiparealocatarilor la adunările gene-rale <strong>în</strong> care trebuie să fie aprobată<strong>în</strong>scrierea blocurilor respective <strong>în</strong>programul local. Mai mult, aşa cumreiese d<strong>in</strong> unele scrisori, la aparta-mentele de pe colţ sau cele de laultimul nivel locatarii au probleme,tot d<strong>in</strong> cauza frigului, cu igrasia,care miroase greu şi <strong>în</strong>egreşte pereţiipe la colţuri.Pentru obţ<strong>in</strong>erea acestor relaţii,ne-am adresat d-lui Toma Şărămăt,şeful Compartimentului <strong>în</strong>drumareasociaţii de proprietari, d<strong>in</strong> cadrulPrimăriei municipiului Târgu-Jiu.- Vorbiţi-ne, vă rog, despre importanţaacestor lucrări, ce presu-pune reabilitarea termică şi cam lace valoare se ridică?- Aşa cum se ştie, majoritateablocurilor de locu<strong>in</strong>ţe, construite <strong>în</strong>perioada anilor 1950-1990, nu auavut <strong>în</strong> vedere şi acest lucru, pre-zentând un nivel scăzut de izolaretermică, fapt care se traduce <strong>în</strong> fac-turi cât mai mari pentru <strong>în</strong>călzire, <strong>în</strong>timp ce locatarii vor tremura defrig, deoarece o mare parte d<strong>in</strong> căl-dură se pierde d<strong>in</strong> cauza graduluiredus de izolare termică.Reabilitarea termică a unui blocpresupune izolarea termică a pereţi-lor exteriori; <strong>în</strong>locuirea tâmplărieivechi (ferestre şi uşi exterioare) cutâmplărie performantă energetic;termo-hidroizolarea terasei, dar şiizolarea termică a planşeului pestesubsol, etc. În funcţie de rezultateleexpertizei tehnice, se mai pot efectualucrări de reparaţii la elementelede construcţie care prez<strong>in</strong>tă po-tenţial pericol de despr<strong>in</strong>dere şi/sauafectează funcţionalitatea bloculuide locu<strong>in</strong>ţe.În ceea ce priveşte costurileacestor lucrări, toate se asigură d<strong>in</strong>fonduri de la bugetul de stat şi cellocal, <strong>în</strong> proporţie de 80% d<strong>in</strong> total,d<strong>in</strong> care 50% de la bugetul de stat şi30% de la bugetul local, iar procentulde 20% este suportat de asocia-ţia de proprietari, care se împarte<strong>în</strong>tre proprietarii de apartamente,fiecăruia reven<strong>in</strong>du-i o cotă parte <strong>în</strong>funcţie de cota parte <strong>in</strong>diviză ce rev<strong>in</strong>efiecărui proprietar.- Ce trebuie să mai ştie un locatar?- Mai departe, un locatar trebuiesă cunoască ce paşi sunt urmaţi <strong>în</strong>cont<strong>in</strong>uare de asociaţia de proprie-tari. Întâi va fi convocată adunareagenerală a proprietarilor, <strong>în</strong> care seva aproba <strong>în</strong>scrierea blocului <strong>în</strong><strong>Gorj</strong>ul dă <strong>în</strong> gropi...programul local. Decizia trebuie luatăcu majoritate de voturi d<strong>in</strong> parteaproprietarilor. După care preşed<strong>in</strong>teleasociaţiei semneazăcontractul de mandat şi solicitarea<strong>în</strong>scrierii blocului <strong>în</strong> programul local.Indicatorii tehnico-economiciai lucrării de <strong>in</strong>tervenţie şi actuladiţional al contractului se vor afişala avizierul asociaţiei. Pe baza aces-tor <strong>in</strong>dicatori se va stabili cota departicipare a fiecărui proprietar lafondul de reparaţii. Mai departe,transmiterea actelor, constituireafondului de reparaţii, urmărireagraficului de execuţie, participareala recepţie, etc., rev<strong>in</strong> asociaţiei deproprietari.- Ce ne puteţi spune despreCertificatul de performanţă energeticăa unui bloc?- Acest act este un documentcare prez<strong>in</strong>tă, <strong>în</strong>tr-un mod s<strong>in</strong>teticşi unitar, performanţa energetică aclădirii, cu detalierea pr<strong>in</strong>cipalelorcaracteristici ale construcţiei şi a<strong>in</strong>stalaţiilor aferente acesteia (<strong>în</strong>călzire,apă caldă, climatizare, ventilarenaturală/mecanică) rezultated<strong>in</strong> analiza termică şi energetică.Conform Legii nr. 372/2005, <strong>în</strong> cazulvânzării sau <strong>în</strong>chirierii apartamentului,proprietarii de drept tre-buie să pună la dispoziţiacumpărătorilor sau chiriaşilor acestcertificat de performanţă energeticăa clădirii, <strong>în</strong>cepând cu 01 ianuarie<strong>2010</strong>, act valabil 10 ani de la dataemiterii.Pentru anul 2009, au fost execu-tate lucrări de reabilitare termică la21 de blocuri, urmând ca anul aces-ta să <strong>în</strong>ceapă lucrările, <strong>în</strong> funcţie defondurile primite, la alte blocuri,licitaţia desfăşurându-se pentruproiectare la un număr de aproxi-mativ 90 de blocuri. În funcţie defondurile primite, pot fi <strong>in</strong>cluse <strong>în</strong>Programul de reabilitare termică şialte blocuri.Refacerea faţadelor blocurilor,alături de celelalte măsuri de modernizarea locu<strong>in</strong>ţelor, v<strong>in</strong>e să îmbunătăţeascăconfortul şi să <strong>în</strong>fru-museţeze spaţiul de locuit şitotodată să crească eficienţa energeticăa clădirilor.T. DiţescuCei ce cunosc cel mai b<strong>in</strong>e situaţiadrumurilor d<strong>in</strong> judeţ şi de aiurea,nu sunt nici primarii, nici dru-marii, nici <strong>în</strong>altele oficialităţi localesau judeţene (care trâmbiţează cuorice ocazie, <strong>în</strong> toate zările, arătând<strong>in</strong>teresul lor pentru rotunjirea bugetuluişi repartizării fondurilor necesare<strong>în</strong>treţ<strong>in</strong>erii sau asfaltării dru-murilor, ba chiar se şi laudă cu nuştiu câţi kilometri asfaltaţi, care araduce, după părerea lor, cu cele eu-ropene!), ci chiar conducătorii auto,care le străbat zi de zi, <strong>in</strong>diferent cămerg spre Dolj, Hunedoara, Vâlceasau Mehed<strong>in</strong>ţi, <strong>în</strong>jurându-i pe ceid<strong>in</strong> fruntea obştei de toţi sf<strong>in</strong>ţii sautrimiţându-i la orig<strong>in</strong>i, ca să fietreaba treabă, să se mai răcoreascăşi ei puţ<strong>in</strong>.Pe drept cuvânt, putem afirmacă acestea au devenit adevărate„drumuri strategice”, dar nu <strong>în</strong>sensul celor vechi, pe care circu-lau bl<strong>in</strong>datele militare pe timp derăzboi sau <strong>în</strong> aplicaţii tactice, <strong>în</strong>zilele noastre. Căci noţiunea ceanouă este folosită de formaţiunilepolitice <strong>în</strong> campaniile electorale,pentru a strânge capital politic,angajându-se că vor face şi vordrege, d<strong>in</strong> patru <strong>în</strong> patru ani, timp<strong>în</strong> care <strong>în</strong>treţ<strong>in</strong>erea drumurilor seface doar de ochii lumii, cu câteun strat subţire de bitum sauplombând gropile, la preţuri as-tronomice, secătu<strong>in</strong>d bugetul de-ab<strong>in</strong>elea. Încât, pe drept cuvânt, totromânul de rând se <strong>în</strong>treabă peunde or fi ajungând aceşti bani,când zăresc nedumeriţi cum pemoşiile micilor sau marilor regi aiasfaltului răsar vile somptuoase şialte acareturi de vis, pe care bietulom de rând e conştient că nu le-arvedea şi <strong>în</strong> propria sa ogradă chiarde ar avea şapte vieţi. Culmea estecă toţi aceşti „tocători” de banigăsesc de fiecare dată fel de fel dejustificări pentru a-şi apăra blazo-nul şi bunele lor „<strong>in</strong>tenţii”.Incompetenţa şi reaua cred<strong>in</strong>ţăa celor puşi <strong>în</strong> fruntea unei obşti neface să credem că <strong>în</strong> foarte scurttimp ne vom re<strong>în</strong>toarce la cizmelede cauciuc şi la drumurile de altădată, de care nu se mai plângea ni-meni, fie că era vară, toamnă sauiarnă. Doar câţiva, cât să-i numeripe degete, au reuşit acest lucru, sămai cârpească drumurile, dreptpentru care s-au mai ales cu unmandat. Dar nu este suficient caaceste demersuri şi responsabili-tăţi să se rezume doar la drumuri– semn şi bornă a stadiului de civilizaţieat<strong>in</strong>s. Oamenii mai au nevo-ie de apă, de gaze, de canalizare,de wc-uri ecologice, de lemne pen-tru foc, căci <strong>în</strong>că nu li s-au restituitpădurile (decât pe hârtie, <strong>în</strong> timpce „parchetele” particulare ale pri-marilor & clica afaceriştilor, taie<strong>în</strong> draci pădurile, lăsând <strong>în</strong> urmădoar hăţişurile şi coastele pustiite,năpădite de râpe, de alunecări deterenuri, aducând tot mai mult cuimag<strong>in</strong>ile selenare, pl<strong>in</strong>e de cratere,surpr<strong>in</strong>se de staţiile orbitale tri-mise <strong>în</strong> cosmos. Nu vă miraţi când,c<strong>in</strong>e ştie peste câţi ani, alte civili-zaţii extraterestre, probabil, sauchiar echipajele cosmonauţilornoştri, re<strong>în</strong>toarse d<strong>in</strong> spaţiu, vorconfunda Terra cu… Luna!), ca sănu mai vorbim de cei care nu auajuns <strong>în</strong>că să se bucure de benefi-ciile energiei electrice, lipsiţi deilum<strong>in</strong>at, de televizor şi radio, deaparatura electrocasnică <strong>în</strong>tr-uncuvânt, totul reducându-se la lu-mânare sau la lampa cu gaz.Vorbim despre civilizaţie dar,ştim b<strong>in</strong>e, nu toţi se pot bucura deea <strong>în</strong> aceeaşi măsură, ea fi<strong>in</strong>d văzu-tă d<strong>in</strong> unghiuri diferite, <strong>în</strong> fel şichip, asemeni unei scări gradate, fi-<strong>in</strong>d <strong>în</strong>că unele porţiuni bune <strong>în</strong> careea lipseşte cu desăvârşire, eclipsatede <strong>in</strong>diferenţa aleşilor locali.De douăzeci de ani, ne bucurămde democraţie, hrăn<strong>in</strong>du-ne cu spe-ranţe, fiecare văzând-o <strong>în</strong> felul lui,ca să constate, <strong>în</strong> cele d<strong>in</strong> urmă, căacestei Fata Morgana nici nu i-auzărit b<strong>in</strong>e chipul, fasc<strong>in</strong>aţi de acelejocuri amăgitoare ale apariţiei şidispariţiei ei, asemeni unor nisipurimişcătoare, <strong>în</strong> această junglă pr<strong>in</strong>care călcăm epuizaţi, orbiţi de arşiţacorupţiei…Paul Rădoi